Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

A respira reprezinta nevoia functiei umane de a capta O2 din mediul inconjurator necesar proceselor de oxidare
din organism si de a elimina CO2 rezultat al arderilor celulare din organism.
1. Indepedenta
Determinata de mentinerea integritati cailor respiratorii si a muschilor respiratori, de functionarea lor eficienta.
2. ventilatia
Patrunderea aerului incarcat cu 02 in plamani si eliminarea aerului cu co2.
Are 2 timpi inspiratia si expiratia influentate de permeabilitatea cailor respiratorii, concentratia de 02 in
aerul respirat, expansiunea cutiei toracice, maturitatea centrului respirator bulbar, functia normala a centrelor ce
regleaza respiratia.
Difuziunea gazelor
procesul prin care o2 din alveolele pulmonare trece in capilarele perialveolare si co2 trece din capilare in
alveolele pulmonare.
- este infulentata de diferenta de presiune a o2 din aerul alveolar si concentratia o2 din sange, starea
peretelui alveolar si marimea suprafetei alveolare.
Etapa circulatorie
- consta in conducerea o2 prin vasele arteriale la tesuturi si a co2 adus de la tesuturi prin vasele lemnoase
la plamani pentru a se elimina.
- Aceasta este influentata de cantitatea de hemoglobin din sange, debitul cardiac, numarul de hematii si
permeabilitatea retelei periferice arteriale.
Etapa tisulara:
Schimbul de gaze dintre tesuturi si sange se realizeaza cu ajutorul unui system enzematic complex.
FACTORII:
Biologici: VARSTA - la copii numarul de respirati este mai crescut
SEXUL - la femeii se inregistreaza valorii ale frecventei respiratiei la limita normalului
STATURA - la persoanele mai scunde numarul de respiratii este mai mare decat la persoanele inalte.
SOMNUL - in timpul somnului frecventa respiratory este mai scazuta decat in timpul de veghe.
POSTURA - pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plamanilor in timpul respiratiei. individual
sanatos poate respire in ortostatism(in picioare) culcat sau sezand . pozitia care favorizeaza este cea in
ortostatism si sezand prin contractia corespunzatoare a diafragmei.
ALIMENTATIA - influenteaza mentinerea umiditatii cailor respiratorii prin aportul de glucoza,
favorizeaza o buna functionare a diafragmei si a celorlalti muschi respiratori.
EXERCITIILE FIZICE - cresc frecventa respiratiei
Psihologici - emotiile influenteaza frecventa si amplitudinea respiratie.
sociologici - mediul ambient, procentajul adecvat de o2 din aerul atmosferic reprezinta 21 %. mediul poluat
incarcat cu particule microbiene, chimice influenteaza negativ respiratia.
climatul- influenteaza respiratia, caldura determina cresterea frecventei respiratiei iar frigul scade.
vantul perturba respiratia iar altitudinea prin rarifierea aerului determina cresterea frecventei respiratiei.
locul de munca- prin poluarea chimica sau microbiana devine un mediu nefavorabil anei bune respiratii.
manifestari de dependenta:
frecventa respiratiei se refera la numarul de respiratii pe minut influentata de varsta si sex.

