Raport

de monitorizare a procesului de implementare a

Legii cu privire la prevenirea si combaterea coruptiei
nr. 90-XVI din 25 aprilie 2008
elaborat de Centrul pentru Combaterea Crimelor
Economice si Coruptiei
2

Cuprins
1. Aspecte introductive .................................................................................3
2. Functionalitatea actului .................................................................................4
3. Gradul de ndeplinire a obiectivelor si scopului actului ..............................5
4. Modificarile operate n actul normativ ................................................17
5. Gradul de punere n aplicare a cadrului juridic necesar ............................21
6. Consecventa si coerenta actului normativ ................................................22
7. Neutralitatea actului normativ ....................................................................22
8. Stabilitatea si predictibilitatea actului normativ .....................................23
9. Eficienta actului normativ ....................................................................23
10. Procedura de consultanta ..............................................................................24
11. Concluzii si recomandari ..............................................................................24
3

I. Aspecte introductive
Legea cu privire la prevenirea si combaterea coruptiei nr. 90-XVI din 25 aprilie
2008 (n continuare Lege), a fost publicata n Monitorul Oficial nr.103-105/391 din
13.06.2008 si are drept scop stabilirea actiunilor de prevenire si de combatere a
coruptiei, asigurarea apararii drepturilor si libertatilor persoanei, intereselor
publice, securitatii nationale si nlaturarii consecintelor actelor de coruptie.
Drept temei pentru elaborarea legii respective a servit:
Transpunerea exigentelor standardelor internationale n domeniu, n special a
prevederilor standardelor anticoruptie internationale:
- Conventiei Natiunilor Unite mpotriva coruptiei;
- Conventiei penale privind coruptia;
- Conventiei civile cu privire la coruptie
Fiind o lege de importanta majora la nivel national, elaborarea acesteia a fost
inclusa n Planul de actiuni privind implementarea Strategiei nationale de prevenire
si combatere a coruptiei
La elaborarea legii sus-numite a fost necesara antrenarea specialistilor din diverse
domenii, inclusiv suportul ONG-urilor, precum si implicarea expertilor nationali si
internationali.
Astfel, legea este structurata n sapte capitole (douazeci si sase) articole, cum ar fi:
- Domeniul de aplicare si scopul legii;
- Notiuni principale;
- Cadrul juridic;
- Subiectele actelor de coruptie sau ale faptelor de comportament coruptional;

- Garantiile prevenirii coruptiei;

- Organizarea activitatii autoritatilor publice si a functionarilor publici;
- Expertiza anticoruptie a proiectelor de acte legislative si a proiectelor de acte
normative ale Guvernului, evaluarea riscurilor institutionale de coruptie;
- Sistemul de achizitii publice, modul de formare si de administrare a finantelor
4

publice;
- Participarea societatii civile la prevenirea si combaterea coruptiei, accesul la
informatie n procesul decizional;
- Cooperarea ntre sectorul privat si autoritatile publice;
- Prevenirea legalizarii veniturilor obtinute ilicit;
- Procesul politic si procesul electoral;
- Autoritatea abilitata cu executarea prezentei legi;
- Alte organe si persoane abilitate cu atributii n domeniul prevenirii si combaterii
coruptiei;
- Faptele de comportament coruptional;
- Raspunderea pentru actele de coruptie;
- Alte forme de raspundere;
- Liberarea de raspundere;
- Garantiile pentru exercitarea atributiilor de serviciu;
- Protectia de stat juridica si sociala;
- Masurile de combatere a coruptiei;
- Limitarea actiunii informatiilor protejate de stat;
- Cooperarea si asistenta internationala;
- Dispozitii finale.
II. Functionalitatea Legii cu privire la prevenirea si combaterea coruptiei nr.
90-XVI din 25 aprilie 2008
Legea nr.90/2008 reprezinta un act legislativ-cadru cu aplicabilitate a prevederilor
acestuia. Aceasta concluzie rezida din opiniile autoritatilor publice centrale care, n
conformitate cu art. 14 al. 2 din legea prenotata, au prezentat Centrului informatii
privind activitatile anticoruptie, desfasurate n semestrul I a.c. Ct priveste
expunerea opiniei partilor interesate sau prezentarea avizelor pe marginea
5

subiectului abordat, potrivit prevederilor Hotarrii Guvernului nr.1181 din

22.12.2010, nu au parvenit.
III. Gradul de ndeplinire a obiectivelor si scopului actului
Prevederile legii prenotate stabilesc un sir de masuri de prevenire a coruptiei care
servesc drept garantii de prevenire a acestui flagel, incluse n politicile si practicile
din domeniul vizat manifestate printr-un complex de masuri legislative,
institutionale, economice, sociale si morale, realizate prin urmatoarele:
Prevenirea coruptiei
Expertiza anticoruptie a proiectelor de acte normative
n semestru I a.c. expertii CCCEC au examinat 337 proiecte de acte normative,
dintre care 226 proiecte au fost supuse avizarii, iar asupra a 111 proiecte au fost
ntocmite rapoarte de expertiza, inclusiv: 45 - proiecte de legi si 66 - proiecte de

hotarri ale Guvernului. Rapoartele de expertiza sunt plasate pe pagina oficiala a

CCCEC.
Probleme identificate:
- analiznd proiectele de acte legislative si normative examinate/adoptate de catre
Guvern si Parlament, s-a constatat ca au fost adoptate hotarri si legi care nu au
fost supuse expertizei anticoruptie, conditie legala obligatorie. Desi numarul
actelor normative nesupuse expertizei anticoruptie, dar adoptate de Guvern, este n
descrestere, situatia este neschimbata n ce priveste expertiza proiectelor de legi
promovate din alta initiativa legislativa dect cea a Guvernului. Alarmant este
faptul ca, din anul 2008 si pna n prezent doar 7 proiecte de legi au fost expediate
Centrului pentru expertiza anticoruptie.
- n procesul de elaborare a actelor normative, doar 70,2% din numarul de autori au
respectat cerintele Legii privind transparenta n procesul decizional;
- circa 43,3% din proiectele de acte legislative si normative nu au fost supuse
evaluarii economico-financiare, desi aplicarea prevederilor proiectelor necesita
cheltuieli financiare. Ca urmare, sunt promovate proiecte fara acoperire financiara,
fapt ce va crea dificultati la momentul implementarii acestora;
- doar 2,7 % din numarul proiectelor pasibile de o analiza a impactului de
reglementare (12,75% din totalul proiectelor expertizate sub aspect anticoruptie) au
ntrunit conditiile Legii nr. 235-XVI din 20.07.2006 cu privire la principiile de
6

baza de reglementare a activitatii de ntreprinzator. O astfel de cifra determina un

