COLEGIUL TEHNIC MOTRU

JUDETUL GORJ

PROIECT
DE
ABSOLVIRE
CLASA: a XII-a G
PROFILUL: ELECTRONICA AUTOMATIZARI
SPECIALIZARE: TEHNICIAN OPERATOR TEHNICA DE CALCUL
COORDONATOR PROF.
GHITEA
CATALIN
ABSOLVENT,
DRIND-VAN CLAUDIA MIHAELA

2016
1

TEMA:
REGULATOARE

DE TENSIUNE

CUPRINS
Argument
...
Pag. 4
I.

Consideratii teoretice
..... Pag. 5

II.

Clasificare ..
..Pag.7

II.1.

Regulatorul de tensiune electromagneti...

.. Pag.7

II.2.

Regulatoare de tensiune electronice .

. Pag.9

III.

Scheme
...
.... Pag.13

Concluzii
.
. Pag.16
3

Bibliografie
......
Pag.17

ARGUMENT

Cunoasterea problemelor legate de locul si rolul regulatorului

auto de tensiune n cadrul instalatiei electrice a automobilului.
Lucrarea prezinta doua tipuri constructive de regulatoare, precum
si modul de lucru al acestora.
Tranzistorii au fost conceputi la Laboratoarele Bell Telephone de
fizicienii americani Walter Houser Brattain, John Bardeen si
William Bradford Shockley Pentru aceasta realizare cei trei au
impartit in 1956 Premiul Nobel in fizica. Shockley este cunoscut
ca initiatorul cercetarilor asupra materialelor semiconductoare ce
au dus la descoperirea acestor tipuri de dispozitive. Colegii sai
sunt creditati pentru descoperirea diferitor tipuri de tranzistori.

CAPITOLUL I
I.

CONSIDERAII TEORETICE

Generatorul electri din dotarea automobilelor actuale este, de cele mai multe ori, reprezentat
de catre un alternator cu excitatie electromagnetica antrenat de catre motorul termic. Pentru aceasta situatie
tensiunea la borne este data de relatiile:
Ug = k n (Ie) - U (Is)
Ug = Ug0 - U (Is)
Mentinerea unei tensiuni constante la bornele alternatorului, n conditiile n care turatia de antrenare
n si curentul de sarcina Is sunt variabile, se poate obtine prin reglajul convenabil al curentului de excitatie I e .
Acest reglaj este realizat n mod automat de catre regulatorul de tensiune, denumit impropriu releu de
tensiune.
Deoarece, modul de lucru al regulatorului de tensiune este specific sistemelor de reglare automata,
pentru nceput vom face cteva referiri la acestea. Schema bloc a unui SRA este prezentata n fig.1.

Fig.1 Schema bloc a sistemului de reglare automata

Utilizarea unui SRA are drept scop reducerea erorii existente la un moment dat ntre marimea dorita
(prescrisa) si marimea de iesire din proces (marimea reglata). Pentru atingerea acestui obiectiv blocurile din
alcatuirea unui SRA au urmatoarele roluri:
-traductorul TR: realizeaza conversia marimii reglate y ntr-o marime r de aceeasi natura cu marimea
prescrisa p, astfel nct procesul de comparare sa fie posibil.
-comparatorul C: primeste doua semnale, de aceeasi natura si proportionale cu marimea prescrisa
respectiv reglata, functie de care calculeaza eroarea de reglare.
-regulatorul automat RA: reprezinta partea esentiala a unui dispozitiv de automatizare deoarece
aceasta realizeaza legea de reglare.
-elementul de executie EE: este comandat de catre regulatorul automat si actioneaza asupra
procesului prin intermediul marimii de executie m.
-elementul de prescriere EP: este utilizat pentru stabilirea valorii ce se doreste a fi obtinuta la iesirea
procesului, deci putem spune ca reprezinta un element de referinta.
n concluzie se observa ca un SRA este prevazut cu o reactie negativa care ncearca sa mentina
constanta valoarea marimii, n conditiile n care procesul este supus unor perturbatii aleatoare.
Pentru regulatoarele de tensiune compararea celor doua marimi (prescrisa, respectiv reglata) se poate
face n:
- domeniul mecanic, prin compararea a doua forte - cazul regulatoarelor electromagnetice;
- domeniul electric, compararea a doua tensiuni - cazul regulatoarelor electronice;