~1~

la nou-nascut 30-50 R/min

la 2 ani 25-35R/m
la 12 ani 15-25 R/m
la adult 16-18 R/m
la varstnici 15-20 R/mAmplitudinea este data de volumul de aer ce patrunde si se elimina din plamani la
fiecare respiratie. respiratie profunda sau superficiala.
ritmul reprezinta pauzele egale dintre respiratii(repiratie ritmica), zgomotele respiratie in mod fiziologic,
respiratia este linistita in somn devine zgomotoasa.
simetria miscariilor respiratorii- ambele homitorace, prezinta aceiasi miscare de ridicare in inspiratie si de
coborare in expiratie.
Mucozitatile - mucoasa respiratiei sa fie umeda iar secretiile transparente, reduse si dense.
Tusea - reprezinta o respiratie fortata prin care se elimina secretiile din caile respiratorii. este un fenomen de
protectie a organismului.
respiratia
- costal superior - la femei - prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice datorita mariri diametrului
anteroposterior in timpul inspiratiei.
- costal inferior la prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice.
- abdominal la copii si varstnici prin marirea diametrului vertical al cutii toracice.
Interventiiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoiei.
- invata pacientul sa faca exercitii de mers, relaxare, posturi adecvate care sa favorizeze respiratia si
inlaturarea obiceiurile daunatoare.
dependenta in satisfacerea nevoii de respiratie.
1. alterarea vocii- cauzata de procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare, nas, laringe,
faringe, dar si o prezenta a alergenilor din mediul inconjurator.
manifestari de dependenta:
- disfonie- sub forma de raguseala, voce stinsa, aspra
- afonie imposibilitatea de a vorbi, senzatia de sufocare, lipsa de aer
2. dispnee respiratie anevoiasa provocata de numeroase cauze: bolii ale inimii, plamani, caile
respiratorii superioare; aerul patrunde cu greutate in plaman, avand drept consecinta oxigenarea
defectoasa a tesuturilor si acumularea de CO2 in sange.
manifestari de dependenta
- ortopnee- pozitie fortata, bolnavul stand sezand cu bratele atarnate pe langa corp
- apnee oprirea respiratiei
- bradipnee reducerea frecventei respiratiei
- tahipnee cresterea frecventeii respiratiei
- hiperventilatie patrunderea unei cantitati de aer mai mare in plamani
- hipoventilatie - patrunderea unei cantitati de aer mai mici
- tuse expiratie fortata ce permite degajarea cailor respiratorii superioare si secretiile acumultate
- hemoptizie - hemoragie exterioarizata prin cavitatea bucala provenind de la nivelul cailor respiratorii si
plamani
- mucozitati ( sputa) amestec de secretii din arborele traheo-bronsic formate din mucus, puroi, sange,
celule descoamate( celule exfoliate de la suprafata pielii)
cheyne-stokes dispnee- respiratie din ce in ce mai frecventa ajunsa la un grad maxim dupa care scade si
este urmata de apnee

~2~

zgomote respiratorii pot fi crepitante, romflante, sibilante

cianoza tegumente vienete la nivelul extremitatiolr, mainii, nas gura.
kussmaul- dispnee- o inspiratie urmata de o expiratie fortata, apnee.
3. obstuctia cailor respiratoriipoate fi produsa de procese inflamatorii ale cailor respiratorii dar si de prezenta unor corpi straini,
patrunsi accidentali in caile respiratorii, deformari ale nasului.
manifestari de dependenta
- respiratie dificila pe nas bolnavul respira pe gura, secretii abundente nazale, secretii mucoase,
purulente sau sangvine care impiedica respiratia.
- epistaxis hemoragie nazala
- deformari ale nasului: deviatia de sept si traumatisme. stranut (expiratie fortata)
interventiile asistentei
autonome - tin de asistenta medicala
delegate la indicatiile medicului
obiective
1. pacientul sa respire liber pe nas
-interventii la nivelul nasului: indeparteaza secretiile nazale, umezeste aerul din incapere, asigura
un aport suficient de lichide pe 24 de h
2. pacientul sa nu devina sursa de infectie
- educa pacientul sa foloseasca batista individuala, de unica folosinta
- educa pacientul pentru a evita imprastierea secretiilor nazale
3. oprirea epistaxului
- aseaza pacientul in decubit dorsal, cu capul in hiperextensie
- comprima cu policele pe nara care sangereaza timp de 5-10 minute
- aplica compresii reci pe nas, frunte si ceafa
- recomanda pacientului sa nu sufle nasul
4. pacientul sa prezinte mucuase respiratorii umede si integre
- umezeste aerul din incapere
- recomanda pacientului repaos vocal absolut
- favorizeaza modalitati de comunicare non-verbala
5. pacientul sa inghita fara dificultate alimentatie semisolida
- recomanda gargara, alimenteaza pacientul cu lichide caldute
6. pacientul sa prezinte rezistenta crescuta fata de infectie
- invata pacientul sa evite schimbarile de temperatura si aglomeraatiile
7. pacientul sa fie echilibrat psihic
- pregateste pacientul psihic in vederea aplicarii tehnicilor de ingrijire si in vederea aspirari secretiilor
bronsice
- invata pacientul sa utilizeze tehnici de relaxare si pregateste psihic pacientul in vedea oricarei tehnici va
fi supus
situatii sau reactii in timpul ingrijirilor care trebuie sa fie in atentia sistemului
Anxietatea - un sentiment de inconfort si de tensiune pe care il resimte persoana. poate sa apara sub
forma avuta in prezenta unei dureri, a frici sau neliniste(creste pulsul, respiratia, tensiunea).
asistenta trebuie sa invete sa deceleze(sa isi de-a seama) anxietatea pacientului , putand fi de ajutor
Stresul se manifesta d.p.d.v fizic si psihic.