risc nalt n crearea unui cadru juridic defavorabil activitatii de ntreprinzator.
- o problema majora, atestata de catre expertii CCCEC, este termenul exagerat
de scurt oferit pentru efectuarea expertizei anticoruptie. n unele cazuri se solicita
efectuarea expertizei anticoruptie ntr-o zi, desi cadrul legal stabileste n acest sens
un termen de 10 zile lucratoare, iar n cazul proiectelor complexe 1 luna.
n vederea sensibilizarii anticoruptie a populatiei, colaboratorii CCCEC au
organizat si desfasurat 34 de ntruniri anticoruptie la care au participat estimativ
1588 de persoane. Instruirile au fost desfasurate pentru functionarii publici din
cadrul autoritatilor publice centrale de specialitate (4 instruiri); colaboratorii
Serviciului vamal (3 instruiri); studentii institutiilor superioare de nvatamnt si
colegiilor (19 instruiri), lucratorii medicali ai Policlinicii MAI; directorii si
secretarii centrelor de bacalaureat din raioanele din zona Centru, din mun.Chisinau
si din cadrul colegiilor si universitatilor din Chisinau (3 instruiri).
n vederea stimularii formarii corecte a opiniei publicului vis-a-vis de
activitatea desfasurata de catre CCCEC, institutia a mediatizat pe larg masurile
ntreprinse, inclusiv: au fost plasate pe pagina web 120 de comunicate informative;
n presa scrisa s-au publicat 98 de articole; agentiile de presa au difuzat 397 de
materiale; au fost efectuate 183 de declaratii de presa si 176 reportaje TV, 25
participari la emisiuni TV/Radio, organizate 6 conferinte de presa si oferite 14
Interviuri.
n perioada de raport au fost desfasurate 2 scoli anticoruptie Tineretul
mpotriva coruptiei, inclusiv la 20-27/februarie n or. Odessa, Ucraina si la 0915/mai n or. Yalta, Ucraina. Scolile au fost organizate de catre CCCEC n comun

cu Misiunea Uniunii Europene de asistenta la frontiera n Moldova si Ucraina

(EUBAM) si Serviciul Graniceri din Ucraina, la ambele participnd cte 26 de
studenti din Ucraina si Moldova, selectati prin concurs de catre organizatori.
Obiectivele scolilor au constat n familiarizarea tinerilor studenti cu
conceptele, standardele si masurile anticoruptie aplicate la nivel national,
european, international; sporirea nivelului de cultura juridica n rndurile
tineretului din Republica Moldova si Ucraina; promovarea spiritului activ si
stimularea initiativelor tineretului n lupta mpotriva coruptiei.
Prezentarile formatorilor din Republica Moldova si Ucraina, ale expertilor
Misiunii EUBAM, dar si ale reprezentantilor societatii civile, care au avut loc sub
forma training-urilor, studiilor de caz, diverse exercitii practice, au provocat un
interes deosebit participantilor, fiind initiate discutii constructive cu ntrebari,
comentarii, opinii si sugestii. Astfel, toti participantii au mentionat caracterul
interactiv al scolilor, precum si au evaluat cunostintele acumulate ca foarte utile.
7

Prestatia instructorilor-formatori ai CCCEC a fost apreciata n mediu cu 4,85 pct.

din 5.
n cadrul Proiectului moldo-ucrainean Puncte de trecere a frontierei de stat
model si cu suportul Misiunii EUBAM au fost organizate 4 ntruniri cu tematica
anticoruptie la Serviciul Graniceri. Cursuri anticoruptie sunt organizate periodic
pentru colaboratorii Serviciului Graniceri n cadrul Colegiului National de
Graniceri si Academiei Militare Alexandru cel Bun.
n iunie a.c., cu sustinerea Biroului Afacerilor Interne al Politiei nationale a
Poloniei, a fost organizat seminarul Consolidarea activitatilor anticoruptie n
cadrul politiei si granicerilor, desfasurat n incinta Academiei Stefan cel Mare a
MAI.
Tematici ce tin de domeniul prevenirii si combaterii coruptiei au fost incluse
att n planurile de nvatamnt ale Academiei Stefan cel Mare, ct si la orele de
pregatire profesionala a colaboratorilor de politie (desfasurate 8 prelegeri si 2
seminar).
n luna decembrie 2010, prin Hotarrea Guvernului nr. 1114 a fost aprobata
comanda de stat privind dezvoltarea profesionala a personalului din administratia
publica pentru anul 2011. n corespundere cu aceasta Hotarre, Academia de
Administrare Publica de pe lnga Presedintele Republicii Moldova, de comun cu
Cancelaria de Stat, a organizat o serie de instruiri pentru reprezentantii autoritatilor
publice cu functii de conducere si de executie. Printre subiectele incluse la cursuri
se enumara si Etica n serviciul public: principiile si normele de conduita a
functionarului public; Identificarea surselor de risc, frauda si coruptie n procesul
de achizitii publice; Mecanisme de formare si promovare a imaginii autoritatii
publice, abilitati de comunicare etc. n paralel cu comanda de stat, n a.c.
functionarii publici participa la cursuri de dezvoltare profesionala, desfasurate cu
suportul Fondului fiduciar multidonator.
Evaluarea riscurilor de coruptie n organele centrale de specialitate ale
administratiei publice
Prin Hotarrea Guvernului nr. 97 din 16.02.2010 a fost modificata Hotarrea

Guvernului nr.906 din 28 iulie 2008 cu privire la aprobarea Metodologiei de

evaluare a riscurilor de coruptie n institutiile publice, fiind prelungita perioada de
desfasurate a autoevaluarii riscurilor de coruptie pna n anul 2011. Astfel, pna la
finele anului curent, autoritatile publice urmeaza sa definitiveze procedura prin
elaborarea planurilor de integritate.
8

Procedura de autoevaluare a riscurilor de coruptie implica necesitatea realizarii

unui numar imens de masuri complexe, care se desfasoara n cteva etape, prin
diverse metode ce se aplica consecutiv. Reorganizarile institutionale desfasurate n
2010 - nceputul 2011, precum si atitudinea superficiala a responsabililor
autoritatilor publice n realizarea acestei activitati au determinat tergiversarea
acestui proces. ncepnd autoevaluarea n februarie 2009, expertii CCCEC au
stabilit ca marea majoritate a grupurilor de lucru stationeaza actualmente la prima
etapa a procedurii, sau se afla abia la nceputul celei de-a doua etape, fapt ce nu
garanteaza posibilitatea ntocmirii unui raport calitativ si adecvat situatiei existente
n autoritatea raportoare. Agentia Rezerve materiale nu a initiat activitati concrete
n vederea implementarii Hotarrii Guvernului, iar Ministerul Educatiei si Agentia
Turismului nu au prezentat rapoartele de rigoare. Referitor la situatia creata la acest
capitol, CCCEC a informat Guvernul prin scrisoarea nr. 17/2221 din 20.06.2011.
n vederea realizarii pct. 3 din Hotarrea Guvernului, CCCEC a ntreprins
urmatoarele:
1. n perioada 01-02/februarie a.c., formatorii CCCEC au organizat 2 instruiri cu
tema Evaluarea riscurilor de coruptie, la care au participat 44 functionari
publici membri ai grupurilor de lucru mentionati n dispozitii, din cadrul a 22
institutii publice centrale, absentnd doar reprezentantii Ministerului Mediului si
Ministerului Tehnologiilor Informationale si Comunicatiilor.
n cadrul acestor instruiri, au fost dezbatute urmatoarele subiecte: procedura de
intervievare a angajatilor; interpretarea interviurilor; identificarea si necesitatea
descrierii proceselor de lucru; analiza activitatilor vulnerabile pe domenii de
activitate, completarea tabelului 2.1.1 Analiza activitatilor vulnerabile din
Raportul de autoevaluare a riscurilor de coruptie; solutionarea deficientelor aparute
la realizarea activitatilor anterioare n cadrul autoevaluarii riscurilor de coruptie.
ntru facilitarea desfasurarii autoevaluarii, fiecarei institutii i s-a repartizat modelul
tabelului 2.1.1. Analiza activitatilor vulnerabile pe domenii de activitate (procese
de lucru principale) care sunt legate de activitatile externe si interne ale institutiei
si modelul de interviu pentru angajatii institutiei, ambele documente fiind realizate
de colaboratorii directiei responsabili de evaluarea riscurilor de coruptiei n
institutiile publice.
2. Tinnd cont de complexitatea activitatii de evaluare a riscurilor de coruptie,
precum si dificultatile ntlnite de catre toate grupurile de lucru n realizarea
autoevaluarii riscurilor de coruptie, formatorii CCCEC, n comun cu Directia
armonizarea legislatiei din cadrul Ministerului Finantelor, au organizat n perioada
31 martie -01 aprilie a.c. 2 instruiri cu tema Descrierea proceselor de lucru. n
9