CAPITOLUL II
II. CLASIFICARE
2.1. Regulatorul de tensiune electromagnetic
Principiul de functionare utilizat n constructia regulatoarelor cu contacte mecanice, pentru controlul
curentului de excitatie, consta n introducerea unei rezistente n circuitul de excitatie atunci cnd tensiunea
generata de alternator este peste valoarea prescrisa,respectiv n suntarea ei, cnd tensiunea generata este sub
valoarea prescrisa.
Schema de principiu a unui astfel de regulator de tensiune mpreuna cu formele de unda se prezinta
n fig. 2
Functionare:
Pentru aceasta varianta constructiva marimea prescrisa este data de gradul de tensionare al unui
resort, iar marimea de iesire (tensiunea la bornele generatorului) este convertita n forta cu ajutorul unui
electromagnet. n consecinta, asupra contactului K actioneaza doua momente antagoniste, unul generat de
forta elastica a resortului Mr, iar celalalt de forta de atractie a electromagnetului Mem.
Acest ansamblu este construit astfel nct contactul K sa fie nchis n cazul n care bobina
electromagnetului este nealimentata, sau tensiunea de alimentare este sub valoarea prescrisa.

Fig.2. Regulatorul auto de tensiune cu contacte mecanice

Daca, la un moment dat, tensiunea generata de alternator este sub valoarea prescrisa, forta de atractie
dezvoltata de electromagnet este insuficienta pentru deschiderea contactului K, astfel ca rezistenta Ru este
scurtcircuitata. n aceasta situatie curentul de excitatie este mare, fiind limitat doar de rezistenta electrica a
bobinei de excitatie,motiv pentru care tensiunea de iesire ncepe sa creasca. Aceasta crestere are ca efect, pe
de-o parte corectarea tensiunii de iesire, iar pe de alta parte ntarirea fortei de atractie dezvoltata de
electromagnet. Dupa un anumit timp tensiunea de iesire egaleaza valoarea prescrisa, iar forta
electomagnetica este suficienta pentru deschierea contactului K. Dupa deschiderea contactului rezistenta Ru
este nseriata cu bobina de excitatie, motiv pentru care valoarea curentului de excitatie scade, iar tensiunea
de iesire de asemenea. Scaderea tensiunii la borne slabeste forta de atractie a electromagnetului, astfel ca
dupa un interval de timp contactul K se nchide. Din acest punct procesul se repeta dupa acelasi algoritm.
Compensarea termica
Efectul temperaturii asupra tensiunii reglate intervine, n principal, datorita modificarii rezistentei
electrice a bobinei electromagnetului. n mod uzual nfasurarea electromagnetului este realizata din srma de
Cu, material ce are coficientul de variatie al rezistentei cu temperatura pozitiv.
Din acest motiv cresterea temperaturi determina urmatorul lant de evenimente: cresterea rezistentei
electrice a bobinei electomagnetice, reducerea fortei electromagnetice, deschiderea contactului la o valoare
mai mare a tensiunii la bornele alternatorului.
8

Efectul de crestere al tensiunii reglate cu temperatura se pote reduce folosind urmatoarele solutii
constructive:
- se utilizeaza un termistor cu coeficient negativ conectat n serie cu bobina
electromagnetului:
- se utilizeaza un sunt termomagnetic care, la scaderea temperaturii, deviaza o parte din fluxul
magnetic destinat atragerii armaturii electromagnetului;
- se utilizeaza o lamela bimetalica care micsoreaza ntrefierul la cresterea temperaturii;
- cu infasurari combinate - la nfasurarea principala se adauga o nfasurare realizata dintr-un material
cu coeficient de temperatura al rezistivitatii redus ( ;
Metode de accelerare:
Din analiza functionarii regulatoarelor electromecanice reiese ca tensiunea obtinuta la bornele
alternatorului prezinta, asa cum se arata si n fig. 2, mici ondulatii n jurul unei valori medii Up. Marimea
acestor ondulatii depinde att de parametrii constructivi ai regulatorului, ct si de parametrii electrici si
magnetici ai circuitului de reglare. Cu ct frecventa de inchidere si deschidere a contactelor este mai mare cu
att domeniul de variatie al tensiunii va fi mai restrns, iar calitatea reglajului mai buna. Cresterea frecventei
armaturii mobile este limitata de inertia sa.
Marirea frecventei de nchidere a contactelor se realizeaza prin utilizarea rezistentelor de accelerare,
a nfasurarilor de accelerare sau nfasurarii si rezistentei de accelerare.
Regulatorul cu doua trepte:
La regulatorul cu o singura treapta, nchiderea si deschiderea contactului K determina comutarea
curentului de excitatie, (vezi figura 2), ntre valorile I 1 si I2 astfel ca valoarea medie a curentului de excitatie
nu poate fi reglata sub I2. Din aceasta cauza, la turatii mari, tensiunea la bornele generatorului nu mai poate
fi reglata deoarece ar fi necesar un curent mediu de excitatie mai mic dect valoarea I2.
Extinderea domeniului de reglaj se face prin introducerea unei noi trepte n care curentul de excitatie
este comutat ntre I2 si I3= 0. n acest mod valoarea medie a curentului de excitatie poate fi reglata ntre I 1 si
I2 n prima treapta de functionare respectiv ntre I2 si zero n a doua treapta.
Introducerea regulatorului de tensiune n circuitul de excitatie al alternatorului are ca efect
modificarea caracteristicii generatorului asa cum se observa n figura 3.