~3~

psihologic provine dintr-un dezechilibru intre exigentele la care individul trebuie sa faca fata si
capacitatea de a corespunde. asistenta poate sa ajute bolnavul printr-un suport psihologic si prin rolul
sau de suplinire in satisfacerea nevoii fundamentale.
Frica anxietatea se asociaza cu frica; este un sentiment pe care il resimte persoana fata de un pericol
fizic sau psihologic. nu trebuie minimalizata importanta acestui sentiment fata de un tratament,
interventie sau moarte. asistenta trebuie sa-i demonstreze intelegere sa-i asculte si sa- i sprijine.
Durerea- este o senzatie neplacuta perceputa in unul sau mai multe puncte ale organismului.
durere cronica si acuta
rolul asistentei fata de aceasta dificultate consta in a-i administra medicamentele cu rol delegat, in a-i
acorda ingrijiri care sa-i potoleasca starea de rau fizic dar si comunicare terapeutica .
imposibilitatea sau diminuarea activiatii normale.
- poate afecta percepria imagini si stima de sine
Sentimentul de neputinta - situatia in care pacientul se vede condamnat si constata cu amaraciune inutilitatea
ingrijirilor.
pierderea unei fiinte dragi, a unui rol,a unui statut social, creeaza dificultati de ordin material, profesional sau
emotiv.
in vederea executarii unor ingrijiri potrivite fiecarui pacient , asistenta trebuie sa stie, sa aplice mai multe
metode de actiune care sa usureze suferintele persoanelor bolnave si sa-i asigure un plus de confort si o
stare de bine. executarea ingrijirilor constituie un moment potrivit pentru asistenta care vrea sa invete sa
informeze pacienntul asupra problemei sale de sanatate asupra tratamentului ori despre obiceiurile de
viata mai putin potrivite pentru satisfacerea nevoii fundamentale. Invatarea pacientuluiu este un act de
ingrijire esential si necesar.
CIRCULATIA
functia prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul vaselor sangvine, are drept scop transportul
substantelor nutritive si a o2 la tesuturi , dar sii transportul produsilor de catabolism(proces de degradare) de la
tesuturi la organele excretoare.
un rol important il detin sangele si limfa cuprinse in sistemul circulator si inima in conditi de integritate
anatomica si functionala. (pulsul si tensiunea).
asistenta medicala supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului si a tensiuni arteriale.
independenta in satisfacerea nevoii.
A. pulsul- reprezinta expansiunea ritmica a arterelor pe un plan osos si este sincron cu sistola ventriculara
factorii ce influenteaza
a. biologici:
varsta- la copii mici frecventa este mai mare decat la adult si varstnic
inaltimea corporala persoanele scunde au frecventa pulsului mai mare
somnul- frecventa este mai redusa in timpul somnului
alimentatia in timpul digestieii frecventa creste
efortul fizic - creste frecventa
b. psihologici:
emotiile: plansul, mania determina cresterea pulsului
c. sociali:
prin concentratia de o2 in aerul inspirat este influentat pulsul.

