Sunteți pe pagina 1din 2

Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai”, Baia Mare

prof. Gabriela Vanca

CARACTERISTICILE LIMBAJULUI POETIC = calit ile particulare ale stilului beletristic

AMBIGUITATEA
AMBIGUITATEA

Denot caracterul deschis al spa iului semantic al discursului, valorificarea valen elor de semnificare multipl ale unui cuvânt sau ale unei sintagme, ale unui enun sau ale întregului text.

Este o tr s tur definitorie a limbajului artistic.

Una dintre consecin ele ei este multiplicarea nivelurilor de semnificare i a codurilor culturale sau individuale de interpretare. Ambiguitatea presupune un efort sporit de decriptare a în elesurilor.

Este o tr s tur specific liricii contemporane.

E realizat printr-un limbaj poetic aparent simplu, f r o evident înc rc tur de figuri de stil. Invers propor ional cu simplitatea limbajului cre te îns dificultatea descifr rii ideii poetice, a mesajului con inut de text.

Mecanismele de producere a ambiguit ii pot ac iona la mai multe niveluri de structurare a textului:

a) La nivelul op iunii estetice a scriitorului : simbolismul, ermetismul, intertextualitatea ( = procedeu prin care se insereaz într-un text un enun / o secven dintr-un alt text (cunoscut), f r marcarea grafic a citatului).

b) La nivelul constituirii viziunii artistice: referin a cultural (simboluri, reprezent ri, concepte din diferite zone ale culturii) sau indeterminarea referentului fic ional [ea nedeterminat iubita, iubirea, amintirea iubirii, poezia, tinere ea, via a etc.]

c) La nivelul configur rii imaginarului poetic: tehnica sugestiei, a coresponden elor sau a simbolurilor plurisemnificative, favorizeaz deschiderea operei literare spre sensuri contextuale multiple (sb. plumbului sau simbolurile cromatice din lirica bacovian ).

d) La nivelul lexicului poetic: selectarea unor cuvinte polisemantice, instituirea de jocuri de cuvinte (generate de fenomenul omonimiei, mai ales), multiplicarea sensurilor conotative, metalimbajul.

e) Palierul sintaxei poetice are ca resurse de producere ale ambiguit ii: topica afectiv , enun urile eliptice, ermetismul sintactic, disloc rile sintactice

eliptice, ermetismul sintactic, disloc rile sintactice f) Stratul morfologic : utilizarea exclusiv a

f) Stratul morfologic: utilizarea exclusiv a structurilor nominale (uneori substantivele sunt înlocuite de pronume) i schimbarea clasei morfologice = conversiunea.

g) La nivel stilistic: alegorii, metonimii, metafore absolute ( = metafore închise construite în absen a unei compara ii implicite, ale c ror semnifica ii nu pot fi decât aproximate în contextul stilistic).

REFLEXIVITATEA
REFLEXIVITATEA

Este o caracteristic a limbajului poetic (de ex. blagian). Lirismul reflexiv, spre deosebire de alte tipuri de lirism, are ca substan i surs a emo iei ideea filosofic , prin intermediul c reia se nasc sentimentele i viziunea poetic . (De ex.: contemplarea naturii duce la conturarea unei anumite atitudini în fa a mor ii: de acceptare a ei ca pe un fapt firesc în ciclul existen ial.)

1

EXPRESIVITATEA
EXPRESIVITATEA

Are ca premis dimensiunea reflexiv a limbii.

Se refer la capacitatea limbajului poetic de a exprima într-o manier plastic , diferit de cea a limbajului uzual, idei concentrate, cu maxim înc rc tur afectiv i subiectiv : o realitate individual , un relief psihologic, un con inut sufletesc, adic fondul subiectiv al vorbitorului (Tudor Vianu). Este, deci, activat func ia poetic a limbajului.

Indici textuali ai expresivit ii sunt: asocieri nea teptate de cuvinte, atipice în raport cu limbajul comun; modific ri semantice (sensuri conotative, ambiguizare ), construc ii topice neobi nuite; semnificarea semnelor grafice sau de punctua ie (a ezare în pagin , pauze tipografice, puncte de suspensie, majuscule etc.); prezen a imaginilor artistice, a simbolurilor, a figurilor de stil.

Se realizeaz i prin modul particular al fiec rui poet de a folosi materialul lexical al limbii. Resursele expresivit ii se situeaz în zona inova iei stilistice, în care selectarea cuvintelor i combinarea lor sunt determinate de ra iuni estetice i personale ( de componenta imaginativ-creativ i afectiv care definesc personalitatea scriitorului)

În aceast poezie, expresivitatea este dat în principal de

EUFONIA
EUFONIA

(ex:

imagini artistice i figuri de stil).

o

Se manifest la nivelul fonetic al discursului, prin crearea unor valori acustice superioare, cu rol în realizare dimensiunii emo ionale a limbajului.

o

Efectul muzical ob inut prin repetarea unor sunete ori prin combinarea sugestiv a cuvintelor în enun creeaz tonalitatea dominant , timbrul specific, adecvat ideii.

o

Rezonan a m surii, a ritmului i rimei se adaug figurilor de sunet.

o

M rci textuale:

Prezen a figurilor de sunet (alitera ia, asonan a), onomatopeea, afereza, epenteza etc.) Tehnica refrenului Valorificarea simbolismului fonetic (plumb) A resurselor prozodice (m sur , ritm, rim ) Elementele paraverbale (accentele, intona ia, ritmul, pauzele) contribuie la crearea unor sonorit i armonioase sau contrapunctice.

la crearea unor sonorit i armonioase sau contrapunctice. SUGESTIA Exprimare aluziv , prin care ideea nu
SUGESTIA
SUGESTIA

Exprimare aluziv , prin care ideea nu este oferit direct cunoa terii ra ionale, ci intui iei, imagina iei, sensibilit ii. Modalit ile lingvistice de realizare: frecven a cuvintelor polisemantice i a sensurilor conotative, recuren a unor cuvinte / sintagme-cheie (laitmotivul, refrenul sau titlul care poate sugera tema, dominanta afectiv , caracterul evocativ), enun uri eliptice, întrerupte, suspendate; prezen a unor elemente paratextuale (subtitlu, moto, dedica ie) sau metatextuale (puncte de suspensie) Modalit i stilistice: simboluri multisemnificative, imagini artistice neconven ionale, cu semnifica ii echivoce, prezen a metaforelor totale, închise, a unor analogii, alegorii etc.

Este caracteristica limbajului poetic prin care, cu ajutorul simbolurilor, al imaginilor artistice, al asocierilor inedite de termeni sau al alegoriei, este construit mesajul. Sugestia este o caracteristic a limbajului poetic, în general i a poeziei simboliste, în special, unde este realizat prin muzicalitate i coresponden a dintre realitatea exterioar i st rile suflete ti provocate de aceasta.

( De ex.: De i moartea, ca tem a poeziei nu este numit , ea este sugerat în întreg cuprinsul crea iei

prin

)

2