cadrul acestora au fost abordate urmatoarele subiecte: scopul si importanta

identificarii proceselor de lucru ale institutiei publice; descrierea si analiza

proceselor de lucru. Participantilor li s-a repartizat un set de documente: Power
Point privind identificarea si descrierea proceselor; schema procesului de recrutare
a resurselor umane si schema procesului de elaborare a cadrului normativ. La
instruire au participat 64 de persoane din cadrul a 17 institutii publice centrale.
3. La solicitare, formatorii CCCEC au acordat suport consultativ la 10 organe
centrale de specialitate ale administratiei publice, inclusiv Ministerul Educatiei,
Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii
Europene, Ministerul Finantelor, Agentia Rezerve Materiale, Ministerul Justitiei,
Ministerul Economiei, CCCEC, Biroul Relatii Interetnice. De asemenea, formatorii
au participat la 9 sedinte a grupurilor de lucru de autoevaluare a riscurilor de
coruptie din cadrul Ministerului Educatiei, Ministerului Tineretului si Sportului,
Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Ministerului Finantelor,
Agentiei Rezerve Materiale, Ministerului Justitiei, CCCEC, Biroului Relatii
Interetnice. De asemenea, la solicitarea S Registru a fost organizata o instruire
pentru 35 de angajati ai institutiei cu tematica Aspecte generale despre evaluarea
riscurilor de coruptie.
4. n perioada 26-27 mai 2011, CCCEC a organizat un workshop international
cu genericul Metodele si procedurile de evaluare a riscurilor de coruptie.
Atelierul de lucru a fost realizat cu asistenta financiara a Instrumentului Comisiei
Europene TAIEX (Technical Assistance Information Exchange Office), cu
participarea expertilor internationali din cadrul Ministerului Administratiei si
Internelor si Agentiei Nationale de Integritate, Romnia. Workshop-ul
international a fost destinat membrilor grupurilor de lucru de autoevaluare a
riscurilor de coruptie din cadrul organelor centrale de specialitate ale administratiei
publice, n cadrul caruia au fost abordate tematici privind: elaborarea,
implementarea, evaluarea politicilor publice, strategiilor anticoruptie si a planurilor
de integritate; metodele de identificarea a riscurilor de coruptie si a ariilor
vulnerabile; implementarea metodologiei de identificare a riscurilor si a ariilor
vulnerabile la coruptie dificultati si rezultate; integritatea functionarului public
recrutarea/selectarea pentru integritate, planurile de cariera, cultura organizationala
si planurile de mbunatatire a integritatii; transparenta sistemelor de declarare a
averii si intereselor ca instrument de identificare a riscurilor de coruptie;
procedurile administrative de lupta mpotriva coruptiei / metodele de solutionare a
conflictelor de interese, incompatibilitati si cazuri de avere nejustificata. La
10

workshop au fost prezenti 25 de persoane din cadrul a 18 institutii publice

centrale.
Transparenta decizionala
Autoritatile publice au raportat despre respectarea regulilor interne de informare,
consultare si participare n procesul de elaborare si adoptare a deciziilor. Controlul
viznd implementarea Legii privind transparenta n procesul decizional este
efectuat de catre Cancelaria de Stat, rezultatele fiind incluse n Raportul semestrial
de monitorizare a implementarii Reformei n APC, care se plaseaza pe site-ul
www.cancelaria.gov.md.

Reprezentantii autoritatilor publice au participat la atelierul de lucru

Promovarea participarii societatii civile si facilitarea dialogului politic n
Moldova, organizat de catre Cancelaria de Stat n comun cu expertii internationali
n cadrul Proiectului Moldova Dialogue. n cadrul atelierului au fost abordate
subiecte privind conditiile de participare a societatii civile la procesul de elaborare
si adoptare a deciziilor n cadrul autoritatilor administratiei publice centrale.
Masuri de prevenire a coruptiei n procedurile de recrutare, selectare,
angajare si promovare a persoanelor n functii publice
Cu referire la procedurile de recrutare, selectare, angajare si promovare a
persoanelor n functiile publice, autoritatile au raportat despre organizarea
concursurilor si plasarea anunturilor corespunzatoare pe paginile web oficiale ale
acestora. Monitorizarea acestui proces este efectuata de catre Cancelaria de Stat.
Astfel, semestrial este elaborat Raportul cu privire la implementarea Legii cu
privire la functia publica si statutul functionarului public n APC, care se plaseaza
pe site-ul www.cancelaria.gov.md. Raportul prenotat include si capitolele
Ocuparea functiei publice vacante (inclusiv prin concurs) si Dezvoltarea
profesionala (inclusiv instruirile desfasurate).
Asigurarea functionarii mecanismului de semnalare a actelor de coruptie
Autoritatile publice au raporat despre implementarea mecanismului de
semnalare a actelor de coruptie (telefon de ncredere/linii fierbinti si urne de
petitii).
n semestru I a.c. la CCCEC au parvenit prin intermediul telefonului de
ncredere 567 informatii, dintre care 187 au fost raportate conducerii institutiei,
237 apeluri nu au fost de competenta Centrului si persoanelor li s-au comunicat
numerele telefoanelor de ncredere ale institutiilor abilitate. Altele 143 apeluri au
fost cu aviz consultativ
___________

_ __________ ____ _

___ _____

11

.
La telefonul de ncredere a MAI, gestionat de catre Directia investigatii si
securitate interna si destinat raportarii cazurilor de coruptie comise de catre
angajatii ministerului, au fost nregistrate 25 apeluri, inclusiv 15 cu continut
informativ, iar n 10 cazuri au fost expuse fapte de ncalcare ale normelor
deontologice de catre colaboratorii MAI. Dintre faptele reclamate, s-a adeverit 1
caz, neconfirmate 5 cazuri si n proces de examinare 4 cazuri. La linia fierbinte
a ministerului au fost nregistrate 19 cereri, dintre care remise spre examinare
conform competentei subdiviziunilor MAI 5 si n adresa Procuraturii 1 caz,
cazuri n care faptele nu s-au adeverit. n procedura au ramas 2, finisate si
neconfirmate - 11.
n perioada de referinta, la MAI au fost nregistrate 380 petitii, dintre care 20
cazuri sau referit la infractiuni de corupere din partea angajatilor ministerului. Din
cazurile reclamate 4 nu s-au adeverit, 14 expediate n adresa Procuraturii pentru
examinare si 2 expediate pentru examinare conform competentei subdiviziunilor
MAI.
Raportari privitor la pretinse acte de coruptie au fost nregistrate la Ministerul
sanattii, inclusiv: 5 petitii (din 1347) si 2 apeluri telefonice (din 5542). Urmare
________ ____ __ ____ _ __ _______ _____ ____________