~4~

manifestari de independenta
1. frecventa numarul de pulsatii pe minut
la nou-nascut 130-140
la copil mic
100- 120
la 10 ani
90-100
la adult
60-80
la varstnic
80-90
este de 3 tipuri - anacrota:ascendenta
catacrota:descendenta
inflexiune dicrota: suplimentara
2. ritmul- pauzele dintre pulsatii sunt egale
3. amplitudinea cantitatea de sange existent in vase ;este mai mare cu cat vasele de sange sunt mai
aproape de inima; la arterele simetrice volumul pulsului este egal
4. tensiunea pulsului este determinata de forta necesara in comprimarea arterei
5. celeritatea- viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile
6. coloratia tegumentelor a tegumentelor inclusiv a extremitatilor si tegumentele sa fie calde.
tensiunea arteriala - reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali
factori deteminanti
- debitul cardiac
- forta de contractie a inimi
- elasticitatea si calibrul vaselor
- vascozitatea sangelui
tensiunea arteriala scade de la centru spre periferie.
factori ce influenteaza
1. biologici:
varsta - la copil este mai mica, creste odata cu varsta se stabilizeaza la adult, creste usor la varstnic
somnul in timpul somnului tesniunea este mai mica decat in perioada de veghe
activitatea diurna, produce o crestere a T.A la fel si la efortul fizic, cu revenire dupa incetarea
efortului.
2. psihologici
emotiile, anxietatea determina cresterea T.A
3. sociologici
frigul produce vaso-constrictie(ingustarea vaselor de sange) da paloare si vaso-dilatatie produce
dilatarea vaselor
manifestari de independent
T.A se obtine in timpul sistolei ventriculare (12.6)
T.A max
T.A min
1-3 ani
75-90
0-60
4-11 ani
90-110
60-65
12-15 ani
100-120
60 75
la adult
115-140
75-90
la varstnic peste 150
90
T.A diferentiala reprezinta T.A max - T.Amin
interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoiii

~5~

educa pacientul; asigura conditii igienice in incapere(aerisirea); mentinerea tegumentelor curate si integer;
alimentatia echilibrada fara grasimi si sodium in exces;evitarea tututnului si consumului de alcool;
evitarea sedentarismului; il invata sa poarte imbracaminte lejera care sa nu stanjeneasca circulatia
dependent in satisfacerea nevoii
circulatie inadecvata
surse de dificultate ce determina nesatisfacerea nevoii
1 de ordin fizic: alterarea muschiului cardiac, a peretilor arteriali, venosi, obstructii arteriale si supraincarcarea
inimi.
2 de ordin psihologic : stresul anxietatea si lipsa cuunoasterii(cunostinte insuficiente despre alimentatia
echilibrata, despre sine si despre obiceiurile daunatoare)
manifestari de dependent
tegumente modificate: reci, palide datorita irigarii insuficiente a pieli, coloratie violacee a unghiilor, buzelor,
nasului, lobului urechii.
modificari de frecventa a pulsului: tahicardie(cresterea frecventei pulsului); bradicardie(scaderea frecventei
pulsului)
modificari de volum al pulsului:
puls filiorm-cu volum foarte redus abia perceptibil
puls asimetric- volum diferit al pulsului la arterele simetrice
modificare de ritm a pulsului
aritmic- pauze inegale intre pulsatii
dicrot- se percep 2 pulsatii una mai puternica si una mai slaba urmate de pauza
modificari ale T.A
hipertensiune arteriala cresterea T.A
hipotensiune arterial scaderea tensiunii sub valorile normale
T.A difera la segmentele simetrice.
interventiile asistentei la pacientul cu circulatie inadecvata
pacientul sa prezinte circulatie adecvata
-sa intrerupa consumul de tutun si alcool
- sa aiba alimentatie bogata in fructe, legume
- sa reduca grasimile sis area
- administreaza medicatia prescrisa de medic
- urmareste efectul medicamentelor(monitorizeaza pacientul)
- aplica tehnici de favorizare a circulatiei; exercitii active, passive, la pat in limita in care le poate face
pacientul
pacientul sa fie echilibrat psihic
- informeaza pacientul aupra stadiului bolii sale, asupra gradului de effort pe care poate sa-l depuna,
asupra importantei continuarii tratamenntului medicamentos.
tehnici de evaluare a functiilor vitale(t, T.A, P, R)
- sunt utilizate frecvent ca indicatorii a starii de sanatate sau de boala
- la internare sip e perioada spitalizari, cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei personae,
inainte si dupa interventiile chirurgicale, inainte si dupa perioada de diagnostic, inainte si dupa
administrarea medicamentelor ce au efect asupra sistemului respirator, circulator, inainte si dupa
efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile vitale.

