2 Criza lor si criza noastré Instabilitatea este o trésStura interna a pietei libere, care conduce ine- vitabil la crize financiare si economice. Daca ati citit primul capitol, sun- teti deja familiarizati cu aceast& asertiune a economiei heterodoxe. Dar nu este totusi criz’ in fiecare zi; si mai ales nu este in mod necesar 0 singurd criz&. Principala tez& a acestei sectiuni din carte este aceea ca aver de fapt doug crize: 0 criz pornita in SUA si extinsé, din cauza ac~ tivelor toxice ale b&ncilor non-americane, in tarile dezvoltate precum Marea Britanie, Germania, Franta, Japonia, Canada; si o alti criza, de~ terminat’ de deficitul prea mare al contului curent?, specific’ unor eco- nornii emergente, unor state nai membre UE, inclusiv Romania, si unor foste economii de coeziune precum Spania, Grecia sau Irlanda. Ele s-au suprapus din cauza mecanismului de transmitere — reducerea finan- tri private, vizibild in ajustarea brutal a deficitului de cont curent Desi toat& Iumea vorbeste despre criza economica globala, sunt de fapt doua crize. Opinia mea, pe care 0 voi detalia in continuare, poate fi re- zumata pe urmétoarele coordonate: 9 Un curs intensiv de macroeconomie intr-o not de subsol: balanta de plati a une! ir se compune din contul curent, contul de capital si financiar si contul de erori si omisiuni Contul curent, la randul s8u, se compune din balanga comercial8 {exportul minus impor- tul de bunuri si servicii), balanta veniturilor si balanta transferurilor (spre deosebire de ve- nitur, transferurile private sunt bani care nu au contraprestatle echivalent’ in muncé — de exemplu, banii trimisi acasd de romanii din str&indtate). Contul curenteste finantat de contul de capital si financiar, iar contul de erori si omisiuni asigurd cé balanta se inchide pe zero, Contul de capital sifinanciar include transferuri de capital, investti straine direc: te, investitit de portofoliu (considerate speculative, spre deosebire de investitille directe, considerate productive}, derivate financiare, alte investitii de capital fin general, 0 expre- sie a datoriei externe netel, active de tezerva ale Bancii Centrale. Un exemplu de functio: are: 0 scadere a investitilor strBine trebuie compensaté de o crestere a datoriei externe, pentru a putea finanta in continuare deficitul de cont curent. Grizalorsleriza noastra.Sfarsitul economieituziei | 35)criza economica din Romania este de natura interna, ea ar fi aparut chiar gi in absenta crizei financiare declangate in SUA; : — cauzele crizei economice din Romania sunt diferite de ca- uzele crizei economice din SUA si din nucleul dur euro- pean; — criza economica externa este doar factorul declangator al crizei economice interne; ~ mecanismul de transmitere a crizei a fost diferit in Europa de Est fata de Europa de Vest; intrucat cauzele si mecanismul de transmitere difer’, ma- surile de iesire din criza nu pot fi similare in Romania cu cele din SUA sau din Germania si Franta. Sa incepem ins& cu asemanarile. Desigur, exist puncte co- mune intre criza declangata in SUA si extins& apoi la nivelul celorlalte {ari dezvoltate si cea din Romania. fn primul rand, procesul de dereglementare este 0 cauz’ comuna. Numai ca, avand in vedere nivelul mult diferit de dezvoltare a pietei fi- nanciare, dereglementarea s-a referit la lucruri diferite. Daca in SUA si apoi in Europa de Vest vorbim despre inovatii fi- nanciare permise fie prin dereglementare, fie prin nereglemen- tare, iar vinovatul principal pare sa fie securitizarea credite- lor ipotecare sub-standard" in pachete complexe derivative, in Romania creditele ipotecare au o pondere mica din totalul creditelor acordate populatiei, iar piata secundara a ipotecilor este practic inexistenté. Desi liberalizate odata cu deschiderea contului de capital in 2004, instrumentele derivative lipsese aproape cu totul; caté vreme Romania a liberalizat o piata care nu exista, economiile dezvoltate au dereglementat o piata foarte dezvoltata $i au inventat o piaté noua, nereglementata. Deci la nivel principial poate vorbim de acelasi fenomen, de dereglementare, dar in practica diferentele sunt mai mari de- cAt asemanarile. 9 Subprime tin englezs. 