Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir

Facultatea de Management Turistic si Comercial

Proiect

Coordonator
Andreea Bltreu

Cluci Dora-Florentina
Anul II
Grupa III
BUCURETI 2012

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir

Potenialul turistic al judeului Tulcea

1.Localizarea i caracterizarea judeului Tulcea

Judetul Tulcea, parte integranta a Dobrogei, se situeaza n extremitatea sud-estica a
Romniei. Suprafata judetului este de 8499 kmp, reprezentnd 3,5% din suprafata tarii.
Judetul cuprinde 51 unitati administrativ-teritoriale, din care: Municipiul Tulcea cu o
treime din populatia judetului, 4 orase si 46 de comune.
Din suprafata totala a judetului, 3446 kmp reprezinta suprafata umeda constituita
din Delta Dunarii si Complexul Lagunar Razim-Sinoe.
Relieful judetului cuprinde, de asemenea, Horstul Dobrogean, rest al cutarilor hercinice,
care se prezinta ca un platou tipic, ce determina existenta a 3 zone biogeografice: stepa,
padurea de stepa si padurea. Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului Tulcea
au pus n lumina urme de locuire cu o vechime de cca. 110.000 ani. Pe harta arheologica
a judetului, vestigiile culturilor Hamangia, Gumelnita si traco-dacica, ale cetatilor getodacice si marilor constructii edilitare romane ofera importante marturii documentare ale
vietii materiale si spirituale pe aceste meleaguri.

Ci de acces n Tulcea
Cu maina

Brila - 92 km

Bucureti 283 km (via Hrova - DN2)

Constana 126 km

Galai 113 km (via Brila)

Vaslui - 290 km (via Galai)

Cu trenul

Gara Tulcea Ora

n Tulcea exist dou gri: Tulcea Mrfuri i Tulcea Ora. Aceasta din urm este cea mai important i este
captul liniei 804, ce leag Tulcea de Medgidia(144 km). Zilnic pleac dou perechi de trenuri personale
spre Constana i o pereche de trenuri accelerate spre Bucureti, acestea din urm fiind deservite de
automotoare Siemens Desiro (Sgeata albastr).
]Cu autocarul

Bucureti Tulcea (microbuze)

Constana Tulcea

Iai Tulcea-Alba Iulia

]Cu avionul
Aeroportul Mihail Koglniceanu (~15 km de Tulcea) la ~105 km de oraul Constana

Cu vaporul

Tulcea Sf. Gheorghe

Tulcea - Sulina

Tulcea - Chilia

Tulcea - Periprava

Nivelul de dezvoltare economico-social

In judetul Tulcea locuiesc 250641 persoane (INSSE,2007). Gradul de urbanizare este de 49%. Judetul are cea mai mica
densitate, 29,7 locuitori/kmp, fata de media pe tara de 91 locuitori/kmp, acest lucru datorandu-se suprafetei mari acoperita de
ape. Pe teritoriul judetului convietuiesc circa 17 etnii ale caror obiceiuri si credinte au fost integrate in viata culturala si spirituala
a regiunii. Din totalul populatiei 90,73% sunt romani si 9,23% sunt minoritati nationale (rusi, lipoveni, ucraineni, turci, tatari,
italieni, armeni, unguri, germani, rommi, evrei, greci s.a.). Dintr-un total de 87.600 persoane ocupate (1 iulie 2005), domeniul cu
cea mai mare pondere este agricultura 32.412. Se inregistreaza o crestere a numarului persoanelor ocupate de la 86.700 in
anul 2004, la 87.600 in anul 2005.

2.Prezentarea potenialului turistic al judeului

Relieful
Cuprinde Horstul Dobrogean la vest, rest al lanului de munti Hercinic din care face parte Munii Mcinului,
care este cea mai veche formaiune de pmnt a tarii, si Delta Dunrii la est, care mpreun cu complexul
Razim-Sinoe ce trece si n judeul vecin Constanta, acoper mai mult de 4.000 km2. n judetul Tulcea, Delta
Dunarii ocupa o suprafata de 3446 km2, ceea ce reprezint 40,54 % din suprafata judetului.

Turismul in judetul Tulcea

Judetul Tucea este prin excelenta o zona turistica. Frumusetea si diversitatea peisajului, bogatia si varietatea vestigiilor
arheologice si a monumentelor istorice dau unicitate judetului.

Tulcea, resedinta administrativa a acestui judet, este numita si Poarta Deltei Dunarii. Aici Dunarea se divide in trei ramuri
formand un pamant magic, Delta Dunarii

Rute turistice sunt spre Macin, Garvan si Isaccea, regiunea fiind cunoscuta pentru peisajele pitoresti, insa cele mai importante
rute turistice raman cele din Delta, regat al apelor si al insulelor plutitoare, un adevarat paradis al pescarilor si vanatorilor,
paradisul pasarilor si al al florei formand un peissaj unic.

Sub motto-ul Delta Dunarii pentru noi si pentru prosperitate functioneaza Rezervatia
Biosferei Delta Dunarii. Desi in lume se mai gasesc peste 300 de asemenea rezervatii (in Romania inca doua rezervatii in zona
montana-Retezat si Pietrosul), Rezervatia Biosfera Delta Dunarii cu sediul la Tulcea, este a treia ca imporatanta ecologica din
lume. In acest sanctuar al naturii care contine lacuri (peste 400), insule plutitoare de trestie (19,5kmp), paduri de trestie (peste
1.800.000 ha, cea mai mare intindere stufaris din lume) si paduri de salcii, paradisul pasarilor migratoare revenite din toata
Europa si de pe alte continente.

De asemenea, in Delta Dunarii, in sutele de plauri, canale (2025 kmp de apa) traiesc peste 133 de specii de pesti, unele dintre
acestea fiind in permanenta expansiune ( crap, platica) altele fiind in regresiune ( stiuca, linul care nu sunt rezistente la poluare).

Guvernul Romaniei si organizatiile mondiale au inceput sa dea o atentie speciala conservarii patrimoniului Rezervatiei Delta
Dunarii,
fiind
inclusa
in
cateva
programe
nationale
si
internationale.
Eforturile Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii au fost recompensate prin acordare premiului Eurisite de catre UNESCO in 1995,
acesta
fiind
cel
mai
important
premiu
european
in
materie
de
mediu
inconjurator.

Principalele forme de turism care se pot desfasura pe teritoriul Deltei Dunarii:

Turism pentru recreere : este practicat prin intermediul companiilor de turism;

Turism de cunoastere: este practicat fie individual, fie prin intermediul excursiilor organizate;

Turism cu tematica stiintifica: este practicat indeosebi de catre specialisti, ornitologi, cercetatori, studenti;

Tabere speciale de tineret : pentru cunoasterea naturii;

Turism nautic : pentru practicarea sporturilor nautice;

Turism foto-safari : pentru practicarea foto-safari;

Turism pentru practicarea pescuitului sportiv si vanatoare sportiva.

Obiective istorice din judetul Tulcea

Cetati, situri arheologice

Cetatea Medievala de la Enisala : Ruinele fortaretei medievale se afla la 2 km de localitatea Enisala, pe un deal
care domina zona lacurilor Razim si Babadag.
Situl arheologic Orgame Argamum: Cetate situata in apropierea localitatii Jurilovca, pe Capul Dolosman.
Fortificatia Romana - Babadag : Situata la 5 km nord de Babadag.
Cetatea Noviodunum - Isaccea: Cetatea este situata pe malul drept al Dunarii, in locul numit Pontonul Vechi, in
apropierea orasului Isaccea, la cel mai important punct de trecere al fluviului.
Cetatea Garvan-Dinogetia: Numele cetatii este pomenit de catre Ptolomeu, apoi in Itinerarium Antonini si
Notitia Dignitatum, avind origine getica.
Cetatea Halmyris - Murighiol: Situat la aproximativ 2,5 km est de comuna Murighiol si aproximativ 3 km de
Dunavatul de Jos.
Cetatea Troesmis Turcoaia :Se aflata in nord-vestul Dobrogei, situata pe malul bratului Macin al Dunarii, in
dreptul localitatii Turcoaia, la o distanta de 3 km de aceasta.
Cetatea Arrubium Macin : Se situeaza pe teritoriul orasului Macin in partea de nord-vest.
Cetatea Aegyssus Tulcea: Situata pe Dealul Monumentului, in partea estica a orasului Tulcea.Cetatea Salsovia
- Mahmudia: Amplasata pe un promontoriu la baza caruia se afla bratul Sfantu Gheorghe.
Cetatea Beroe - Ostrov : Situata pe malul Dunarii, la 3 km sud de comuna Ostrov.
Cetatea Ibida - Slava Rusa :Situata la marginea de vest a satului Slava Rusa, pe valea paraului Slava.
Cetatea Proslavita - Nufaru: Situata pe malul drept al bratului Sfantu Gheorghe, in comuna Nufaru.
Punctul Cetatuia - Luncavita: Situat la 4 km de Luncavita.
Babadag Cetatuie - Situat la aproximativ 2,5 km NE de orasul Babadag, pe malul lacului cu acelasi nume, la
circa 30 m stanga de varsarea paraului Tabana.

Case memoriale, muzee

Enisala-Gospodaria Taraneasca In Situ: Gospodaria in situ este situata pe soseaua principala a localitatii
Enisala in partea centrala a satului.
Cerna - Gospodaria si Expozitia Memoriala: Obiectivul muzeal este situat in mijlocul localitatii Cerna, peste
raul Cerna.
Casa Panaghia Babadag : Casa Panaghia este situata in localitatea Babadag.