Fig. 3. Caracteristicile regulatoarelor de tensiune

9

Regulatoarele electromecanice sunt constructii relativ complexe ce ridica o serie de probleme legate
de: reglaje instabile n timp, uzura rapida a contactelor mecanice, frecventa mica de comutare, etc. Din
aceste motive structurile electromecanice de regulatoare au fost nlocuite, aproape n totalitate cu structuri
electronice.
2.2. Regulatore de tensiune electronice
ntr-o prima etapa mbunatatirea performantelor regulatoarelor electromagnetice a constat n
nlocuirea contactelor mecanice cu dispozitive electronice iar ulterior ntregul regulator s-a realizat
electronic. Fata de predecesoarele lor regulatoarele electronice prezinta urmatoarele avantaje:
- au durata de exploatare mult mai mare datorita absentei partilor mecanice;
- au frecventa de lucru cu un ordin de marime mai mare ceea ce determina o reducere
a
ondulatiilor tensiunii obtinute la bornele generatorului (mbunatatirea factorului de
forma);
- au volum mic, uneori sunt nglobate n generator;
- se realizeaza ntr-o singura treapta;
- precizie marita n reglarea tensiunii;
- pot ngloba circuite de semnalizare si autotestare;
- compensarea cu temperatura se face mai simplu;
- au pret de cost comparabil sau chiar mai mic;
- nu necesita reglaje n timpul exploatarii.
n schema bloc a unui regulator auto de tensiune, vezi fig. 4, regasim o structura similara unui
stabilizator de tensiune.

Fig. 4 Schema bloc de principiu a unui regulator auto de tensiune

Referinta de tensiune poate fi o dioda Zener - pentru schemele mai modeste, sau un circuit
specializat care pe lnga compensarea cu temperatura sa tina cont si de caracteristica de ncarcare a bateriei
de acumulatoare - cazul unor scheme performante. Pentru ambele situatii rolul acestui bloc este de a furniza
o tensiune constanta care sa constituie un etalon n procesul de comparare cu tensiunea de la bornele
generatorului.
Comparatorul are rolul de a calcula diferenta dintre tensiunea prescrisa si tensiunea efectiva
obtinuta la bornele generatorului. Functionarea comparatoarelor poate fi nteleasa usor urmarind formele de
unda prezentate n figura 5.

10

Fig. 5
La intrarile comparatorului se aplica tensiunea de referinta si un procent din tensiunea Ug; acest
procent este obtinut de regula prin intermediul unui divizor rezistiv.
Cteva variante practice de comparatoare, mai utilizate n regulatoarele auto de tensiune, sunt
prezentate n figura 6. Se observa ca procesul de comparare se poate face pe jonctiunea baza -emitor a unui
tranzistor sau folosind un amplificator operational.

