Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Regulator
Regulator
JUDETUL GORJ
PROIECT
DE
ABSOLVIRE
CLASA: a XII-a G
PROFILUL: ELECTRONICA AUTOMATIZARI
SPECIALIZARE: TEHNICIAN OPERATOR TEHNICA DE CALCUL
COORDONATOR PROF.
GHITEA
CATALIN
ABSOLVENT,
DRIND-VAN CLAUDIA MIHAELA
2016
1
TEMA:
REGULATOARE
DE TENSIUNE
CUPRINS
Argument ... Pag. 4
I.
II.
Clasificare ....Pag.7
2.1.
2.2.
III.
Concluzii .. Pag.19
Bibliografie ...... Pag.20
ARGUMENT
CAPITOLUL I
I.
CONSIDERAII TEORETICE
CAPITOLUL II
II. CLASIFICARE
Compensarea termica
Efectul temperaturii asupra tensiunii reglate intervine, n principal,
datorita modificarii rezistentei electrice a bobinei electromagnetului. n
mod uzual nfasurarea electromagnetului este realizata din srma de Cu,
material ce are coficientul de variatie al rezistentei cu temperatura
pozitiv.
Din acest motiv cresterea temperaturi determina urmatorul lant de
evenimente: cresterea rezistentei electrice a bobinei electomagnetice,
reducerea fortei electromagnetice, deschiderea contactului la o valoare
mai mare a tensiunii la bornele alternatorului.
Efectul de crestere al tensiunii reglate cu temperatura se pote
reduce folosind urmatoarele solutii constructive:
- se utilizeaza un termistor cu coeficient negativ conectat n serie
cu bobina
electromagnetului:
- se utilizeaza un sunt termomagnetic care, la scaderea
temperaturii, deviaza o parte din fluxul magnetic destinat atragerii
armaturii electromagnetului;
- se utilizeaza o lamela bimetalica care micsoreaza ntrefierul la
cresterea temperaturii;
- cu infasurari combinate - la nfasurarea principala se adauga o
nfasurare realizata dintr-un material cu coeficient de temperatura al
rezistivitatii redus ( ;
Metode de accelerare:
Din analiza functionarii regulatoarelor electromecanice reiese ca
tensiunea obtinuta la bornele alternatorului prezinta, asa cum se arata si
n fig. 2, mici ondulatii n jurul unei valori medii Up. Marimea acestor
ondulatii depinde att de parametrii constructivi ai regulatorului, ct si
de parametrii electrici si magnetici ai circuitului de reglare. Cu ct
frecventa de inchidere si deschidere a contactelor este mai mare cu att
domeniul de variatie al tensiunii va fi mai restrns, iar calitatea
reglajului mai buna. Cresterea frecventei armaturii mobile este limitata
de inertia sa.
9
Fig. 5
La intrarile comparatorului se aplica tensiunea de referinta si un
procent din tensiunea Ug; acest procent este obtinut de regula prin
intermediul unui divizor rezistiv.
Cteva variante practice de comparatoare, mai utilizate n
regulatoarele auto de tensiune, sunt prezentate n figura 6. Se observa ca
procesul de comparare se poate face pe jonctiunea baza -emitor a unui
tranzistor sau folosind un amplificator operational.
12
14
CAPITOLUL III
III.SCHEME
a) Pentru nceput prezentam o varianta de regulator realizata cu
componente discrete a carui schema electrica este redata n figura 8.
n alcatuirea acestei scheme distingem: un etaj diferential, realizat
cu tranzistoarele T1 T2, un amplificator inversor (T3) si un repetor pe
emitor (T4). Referinta de tensiune este realizata cu un ansamblu
constituit din dioda Zener DZ si diodele D1, D2. Aceasta structura este
utilizata n scopul compensarii, de fapt reducerii, derivei termice a
tensiunii Uz de la bornele diodei Zener. Asa dupa cum se stie, tensiunea
de la bornele unei diode n conductie are o deriva termica de cca.
2mV C. Pentru diodele Zener, deriva termica poate fi pozitiva sau
negativa n functie de valoarea tensiunii de strapungere a acestora. Deci,
un ansamblu dioda Zener serie cu diode obisnuite, se justifica doar daca
deriva termica a didei Zener este pozitiva. Pentru celelalte cazuri nu
facem altceva dect sa marim dependenta de temperatura.
Fig. 8
Consideram o crestere initiala a tensiunii la bornele generatorului
determinata de o cauza oarecare. Corectia se face dupa urmatorul
algoritm:
15
16
Fig. 10
Functia de semnalizare a suprancarcarii este realizata de
comparatorul S. Cnd tensiunea generata este mult mai mare dect
referinta iesirea sa trece n "zero" fapt ce determina saturarea
tranzistorului T4 si aprinderea lampii de avarie.
17
18
Concluzii
Tranzistorii au fost conceputi la Laboratoarele Bell
Telephone de fizicienii americani Walter Houser
Brattain, John Bardeen si William Bradford Shockley
Pentru aceasta realizare cei trei au impartit in 1956
Premiul Nobel in fizica. Shockley este cunoscut ca
initiatorul cercetarilor asupra materialelor
semiconductoare ce au dus la descoperirea acestor
tipuri de dispozitive. Colegii sai sunt creditati pentru
descoperirea diferitor tipuri de tranzistori.
19
BIBLIOGRAFIE
G.Vasilescu, Serban , Lungu (1981). Electronica , Bucuresti:
Editura Didactica si Pedagogica.
George, Oprescu (1987). Caleidoscop de electronica, Bucuresti:
Editura Albatros.
Gabin, Ionet, Radu, Munteanu (1994). Introducere practica in
electronica, Timisoara: Editura de Vest.
A.,Vatasescu,
M.,
Ciobanu,
T.,Carcu,
I.,Rates,
V.,
Gheorghiu (1975). Dispozitive semiconductoare. Manual de
utilizare, Bucuresti: Editura Tehnica.
Eugenia, Isac (1993). Masurari electrice # electronice. Manual
pentru clasele X, XI si XII, Bucuresti; Editura Didactica si
Pedagogica,R.A,
L, C., Boghitoiu (1985). Electronica ajuta, Bucuresti: Editura
Albatros.
Boghitoiu sa. (1985). Montaje
vacanta, Bucuresti: Editura tehnica.
L,
C.,
C.,
20
electronice
de
radioelectronistului