Monumente istorice

Geamia turceasca si Mormantul lui Ali Gaza-Pasa - Babadag: Monument istoric si de arhitectura religioasa situat
in centrul orasului Babadag.
Cismeaua Kalaigi - Babagag: Monument istoric ce dateaza din epoca medievala. Cismea este situata in centrul
orasului Babadag, fiind sapata de catre pelerinii musulmani la sfarsitul sec. XVII .
Turbeaua lui Sari Saltuk este un monument situat in Babadag.
Monumentul Paleocrestin - Niculitel : Monumentul paleocrestin din Niculitel se afla situat in zona de nord-est a
localitatii, la poalele dealului Piatra Rosie.
Langa cetatea Garvan-Dinogetia la sud de capul dealului Bugeac, a fost ridicat la sfarsitul sec. XIX, de catre
regimentul Riazan un monument comemorativ inchinat primilor eroi romani cazuti in timpul razboiului de
Independenta, in luptele pentru eliberarea Dobrogei.
Smardan - Monumentul : In comuna Smardan, pe malul Dunarii pe locul unde a fost scufundat in 1877
monitorul Duba-Seify de catre marinarii de pe Salupa Rindunica a fost inaltat in 1894 si refacut in 1977 un
monument comemorativ inchinat vitejiei acelui grup de romani in lupta generala pentru independenta.
Monumentul a fost refacut.
Farul din Sulina: Reper intern al orasului Sulina, farul este situat la 2,5 km distanta de malul actual al Marii
Negre.
Geamia catedrala "Azzizie" - Tulcea: Situata pe strada 14 Noiembrie, Tulcea.
Monumentul Independentei - Tulcea: Situat in Parcul Monumentului, Tulcea.
Biserica Sfantul Atanasie - Niculitel: Un monument istoric si de arhitectura religioasa, unul dintre cele mai
vechi lacasuri de cult de la noi din tara.
Bisericuta Sfantul Gheorghe: Un monument istoric, situat in apropierea centrului orasului Isaccea.

Rezervatii Naturale
Ariile protejate constituite pe teritoriul judetului Tulcea sunt in total 25, insumand o suprafata de 586.238,05
ha, din care o Rezervatie a Biosferei - Delta Dunarii, Parcul National Muntii Macinului cu o
suprafatade11.321ha , 18 Rezervatii Stiintifice incluse in RBDD si 9 Rezervatii Naturale. Ariile protejate
constituite pe teritoriul judetului Tulcea si recunoscute la nivel national prin intermediul HG 2151/2004 privind

instituirea regimului de arie naturala protejata( pentru noi zone), sunt in total 24cu o suprafata de 9243,6 ha.
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, sit cu valoare de patrimoniu natural mondial si de zona umeda de
importanta internationala (sit Ramsar), include in total 18 zone de protectie integrala din care15 in judetul
Tulcea : Rosca Buhaiova ( 9.625 ha), Padurea Letea ( 2.825 ha), Lacul Raducu( 2.500 ha), Lacul Nebunu( 115
ha), Vatafu Lungulet ( 1.625 ha), Padurrea Caraorman (2.250 ha), Arinisul Erenciuc ( 50 ha), Insula
Popina ( 98 ha), Sacalin-Zatoane ( 21.410 ha), Periteasca ?Leahova ( 4.125 ha), Capul Dolosman ( 125
ha), Lacul Rotundu ( 228 ha), Lacul Potcoava ( 652 ha), Lacul Belciug (110 ha ).
Suprafate: zone cu regim de protectie integrala - 50. 600 ha, zone tampon - 223.300 ha(suprafata totala273.900 ha).

1. Parcul National Muntii Macinului - suprafata de 11.321 ha.

2. Padurea "Valea Fagilor" care este inclusa in Parcul National Muntii Macinului - suprafata 154 ha.
3. Rezervatia naturala "Dealul Bujorului" - suprafata 50,8 ha.
4. Rezervatia de liliac "Valea Oilor" - suprafata 0, 35 ha.
5. Rezervatia de liliac "Fantana Mare" - suprafata 0,3 ha .
6. Rezervatia botanica "Korum Tarla" - suprafata 2,4 ha.
7. Rezervatia naturala "Varful Secaru" - suprafata 34,5 ha.
8. Locul fosilifer "Dealul Bujoarele" - suprafata - 8 ha.
9. Rezervatia geologica "Agighiol" - suprafata 9,7 ha.
10. Padurea Niculitel - suprafata 11 ha.
11. Padurea Babadag - Codru - suprafata 524,6 ha
12. Lacul Traian - suprafata 326 ha
13. Muchiile Cernei - Iaila - suprafata 1891 ha
14. Beidaud - suprafata 1121 ha
15. Valea Mahomencea - suprafata 1029 ha
16. Dealul Ghiunghiurmez - suprafata 1421 ha
17. Chervant - Priopcea - suprafata 568 ha
18. Calugaru - Iancina - suprafata 130 ha
19. Muntele Consul - suprafata 328 ha
20. Dealul Sarica - suprafata 100,1 ha
21. Dealurile Bestepe - suprafata 415 ha
22. Enisala - suprafata 57 ha
23. Uspenia - suprafata 22 ha
24. Edirlen - suprafata 25,5 ha
25. Casimcea - suprafata 137 ha
26. Razboieni - suprafata 41 ha
27. Coltanii Mari - suprafata 53 ha
28. Peceneaga - suprafata 132 ha
29. Dealul Mandresti - suprafata 5 ha
30. Magurele - suprafata 292 ha
31. Dealul Denistepe - suprafata 305 ha
32. Manastirea Cocos - suprafata 4,6 ha
33. Carasan - Teke - suprafata 244 ha
34. Valea Ostrovului - suprafata 61,8 ha
Padurea "Valea Fagilor"
Localizare: Rezervatia avand o suprafata totala de 154 ha, este situata in perimetrul parcului National Muntii
Macinului, in vecinatatea Comunei Luncavita, pe drumul judetean Luncavita-Nifon.
Descriere: Rezervatia forestiera reprezinta o insula relictara de fagi ascunsa intr-o vale ingusta si umeda, la
peste 300 km distanta de fagetele carpatice, exemplarele intalnite aici atingand dimensiuni de 1 m grosime si
38 de m inaltime.
Aceasta face parte din unitatea geologica si geomorfologica a Muntilor Macin, rezultati in urma orogenezei
hercinice. Din punct de vedere geomorfologic este amplasat pe un versant cu expozitie nordica.
Vegetatia: Arboretele din cadrul rezervatiei cuprind atat paduri de sleau cu gorun si fag cat si un tip de padure
specific cunoscut sub denumirea de fageto-carpinet dobrogean cu Carex pilosa. Acest din urma tip de padure
este constituit din fag (Fagus sylvatica, F. taurica) in proportie de 50%, carpen (Carpinus betulus) 40% si tei
argintiu (Tilia tomentosa) 10%.(Damaceanu et al.,1964)

Exemplarele de fag ating dimensiuni impresionante de 1m grosime si 38m inaltime. Etajul inferior al arborilor
este alcatuit din: Tilia cordata (tei), Ulmus montana (ulm), Acer campestre (jugastru), Acer platanoides (paltin
de camp), Ulmus laevis, Quercus petraea (gorun),Fraxinus angustifolia (frasin), Populus tremula (plop
tremurator), Sorbus aucuparia (scorus de munte).Subarboretul este compus din:Corylus
avellana (alun), Euonymus verrucosa (salba raioasa).Stratul ierbos este compus din: Dryopteris filixmas (feriga), Cystopteris fragilis, Asarum europaeum (pochivnic), Mercurialis perennis (breiul), Pulmonaria
officinalis (mierea ursului), Asperula odorata (vinarita),Carex pilosa ( leandru), etc.
Rezervatia naturala "Dealul Bujorului"
Localizare: avand o suprafata totala de 50,8 ha, rezervatia este amplasata in zona central-nordica a Podisului
Babadag, la aproximativ 4 km N-E de satul Atmagea (com Ciucurova).
Descriere: Rezervaria este amplasata pe versantul sudic al Dealului Bujorilor ce face parte din podisul
Babadag.
Zona este incadrata in climatul continental, unitatea microclimatica Atmagea caracterizata prin valori termice
moderate iarna si primavara, moderat calde vara si toamna.
Obiectivul principal al ocrotirii rezervatiei il constituie prezenta uneia dintre cele mai reprezentative populatii de
Paeonia peregrina specie ce figureaza in Lista Rosie a plantelor superioare din Romania in categoria vulnerabil si
rar fiind ocrotita prin lege si monument al naturii. Alaturi de aceasta planta obiectivele ocrotirii se mai refera si
la conservarea unui esantion reprezentativ de padure submediteraneana impreuna cu speciile caracteristice.
(Petrescu, manuscris)

Rezervatia de liliac "Valera Oilor"

Localizare: avand o suprafata de 0,35 ha, rezervatia este amplasata in zona central ?nordica a Podisului
Babadag, pe directia S-V, la 10 km distanta de localitatea N. Balcescu , respectiv la 2 km vest de DN TulceaBucuresti, intre localitatile Ciucurova si N. Balcescu.
Descriere: Rezervaria este amplasata pe un versant inferior, sudic cu inclinare de 30 grade pe substrat
calcaros. Aceasta face parte din podisul Babadag, unitate sedimentara de varsta cretacica constituita din calcare
marnoase, calcare grezoase si conglomerate.
Motivul constituirii rezervatiei rezervatiei il reprezinta necesitatea conservarii unui palc de liliac (Syringa
valgaris) pe o suprafata de 0,15 ha, propus ca rezervatie integrala, restul constituind zona tampon. (Petrescu,
manuscris)

Rezervatia de liliac "Fantana Mare"

Localizare: avand o suprafata de aproximativ 0,3 ha, rezervatia este situata in zona central sudica a Podisului
Babadag, la limita cu Podisul Casimcei, pe valea Topologului, la 3 km S-E de satul Fantana Mare. Rezervatia
face parte din Unitatea de Productie Dumbrava.
Descriere: Rezervatia este amplasata pe un versant cu expozitie S-Vestica si inclinare de 20 grade.
In podisul Babadag datorita infiltrarii apelor in substratul calcaros, reteaua hidrografica este slab dezvoltata.

