Sunteți pe pagina 1din 4
PUTERE $I PERSONALITATE Liderul charismatic Una dintre conditiile fundamentale ale realitatii puterii este autoritatea. Tar cheia autoritatii 0 putem identifica in raporturile dintre putere si personalitate, Personalitatea este rezultatul intersectarii diferitelor componente individuale dominante: instincte, temperament, reflexe, caracter, nevoi, interese, aptitudini, experiente asimilate. Toate acestea se conjuga forménd motivatia in functie de care un individ faptuieste, omite sau evita anumite actiuni. Orientarea spre politica a unei persoane este determinata de factori care tin de anumite particularitati individuale (psihice, culturale, educationale, familiale, profesionale sau de personalitate), dar si de factori externi: situatia politica in care traieste si evolueaza, sistemul si regimul politic etc. Se poate spune astfel ca ,nu devii om politic in orice fara si in orice mo- ment, ci in functie de situatia si institufile cu care intri in relatie (Madeleine Grawitz, Jean Leca eds., 1985). Aspirafiile omului politic pot fi foarte variate si puter- nice, dar in mod cert ele vor fi, distilate™ tn creuzetul deter- minarilor si infruntarilor politice, iar rezultanta va fi 0 combinatie in proportii inegale a elementelor de pomire cu grade diferite de convergenta, Exista mai multe unghiuri din 12 VIRGIL MAGUREANU. care poate fi privita lansares indivizilor in politica, Int-o viziune elitista, un anume numar de indivizi inzestrati cu calitati deosebite se angajeaza in lupta pentru céstigarea unui statut sia unui rol de exceptie in viata politica. Viziu- nea liberala fi vede efstigatori tn aceasta curs mai degraba pe cei mai curajosi, mai putemici, mai tenace, mai indraz~ neti si mai apfi pentru munca. Un alt punct de vedere, in- fluentat de o perspectiva psihanalista, sustine c& anumiti indivizi se angajeaza in politica din nevoia de a se clibera de conflicele nerezolvate ale copilariei, care au devenit frustrarireziduale, succesul si notorietatea, ntr-un cuvnt — prestigiul~ reprezentind compensatile necesare pe care ei Je cauta (Laswell, 1977). Din toate aceste posibile viziuni transpare 0 nota co- runa: lideral politic este considerat 0 persoana caracterizata prin capacitat i ealizari deosebite si care, prin prezenta si activitatea sa, conduce, reprezinta un grup, ti exprima interesele, obtindnd in schimb recunoastere si prestigi. _Studiul biografilor oamenilor de stat ne permite sa afir- ‘mam ca ei sunt dotai cu calitati exceptionale, cu nevoi per- sonale foarte puternice si ca sunt personalitati complexe, dar in general solitare (Madeleine Grawitz, Jean Lecca ceds., 1985). Oricum, liderul se arata a fi geful institutional at unui grup care exercita cea mai mare influenta in stabilirea si ealizarea scopuritor acestuia si, de obicei, define puterea fexecutiva in conducerea grupului, El alege de regula mo- delul actional menit sa corespunda atat asteptarilor mem- brilor grupului cat si posibilitatilor de care grupal se poate prevala, El trebuie sa aiba anumitecalitati: talent oratoic si capacitatea de a convinge, de a persuada, simtulinstinctal puteri, temperament de luptator, inredere in sine, bun-sim, hotardre, imaginatie, consecventa si constanta in actiuni, inuitie cu privire Ia asteptarile celor pe care li reprezinta DECLINUL SAU APOTEOZAPUTERI) 13 Toate aceste calitati se pot transforma in competente politice care li pot asigura eficienta in activitatile pe care Ie intreprinde, Orice lider politic trebuie sa dovedeasca o anumita cons tanta comportamentala si isi proiecteaz in acest scop 0 imagine pe care o cultiva cu mai mult sau mai putin succes si care li poate asigura credibilitatea. El se specializeaza pentru un rol din repertoriul politic, adica isi alege un anu- mit pattem (dintre atatea posibile, ca: parintele, salvatorul, filosoful, criticul, modestul, nemultumitul, liderul ferme- ator etc.). In jurul acestui rol activitatea sa se deruleaza si se dezvolta si din aceasta decurge, de asemenea, tipul de actiune politica pe care o exercita (autoritara, conservatoare, reformista, revolufionara), cu tactici si mijloace specifice. Pornind de la aceste consideratii, Schwartzenberg propune, fn termeni foarte sugestivi, o paralela intre doua tipuri de lider ~ revolufionarul si reformistul: ,,in multe privinte, sar- cina reformatorului este mult mai dificila decat cea a revo- lutionarului. in primul rnd, revolutionarul este un erou -