__ ________ ____ ___ ____

analizei efectuate de catre minister, acestea nu s-au adeverit.

n semestru I a.c. n adresa Serviciului Graniceri au parvenit n forma scrisa si
au fost examinate 189 de petitii, iar la telefonul de ncredere au fost nregistrate si
examinate 9 plngeri.
La telefonul de ncredere al S Cadastru au fost receptionate 85 de apeluri,
inclusiv 3 plngeri s-au referit la extorcarea recompenselor ilicite de catre unii
angajati. Urmare anchetelor de serviciu desfasurate, au fost sanctionate disciplinar
3 persoane si a demisionat 1 persoana (martie 2011); sentinta cu eliberarea de
raspundere penala si conform art. 55 Cod Penal, tras la raspundere administrativa
1 persoana (mai 2011), ancheta n derulare 1 caz.
n adresa Ministerului Justitiei au parvenit 3 petitii n care se invocau pretinse
acte de coruptie, inclusiv 2 remise spre examinare organelor de ocrotire a
normelor de drept si 1 caz petitionarul a primit explicatiile de rigoare.
n contextul realizarii de catre Departamentul institutiilor penitenciare a
masurilor operative de investigatii pentru depistarea actelor de coruptie si altor
ncalcari, au fost stabilite 16 cazuri de intrare n relatii nertegulamentare a
12

colaboratorilor sistemului penitenciar cu detinutii si rudele acestora, pe toate

cazurile fiind efectuate cercetari de serviciu cu ulterioara sanctionare a acestora.
De asemenea, Departamentul institutiilor penitenciare s-a autosesizat n baza unei
publicatii mass-media, fiind initiata o cercetare de serviciu.
Desfasurarea unor actiuni anticoruptie comune (sondaje, studii, seminare
etc.) de catre autoritatile publice si societatea civila
La 31.01.2011 CCCEC, n comun cu Alianta Anticoruptie, a organizat o masa
rotunda cu genericul
Scopul evenimentului a fost de a identifica problemele ntlnite, ncalcarile comise
la interceptarea si nregistrarea comunicarilor si identificarea solutiilor potrivite n
vederea evitarii condamnarilor ulterioare la Curtea Europeana pentru Drepturile
Omului (CEDO). La eveniment au participat reprezentanti ai organelor de urmarire
penala, autoritatilor publice centrale, avocati, experti independenti si reprezentanti
ai societatii civile.
La 04.02.2011 CCCEC, n comun cu Alianta Anticoruptie, a organizat masa
rotunda cu genericul
Concluziile s-au rezumat la necesitatea
elaborarii
Regulamentului privind functionarea telefoanelor de ncredere din cadrul
autoritatilor administratiei publice, proiect care urmeaza a fi aprobat prin hotarre
de Guvern.
Urmare acestui eveniment, Ministerul afacerilor externe si integrarii
europene a elaborat si aprobat Regulamentul cu privire la organizarea functionarii
telefonului de ncredere al MAEIE, n anexa cu un model al Registrului
apelurilor receptionate.
CCCEC, n comun cu Ministerul educatiei, Ministerul culturii, Ministerul
tineretului si sportului, MAI, Uniunea Teatrala din Moldova si TransparencyInternational Moldova, a organizat o serie de activitati n vederea promovarii piesei
de teatru Mitica-i omul nostru. La lansarea piesei au fost invitati reprezentanti ai
____

______

_____

___________________

_____________ ___

__________________

__

___________

___ ____________ _____ ______ __

____________

_______________________

autoritatilor publice, societatii civile, jurnalisti si fosti participanti ai scolilor

anticoruptie Tineretul mpotriva coruptiei.
n conformitate cu Planul de instruire a colaboratorilor Ministerului Justitiei
pentru anul 2011, aprobat prin Ordinul nr. 227 din 09.06.2011, a fost desfasurat
seminarul de instruire anticoruptie, la care au participat 30 functionari din cadrul
aparatului central si institutiilor subordonate. Instruirea a fost organizata cu
suportul expertilor din cadrul Asociatiei obstesti Centrul de analiza si prevenire a
coruptiei si CCCEC.
13

La 5.05.2011 Transparency International Moldova a sustinut o conferinta de

presa n cadrul careia au fost prezentate rezultatele sondajului expres al
beneficiarilor serviciilor Inspectoratului Fiscal de Stat (IFS). Activitatile au fost
realizate n cadrul proiectului de monitorizare a implementarii Strategiei Nationale
de prevenire si combatere a coruptiei, finantat de Fundatia SOROS Moldova si
Partnership for Transparency Fund.
Sondajul expres al beneficiarilor serviciilor IFS a fost realizat la iesirea din
inspectoratele fiscale din Chisinau n perioada 21-23 martie 2011, n total fiind
chestionate 102 persoane. Urmare obiectiilor expuse de catre respondenti, expertii
au formulat o serie de recomandari, printre care: necesitatea simplificarii
sistemului de raportare a agentilor economici; extinderea listei darilor de seama
prezentate n format electronic; sporirea volumului serviciilor IFS prin Internet;
reducerea costului serviciilor de prezentare a darilor de seama electronice pentru a
le face mai accesibile firmelor mijlocii si mici; verificarea corectitudinii
introducerii darilor de seama n baza de date a IFS; atentionarea institutiilor
bancare despre necesitatea excluderii erorilor la transferarea impozitelor si sporirea
responsabilitatii acestora; crearea unor conditii mai bune vizitatorilor IFS (panouri
de informare bine iluminate, scaune, mese, rampe pentru persoanele cu
dizabilitati).
n scopul efectuarii unor studii privind cauzele si gradul de raspndire a
coruptiei n cadrul Ministerului Justitie, MAI si Ministerului Economie, pe paginile
web oficiale ale acestora au fost plasate chestionare, care pot fi accesate si
completate de catre cetateni.
La 19.05.2011 si 08.07.2011 n sediul CCCEC, au avut loc doua ntruniri cu
reprezentantii societatii civile (Transparency International - Moldova, Centrul de
Analiza si Prevenire a Coruptiei, Centrul Acces Info, Asociatia Presei
Independente, Fundatia Est Europeana si Consiliul Civil), n cadrul carora au fost
puse n discutii activitatile desfasurate de catre institutie n a.c. si prioritatile de
viitor, inclusiv problemele ce tin de reformarea CCCEC. Consilierul pentru
reformarea CCCEC din partea Misiunii Uniunii Europene de Consiliere n politici
publice pentru Republica Moldova a prezentat directiile importante pe care trebuie
construita activitatea institutiei anticoruptie: modificarea cadrului legal, stabilirea
competentelor CCCEC, structurii, precum si garantiilor pentru asigurarea
independentei CCCEC si controlului din partea societatii.
n anul curent Asociatia Presei Independente (API) a continuat campania
Avere la vedere, prin care promoveaza transparenta averii si veniturilor

demnitarilor de stat. n iulie curent API, n colaborare cu Alianta Anticoruptie, a