10

Vegetatia: in rezervatie creste spontan si se inmulteste vegetativ specia Syringa vulgaris (liliac) ce are un
caracter de raritate si unicitate in judetul Tulcea. Aceasta specie formeaza aici un palc in suprafata de 0,13 ha
ce constitue zona de rezervatie integrala; palcul are structura compacta, deasa cu o drajonare abundenta spre
exterior, exemplarele de liliac avand dimensiuni maxime de 60 cm respectiv inaltimi maxime de 5m. (Petrescu,
manuscris)

Rezervatia botanica "Korum Tarla"

Localizare: rezervatia avand o suprafata de 2,4 ha este situata in partea de nord a Padurii Babadag, intr-o
zona de platou, la cc-a 1 km de orasul Babadag. La vest se invecineaza cu popasul ?Doi Iepurasi? si DN Tulcea ?
Constanta, iar la est cu Padurea Visterna.
Descriere: Rezervatia este amplasata pe un platou ce face parte din podisul Babadag, unitate sedimentara de
varsta cretacica constituita din calcare marnoase, calcare grezoase si conglomerate.
Vegetatia: caracterizata de goruneto-sleau cu productivitate mijlocie se remarca in zona arboret artificial
plantatii de productivitate inferioara in care predomina gorunul (Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior),
ulmul ( Ulmus sp.) . Rezervatia a fost constituita pentru protejarea speciei Sophora prodanii jaubertii
( margelusa), planta de origine Balcan ? Tauro ? Caucazo ? Anatolica, aflata aici in singura statiune cunoscuta
din Romania.
Asociatia floristica in cadrul careia vegeteaza aceasta specie este Cynodonti-Poetum
angustifoliae subasociatia sophoretosum, separata astfel datorita caracterului codominant al speciei
diferentialeSophora jaubertii. Pe langa specia dominanta Poatum angustifolia, cea diferentiala de
asociatie Cynodon dactylon, caracteristice pentru aceasta subasociatie sunt speciile Digitalis
lanata(degetar), Achillea neilreichii, Stachys germanica. Influenta padurii limitrofe se manifesta prin
speciile Brachypodium sylvaticum (obsiga),Geum urbanum (cerentel), Carex polyphylla, Poa nemoralis (firuta).
Subasociatia este dominata de specii eurasiatice (40%) urmate de cele circumboreale (18%), si europene
(10%) fiind deasemenea dominata de hemicriptofite.
Sophora apare atat in poiana cat si sub plantatia de Fraxinus excelsior (frasin), Ulmus minor ( ulm) si Quvercus
pedunculiflora (stejar brumariu).(Dihoru, Donita, 1970)

Rezervatia naturala "Varful Secaru"

Localizare: cu o suprafata totala de 34,5 ha, rezervatia este situata in partea de vest a Podisului Babadag , la
aproximativ 4 km sud-vest de localitatea Atmagea, comuna ciucurova;
Descriere: Varful Secaru reprezinta unul din putinele zone granitice din podisul calcaros al Babadagului. Aici
sunt prezente granitoide alcaline reprezentate prin granite cu riebekit si granite micropegmatite.
Din punct de vedere geomorfologic Varful Secaru reprezinta cea mai mare altitudine din podisul Babadag
(401m) fiind un martor de eroziune reprezentativ.In cuprinsul rezervatiei unitatile geomorfologice predominante
sunt versantii cu inclinari si expozitii diverse.
Vegetatia: Specific Varfului Secaru este caracter de "insula" cu vegetatie ceva mai acidofila in comparatie cu
restul podisului Babadag unde sunt caracteristice speciile calcofile.
In poienile din zona strict protejata predomina asociatile ierboase de stepa pontica si petrofila pe soluri
superficiale, vegetatie saxsicola, arbustiva alaturi de arbori termofili izolati sau in palcuri.
In zona tampon predomina vegetatia forestiera reprezentata prin esantioane relativ bine conservate incadrate
in asociatia Nectaroscordo ? Tilietum tomentosae (Donita 70), specifica Dobrogei (considerata endemica).
Argumentul cel mai important pentru constituirea acestei rezervatii il constitue identificarea pana in prezent a
unui numar de 9 taxoni ce figureaza in Lista Rosie a plantelor superioare din Romania. Dintre acestea o specie
este vulnerabila, o alta este vulnerabila si rara, iar restul sunt rare. Unul dintre taxoni (Moehringia jankae) este
subendemic. Specificitatea acestor taxoni este conferita de caracterul pontic de diferite nuante ce totalizeaza
88% . Dintre acesti taxoni mai fac parte: Achillea ochroleuca (coada soricelului alba), Allium saxatile
(ciucusoara de stanca), Nectaroscordum siculum ssp. bulgaricum , Paeonia peregrina (bujor dobrogean), Silene
compacta (militea) etc. (Petrescu, M.,1996)

11

Locul fosilifer "Dealul Bujoarele"

Localizare: avand o suprafata totala de 8 ha, rezervatia este alcatuita dintr-un complex de dealuri cu altitudini
mici, amplasete in partea de SV a Muntilor Macin, la 5 km de localitatea Turcoaia, intre granitul de Iacobdeal la
vest si Culmea Priopcea la est.
Descriere: rezervatia este alcatuita din complexul dealurilor Bujorul Romanesc si Bujorul Bulgaresc. Dealul
Bujorul Romanesc este alcatuit dintr-un varf principal de 192 m altitudine. Dealul bujorul Bulgaresc se intinde
spre SE si este alcatuit dintr-o culme principala, al carei varf atinge 222 m altitudine, denumit Caracicula, si e
situat in extremitatea sudica a dealului , legat fiind printr-o sa si doua varfuri mai mici, de un alt varf de 207 m,
care la randul sau se prelungeste printr-o sa intr-un varf de 182 de m ce face legatura cu Bujorul Romanesc.
Zona se incadreaza in climatul continental-temperat ?unitatea microclimatica Cerna. Precipitatiile medii anuale
inregistreaza valori de 465 mm,respectiv 39,5 mm si 52,2 mm pentru lunile ianuarie si iunie.
Ploile au adesea un caracter torential.
Vegetatia: pajisti de stepa Pontic-balcanica de loess si-sau petrofila. Nu au fost facute studii sistematice.
Fauna: obiectul protectiei il constituie fauna fosila de varsta devoniana. In Dealul Bujorul Romanesc aparitiile
faunistice sunt mult mai sarace decat in dealul Bujorul Bulgaresc. Rocile sunt puternic diagenizate si alterate,
astfel incat suprafetele de strat cu urme de fauna fosila sunt prost conservate. Cantitativ predomina crinoidele
si tentaculitii. In delusorul de legatura, in cuartitele negre alterate puternic au fost descoperite putine si slabe
impresiuni de crinoide si tentaculiti si fragmente prost conservate de brahiopode. Pe versantul estic crinoidele
acopera suprafete intregi insa sunt prost conservate, brahiopodele sunt foarte rare si greu de determinat
specific. Coralii sunt prezenti doar cu cateva exemplare, trilobitii sunt prezenti numai cu doua pigidii,
ostracodele au un singur exemplar, si apar de asemeni fragmente de mari impresiuni cu slabe urme de
ornamentatii sau netede, care ar putea apartine unor bivalve.

Rezervatia geologica "Agighiol"

Localizare: avand in total 9,7 ha, rezervatia se situeaza in partea nordica a Lacului Razelm, la NV de
localitatea Agighiol, intre Dealul Redi si Agighiol.
Descriere: rezervatia paleontologica este reprezentata printr-un celebru punct fosilifer din Dobrogea de Nord,
care adaposteste o bogata fauna mediotriasica. Aici se intalnesc Triasicul mediu in dezvoltare complexa.
Morfologic caracteristica reliefului o constituie insularitatea masivelor calcaroase cu versanti prelungi,acoperiti
cu loess si cu altituduni reduse (206 m).
Vegetatia: este caracterizata prin existenta pajistilor de stepa, Pontic-balcanice de loess si/sau petrofila si
vegetatie saxicola, insa nu au fost efectuate studii sistematice.
Fauna: Obiectul protectiei il constituie fauna fosila de varsta Triasic mijlociu (Cephalopode, Brachiopode,
Bivalve). Nu au fost efectuate alte studii sau cercetari.

Padurea Niculitel
Localizare: nu se cunoaste amplasarea exacta a rezervatiei si nici la cine se afla documentatia de constituire si
planul de situatie. Exista un numar redus de informatii.

12

Actul de constituire: ICM 1743/1939; se presupune ca este vorba de Poiana Regelui Ferdinand I?, a carei
constituire este legiferata prin Ordinul ministerial ce cuprinde articolele 1, 2,3 aparut in Monitorul Oficial nr.
126/10.06.1927. In ordin nu se specifica suprafata rezervatiei. In ce priveste amplasamentul, se mentioneaza
ca aceasta este situata in padurea de langa Niculitel.
In prezent, in terenul unde se presupune ca ar fi fost poiana respectiva, sunt terenuri agricole. Informatiile
asupra poienii provin dintr-un extras din Revista padurilor , articolul: O excursie regala pe Dunare in 1926
crearea primei Rezervatiuni a naturei? Grintescu G. Institutul de arte grafice Eminescu Bucuresti 1927.
Rezervatia naturala " Padurea Babadag - Codru "
Localizare: rezervatia are o suprafata de 524,60 ha.
Din punct de vedere geomorfologic, caracteristic Podisului Babadag este substratul calcaros, rezervafiind
situatae un platou cu versanrat inclinat cu altitudini maxime de aproximativ 120 m.
Descriere: Rezervatia prezinta concentrare mare de specii amenintate cu disparitia, numeroase specii de
orhidee, reunite pe o arie redusa. Zona strict protejata, rezervatia prezinta habitat de "pajisti uscate
seminaturale si faciesuri de acoperire cu tufisuri pe substrat calcaros (* situri importante pentru orhidee)", fiind
prioritar pentru conservare. La acestea se adaugo bogata ornitofauna si speciile de reptile, din care majoritatea
speciilor sunt protejate pe plan international.
Vegetatia
Asociatia Agroopyro - thymetum zygioidi Dihoru (1969) 1970 este specifica Podisului Babadag si considerata
endemica pentru Dobrogea. Printre speciile considerate cele mai frecvente in cadrul acestei asociatii care sunt
prezente si in lista rosie nationala mentioman: Koeleria lobata, Agropyron brandzae(specie endemica), Dianthus
pseudarmeria , Pimpinella tragium ssp. Lithophila, Satureja caerulea.
Vegetatia forestiera este compusa dintr-o serie de asociatii reprezentative pentru cele trei etaje caracteristice
padurilor dobrogene:
- etajul parilor de silvostepa cu paduri submediteraneene,
- etajul padurilor de foioase xeroterme submediteraneene,
- etajul padurilor de foioase mezofile balcanice
Fauna- in zona au fost identificate pana in prezent 17 specii din anexa 3 a Legii 462/2001 ?i 27 specii din
anexa 4, majoritatea fiind protejate si prin conventii la nivel international.
Rezervatia naturala " Lacul Traian "
Localizare: rezervatia are o suprafata de 326 ha.
Lacul Traian prezint un deosebit interes pentru studiile ornitologice, att pentru faptul c zona este foarte
puin studiat, dar mai ales pentru c acesta reprezint un important refugiu pentru cuibritul, odihna i
hrnirea speciilor de psri rare.
n urma studiului efectuat n zona lacului Traian au fost identificate 102 specii de psri, grupate din punct de
vedere sistematic n 15 ordine i 39 de familii.