11

Fig. 6 Scheme practice de comparatoare

Amplificatorul de eroare preia semnalul de la iesirea comparatorului si l aduce la parametrii
necesari atacului etajului final de putere. n unele scheme acest etaj poate sa lipseasca, iesirea
comparatorului conectndu-se direct la etajul final.
Etajul final lucreaza n comutatie pe o sarcina inductiva, bobina de excitatie a alternatorului, motiv
pentru care sunt necesare masuri de protectie la tensiunile inverse de autoinductie. De regula acest etaj este
realizat cu tranzistoare n montaj Darlington.
Prezentarea circuitului comparator M 339
Circuitul integrat M 339 contine patru comparatoare independente cu iesirea open collector si un
etaj comun de alimentare. Domeniul de aplicatii cuprinde comparatoare de limita, convertoare AD simple,
generatoare de impulsuri, oscilatoare controlate n tensiune, interfete cu circuitele logice etc.
Principalele caracteristici ale acestui circuit sunt:
- tensiunea de alimentare: 236V sau 1 18V;
- curentul de alimentare: 0,8 mA independent de tensiunea de alimentare;
- curentul de scurtcircuit la iesire: 20mA;
- puterea disipata: 500mW;
Amplificarea n bucla deschisa mare si banda de frecventa ridicata produc intrarea cu usurinta n
oscilatie a comparatorului, daca iesirea acestuia este cuplata cu intrarea printr-o capacitate parazita. Intrarea
n oscilatie apare pe durata de tranzitie dintr-o stare n alta. Decuplarea alimentarii n apropierea circuitului
nu nlatura acest pericol. Realizarea corecta a cablajului este n masura sa reduca cuplajul parazit. Reducnd
valoarea rezistentei de la intrare sub 10k se reduce nivelul semnalului de reactie si prin realizarea unei
supracresteri de 1 10 mV a reactiei pozitive (histerezis), tranzitia semnalului de iesire este mai rapida iar
oscilatiile datorate cuplajului parazit sunt suprimate.
Daca dintr-o capsula nu se folosesc toate comparatoarele, atunci intrarile si iesirile (fara rezistenta de
sarcina) celor neutilizate se leaga la masa.
12

Aplicatiile de tip comparator ale acestui circuit sunt prezentate n figura 7.

Fig. 7 Scheme tipice de comparatoare realizate cu circuitul M 339

CAPITOLUL III
III.SCHEME
a) Pentru nceput prezentam o varianta de regulator realizata cu componente discrete a carui schema
electrica este redata n figura 8.
13

n alcatuirea acestei scheme distingem: un etaj diferential, realizat cu tranzistoarele T1 T2, un

amplificator inversor (T3) si un repetor pe emitor (T4). Referinta de tensiune este realizata cu un ansamblu
constituit din dioda Zener DZ si diodele D1, D2. Aceasta structura este utilizata n scopul compensarii, de
fapt reducerii, derivei termice a tensiunii Uz de la bornele diodei Zener. Asa dupa cum se stie, tensiunea de
la bornele unei diode n conductie are o deriva termica de cca. 2mV C. Pentru diodele Zener, deriva
termica poate fi pozitiva sau negativa n functie de valoarea tensiunii de strapungere a acestora. Deci, un
ansamblu dioda Zener serie cu diode obisnuite, se justifica doar daca deriva termica a didei Zener este
pozitiva. Pentru celelalte cazuri nu facem altceva dect sa marim dependenta de temperatura.

Fig. 8
Consideram o crestere initiala a tensiunii la bornele generatorului determinata de o cauza oarecare.
Corectia se face dupa urmatorul algoritm:
- tensiunea din baza tranzistorului T1, fata de cazul anterior, creste proportional cu cresterea de la
bornele generatorului;
- tensiunea din baza tranzistorului T2 ramne constanta fiind fixata de dioda Zener;
- tensiunea din emitoarele etajului diferential este de asemenea fixa fiind cu cca. 0,6V mai mica dect
tensiunea din baza lui T2;
- tranzistorul T1 si mareste conductia deoarece diferenta de potential baza-emitor a crescut
(potentialul bazei a crescut n timp ce potentialul emitorului a ramas constant);
- prin rezistenta Re circula mereu acelasi curent deoarece valoarea sa nu se modifica n timp, iar
diferenta de potential la care este supusa am aratat ca se mentine aceeasi;
- n Re se sumeaza curentii de emitor ai tranzistoarelor T1 T2, suma lor fiind constanta;
- deoarece curentul prin T1 a crescut conditia de mentinere constanta a sumei consta n reducera
conductiei tranzistorului T2;
- reducerea curentului prin T2 determina o cadere mai mica de tensiune pe R4 si deci implicit
reducerea conductiei lui T3;
- caderea de tensiune pe R7 scade (curentul prin T3 a scazut) motiv pentru care conductia lui T4 se
reduce;
- scaderea curentului prin T4 nseamna scaderea curentului de excitatie al generatorului ceea ce are
ca efect micsorarea tensiunii la borne, deci compensarea efectului initial;
b) O alta schema de regulator electronic este prezentata n figura 9. De aceasta data comparatorul este
implementat cu un operational de tipul 741 iar compensarea termica se face cu ajutorul unui termistor.