14

lansat campania Interese la vedere. Directorul CCCEC a fost primul care a depus
Declaratia de interese personale.
Consiliului Civil privind monitorizarea CCCEC
La 01.02.2011, a avut loc prima sedinta interna a Consiliului Civil din a.c., n
cadrul careia au fost puse n discutie deficientele identificate n desfasurarea
activitatii Consiliului, inclusiv referitor la expirarea mandatelor la 3 membrii.
Ministerului Justitiei a fost informat referitor la subiectele abordate n cadrul
sedintei, fiind solicitat suportul n vederea prelungirii mandatelor expirate ale
membrilor Consiliului Civil.
La 27.05.2011 Ministerul Justitiei a publicat anuntul privind concursul pentru
suplinirea posturilor vacante de membri ai Consiliului Civil, anuntul fiind plasat pe
pagina web a institutiei si Monitorul Oficial al Republicii Moldova. La 23.06.2011
a avut loc primul interviu, n urma caruia nu a fost selectata nici o persoana. Astfel,
concursul a fost extins pna la 08.07.2011.
Extinderea cooperarii cu institutiile internationale de profil n actiunile de
prevenire si combatere a coruptiei
Prin Hotarrea Guvernului nr. 122 din 04.03.2011 a fost aprobat Programul
national de implementare a Planului de Actiuni Republica Moldova Uniunea
Europeana n domeniul liberalizarii regimului de vize. Prevenirea si combaterea
coruptiei este prevazuta n primele trei blocuri ale Planului de actiuni prenotat:
securitatea documentelor, managementul integrat al frontierei si gestionarea
migratiei, precum si securitatea si odinea publica. Pentru a oferi publicului
posibilitatea de a veni cu recomandari n vederea implementarii eficiente a acestor
obiective, la 27.06.2011 Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, n
cooperare cu Grupul de lucru pe vize, frontiere si Regiunea transnistreana al
Conventiei nationale pentru integrare europeana, a organizat o masa rotunda la
Balti, la care au participat 30 reprezentanti ai administratiei publice centrale,
mediului academic, societatii civile si mass-media.
CCCEC a demarat procedura de initiere si semnare a unui sir de acorduri
bilaterale n domeniul luptei cu coruptia, inclusiv:
- Acordul ntre CCCEC si Biroul Central Anti-coruptie al Republicii Polone
privind cooperarea n domeniul prevenirii si depistarii actelor de coruptie si a
altor infractiuni conexe.
- Acordul de Cooperare ntre CCCEC si Ministerul de Interne al Republicii Ungare
n domeniul prevenirii si depistarii actelor de coruptie si a altor infractiuni
conexe.
15

- Acordul de Cooperare ntre CCCEC si Serviciul Special de Investigatii al

Republicii Lituania privind cooperarea n domeniul prevenirii si depistarii actelor
de coruptie si a altor infractiuni conexe
Reprezentantii CCCEC au participat la o serie de evenimente, desfasurate
peste hotarele RM, printre cele mai relevante fiind:
- 2 ateliere de lucru internationale, desfasurate la 20-21 ianuarie si 19-20 aprilie

2011, cu genericul Experiente n identificarea, managementul si solutionarea

conflictelor de interese, desfasurat n or. Tirana, Albania. Scopul ntrunirii a
constat n intensificarea cooperarii ntre institutiile membre a Retelei de Experti n
domeniul Integritatii prin schimb de experienta la capitolul conflict de interese,
practici de depistare si solutionare a acestora;
- Seminarul international Documente de politici anticoruptie si practici de
instruiri n domeniul integritatii, desfasurat la 23-25 martie n or. Vinius,
Republica Lituania. Seminarul a fost organizat de catre Retiaua OECD de lupta
mpotriva coruptiei n Europa de Vest si Asia Centrala si Oficiul Coordonator al
OSCE n domeniul economiei si mediului, n colaborare cu Serviciul de
investigatii speciale si Comisia de etica n serviciul public din Lituania. Scopul a
fost de a sustine formarea contactelor si schimbul de experienta practica ntre
expertii din sectorul public, responsabili de elaborarea si monitorizarea
documentelor de politicii nationale n domeniul anticoruptie, elaborarea si
realizarea programelor de instruiri n domeniul de etica si integritate a
functionarilor publici, precum si masuri eficiente de sensibilizare a opiniei publice;
- Conferinta internationala Cele mai bune practici anticoruptie eficienta
sporita prin abordari inter-institutionale si inter-sectoriale, organizata la Zagreb la
7-10 martie de catre Centrul European pentru Studii n Securitate George C.
Marshall si Departamentul de Stat al SUA. n cadrul ntrunirii au fost promovate
cele mai efective practici prin abordari sincronizate ale combaterii coruptiei si
fenomenelor criminogene tangentiale acesteea, abordnd totodata si rolul opiniei
publice si a mass-mediei;
- Conferinta internationala cu genericul Consolidarea eforturilor n
repatrierea activelor si combaterea coruptiei internationale, desfasurata la 9-11
martie n or. Alma Ata, Republica Kazahstan. Evenimentul a fost organizat de
Agentia Republicii Kazahstan privind Combaterea Criminalitatii Economice si
Coruptiei. n cadrul conferintei a fost abordat modul de aplicare a prevederilor
Conventiei ONU mpotriva coruptiei, care reglementeaza conlucrarea
internationala n vederea identificarii, sechestrarii, confiscarii si restituirii activelor
care provin din acte de coruptie;
16

- Reuniunea III a Grupului de lucru privind Lupta mpotriva coruptiei, pe

lnga Platforma multilaterala a Parteneriatului Estic nr. I Democratie, Buna
Guvernare si Stabilitate, desfasurata la 20 mai n or. Tbilisi, Gerorgia. Tematica
evenimentului a vizat prioritar
si
a proiectului
pentru realizarea acestuia;
Urmare acestui eveniment, CCCEC, n colaborare cu Consiliul Europei, a
organizat o Masa rotunda n vederea lansarii Proiectului de facilitare a
Parteneriatului Estic pentru buna guvernare si lupta mpotriva coruptiei. ntrunirea
s-a desfasurat la 24 iunie cu participarea reprezentantilor autoritatilor de stat si
societatii civile, precum si a consilierului Proiectului prenotat din partea Unitatii de
lupta cu coruptia si spalarea banilor, Diviziunea Crimelor Economice, Consiliul
Europei. Discutiilor au fost supuse Actiunile Pilot propuse de catre Republica
Moldova, inclusiv:
___________