Rezervatia naturala " Muchiile Cernei-Iaila "

Localizare: Rezervatia avnd o suprafa de 1891 ha, este situat ntre localitile General Praporgescu i
Mircea Vod, rezervaia este accesibil pe drumul comunal DC 39. n pertea sudic i estic a rezervaiei se
poate ajunge pe drumul judeean 222 B apoi pe drumuri agricole.
Rezervaia cuprinde 4 tipuri de habitate naturale a cror conservare necesit declararea ariilor speciale de
conservare, dou tipuri de habitate ameninate, rare i / sau care conin numeroase specii ameninate cu
dispariia pe care statele semnatare ale Conveniei de la Berna se angajeaz s le protejeze
sus
Rezervati naturala " Beidaud "
Rezervaia cu o suprafa de 1121 ha este situat pe teritoriul administrativ al comunei Beidaud. Pe teritoriul
rezervaiei au fost identificate 4 tipuri de habitate naturale a cror conservare necesit declararea ariilor
speciale de conservare, incluse n anexa nr. 2 a Legii 345/ 2006, enumerate mai jos:
pante stncoase silicioase cu vegetaie chasmofitic;
pajiti uscate (stepa de loess Pontic-balcanic i stepa petrofil endemic);
puni (pajiti) mpdurite;
situri importante pentru orhidee (habitat prioritar).
Se gasesc dou tipuri de pduri dobrogene ce se ncadreaz simultan n toate criteriile menionate n fraza
anterioar. Acestea sunt ecosisteme fragile ndeosebi datorit climatului celui mai arid din ar i constituie

13

habitatul a numeroase specii ameninate cu dispariia. Aceste tipuri de habitate corespund etajelor de vegetaie
ale pdurilor din nordul Dobrogei ,
pduri de silvostep(Quercetum pedunculiflorae carpinetosum);
pduri submediteraneene (Paeonio - Carpinetum orientalis).

Rezervatia naturala " Valea Mahomencea "

Rezervaia avnd o suprafa de 1029 ha, este situat pe teritoriul comunei Casimcea . Accesul n rezervaie
se face pe drumuri agricole, din drumul judeean dintre Rahmanu i Casimcea, n dreptul localitii Corugea.
n cadrul reelei de arii protejate de step din judeul Tulcea rezervaia prezint ca particularitate absena
total a arborilor, ceea ce creeaz un cadru peisagistic aparte.
mpreun cu rezervaia Pdurea Babadag, Valea Mahomencea reprezint singura arie protejat din Dobrogea
de Nord n care este citat asociaia Elytrigietum intermediae.
n ceea ce privete flora se constat c rezervaia reprezint una din puinele arii protejate din judeul Tulcea
(i implicit din ar) n care se conserv populaii de Astragalus cornutus i Dianthus pallens.
Din punct de vedere faunistic, rezervaia se individualizeaz prin identificarea aici a speciei foarte rare Elaphe
quatorlineata precum i a unor specii ca Cyrcus pygargus i Testudo graeca.
sus
Rezervatia naturala " Dealul Ghiunghiurmez "
Aria protejat , cea mai nalt altitudinal dintre rezervaiile de step din Dobrogea Central, constituie una
din rarele zone n care Podiul Casimcei mai pstreaz un relativ aspect montan, caracteristic orogenezei
caledoniene. Aceasta se datoreaz n special versanilor i vilor abrupte i stncoase, spre deosebire de
aspectul predominant de peneplen al Dobrogei Centrale. mpreun cu rezervaia nvecinat, Muchiile Cernei Iaila, acestea reprezint cele mai ntinse rezervaii de step din ar.
Pe lng numrul ridicat de asociaii i specii rare i / sau ameninate, caracteristice Dobrogei, rezervaia
constituie una din puinele arii protejate din Dobrogea de Nord n care se conserv populaii de Lactuca
viminea, Minuartia adenotricha, Astragalus cornutus, ultimul fiind semnalat doar n Valea Mahomencea.
Din punct de vedere faunistic rezervaia e caracterizat ndeosebi prin prezena speciilor Oenanthe isabelina,
Melanocorypha calandra, Hieraaetus pennatus.
Rezervatia naturala " Chervant - Priopcea"
Rezervaiaavnd o suprafa de 568 ha, este amplasat n partea de SV a Munilor Mcin, pe teritoriul
comunei Cerna
Aria protejat se remarc prin coexistena n cadrul aceleiai rezervaii att a pajitilor stepice pe substrat
calcaros ct i a celor pe substrat silicios, ceea ce sporete n ansamblu numrul de specii i ofer posibilitatea
unor studii comparative privind variaia biodiversitii n funcie de condiiile edafice.
Specia Allyssum tortuosum ssp. eximium este citat n Romnia numai de pe aceste coline dintre Greci i
Cerna, cuprinse n rezervaie.
Fauna rezervaiei se distinge ndeosebi prin prezenta unor specii de psri rpitoare ca Aquila pomarina,
Hieraaetus pennatus, Pernis apivorus. Aceasta este i una din rarele rezervaii din Dobrogea n care a fost
identificat Vipera ammodytes

Rezervatia naturala " Dealul Calugaru - Iancina "

Localizare: rezervatia cu o suprafata de 30 ha,este amplasatae teritoriul administrativ al comunei Jurilovca, la
sud de Lacul Razim.

14

Descriere: Rezervaia prezint o mare valoare tiinific ntruct conserv litoralul fosil al Mrii Negre, dinaintea
nchiderii lagunelor litorale. Aspectul original al rezervaiei const n falezele sau malurile stncoase erodate n
forme spectaculoase de apele lacului Razim, n care se dezvolt cteva grote. Aceste promontorii alterneaz cu
mici plaje de nisip sau pietri respectiv cu zone joase aluvionare.
mpreun cu zona strict protejat Capul Doloman, aceast rezervaie constituie singura arie protejat, cel
puin din Romnia, care asigur conservarea asociaiei foarte rare Koelerio lobates - Artemisietum
lerchianae, endemic pentru Dobrogea. Aceasta este unica arie protejat din judeul Tulcean care se conserv
asociaia endemic de step petrofil Teucrio polii - Melicetum ciliatae.
Fauna rezervaiei se distinge ndeosebi prin numrul ridicat de specii de psri rpitoare ntre care se
remarc Haliaeetus albicilla, Aquila clanga, Buteo rufinus.
Rezervatia naturala " Muntele Consul "
Localizare: rezervatia cu o suprafata de 28 ha, este amplasata pe teritoriul administrativ al comunelor
Izvoarele si Horia.
Descriere: Muntele Consul prezint o importan tiinific i istoric deosebit, ntruct acesta constituie,
alturi de poiana Regele Ferdinand de la Niculiel, primele rezervaii naturale din Romnia, declarate legal prin
Decizia din 27 mai 1927, art. 2, aprut n Monitorul Oficial nr.126, din 10 iunie 1927.
De asemenea, acesta constituie cel mai reprezentativ peisaj caracteristic pentru formele de relief vulcanic i
carstic din nordul Dobrogei. Acestea confer Muntelui Consul un caracter peisagistic unic n ar.
Pe lng numeroasele asociaii i specii rare i / sau ameninate caracteristice pentru Dobrogea, rezervaia
constituie, mpreun cu Parcul Naional Munii Mcinului, singurele arii protejate din Romnia n care a fost
identificat specia Gymnospermium altaicum. De asemenea specia Achillea depressa este citat doar aici, n
cadrul reelei de arii protejate din nordul Dobrogei.
Ornitofauna rezervaiei se remarc prin prezena unor rpitoare ca Aquila pomarina, Buteo rufinus,
Hieraaetus pennatus.

Rezervatia natuurala " Dealul Sarica "

Localizare: rezervatia ocupa o suprafata de 100,10 ha, si este amplasata pee teritoriul administrativ al
comunelor Frecatei si Niculitel.
Descriere: Rezervaia constituie singura arie protejat din jude i probabil din ar, n cadrul creia este
ntlnit specia ameninat Lunaria annua ssp. pachyrhiza. De asemenea aceasta constituie una din rarele arii
protejate din Dobrogea de Nord n care se conserv populaii de Ephedra distachya, precum i arborete de
stejar pufos (Galio dasypodi - Quercetum pubescentis) cu structur relativ plurien, apropiat de cea a
pdurilor naturale, cu arbori seculari.
Rezervatia naturala " Dealurile Bestepe "
Localizare: Rezervaia cu o suprafa de 415 ha este situat n vecintatea comunelor Betepe i Mahmudia
Descriere:
Rezervaia constituie una din rarele arii protejate n care sunt ntlnite pajiti stepice att pe substrat calcaros
ct i silicos, ceea ce sporete numrul total de specii de plante. Specii precum Goniolimon collinum, Herniaria
hirsuta, Ephedra distachya sunt ntlnite doar n alte cteva rezervaii din judeul Tulcea. Alte specii
precum Reseda phyteuma, Symphytum tauricum, Rosa elliptica sunt conservate n arii protejate doar aici, n
nordul dobrogean.
Din punct de vedere faunistic, n rezervaie trebuie remarcat n special prezena speciilor Circus
aeruginosus, Circaetus gallicus, Accpiter nisus. Este important de subliniat c aceasta reprezint singura arie
protejat din judeul Tulcea n care a fost semnalat Eryx jaculus.