~6~

Rolul asistenteiin masurarea functiilor vitale.

se pregateste materialul si instrumentarul corespunzator si in stare de functionare
se pregateste pacientul din punct de vedere fizic, pozitie corespunzatoare, in acelasi timp comoda
se pregateste psihic pacientul, explica tehnica si il convinge de necesitatea efectuarii ei si ii solicita
cooperarea
se asigura conditii de microclimate care sa nu-I influenteze functiile vitale
sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale in functie de sex si varsta
sa respecte frecventa de evoluare a functiilor vitale in raport cu starea pacicentului
observarea si masurarea respiratiei
scopul: evaluarea functiilor respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evolutiei bolii, al aparitiei unor
complicatii si al progresului
elemente de apreciat: tipul respiratie, amplitudinea, ritmul, frecventa
material necesare: ceas cu secundar, creion de culoare verde, foaie de temperature
interventiile asistentei
se aseaza pacientul in decubit-dorsal, fara a-i explica tehnica, plasarea manii cu fata palmara pe
suprafata toracelui, numararea inspiratiilor timp de 1 min, consemnarea valorii obtinute printr-un punct
de foaia de temperatura. fiecare linie orizontala este egala cu 2 respiratiei
unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioara pentru obtinerea curbei.
pe alte documente se poate nota cifric. (R=16b/min)
aprecierea celorlalte elemente ale functii respiratorii se face prin simpla observare a miscarilor
respiratorii.
masurarea pulsului
scopul: evaluarea functiei cardiovasculare
elemente de apreciat: ritmicitatea, frecventa, celeritatea, ampiltudinea
locuri de masurare: oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan osos: artera
radial, femurala, carotida, temporal, pedioasa.
material necesare: ceas cu secundar, creion rosu
interventiile asistentei
pregatirea psihica a pacientului, repaus fizic si psihic 10-15min, spalarea pe maini , reperarea arterei,
fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei, exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu
varful degetelor , nnumararea pulsatiilor timp de 1 min, consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe
foaia de temperature iar fiecare linie orizontala reprezinta 4 pulsatii. unirea valorii prezente cu cea
anterioara cu o linie.( Pd=80b/min; Ps=76b/min).
interventii pentru mentinerea sau favorizarea expansiunii pulmonare.
respiratia profunda favorizeaza oxigenarea si ventilatia adecvata. la pacientii anxiosi, creste volumul
curent se diminueaza spatiul
pacienti efectueaza o inspiratie profunda si o expiratie prelungita cu buzele stranse. este de preferat sa se
execute in pozitia sezand.
respiratia diafragmatica
pacientul este asezat in pozitia semisezand cu genunchi flectati sustinuti in regiunea poplitee(spatele
genunchiului) cu o patura rulata, mainile pacientului sunt plasate cu fata palmara pe abdomen sub
coaste. se roaga pacientul sa inspire adanc pen as cu gura inchisa , sa stea relaxat, sa nu-si arciuasca
spatele, sa sesizeze ridicarea abdomenului. in timpul expiratiei pacientul isi ca contracta muschi
abdomenului, vatine buzele stranse si se va concentra asupra coborari abdomenuluui.