_________

____

______ __

_______

_____

1. Evaluarea riscurilor de coruptie si dezvoltarea Strategiilor Anti-coruptie pentru

autoritatile publice locale:
2. Perfectionarea cadrului legislativ si sensibilizarea privind finantarea partidelor
politice.
Realizarea acestor activitati va facilita implementarea SNA si a Recomandarilor
GRECO, adresate RM n cadrul celei de-a III runda de evaluare.
- Seminarul Cercetarea si urmarirea penala a cazurilor de coruptie: investigatii
financiare a infractiunilor de spalare a banilor si celor conexe, organizat de catre
Reteaua Anti-coruptie pentru Europa de Est si Asia Centrala a OECD la 28-30
iunie n or. Kiev, Ucraina.
Colaboratorii MAI au participat la Seminarul international privind
deontologia ofiterilor de politie n contextul celei de-a 10-a aniversari a Codului
European de Etica al ofiterilor de politie, desfasurat la Strasbourg (Franta), precum
si la Seminarul international cu genericul Coruptia realitati economice si
mijloace de combatere, organizat de catre Scoala Nationala de Administratie, din
or. Paris (Franta). Subiectele puse n discutii s-au referit la practica internationala
n domeniul de prevenire si combatere a coruptiei, proceduri judiciare si controlul
executat de magistrati, rolul politicii judiciare n combaterea infractiunilor conexe,
etc.
Combaterea coruptiei
n semestrul I/2011 de catre CCCEC au fost depistate 547 de infractiuni,
inclusiv: 192 de acte de coruptie si acte conexe actelor de coruptie, 245 de
infractiuni economico-financiare si 110 de alte categorii
_

17

Urmare analizei se constata ca, institutiile cele mai afectate de fenomenul

coruptiei sunt: organele de politie - 19 acte de coruptie institutiile Ministerului
Sanatatii - 17 autoritatile administratiei publice locale - 15 avocatura - 8. De
asemenea, au fost depistate acte de coruptie n sectoarele educatie, vama, ecologie,
agricultura, transport etc.
n rezultatul masurilor operative de investigatii, Centrul a pornit urmarirea
penala pentru savrsirea actelor de coruptie si celor conexe n privinta a 61 de
persoane cu functii de conducere sau 31,7% din totalul cauzelor de coruptie,
inclusiv: 5 primari, 15 directori si manageri de ntreprinderi si institutii, 14 sefi de
directii si servicii, 27 de factori de decizie de diferit rang din cadrul administratiei
publice si institutiilor. Totodata, pentru comiterea actelor de coruptie au fost
retinuti 65 de functionari ai diferitor institutii, dupa cum urmeaza: 20 inspectori si
ofiteri de urmarire penala ai organelor afacerilor interne, 8 avocati, 7 inspectori
vamali, 6 medici, 4 ingineri, 4 contabili, 4 profesori, 3 inspectori de scoala, 2
specialisti ai starii civile, 2 inspectori ecologici, 1 inspector metrologic, 1 maistru,
1 revizor, 1 executor judecatoresc. n cadrul a 55 de cauze penale pornite pentru
savrsirea infractiunilor de trafic de influinta au fost retinute att persoane fizice,
ct si grupe organizate, care estorcau mijloace banesti de la cetateni pentru
coruperea functionarilor administratiei publice.
Masuri operativ-investigative au fost ntreprinse de catre colaboratorii MAI,
urmare carora au fost documentate 38 acte de coruptie si infractiuni conexe
_

acestora, pe marginea carora au fost pornite cauze penale. 18 cauze au fost diferite
justitiei, inclusiv 10 fiind documentate n privinta angajatilor MAI.
IV. Modificarile operate n actul normativ
Din momentul intrarii legii monitorizate n vigoare si pna n prezent, nu au fost
efectuate modificari si completari la varianta initiala a legii. nsa, CCCEC a
elaborat doua proiecte de lege privind modificarea si completarea unor acte
legislative care aduc amendamente la un sir de acte legislative, inclusiv la Legea
nr.90/2008. Aceste modificari au scop ajustarea legislatiei nationale anticoruptie la
prevederile Conventiei ONU mpotriva coruptiei, Conventiei civile privind
coruptia, Conventiei penale privind coruptia, Protocolului aditional la aceasta
Conventie si recomandarile GRECO, adresate Republicii Moldova n ciclul II si III
de evaluare.
Cele mai esentiale modificari si completari constau n urmatoarele:
18

1) Proiectul de lege privind modificarea si completarea unor acte legislative

(modificarile vizeaza notiunile de persoana publica, persoana publica de rang
nalt, coruptie, coruperea alegatorilor, asigurarea confiscarii produsului
infractiunilor etc. Proiectul aduce amendamente la Codul penal al Republicii
Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002; Codul de procedura penala al Republicii
Moldova nr. 122-XV din 14 martie 2003; Legea nr.90 XVI din 25.04.08 cu
privire la prevenirea si combaterea coruptiei).
Modificarea si completarea Legii nr. 90-XVI din 25.04. 2008 cu privire
la prevenirea si combaterea coruptiei are drept scop ajustarea legislatiei
nationale n domeniul contracararii coruptiei la prevederile:
- Conventiei Organizatiei Natiunilor Unite mpotriva coruptiei, adoptata la
New-York LA 31 octombrie 2003, ratificata de Republica Moldova prin
Legea nr. 158-XVI din 06.07.2007;
- Conventiei civile privind coruptia, adoptata la Strasbourg la 04 noiembrie
1999, ratificata prin Legea nr. 542-XV din 19.12.2003.
- Conventiei penale privind coruptia, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie
1999, ratificata prin Legea nr. 428-XV din 30.10.2003.
La art. 2 se propune o abordare mai larga a notiunii de coruptie, necesitatea careia
este determinata de ajustarea notiunii respective la prevederile Conventiei civile
privind coruptia. Trebuie de subliniat ca raza de actiune a conceptului de coruptie
prevazut de Conventia civila este relativ mare, ceea ce corespunde n totalitate
obiectivelor Conventiei si prezinta avantajul ncadrarii n aceasta a actelor sau
faptelor de coruptie reglementate de dreptul intern.
Modificarile propuse la art. 4 urmaresc extinderea sferei subiectului activ al
actelor de coruptie sau a faptelor de comportament coruptional la unele categorii
de persoane prevazute n Conventia ONU mpotriva coruptiei si Conventia penala
privind coruptia. Acest fapt va permite abordarea unitara a activitatii de prevenire
si combatere a actelor de coruptie si a celor conexe acestora, excluzndu-se
interpretarea subiectiva si nlaturarea unei lacune de reglementare. Astfel ca
subiect al actelor de coruptie vor fi att functionarii publici, ct si persoanele care
detin functii publice si alte persoane ce presteaza servicii publice. Se propune, de

asemenea, introducerea ca subiect al actelor de coruptie sau a faptelor de

comportament coruptional persoana publica straina, ce cuprinde notiunile de
agent public strain si functionar al organizatiei publice internationale utilizati
n Conventia ONU mpotriva coruptiei si a protocolului aditional al Conventiei
penale mpotriva coruptiei.
19