15

Rezervatia naturala " Enisala "

Localizare: Rezervaia cu o suprafa de 57,36 ha este situat pe teritoriul administrativ al comunei Sarichioi, in
partea de nord se afl zone mltinoase i teren agricol, iar n partea de sud pune aparinnd comunei
Sarichioi.
Descriere: Rezervaia este reprezentativ pentru peisajul de litoral fosil al Mrii Negre, dinaintea nchiderii
lagunelor litorale. De asemenea aceasta constituie un punct de perspectiv unic n ar, de unde pot fi
observate aproape toate tipurile de peisaj din Dobrogea, reprezentate prin stncrii, stepe petrofile i de loess
ar n afara rezervaiei pdurile balcanice i submediteraneene din Podiul Babadag, lacul Babadag i laguna
Razim, cu vegetaie tipic de zone umede, insula Popina i chiar partea sudic a Deltei Dunrii sau Marea
Neagr.Valoarea peisagistic a rezervaiei este sporit de prezena ruinelor cetii Heracleea i de existena
unei mici grote.
Rezervaia cuprinde 4 habitate naturale , enumerate mai jos:
pante stncoase calcaroase cu vegetaie chasmofitic
pajiti uscate (stepa de loess pontic-balcanic i stepa petrofil endemic
pajiti uscate seminaturale i facieuri de acoperire cu tufiuri pe substrat calcaros
grote neexploatate turistic
Rezervatia naturala " Uspenia "
Localizare: Rezervaia cu o suprafa de 22 ha este situat pe teritoriul administrativ al comunei Slava
Cerchez.
Descriere: n cuprinsul rezervaiei sunt ntlnite i dou tipuri de habitate ameninate, rare i / sau care conin
numeroase specii ameninate cu dispariia . Acestea sunt reprezentate prin tipuri de vegetaie rare la nivel
naional, fiind rspndite predominant n Dobrogea i care corespund etajelor de vegetaie ale pdurilor din
nordul acestei provincii:
silvostep cu pduri submediteraneene;
pduri de foioase xeroterme submediteraneene.
Rezervatia naturala " Edirlen "
Localizare: Rezervaia are o suprafa de 25,50 ha Terenurile incluse n rezervaie aparin fondului forestier al
Ocolului Silvic Niculiel.
Descriere: Rezervatia constituie singura arie protejat din judeul Tulcea n care a fost identificat asociaia
Astragalo ponticae Stipetum ucranicae Sanda et al. 1999. Totodat rezervaia constituie una din puinele arii
protejate, cel puin n ceea ce privete nordul Dobrogei, n care se conserv populaii de Achillea ochroleuca i
Pyrus bulgarica.
Din punct de vedere faunistic trebuie subliniat prezena speciilor Pernis apivorus, Cyrcus pygargus, C.
macrourus, Asio flammeus.
Rezervatia naturala " Casimcea "
Localizare: Rezervaia cu o suprafa de 137 ha este situat pe teritoriul administrativ al comunei Casimcea .
Descriere: Importana naional a ariei protejate const n identificarea n cadrul acesteia a unor fosile
considerate a fi cele mai vechi urme de via din Romnia, ceea ce o individualizeaz i n raport cu celelalte arii
protejate propuse, aceasta fiind asemntoare doar cu rezervaia propus Rzboieni.
Rezervatia naturala " Razboieni "
Localizare: Rezervaiaare o suprafa de 41 ha, fiind situat pe teritoriul comunei Casimcea sat Rzboieni.
Zona de conservare, face parte din punct de vedere geografic din Masivul central-dobrogean.
Descriere:

16

Importana naional a ariei protejate const n identificarea n cadrul acesteia a unor fosile considerate a fi
cele mai vechi urme de via din Romnia, ceea ce o individualizeaz i n raport cu celelalte arii protejate
propuse.
Din punct de vedere faunistic, rezervaia se remarc prin speciile Oenanthe isabelina, Falco peregrinus,
Buteo rufinus.
Valoarea acestei zone crete i prin prezena accidental, n cadrul faunei descris pentru aceste zone (specii
ale genurilorVendotaenia,Beltaneloides,Nemiana etc.), a unor specii reprezentative pentru fauna de tip Ediacara
(identificat pentru prima dat n Australia), foarte rar semnalat pe plan internaional .
Rezervatia naturala " Coltanii mari "
Localizare: rezervatia cu o suprafata de 3 ha, este amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Casimcea.
Descriere: Nota specific a peisajului rezervaiei este conferit de unul din cele mai impresionante abrupturi
stncoase din Dobrogea Central, constituit din isturi verzi, ce mrginesc rul Casimcea. Pentru
speciile Ornithogalum nanum, Arenaria rigida i Galium verticillatum rezervaia constituie singura arie protejat
din nordul Dobrogei n care acestea au fost semnalate. n aceast regiune,doar ntr-un numr restrnsde
rezervaii, se conserv speciile Spiraea crenata, Astragalus glaucus, Allium flavum ssp.tauricum, Centaurea
tenuiflora, Gagea callieri.
n ornitofauna rezervaiei o importan deosebit prezint unele specii ca Aquila clanga, Buteo rufinus,
Hieraaetus pennatus.

Rezervatia naturala " Peceneaga "

Localizare: Rezervaia cu o suprafa de 132 ha este situat limitrof zonei de contact ntre cursul Dunrii i falia
tectonic Peceneaga Camena, pe teritoriul administrativ al comunei Peceneaga .
Descriere: Rezervaia reprezint singura arie protejat din ar n care cele mai vechi structuri geologice,
datnd din perioada cutrilor caledoniene, reprezentate prin isturile verzi, vin n contact cu Dunrea i
respectiv cu cele mai noi structuri, reprezentate prin depozite aluviale.
Din punct de vedere floristic aceasta reprezint una din puinele arii protejate, cel puin din nordul Dobrogei,
n care a fost identificat specia Gagea callieri.
Rezervatia naturala " Dealul Mandresti "
Localizare: este amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Niculitel.
Descriere: Fauna , rezervaiei au fost identificate pn n prezent 9 specii ameninate cu dispariia cuprinse n
anexa 3 (specii a cror conservare necesit constituirea ariilor speciale de conservare i a ariilor speciale de
protecie avifaunistic) a Legii 462/ 2001 i 21 specii din anexa 4 (specii ce necesit o protecie strict) a
aceluiai act normativ, majoritatea acestora fiind protejate i prin convenii internaionale la care statul romn a
aderat.
Rezervatia naturala " Magurele "
Localizare: Rezervaia are o suprafa de 292 ha, rezervaia fiind amplasata pe versani mai mult sau mai puin
accentuai, este constituit din pduri aparinnd comunei Topolog, respectiv Ocolului Silvic Ciucurova.
Descriere: n rezervaie o not aparte este conferit de prezena unor populaii importante de Euphorbia
myrsinites, complet izolate de celelalte staiuni ndeprtate din estul judeului. Acestea se dezvolt pe isturi
verzi, situaie diferit de restul populaiilor din nordul Dobrogei. Datorit interdiciei de a puna n fond
forestier pajitile sunt foarte bine conservate i reprezentative pentru stepa neperturbat antropic. Rezervaia

17

se individualizeaz peisagistic i prin ravenele foarte adnci, spate n depozite loessoide profunde, ce ajung
adeseori pn la roca de baz, unde intercepteaz pnza freatic dnd natere unor cursuri de ap cu debit
redus, ce au un caracter temporar. Toate acestea genereaz un peisaj spectaculos, caracteristic pentru aceast
rezervaie.
Rezervatia naturala " Denistepe "
Localizare: rezervatia cu o suprafata de 5 ha, este amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Mihail
Kogalniceanu.
Descriere: Caracteristic rezervaiei este aspectul de martor de eroziune al Dealului Deniztepe, cu o altitudine de
278 m, izolat n mijlocul unor zone joase de cmpie. Acest deal prezint i o valoare cultural, simbolic, de el
fiind legate anumite legende ale populaiei locale.
Rezervatia naturala " Manastirea Cocos? "
Localizare: este amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Niculitel
Descriere: Rezervaia prezint o valoare bioistoric deosebit, fiind locul n care, conform tradiiei, cntau
cocoii slbatici, fapt ce a stat la originea numelui mnstirii. Aceasta este important pentru reconstituirea
habitatului speciei respective, presupus a fi Lyrurus tetrix viridanus, cocoul de mesteacn silvostepic, n
prezent disprut din Dobrogea.
mpreun cu Parcul Naional Munii Mcinului i Dealul Sarica, rezervaia reprezint singurele arii protejate
din Romnia n care a fost identificat asociaia extrem de rar, endemic pentru Dobrogea, Gymnospermio
altaicae - Celtetum glabratae.
Rezervatia naturala " Carasan -Teke "
Localizare: rezervatia cu o suprafata de 6 ha, este amplasata pe teritoriul administrativ al comunei Izvoarele.
Descriere: peisagistic rezervaia prezint o valoare remarcabil, aceasta fiind constituit dintr-un munte de
origine vulcanic cu altitudini de 340 m, cu form tipic, nconjurat de dealuri i platouri calcaroase.
Valoarea floristic a rezervaiei rezult din faptul c aceasta este singura arie protejat din judeul Tulcea
n care se protejeaz bujorul de step (Paeonia tenuifolia).
De asemenea aceasta este una din rarele rezervaii n care se conserv speciile din Lista roie
european Stipa ucrainica, Ornithogalum amphibolum, precum i taxoni din Lista roie naional
ca Gymnospermium altaicum, Centaurea marschalliana, Iris sintenisii etc.