~7~

timpul afectat exercitiului va creste progresiv de la 5 la 10 minute. va si efecttuat de 3-4 ori pe zi. se
poate efectua in pozitia sezand, ortostatica sau in timpul mersului.
drenajul toracic
scopul: drenarea lichidelor, sangelui sau aerului din cavitatea pleural si restabilirea unei presiuni
negative care sa faciliteze expansiunea plamanului.
conditii esentiale: sistemul de drenare sa fie perfect intretinut, tuburile sa nu fie obstruate(acoperite) si
respectarea normelor de asepsie(igiena).
sisteme de drenaj: flacon de drenaj.
functionalitatea drenajului este data de aparitia unor bule de aer in lichidului din flacon. acest system
are avantajul masurari secretiilor din drenul thoracic
interventii
aseaza pacientul in pozitia semisezand, explicarea tuturor manevrelor, pentru a combate starea de
anxietate a acestuia, fixarea tubulaturi la pat si asezarea flaconului sub nivelul thoracic.
observarea drenajului: volumul, ritmul, tipul.
solicitarea pacientului sa tuseasca si sa respire profund la 2-3 ore pentru a favoriza drenajul secretiilor.
in caz de spargere a flaconului, pensarea tubulaturi si schimbarea flaconului.
de retinut : este interzisa ridicarea flaconului cu secretii fara pensarea acestuia.
interventii pentru mobilizarea secretiilor.
1. hidratearea- este eficace pentru functionarea sistemului respirator, se recomanda aproximativ 2 l.
2. umidificarea se realizeaza cu pulverizatoare sau cu recipient de apa asezate pe o sursa de caldura ;
pastreaza caile aeriene umede si permite debarasarea secretiilor.
3. nebulizarea cnsta in adios de umiditate sau medicamente la aerul inspirit, se realizeaza prin
pulverizare sau cu ajutorul aerosolilor(amestec de gaz cu un medicament dispersat in particule
sferice de ordinal micronilor- bronhidilatatoarele)
4. tapotamentul (tapotaj) consta in lovirea peretului thoracic cu mana ritmic pe toata suprafata timp
de 1-2 min. incheietura mainii sa fie relaxata iar cotul in flexie. pacientul este rugat sa respire lent si
adanc, iar toracele pacientului sa fie acoperit. este contraindicate la pacientul cu osteroporoza, la
fracture costale si la cei cu problem de sangerare.
drenajul postural este un procedeu ce permite eliminarea secretiilor, pozitia pacientului se schimba la
20-30 de minute. decubit-ventral, sub abdomen, decubit-ventral cu patul la 20 de grade, decubit- dorsal,
decubit lateral stang, lateral drept, pozitia sezand. la sfarsitul fiecarei pozitii, pacientul este rugat sa
respire profund. se renunta la pozitiile in care pacientul prezinta discomfort sau dispnee. este
contraindicate la pacientii cu leziunii ale maduvei spinari sau cu hipertensiune intracraniana.
5. vibratia pacientul este rugat sa inspire adanc pe gura sis a expire lent pen as. in timpul expiratiei
se aplica cu man ape peretele thoracic si se face o presiune usoara. dupa 5 eexpiratii pacientul este
incurajat sa expectoreze, este indicata aceasta metoda la sugari si copii mici.
6. aspiratia orofaringiana sau nasofaringiana
material necesare: - dispozitiv de aspiratie, sonde sterile NELATON ,manusi sterile, solutie sterile
pentru umectarea sondei, prosop.
interventiile asistentei
se evalueaza semne si simptome care indica prezenta secretiilor in caile respiratorii superioare
se explica pacietului in ce fel acest procedeu va permite degajarea cailor respiratorii
se asigura intimitatea pacientului printr-un paravan, se aseaza in pozitia adecvata:
semi-sezand - la constienti
decubit-lateral la inconstienti

~8~

se protejeaza pacientul cu un prosop, spalarea pe maini utilizarea manusilor sterile, fixarea sondei la
aparatul de aspiratie, masurarea lungimi sondei de la nas la tragus (zona de la urechii)
umectarea(umezirea) capatului liber al sondei
introducerea sondei
pentru respiratia orofaringiana sonda se introduce pe marginea gurii, lasand-o sa alunece in orofaringe.
pentru respiratia nasofaringiana sonda se introduce intr-0 nara dealungul peretelui despartitor al foselor
nazale; se face 15 secunde rotind sonda pentru a se extrage secretiile.
se extrage sonda, se clateste in solutie sterila efectuand o aspiratie, se lasa pacientul sa se odihneasca 2030 sec.
daca are canula pentru oxigenoterapie se reamplaseaza in acest interval.
se solicita pacientuluisa respire profund sis a tuseasca intre aspiratii
dupa se efectueaza igiena bucala
material se curata se dezinfecteaza si se sterilizeaza
de retinut: se vor respecta cu strictete masurile de aspiratie; nu se efectueaza aspiratia in timpul
introduceri sondei