Excluderea la art. 15 a lit. k) se datoreaza faptului ca ncalcarea normelor

codurilor deontologice si a altor norme similare nu pot fi considerate fapte de
comportament coruptional, deoarece acestea fiind calificate ca abateri disciplinare
sunt reglementate de Codul muncii sau de alte acte normative speciale.
n ceea ce priveste excluderea de la art. 16 alin. (2) lit. f) mentionam ca aceasta se
datoreaza extinderii sferei subiectelor pasibile de a fi trase la raspundere penala
pentru comiterea faptelor incriminate la art. 324 al Codului Penal. Astfel, actiunile
infractionale descrise la art. 330 Codul penal cad sub incidenta normei cuprinse n
art. 324 care include n sine toate categoriile de angajati dintr-o institutie publica.
Completarile propuse la art. 16 alin. (3) se datoreaza faptului completarii Codului
penal cu componentele respective de infractiuni, precum si n efortul de
implementare a standardelor internationale anticoruptie si recomandarilor GRECO.
De asemenea, semnalam ca alin. (4) al art. 16 a fost exclus deoarece aceste
prevederi sunt norme de drept penal, iar potrivit alin. (1) a art. 1 din Codul penal
Prezentul cod este unica lege penala a Republicii Moldova, ceea ce semnifica ca
doar n cadrul acestuia pot fi prevazute cazurile de eliberare de raspundere penala.
Dat fiind faptul ca reglementarile actuale pun accentul doar pe protectia martorilor
si a altor participanti la procesul penal, fara a mentiona n nici un fel protectia
persoanelor care comunica informatii, n special n cazul persoanelor cu o functie
publica, se impune cu strictete necesitatea completarii art. 21 lit. e) cu sintagma
precum si altor persoane care aduc la cunostinta persoanelor competente, inclusiv
a superiorilor despre posibila savrsire a actelor de coruptie, actelor conexe
acestora sau a faptelor de comportament coruptional. De altfel, acest aspect se
contine si n recomandarile GRECO adresate Republicii Moldova ca rezultat al
ciclului II de evaluare.
Aspectele referitoare la introducerea unui nou articol 231 sunt n concordanta cu
prevederile Conventiei civile privind coruptia, n speta n ceea ce priveste
implementarea art. 3-5 ale acesteia, ce prevede compensarea prejudiciului suferit
de catre o persoana drept rezultat al comiterii unor acte de coruptie. Mentionam
faptul ca conceptul de prejudiciu utilizat n proiect este n deplina concordanta cu
prevederile art. 14 al Codului civil. Existenta unor astfel de norme va permite
tuturor persoanelor care au suferit un prejudiciu rezultnd dintr-un act de coruptie
sa-si apere drepturile si interesele lor, inclusiv posibilitatea de a obtine despagubiri,
precum si va spori ncrederea populatiei n semnalarea actelor de coruptie sau a
faptelor susceptibile de a fi considerate asemenea infractiuni, precum si a altor
ncalcari de legislatie comise att de catre persoanele publice, ct si de
20

reprezentantii sectorului privat. Semnalam ca, dreptul la repararea prejudiciului se

va face n conformitate cu normele Codului civil.

Prevederile proiectului mentionat vor contribui la eficientizarea masurilor

legislative
de contracarare a fenomenului coruptiei, precum si vor asigura respectarea
angajamentelor normative asumate pe plan international.
La moment acesta se examineaza n cadrul comisiilor parlamentare;
2) Proiectul de lege privind modificarea si completarea unor acte legislative
(modificarile vizeaza stipularea expresa n legislatie a obligatiei functionarilor
publici de a raporta ncalcarile legislatiei si, pe de alta parte, asigurarea protectiei
acestor persoane de eventuale represiuni si abuzuri la locul de munca. Prin proiect
se aduc amendamente la Legea nr.90 XVI din 25.04.08 cu privire la prevenirea si
combaterea coruptiei si Legea privind Codul de conduita a functionarului public
nr. 25-XVI din 22.02.2008).
Proiectul de lege stabileste expres persoanele si organele care urmeaza a fi sesizate
de catre functionarul public care cu buna credinta are dreptul sa raporteze despre
comiterea unor ncalcari ale legislatiei, masurile de protectie care pot fi aplicate si
anume, prezumtia de buna credinta si confidentialitatea datelor de identitate si
transferul functionarului. Totodata, functionarul public va avea dreptul sa sesizeze
organizatiile neguvernamentale si mass-media n situatia n care raportarea
ncalcarilor n interiorul institutiei/autoritatii publice se va dovedi a fi ineficienta.
De asemenea, a fost exclus alin.(2) din art.18 din Legea nr.90/2008 dat fiind faptul
ca liberarea de raspundere penala si contraventionala nu reprezinta obiectul de
reglementare a Legii prenotate dar a legilor speciale (Codul penal si Codul
contraventional). Mentionam ca prevederile proiectului delimiteaza sfera de
aplicare doar la anumite ncalcari comise n sectorul public, fara a limita nsa
dreptul oricarei persoane de a denunta orice alta ncalcare a legislatiei comisa si n
sectorul privat, prin intermediul petitiilor, plngerilor, denunturilor, etc.
Un element novator este si substituirea obligatiei de a raporta cu dreptul
functionarului public de a informa despre ncalcarile legii care i-au devenit
cunoscute. Desi Legea nr.90/2008, la nivel national, prevede obligatia
functionarilor publici de a raporta actele de coruptie, dar pna n prezent nu
a fost atestat nici un caz de aplicare a acesteia, fapt confirmat si de catre
reprezentantul procuraturii.
Totodata, att Conventia ONU mpotriva Coruptiei (art.33) ct si Conventia Civila
privind Coruptia (art.9) cere de la statele membre de a nlesni si ncuraja
21

semnalarea faptelor de coruptie de catre functionarii publici fara a se referi la o

obligatie de raportare, ci doar la obligatia ntreprinderii masurilor de protectie
pentru persoanele care raporteaza cu buna credinta asemenea fapte. Practica
existenta n acest sens releva ca unele tari cum ar fi, Romnia, Bosnia si
Herzegovina prevad dreptul functionarului public de a informa iar altele ( Bulgaria,
Georgia, Serbia) stipuleaza obligatia acestuia de a informa despre comiterea unor
ncalcari.
Unul din argumentele n sensul substituirii obligatiei de raportare cu dreptul
functionarului public este si faptul ca raportarea
si obligatia

_ ___

_______

raportarii sunt doua concepte incompatibile ntruct daca functionarul public

raporteaza fiind obligat sa o faca, nu se va cunoaste daca persoana a raportat actul
de coruptie pentru ca legea l obliga si prevede sanctiuni n acest sens, sau pentru
ca buna credinta i-a dictat necesitatea raportarii.
Potrivit standardelor internationale amintite, masurile de protectie se aplica doar n
cazul raportarii cu buna credinta pentru ca persoanele sa nu poata beneficia de
asemenea masuri n scopuri ilicite (promovarea n functia cuiva, aducerea
intentionata a prejudiciului etc.). Astfel, mentinerea obligatiei de raportare va
determina situatia n care pe de o parte, functionarul public va fi obligat sa
raporteze, n caz contrar fiind sanctionat, iar pe de alta parte, daca va raporta cu rea
credinta (avnd aceasta obligatie, indiferent cu rea credinta sau buna credinta) nu
va beneficia de masuri de protectie si va fi supus represiunilor la locul de munca,
n ambele cazuri acesta fiind sanctionat.
Aprobarea proiectului de lege nu va constitui un impediment pentru
autoritatile si institutiile publice care, n virtutea statutului special vor
deroga de la regula generala si vor stipula n legile speciale obligativitatea
raportarii nu doar a actelor de coruptie dar si a altor ncalcari.
Promovarea proiectului de lege se nscrie n eforturile sustinute de consolidare si
perfectionare a cadrului legislativ anticoruptional, realizate ntru ajustarea acestuia
la standardele internationale anticoruptie, Conventia Organizatiei Natiunilor Unite
mpotriva coruptiei, Conventia civila cu privire la coruptie, Recomandarile
GRECO, precum si va asigura responsabilizarea persoanelor cu statut public n ce
priveste respectarea normelor legale, ncurajarea denuntarii actelor de coruptie si
celor conexe acestora prin intermediul reglementarii unor masuri de protectie
eficiente, consolidarea ncrederii societatii n corectitudinea si transparenta
autoritatilor si institutiilor publice precum si reducerea coruptiei prin instituirea
unei culturi de intoleranta fata de acest fenomen.
Proiectul se examineaza n cadrul comisiilor parlamentare.
V. Gradul de punere n aplicare a cadrului juridic necesar
22