Rezervatia naturala " Valea Ostrovului "

Localizare: Rezervaia cu o suprafa de 61,8 ha , este amplasat pe substrat calcaros ce afloreaz pe culmi,
respectiv pe depozite loessoide caracteristice pentru vi i versanii inferiori este constituit din pduri
aparinnd comunei Dorobanu, respectiv Ocolului Silvic Cerna.
Rezervaia cuprinde urmatoarele habitate naturale :
pajiti uscate (Festucetum callieri);
fnee mpdurite (rariti i poieni din asociaia Galio- Quercetum);
pajiti uscate seminaturale i faciesuri de acoperire cu tufiuri pe substrat
calcaros
pante stncoase calcaroase cu vegetaie chasmofitic (Sedo Polytrichetum);
grote neexploatate turistic

18

Clima Fauna
Judeul Tulcea, datorit unui climat specific Dobrogei de Nord (continental excesiv de tip pontic), i a
formelor de relief variate, beneficiaz de o diversitate biologic deosebit att prin numeroasele tipuri de habitate
i ecosisteme, ct i prin multitudinea de specii de flor i faun.
Suprafaa judeului este acoperit n proporie de 60% de ecosisteme naturale i seminaturale,
identificndu-se un numr de 38 de tipuri de habitate naturale de interes comunitar care sunt incluse n Anexa I a
Directivei Habitate, i pentru care s-au instituit cele 8 Situri de Importan Comunitar. Delta Dunrii
adpostete 18 dintre aceste habitate care nu se regsesc n celelalte zone ale judeului. De asemenea n zona
marin a Deltei Dunrii se regasesc alte dou tipuri de habitate specifice i exist de asemenea habitatul 1180
Structuri submarine create de scurgeri de gaze unic la nivel de ar.
Bogata diversitate a habitatelor naturale ce caracterizeaz zona Dobrogei de Nord, determin existena unui
numr mare de specii de flor i faun slbatic, multe dintre ele fiind endemice, rare, vulnerabile sau periclitate.
n conspectul florei Dobrogei se enumer 1770 specii de plante pentru aceast zon, ceea ce reprezint 52 %
din flora Romniei i aproape 19 % din flora european (Boscaiu, 1976). n statistici ulterioare se consider c
Dobrogea concentreaz 1911 specii, ceea ce nseamn c flora acestei provincii este foarte bogat, fiind
comparabil cu cea a insulelor mediteraneene Creta i Corsica (Dihoru, 1970).
Din punct de vedere al importanei la nivel european, pe teritoriul judeului Tulcea au fost identificate 9 specii
de plante de interes comunitar a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare conform
anexei 3 a Ordonanei de Urgen nr.57/2007, respectiv: Marsilea quadrifolia (Trifoia de balt); Agrimonia
pilosa (Turi); Campanula romanica (Clopoel dobrogean); Echium russicum(Capul arpelui); Moehringia
jankae (Merinan); Centaurea jankae (Vineele, Dioc, Zglvoc); Potentilla emilii-popii (Buruian cu cinci
degete); Aldrovanda vesiculosa (Otrel); Centaurea pontica (Vineele, Dioc, Zglvoc). Dintre speciile de flor
slbatic identificate la nivel naional dou sunt prezente n anexa nr.4 B a OUG 57/2007: Dianthus
dobrogensis (garofia dobrogean) i Paeonia tenuifolia (bujorul de step).
n Lista Roie a Parcului Naional Munii Mcinului, realizat n cadrul proiectului LIFE Natura, au fost
incluse 136 de specii de flor slbatic pe categorii de periclitare similare celor IUCN, dup cum urmeaz:
o

4 specii considerate extincte

3 specii periclitate

48 de specii vulnerabile

8 specii cu statut conservativ mai puin ngrijortor

73 de specii n cazul crora informaiile sunt deficitare.

19

Speciile de plante periclitate care prezint un risc foarte mare de a deveni extincte n afara arealului sunt
Pliurul (Paliurus spina christi), Mceul (Rosa turcica) i erlai (Salvia aethiopis).
Din punct de vedere faunistic la nivelul judeului Tulcea se ntlnesc un numr important de specii de interes
conservativ la nivel naional i European. Astfel au fost identificate un numr de 163 de specii de interes
comunitar incluse n anexa nr.3 a OUG 57/2007 i 110 specii de interes naional care necesit o protecie strict
conform anexei 4 B a aceluiai act normativ.
Dintre Nevertebrate putem meniona 9 specii de interes comunitar a cror conservare necesit desemnarea
ariilor speciale de conservare conform anexei 3 a Ordonanei de Urgen nr.57/2007: Bolbelasmus unicornis,
Cerambyx
cerdo (croitor), Lucanus
cervus
(rdac),
Morimus
funereus,
Osmoderma
eremita (pustnicul), Callimorpha quadripunctaria, Euphydryas maturna, Lycaena dispariPholidoptera
transsylvanica.
n ceea ce privete importana la nivel naional putem preciza faptul c un numr important de specii de
insecte sunt noi semnalri pentru fauna Romniei din zona Munilor Mcin, trei fiind specii noi pentru
tiin: Polia cherrung, Chersotis laeta macini i Chersotis fimbriata niculescui. Printre speciile descrise pentru
prima dat n zona Mcin precizm: Menaccarus arenicola i Nabis provencalis (dintre heteroptere), Hypantopa
segnelle cunoscuta anterior numai n zona Alpilor, Bryotropha tachyptilella, rspndita n zonele silvostepice din
Ungaria, Slovacia, Italia, Bulgaria i Ucraina; Bryotropha domestica adaptata la habitate de
tufriuri, Caryocolum alsinella prezenta n medii nisipoase i xeroterme; Caryocolum mucronatella cunoscuta
doar n cteva tari din sudul i centrul Europei; Anacampsis timidella iDyspessa salicicola, ambele observate la
Greci i Pricopan; Exophila rectangularis este raspandit n Asia Mic i estul regiunii mediteraneene; Cuculia
dracunculi a fost de asemeni semnalata pentru prima data la noi n ar n Pricopan.
n Lista Roie a Parcului Naional Munii Mcinului realizat n cadrul proiectului LIFE Natura au fost
incluse 58 de specii de nevertebrate pe categorii de periclitare similare celor IUCN, dup cum urmeaz:
o

54 de specii vulnerabile

1 specie cu statut conservativ mai puin ngrijortor

3 specii n cazul crora informaiile sunt deficitare.

Dintre Amfibieni i reptile la nivelul judeului se ntlnesc 7 specii de interes comunitar a cror conservare
necesit desemnarea ariilor speciale de conservare conform anexei 3 a OUG 57/2007.
Dintre speciile care prezint importan tiinific la nivel naional putem meniona la amfibieni: Bufo
bufo (broasca rioasa) ca relict glaciar n zona Mcin, i Rana dalmatina (broasca roie de pdure) tot un relict
ce demonstreaz vechimea pdurilor din zon, iar la reptile menionm: Testudo graeca (broasca estoasa
dobrogean), Ablepharus kitaibelii, Lacerta trilineata (guterul vrgat), Lacerta viridis(guter), Elaphe
quatorlineata (balaurul dobrogean), Elaphe longissima, Coronella austriaca i Vypera ammodytes ssp.
Montandoni ( vipera cu corn).
Conform Listei Roii a Parcului Naional Munii Mcinului n zon sunt semnalate 5 specii de amfibieni dintre
care una periclitat i 4 vulnerabile i 11 specii de reptile dintre care 3 periclitate i 8 vulnerabile.
Psrile se bucur de o mare varietate specific n zona Dobrogei i mai ales n partea de nord, respectiv n
judeul Tulcea unde se gsesc cele mai nsemnate zone de cuibrit i de hrnire pentru majoritatea speciilor:
Delta Dunrii i complexul Razim-Sinoie, Munii Mcinului, Pdurea Niculiel i Pdurea Babadag.
Conform anexei 3 a OUG 57/2007 pe teritoriul judeului Tulcea ntlnim 100 de specii de psri de interes
comunitar a cror conservare necesit desemnarea ariilor de protecie special avifaunistic. n zona Munilor
Mcin multe dintre speciile protejate sunt considerate rare sau vulnerabile: Apus apus (drepnea
neagra), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Coracias garrulus (dumbrveanca),Lanius senator (sfrncioc cu
cap rou), Merops apiaster (prigorie), Monticola saxatilis (mierla de piatra), Oenanthe isabellina (pietrar
rsritean), Oenanthe pleschanka (pietrar negru), Haliaeetus albicilla (codalb).
Lista Roie a Parcului Naional Munii Mcinului include 173 de specii de psri a cror stare de
conservare pe categorii de periclitare similare celor IUCN este:
o

1 specie considerat extinct

20

2 specii periclitate critic

6 specii periclitate

19 specii vulnerabile

25 de specii aproape periclitate

89 specii cu statut conservativ mai puin ngrijortor.

Restul sunt specii care nu au fost evaluate sau despre care nu se dein date suficiente.

Dintre speciile de mamifere pe teritoriul judeului Tulcea exist 10 specii de interes comunitar a cror
conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare conform anexei 3 a OUG nr. 57/2007. Cele zece
specii sunt: liliacul mare cu potcoav (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul comun (Myotis myotis), popndul
(Spemophilus citellus), grivan mic (Mesocricetus newtoni), oarece sritor de step (Sicista subtilis), lup (Canis
lupus), vidr (Lutra lutra), nurc (Mustela lutreola), dihor ptat (Vormela peregusna) i dihor de step (Mustela
eversmanni).
n Lista Roie a Parcului Naional Munii Mcinului sunt incluse 27 de specii de mamifere dintre care 5 sunt
vulnerabile, 6 cu statut conservativ mai puin ngrijortor celelalte nefiind suficient studiate pentru a stabili
statutul conservativ al speciei. Dintre speciile de mamifere protejate n zona Munilor Mcin putem
meniona : Spermophilus citellus (popndu), Felis silvestris (pisica slbatic),Mustela eversmanii (dihorul de
step),Martes foina (jderul de piatr) etc.