14

c) O varianta de regulator mai complexa, care realizeaza si functii auxiliare, se prezinta n figura 10.
Functia de reglare este realizata de comparatorul R. La intrarea neinversoare a acestuia se aplica o
tensiune de referinta culeasa de pe dioda Zener DZ3, iar la intrarea inversoare se aduce, printr-un divizor
rezistiv, un procent din tensiunea de la bornele generatorului Ug. Functie de valorile concrete ale celor doua
tensiuni comparatorul comanda etajul Darlington realizat cu tranzistoarele T1 si T2. Trebuie remarcat ca la
aceasta schema bobina de excitatie trebuie sa fie complet izolata fata de masa, un capat fiind conectat la
tensiunea de alimentare iar celalalt la colectorul tranzistorului final. Dioda D2 protejaza tranzistorul final
mpotriva tensiunilor inverse de autoinductie ce apar n bobina de excitatie.

Fig. 10
Functia de semnalizare a suprancarcarii este realizata de comparatorul S. Cnd tensiunea
generata este mult mai mare dect referinta iesirea sa trece n "zero" fapt ce determina saturarea
tranzistorului T4 si aprinderea lampii de avarie.
Functia de semnalizare a tensiunilor prea mici se realizeaza cu ajutorul comparatorului B.

15

Functia de semnalizare a modificarii referintei se face cu ajutorul comparatorului J si a unei alte

referinte constituita din DZ1, DZ2. Comparatorul permite o temporizare la pornire datorita grupului R16 C2,
astfel nct lampa se stinge dupa cteva secunde dupa pornirea motorului termic si intrarea n regim.
Functia de semnalizare a nefunctionarii generatorului, de exemplu curea de antrenare rupta,
infasurare de excitatie intrerupta etc.
La fiecare alternanta negativa a tensiunii generate de o faza a generatorului condensatorul C3 este descarcat
rapid prin rezistenta R22 de valoare redusa. n timpul alternantei pozitive dioda D1 este blocata si
condensatorul C3 se ncarca prin R19 de valoare mare. Constanta de ncarcare fiind mult mai mare dect cea
de descarcare tranzistorul T3 este mentinut blocat la o functionare normala a generatorului. Daca generatorul
are o defectiune condensatorul C3 nu mai este descarcat, motiv pentru care dupa o perioada mica de timp va
deschide tranzistorul T3. Deschiderea lui T3 determina saturarea lui T4 si deci aprinderea lampii de avarie.

16

Concluzii

Tranzistorii au fost conceputi la Laboratoarele Bell Telephone de fizicienii americani

Walter Houser Brattain, John Bardeen si William Bradford Shockley Pentru aceasta
realizare cei trei au impartit in 1956 Premiul Nobel in fizica. Shockley este cunoscut ca
initiatorul cercetarilor asupra materialelor semiconductoare ce au dus la descoperirea
acestor tipuri de dispozitive. Colegii sai sunt creditati pentru descoperirea diferitor
tipuri de tranzistori.

17

BIBLIOGRAFIE
G.Vasilescu,
Serban
,
Lungu
(1981). Electronica , Bucuresti: Editura Didactica si
Pedagogica.
George,
Oprescu (1987).
Caleidoscop
electronica, Bucuresti: Editura Albatros.

de

Gabin, Ionet, Radu, Munteanu (1994). Introducere

practica in electronica, Timisoara: Editura de Vest.
A.,Vatasescu, M., Ciobanu, T.,Carcu, I.,Rates, V.,
Gheorghiu (1975).
Dispozitive
semiconductoare.
Manual de utilizare, Bucuresti: Editura Tehnica.
Eugenia, Isac (1993). Masurari electrice # electronice.
Manual pentru clasele X, XI si XII, Bucuresti; Editura
Didactica si Pedagogica,R.A,
L,
C.,
Boghitoiu (1985).
Bucuresti: Editura Albatros.

Electronica

ajuta,

L, C., Boghitoiu sa. (1985). Montaje electronice de

vacanta, Bucuresti: Editura tehnica.
L, C., Boghitoiu sa. (1985). Manualul radioelectronistului
amator, Bucuresti: Editura tehnica.

18