oxigenoterapia
scop: asigurarea unei cantitati corepspunzatoare de o2 la tesuturi prin combaterea hipoxiei(scaderea o2)
determinata de:
- caderea o2 alveolar
- diminuarea hemoglobinei
- tulburari in sistemul circulator
- problem care interferaza cu diviziunea pulmonara
surse de oxygen: statie central de oxygen, microstatie, butelie de oxygen.
precautii in utilizarea surselor de oxygen
- deoarece o2 favorizeaza combustia prezenta sa trebuie atentionata
- pacienti si vizitatori vor fi atentionati asupra fumatului sau a unei flacari in preajma sursei de oxygen
- se verifica echipamentele electrice
- se evita utilizarea materialelor generatoare de electricitate, mat. sintetice si inflamatorii
- aparatul de monitorizare sau aspiratie vor fi plasate in partea opusa sursei de oxygen
- evitarea lovirii buteliilor
- butelia cu oxygen vor fi asezate in pozitia vertical si tinute departe de calorifer sau soba.
metode de administrare a oxigenului
1. prin sonda nazala
- frecvent utilizata, permite administrarea o2 in concentratie de 25-45%
- poate fi utilizata pentru terapia pe termen lung
- nu poate fi utilizata la pacientii cu afectiuni ale mucoasei nazale.
2. prin masca
- permite administrarea o2 in concentratie de 40-60
- este incomoda datorita sistemului de prindere si etanseizare accentueaza starea de anxietate, mai ales la
copii
- pooate provoca iritatia tegumentelor fetei
- nu se vor utilize la pacientii cu arsuri la nivelul fetei.
3. ochelari de oxigen
- sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in ambele nari

~9~

se utilizeaza la copii si pacienti agitati

4. cortul de oxigen
frecvent utilizat la copii
concentratia de oxigen nu poate depasi 50%
are dezavantajul ca atmosfera de subcort se incalzeste si se incarca cu vapori datorita faptului ca
pacientul expira si inspira in acelasi mediu
oxigenul nu poate fi umidificat ci trecut prin instalatia de racire
se pot instala instalatii de racire
copii vor fi supravegheati permanent
echipament necesar administrari oxigenului
sursa de oxygen, umidificator(recipient pentru barbotarea si contine apa sterila)
sonda nazala, cateter, masca de oxygen sau cort
material adeziv, leucoplast pentru fixarea sondei
interventiile asistentei
pregateste psihic si aseaza pacientul in pozitia corespunzatoare semisezand sau decubit-dorsal
asamblarea echipamentului, dezobstruarea cailor respiratorii
masurarea lungimi sondei de la nara la tragus
umectarea(umezirea) sondei cu apa sterila, pentru facilizarea insertiei si evitarea lezarii mucoaseii
dupa introducere fixam sonda pe obraz cu leucoplast
fixarea debitului de administrare a oxigenului in functie de prescriptia medicului
aprecierea raspunsului terapeutiic al administrari cu oxygen
supravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau aparitia unor complicatii
supravegherea echipamentului de administrare a oxigenului(presiunea si debitul)
mobilizarea periodica a sondei
scoaterea sondei o data pe zi si introducerea ei in cealalta nara
curatirea echipamentului la terminarea tehnici.
incidente si accidente
daca recipientul pentru barbotarea oxigenului se rastoarna, lichidul poate fi impins de oxygen in caile
respiratorii ale pacientului asfixiidu-l
in cazul utilizarii prelungite: - iritarea locala a mucoasei
- congestive si edem alveolar
- hemoragie intraalveolara
patrunderea gazului in esofag duce la distensie(marire) abdomenului.

~ 10 ~