Reteaua hidrografica
Dupa ce parcurge mii de kilometri de la izvoarele sale, Dunarea strabate judetul Tulcea pe o lungime de 276 km,
aproximativ 10% din lungimea ei totala, varsandu-se in Marea Neagra prin trei brate: Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe.
Dunarea, prin bratul sau secundar, Dunarea Veche, atinge teritoriul judetului la extremitatea sud-vestica, la circa 5 km
amonte de comuna Daeni. De la Smardan si pana la ceatalul Chilia curge pe o singura albie, pentru ca aici, la circa 70 km de
tarmul marii, Dunarea sa se desfaca in doua brate: Chilia, lung de circa 115 km si care se varsa in mare printr-o delta
secundara, si Tulcea, care, dupa circa 19 km, la ceatalul Sulina, se desface in alte doua brate: Sulina, ce strabate mijlocul
deltei, si, Sfantu Gheorghe.
Relieful judetului impune Dunarii sa-si schimbe de mai multe ori directia in coturi destul de multe si stranse, cel mai
important fiind asa-numitul cot al Pisicii, din dreptul comunei Grindu.
Debitul Dunarii cunoaste variatii destul de mari: primavara-vara, el atinge circa 18 000 mc/s, iar vara-toamna, pana la circa 6
000 mc/s. Independent de marimea debitului, bratul Chilia ia din aceasta 62,5%, Sulina 17,,7%, iar Sfantu Gheorghe 19,8%.
Celelalte ape curgatoare din judet, mici si cu o importanta economica redusa, se pot grupa dupa locul de varsare astfel:

21

-ape care se varsa in Dunare, situate in partea vestica si nordica a judetului, putine la numar si cu un debit redus; cele mai
importante sunt: Topologu, Peceneaga, Cerna, Luncavita, Isaccea.
-ape care se varsa in lacurile litorale ale Marii Negre, cu lungimi si debite mai mari, ca cele din vest si nord, mai importante fiind:
Taita, Telita, Casimcea, Slava, Ceamurila, Agighiol.
Lacurile, fiind situate de-a lungul Dunarii, in Delta Dunarii si pe litoralul Marii Negre sunt mult mai bine reprezentate. Dintre
lacurile aflate in lunca Dunarii, cele mai importante sunt: Jijila, Crapina, Racova, Rotund, Saon, Somova si Casla.
In Delta Dunarii exista un numar insemnat de lacuri, de regula cu suprafete intinse, cel mai mare fiind lacul Dranov, cu peste
2 000 ha. Alte lacuri cu suprafete asemanatoare sunt: Gorgova, cu 1 300 ha, Rosu tot cu 1 300 ha, Mercheiul Mare cu circa 1
100 ha, Leahova cu 1 000 ha, Fortuna cu peste 900 ha, Puiu cu 800 ha s.a.
Caracteristica lacurilor din delta este adancimea lor mica, variind intre 0,5 si 2 m, precum si faptul ca sunt legate cu bratele
Dunarii sau intre ele printr-o ramificate de canale, ele constituiind principala sursa a productiei de peste.
Complexul Razim, cea mai importanta zona lacustra a tarii, este reprezentat in judetul Tulcea prin lagunele Razim si Golovita,
cu o suprafata de circa 54 600 ha, respectiv aproape 75% din suprafata intregului complex. Morfogenetic, complexul lagunar
Razem s-a format in diferite etape, prin bararea unor golfuri marine de catre cordoane litorale. Adancimile sale variaza intre 2,5
si 3 m. De asemenea, gradul de mineralizare difera: lacurile Razim si Golovita au ape mai dulci, datorita aportului de apa din
bratul Sfantu Gheorghe, deversat aici prin canalele Dranov si Dunavat.
Judetul Tulcea detine mai putin de jumatate din lungimea litoralului romanesc al Marii Negre. Tarmul marii este jos si nisipos,
intre acestea si zona inalta a judetului interpunandu-se o zona joasa de mlastini si lacuri; platforma continentala se prelungeste
pana la 100 200 km in larg.
O alta caracteristica a litoralului marin ce apartine judetului Tulcea o constituie modificarea neincetata a conficuratiei tarmului
datorita influentei gurilor de varsare ale Dunarii, dar mai ales curentilor marini.

Solurile
Cu toate ca in cea mai mare parte este inconjurat de ape, judetul Tulcea se caracterizeaza prin predominarea solurilor de
clima arida. Factorii pedogenetici care imprima caracterele invelisului de sol sunt relieful, roca de solificare, precum si situarea
judetului intr-o zona de tranzitie de la climatul continental al Europei estice ka climatul temperat premediteranean al Peninsulei
Balcanice.
Pe pantele mai accentuate din Culmea Pricopanului, in zona Tulcea si in zona Casimcea Dorobantu se produce
fenomentul de eroziune, mai accentuat acolo unde invelisul vegetal e slab dezvoltat.
Predominante in judetul Tulcea sunt solurile balane si cernoziomurile carbonatice, soluri cu o raspandire larga si care
acopera aproape toate arealele cu altitudini mai joase.
In zonele Niculitel si Babadag, ca si in zona Culmii Pricopanului se intanlesc soluri brune podzolice, in ultima zona fiind frecvent
raspandite solurile scheletice.
Soluri freatice umede apar in jurul complexului Razim, la sud-est de Macin si in sectorul Dunavat, zona in care se intanlesc si
soluri nisipoase. In aceleasi sectoare se gasesc si soluri halomorfe.
Delta Dunarii e caracterizata printr-o varietate mare de soluri hidromorfe, de la unele in curs de formare pana la soluri
evoluate in timp.
Unele areale au potential ridicat de salinizare datorita, in special, climatului arid din reginue. Sunt bogate in materie organica,
mai putin bogate in carbonati, cu exceptia arealelor din apropierea bratelor fluviale. Pe grindurile Chilia si Stipoc se intanlesc

22

Tipuri de structuri

2002

2006

soluri balane formate pe depozite loesside, iar in nordul

grindului Letea si in sudul grindului Caraorman se intanlesc
nisipuri mobile.

Total

86

148

Hoteluri

12

19

Bogatiile naturale ale subsolului

Horstul dobrogean si Delta Dunarii prezinta interes practic,
atat in ceea ce priveste valorificarea rocilor comune, cat si din
punctul de vedere al potentialului minier.

Moteluri

Din cele mai vechi timpuri, Dobrogea de nord si nord-vest a

constituit o sursa importanta de roci de contructie. Din
carierele judetului se extrag diferite varietati de granite, porfire,

Hanuri

Vile turistice

16

51

calcare de diferite varste, uneori detritice, gresii, caolin,

cuartite si calcare marmoreene.
Granitele, foarte rezistente, se exploateaza in zona de vest a
judetului, cele mai insemnate cariere fiind la Turcoaia, Greci,
Macin si Piatra Rosie. Porfirele, mai putin rezistente, se extrag
din carierele Camena, Carjelari, Consul si Turcoaia. Calcarele

Cabane turistice

de diferite varste sunt exploatate ca piatra de constructie in

carierele de la Zebil, Isaccea, Tulcea, in podisul Babadag, la
Slava Cercheza.

Pensiuni
urbane

turistice
6

11

Rezervere de marmura si calcar marmorean, folosite

pentru mozaic, se exploateaza la Parches, in comuna
Somova, o rezerva importanta reprezentand-o zacamantul de
marmura de la Agighiol. Nisipurile din delta maritima, mai ales

Pensiuni
rurale

cele de la Sfantu Gheorche, contin minerale grele ca: titan,

turistice

Pensiuni agroturistice
Campinguri

24

zircon, granati.

3.Analiza bazei tehnicomateriale

. Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare, in

Popasuri turistice

Sate de vacanta

Bungalouri
Tabere de
prescolari

elevi

Casute turistice

3
-

26

26

si

judetul Tulcea, in perioada 2002 2006

Se observa ca numarul de unitati de primire este in crestere in
2006 fata de 2002. Pe teritoriul judetului Tulcea nu au existat
hoteluri pentru tineret,
hosteluri, popasuri turistice, sate de vacanta, casute turistice
si spatii de cazare pe nave, iar pensiunile agroturistice si
satele de vacanta s-au desfiintat pana in 2006. Per ansamblu
se obsera o crestere spectaculoasa a unitatilor de mici
dimensiuni vile turistice si pensiuni turistice, si o scadere a
numarului de moteluri , cabane turistice si pensiuni
agroturistice. De remarcat este faptul ca fata de 2002 cand
existau doar 4 pensiuni rurale, in 2006 acestea inregistreaza o
crestere semnificativa de 24 de pensiuni, de aici rezultand
intensificarea turismului rural in judetul Tulcea.Taberele de
scolari si prescolari si bungalouri se mentin la un nivel
constant in perioada 2002 2006.
Sursa : Breviar Statistic Turismul judetului Tulcea ,

23

Spatii de cazare pe
nave
1

Tipuri de structuri

2002

2006

Total

2604

4276

Hoteluri

828

1210

Moteluri

372

72

Hanuri

38

20

editia 2006, Institutul National de Statistica

In perioada analizata s-au amenajat pentru prima data un sat
de vacanta (2003), un popas turistic (2004) si spatii de cazare
pe nave (2002). Practic anul 2002 marcheaza anul in care au
inceput sa se faca investitii si in echipamentele
Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de
structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, in
judetul Tulcea in perioada 2002-2006

Cazare

Vile turistice

64

452

Cabane turistice

50

Pensiuni
urbane

81

173

turistice

Din tabel se remarca ca cea mai mare pondere a numarului

de locuri existente in structuri este detinuta de hoteluri, urmate
de vilele turistice si campinguri. O crestere care merita a fi
remarcata este cea a pensiunilor atat urbane si rurale cat si a
casutelor turistice, ceea ce inseamna ca numarul pensiunilor
atrase in circuit a crescut sau au fost construite altele.
Motelurile, hanurile turistice, cabanele si taberele pentru elevi
si prescolari au scazut usor. O explicatie ar putea fi faptul ca
veniturile parintilor au scazut si din ce in ce mai putini parinti
isi permit acordarea unei tabere copilului.
Capacitatea de cazare turistica in functiune pe tipuri de
structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, in
judetul Tulcea in perioada 2002-2006

Pensiuni turistice rurale 35

366

Pensiuni agroturistice

33

Bungalouri

76

90

717

620

148

Tabere de
prescolari

elevi

Casute turistice

si

Spatii de cazare pe
nave
10

99

Sursa : Breviar Statistic Turismul judetului

Tulcea , editia 2006, Institutul National de
Statistica

24

Tipuri de structuri

2002

2006

Total

473079

578270

Hoteluri

213688

266977

Moteluri

26498

10008

Hanuri

7542

4424

Vile turistice

49536

101845

Capacitatea de cazare turistica in functiune a structurilor de

primire turistica in anul 2006, in judetul Tulcea a fost 578.270
mii locuri-zile. In perioada 2002-2006, tipurile de structuri
pentru moteluri, hanuri, bungalouri si tabere aceasta a scazut
usor, iar pentru hoteluri, vile, pensiuni rurale, pensiuni urbane
campinguri a crescut in ritmuri modeste.
Asadar, in judetul Tulcea capacitatea de cazare in functiune a
structurilor de primire turistica nu a inregistrat modificari
semnificative. Pe de o parte, pentru ca serviciile turistice si
conditiile de cazare nu s-au imbunatatit, nu s-au depus eforturi
sustinute de atragere a turistilor, iar pe de alta parte deoarece
timpul liber pe care il are fiecare turist este in scadere, motiv
pentru care turismul de week-end castiga teren. Sezonalitatea
este un alt factor care influenteaza acest indicator.
Echipamentele de alimentatie, tratament si agrement
sunt modest reprezentate in acest judet.
. Calculul indicatorilor circulatiei turistice