Reiesind din cele relatate anterior precum si analiznd compartimentul Dispozitii

finale din Legea nr.90/2008 putem conchide ca mecanismul juridic aferent cadrului
normativ a fost pus n aplicare. Astfel, n urma adoptarii legii prenotate au fost
elaborate si adoptate un sir de acte normative care vin sa contribuie la
implementarea prevederilor legii sus-numite. Printre acestea pot fi numite:
- Hotarrea Guvernului nr.906/28.07.2008 cu privire la aprobarea Metodologiei de
evaluare a riscurilor de coruptie n institutiile publice
- Hotarrea Guvernului nr.1210/29.10.2008 cu privire la Consiliul Civil privind
monitorizarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei
- Hotarrea Guvernului nr.1341/28.11.2008 privind constituirea
Consiliului de
coordonare a activitatii de prevenire si combatere a criminalitatii si coruptiei,
precum si aprobarea Regulamentului de activitate si a componentei nominale a
acestuia
- Hotarrea Guvernului nr.1461/19.12.2008 pentru aprobarea
Regulamentului
___________

_ _________

________________

_ _________

____________________

___

_ ______ ___

__ ____

privind mecanismul de semnalare si monitorizare a nivelului coruptiei n

autoritatile publice
VI. Consecventa si coerenta actului normativ, inclusiv evaluarea practicii
judecatoresti
Urmare analizei munitioase efectuate asupra legii, nu s-au depistat careva dublari
sau contradictii.
VII. Neutralitatea actului normativ
Analiza neutralitatii Legii nr.90/2008 s-a efectuat prin prisma masurilor de
prevenire a coruptiei stabilite prin lege att pentru autoritatile publice si
functionarii
publici, ct si pentru persoanele juridice de drept privat.
Sectorul public Sectorul privat
_ _________

___________________

Prevenirea coruptiei cu implicarea sectorului

public urmeaza sa asigure:
a) stabilirea regulilor de conduita n raport cu
Prevenirea coruptiei cu implicarea
sectorului privat urmeaza sa asigure:
a) reducerea dependentei ntreprinzatorilor
23

specificul activitatii fiecarei categorii de

functionari publici;
b) respectarea regulilor deontologice n
cadrul autoritatilor publice prin aplicarea
masurilor disciplinare si de alta natura
persoanelor care ncalca normele instituite;
c) cunoasterea si respectarea cu strictete a
actelor normative care reglementeaza
activitatea functionarului public;
d) aprobarea de masuri care ar nlesni
semnalarea de catre functionarii publici a
actelor de coruptie de care au luat cunostinta
n exercitiul functiei.
de presiunea administrativa la eliberarea de
licente, autorizatii, permise;
b) promovarea cooperarii ntre
subdiviziunile de investigatie operativa si
persoanele juridice de drept privat;
c) ridicarea responsabilitatii persoanelor
juridice de drept privat pentru desfasurarea
corecta, onorabila si adecvata a activitatii
ntreprinzatorilor, astfel nct acestia sa
prentmpine conflictele de interese si sa
ncurajeze aplicarea bunelor practici
comerciale ntre ntreprinderi, precum si n
relatiile lor contractuale cu statul;
d) stabilirea unor norme eficiente n
domeniul contabilitatii si auditului n
vederea prevenirii coruptiei prin excluderea
posibilitatii de tinere a unei evidente
contabile neveridice, de nregistrare a unor

cheltuieli inexistente, de utilizare a unor acte

false, de distrugere intentionata a evidentei
contabile etc.

Reiesind din cele reflectate, consideram ca Legea nr.90/2008 asigura

proportionalitatea dintre interesele publice si cele private, deoarece actul de
referinta are drept scop sa respecte principiul echitabilitatii dintre interesele
societatii si drepturile agentilor economici, sa stabileasca conditiile si cerintele
speciale de prevenire si combatere a coruptiei unilateral, att pentru sectorul public,
ct si pentru sectorul privat.
VIII. Stabilitatea si predictibilitatea actului normativ
Dupa cum ne-am expus mai sus, din momentul adoptarii pna n prezent, legea nu a
suferit careva schimbari, cu exceptia a doua proiecte elaborate recent de CCCEC.
Elaborarea proiectelor de acte legislative care vin sa aduca amendamente la lege,
sunt dictate de necesitatea ajustarii prevederilor acesteia la standardele anticoruptie
internationale si nu sunt dictate de existenta a careva norme contradictorii.
IX. Eficienta actului normativ
Aspecte pozitive:
Legea 90/2008 contine o serie de noi reglementari, viznd masurile de baza n
vederea prevenirii coruptiei, sistematizate pe domenii, cum ar fi cele ce tin de
24

organizarea activitatii autoritatilor publice, reglementarea statutului functionarilor,

colaborarea acestora cu societatea civila, prevenirea coruptiei cu antrenarea
sectorului privat etc.
Sunt stabilite organele abilitate de exercitarea legii, fiind delimitate atributiile
Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, n calitate de
institutie responsabila de prevenirea si combaterea coruptiei, precum si alte
autoritati care contribuie, prin practici si politici de prevenire, la realizarea
eficienta a dispozitiilor legale.
Mai nou sunt stabilite principiile generale ale raspunderii si concretizate faptele
care denota comportamentul coruptional al functionarilor si formele raspunderii
pentru actele de coruptie, liberarea de raspundere, incluse prevederi despre
nlaturarea consecintelor actelor de coruptie. Un segment nou expus n lege tine de
cooperarea si asistenta internationala n domeniu.
X. Modul de consultanta
n procesul monitorizarii Legii nr.90/2008, aceasta a fost plasata pe pagina web a
Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, la compartimentul
/transparenta n procesul decizional/.
XI. Concluzii si recomandari
Reiesind din cele relatate mai sus, constatam ca Legea nr.90-XVI din 25 aprilie
2008 cu privire la prevenirea si combaterea coruptiei, cu mici exceptii, asigura
cadrul deplin de activitate n domeniul prevenirii si combaterii coruptiei. Din acest
considerent au fost elaborate proiectele de acte legislative care vin sa nlature
carentele depistate. Ramne la discretia Parlamentului de a adopta proiectele
prenotate ntr-un termen ct mai restrns.