Cabane turistice

Sosiri ale turistilor, innoptari in structurile de primire turistica cu

functiuni de cazare turistica, in judetul Tulcea, in perioada

Pensiuni
urbane

2001-2005, durata medie a sejurului si Indicii de utilizare neta

turistice
9018

18992

Pensiuni turistice rurale -

10710

Pensiuni agroturistice

Campinguri

51785

Popasuri turistice

3419

Sate de vacanta

Bungalouri

11372

155425

110110

Spatii de cazare pe
nave
-

Tabere de
prescolari

elevi

Casute turistice

a capacitatii existente.

si

Sursa : Breviar Statistic Turismul judetului

Tulcea , editia 2006, Institutul National de
Statistica

25

26

Anul

Sosir Innopta
i
ri
4651
T 6

200
1

2002

101364

Durata
medie
a
sejurul
ui

Indicii de
utilizare
neta
a
capacitati
i
existente

2,18

4096
R 4

87821

2,14

S 5552

13543

2,44

T 3630
0

79735

R 2923
0

60057

Evolutia sosirilor de turisti straini, in perioada studiata

a cunoscut o tendinta ascendenta, acestia fiind foarte
atrasi de miracolul Dunarii si de tot ce presupune
aceasta. Chiar daca serviciile turistice nu se ridica la
anumite standarde, resursele antropice si in mod
special cele naturale ale zonei reusesc sa atraga
turisti straini. In plus, actuala politica dusa de
Romania conduce la imbunatatirea imaginii tarii
noastre peste
hotare. Din grafic se poate observa ca indicatorul
sosiri nu a avut o evolutie liniara. A crescut in anul
2001, a scazut in 2002 si a continuat sa creasca
incepand cu 2003, atingang in anul 2005 valoarea de
77.576. Cei mai multi turisti au fost cazati in hoteluri,
vile turistice si tabere de elevi.

18,6

Din tabelul anterior se observa ca in

perioada
2001 2005, indicatorul innoptari nu a avut o
evolutie uniforma.

Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei , editiile

2002- 2006

2,20

Institutul National de Statistica

2,05
Intre 2001 si 2003 acesta a scazut, iar in anul 2005 a
crescut foarte mult, de la 130.562 la 154.065. O

S 7070

19678

2,78

16,8

explicatie a involutiei din perioada 2001 2003 ar

putea fi lipsa de timp cu care se confrunta omul
modern, acesta acordand prioritate, cel putin intr-o
anumita masura turismului de week-end, calitatea

2003

T 3739
3

75556

R 2898
9

57451

proasta a serviciilor oferite, care duce la scurtarea

2,02

sejurului si implicit la numarul de innoptari intr-o

structura sau alta.
Durata medie a sederii in structurile de primire
turistica a inregistrat, pentru perioada analizata o

1,98

tendinta de scadere, de la 2,18 in 2001 la 1,78 in

2004, justificata de timpul tot mai redus pe care il au
oamenii

S 8404

18105

2,15

20,8

pentru

realizarea

concediilor,

acestia

preferand turismul de week-end. In perioada 2004

2005, durata medie a sederii a inregistrat o crestere
semnificativa de la 1,78 la 2,02.

T 7324
1

2004

R 5655
7

130562

1,78

Solutii de valorificare superioara

a potentialului turistic

100393
1,78

Dezvoltarea bazei materiale se poate realiza prin:

reabilitarea zonelor

urbane cu

valoare turistica

ridicata, inclusiv reabilitarea strazilor din statiunile cu

1668
S 4

atractivitate

30169

1,81

26,6

turistica

demonstrata,

reabilitarea

centrelor istorice si a zonelor pietonale in orasele care

au valoare istorica si mostenire culturala bogata;
dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea utilitatilor

2005

T 7757
6

154065

R 5461

107746

1,99

27

publice in zonele urbane cu valoare istorica si mostenire culturala bogata; investitii in dezvoltarea de noi atractii culturale in
statiunile functionale.
Fata de valoarea de exceptie a Deltei Dunarii, echiparea tehnica si mai ales circulatia turistica organizata sunt foarte
reduse. Aceasta face ca valorificarea turistica sa fie sub posibilitati. Pentru aceasta propun:
Dotare corespunzatoare cu hidrobuze, barci, vase dormitor, ambarcatiuni moderne, silentioase si nepoluante, corespunzatoare
turismului itinerant si ecosistemului deltaic ;
Modernizare infrastructura de acces catre zona turistica Murighiol, Uzlina, Dunavatu de Jos, Lacul Razim ;
Modernizarea faimosului complex Lebada de la Crisan ;
Avand in vedere ca nu exista spatii pentru protocol (daca exista manifestarii importante, toate sunt gazduite in complexul
Cormoranul (***), propun construirea unui centru de afaceri, la Sf. Gheorghe, centru care sa cuprinda atat sali pentru conferinta,
hotel, restaurant si alte dotari specifice, de 3 stele ;
Masuri de reconstructie ecologica in zona Deltei Dunarii, de protejare a ecosistemului;
Crearea unor curse pentru aprovizionarea cu materii prime comerciantilor din zona. Acum acestia se aprovizioneaza cu vaporul
si nu in mod regulat, astfel incat turistii nu au in permanenta cele necesare (de exemplu fructe);
Promovarea mult mai intensa a Deltei Dunarii pentru atragerea unui numar mare de turitti.
Turismul stiintific si cultural sunt insuficient dezvoltate in judetul Tulcea, in ciuda oportunitatilor pe care le ofera aceasta
zona. Avand in vedere acest lucru propun astfel o mai buna informare a turistilor privind aceste valori prin infiintarea de puncte
de informare turistica, amenajarea si restaurarea celor retrase din circulatie, precum si infiintarea unei retele de Centre de
informare turistica langa manastiri (manastirea Celic Dere), la Tulcea, Sulilna, Crisan si Murighiol.
Avand in vedere ca Delta Dunarii se afla pe locul trei, dupa Insulele Galapagos si Marele Recif de Corali, intr-un clasament al
celor mai bogate zone din lume din punctul de vedere al biodiversitatii propun promovarea mult mai intensa a eco-turismului.
Cunoscut fiind faptul ca judetul Tulcea, alaturi de Constanta si Hunedoara, se afla pe primele trei locuri la nivel national in ceea
ce priveste bogatia patrimoniului arheologic, putem sa ne folosim de acest lucru si sa promovam mai mult turismul rural, arta si
arhitectura populara, in perioada sarbatorilor de iarna sau putem creea evenimente pe diferite teme : targuri, expozitii de creatie
artistica si artizanat, manifestari.
Avand in vedere faptul ca in aceasta zona exista mai multe arii protejate propun realizarea mai multor programe tematice in
legatura cu protejarea naturii. Deocamdata zonele protejate prezinta un interes dosebit pentru cluburile ecologice; acestea insa
pot ajuta autoritatile locale in ghidarea turistilor spre turismul de rezervatii (prin construirea si instalarea de noi placute de
atentionare si informare)

28

5.Harta

6.Pliant

JUDETUL TULCEA

29

Un loc splendid , cu
peisaje unice si
oameni minunati !

Ajunsi in judetul Tulcea puteti vizita:

Delta Dunarii: pentru pasionatii de natura, pescuit, este locul cel mai indicat. Supranumita si raiul pestilor si a pasarilor, Delta
Dunarii ramane pe locul intai in preferintele turistice din zona.

Parcul National Muntii Macinului : reprezinta unicul parc national din tara ce protejeaza suprafete importante de vegetatia
stepica, reprezentata aici prin stepa pontico-balcanica, acest tip de vegetatie fiind foarte rar la nivel european.
Manastiri: Manastirea Celic Dere, Manastirea Cocos, Manastirea Saon, Manastirea Valea Teilor, Manastirea
Vovidenia, Manastirea Uspenia, Manastirea Stipoc (Schitul Sfantul Atanasie), Manastirea Cerbu.

Situri arheologice: cetatea Medievala de la Enisala, situl arheologic Orgame Argamum,fortificatia Romana - Babadag, cetatea
Noviodunum, cetatea Garvan-Dinogetia, situl arheologic Halmyris, cetatea Troesmis , cetatea Arrubium , cetatea
Aegyssus, cetatea Salsovia , cetatea Beroe, cetatea Proslavita , cetatea Ibida.

Case memoriale si monumente: casa Panaghia, casa Panait Cerna, Ensiala-Gospodaria Taraneasca In Situ, monumentul
Paleocrestin din Niculitel, geamia catedrala "Azzizie",monumentul Independentei din Tulcea, farul din Sulina.

Muzee in orasul Tulcea: Centrul Muzeal Ecoturistic "Delta Dunarii", Muzeul de Istorie si Arheologie , Muzeul de Etnografie si
Arta Populara , Muzeul de Arta

Nu ratati sa vizitati judetul

Tulcea !

30

http://ro.wikipedia.org
http://www.judetultulcea.ro
http://www.comune.ro
www.cjtulcea.ro
http://pe-harta.ro
http://www.scritube.com/
http://www.prefecturatulcea.ro/
http://www.clubromania.ro/romania/counties/tulcea/index_ro.htm
http://www.turistinfo.ro/judet-tulcea/

31

Cuprins
1.Localizarea i caracterizarea judeului Tulcea..................................................3
2.Prezentarea potenialului turistic al judeului...................................................5
Relieful................................................................................................................ 5
Turismul in judetul Tulcea.......................................................................................... 5
3.Analiza bazei tehnico-materiale.....................................................................23
5.Harta.............................................................................................................. 26
6.Pliant.............................................................................................................. 27

32