36 Sfarsitul economic iluziet Criza lorgicriaa noastrifn al doilea rand, un factor declangator al crizei a fost — si pe plan extern, si pe plan intern —, fenomenul de corup- tie asociat cu proasta gestionare a unor fonduri. Numai ca pe plan international, si in primul rand in SUA, coruptia a fost preponderent in mediul privat, la fel si alocarea gresi- i& a resurselor, in timp ce in Romania coruptia a fost in me- diul public, ca si alocarea gresiti a resurselor. Cheltuielile bugetare foarte mari din perioada octombrie 2004 ~ decem- brie 2008 au reprezentat unul dintre factorii determinangi ai recesiunii incepute in 2009 in al treilea rand, polarizarea distributici veniturilor este un factor determinant al crizei din SUA identificat de Watt (2008) si Palma (2009), un factor de criz& recunoscut de te oria heterodoxa si care poate fi regiisit si in Roménia, desi intr-o masurd mai mica. Bogatia este concentrata in mana unui grup restrans, clasa de mijloc este subfire si formata nu prin acumulare de capital, ci prin acumulare de datorii, o bund parte a populatici este asistata social, iar introduce- rea cotei unice de impozitare in 2005 a adancit polarizarea sociala. © alt& asemanare este balonul speculativ de pe piata imobiliaré. Dar nu se prea potrivesc datele: in SUA balonul speculativ a existat intre 2002 si 2006, in Romania a inceput in 2003 si s-a terminat in 2008. Securitizarea creditelor sub-standard nu a existat in Romania. Mai degraba boomul imobiliar din Romania a fost asemanator celui din Spania sau din farile baltice, cu care avem in comun si problema deficitului mare de cont curent. Desi considerat mare pen- tru dimensiunile economiei americane, un deficit de cont curent al SUA de 6% din PIB este mai usor de finanfat, mai ales atunci cand si China este interesataé cu cumpere obliga- fiuni americane, decat unul de 14% al Roméniei si Spaniei, ca s{ nu mai vorbim de deficitele in jur de 20% si peste ale Bulgariei sau {&rilor baltice Criza lors crizanoasteS. Stisituleconomietituriei | 37TABELUL 2.1 DIFERENTE INTRE CRIZA LOR $I CRIZA NOASTRA Criza economicd extern’ Criza economica interna Cauze Exces de investiti financiare Supraconsum pe datorie (cresterea structurale (financializare} salarilor peste productivitate) Baloane speculative Balon speculativ pe 5 piete (in SUA) pe piata imobiliar’ Mecanismde Active toxice (expunerea —_‘Finantarea deficitului transmitere _b8ncilor la derivative neper- de cont curent formante} Mecanism Politici contraciclice (creste- Politici prociclice (reducerea defici- de ajustare _rea deficitului bugetar, cres- tulut bugetar, reducerea cheltuieli- tetea cheltuielilor publice) lor publice} ‘sa: Autorul Din perspectiva teoriei heterodoxe, cauza principala a crizei economice pornite in SUA gi extinse apoi la nivel glo- bal prin efectul de contagiune o constituie excesul de inves- tifii financiare (al treilea tip de criz& prezentat in capitolul 1). Financializarea economiei americane si, dupa cum s-a va- zut, a economiei mondiale este identificata si de Watt (2008) drept 0 cauza majora a crizei; acesta observa ci ponderea in cregtere a profiturilor in venitul nafional in multe economii dezvoltate nu a fost insofita de o crestere comparabild a in- vestifiilor productive, din doua motive. Pe de o parte, acti- vitatile managerilor de corporafii au fost orientate catre pro- fitul pe termen scurt (si in special c&tre cresterea prefului actiunilor). Pe de alta parte, fondurile disponibile pentru in- vestifii la nivel mondial au fost in general orientate catre imobiliare sau cdtre instrumente derivative complexe si ne- transparente. Este ceea ce sustine si teoria heterodoxa ca se petrece, si anume orientarea companiilor non-financiare c&- ifii financiare, pentru cA acestea ar fi putut duce la tre inves 38 ‘Sfarsitul economieliluziet Criza lor sictza noastrdprofituri mai mari pe termen scurt. Securitizarea este o alta forma a financializarii, si vom discuta pe larg despre aman- doua in capitolul urm&tor. Minsky (2008) remarca si faptul ca nu exist constrangeri de proprietate intelectuala asupra celor care vor sa imite inovatiile financiare, neexistand me- canisme ale piefei de limitare a extinderii instrumentelor de- rivative. Ce s-a intamplat in Romania, tot din perspectiva teoriei he- terodoxe, este mult mai simplu de explicat: 0 criza din prima categorie, cea mai frecventa in randul farilor emergente, de- terminata de cresterea salariilor peste productivitate, creste- rea consumului si finantarea prin datorie privata a cresterii exponenfiale a deficitului de cont curent. Figura 2.1 arata ecartul dintre cresterea salariului mediu net si cresterea productivitafii intre 2004 si 2008. Exista fires- te si argumente pentru aceste cresteri de salarii, intre care ni- velul foarte scizut nominal de pornire sau presiunea exerci- tata de emigrafie si de cresterea economica asupra scéderii somajului. in plus, eu insumi cred ca nu este extrem de corect stiinfific s& comparam salariul mediu net pe economie cu pro- ductivitatea masuraté doar in industrie. Dar acestea sunt da- tele disponibile, iar discrepantele sunt atat de mari, ineat aco- pera si eventualele contestari metodologice. Vom insista asupra cresterilor de salarii pentru bugetari in sectiunea de- dicat& cauzelor crizei economice interne. SA remarcim deo- camdata c&, in timp ce in fiecare an din perioada 2004-2008 cresterea salariului mediu net a depasit cresterea de produc- tivitate, se disting in special anii 2005, cand un rol important |-a jucat introducerea cotei unice (care a insemnat o reducere a impozitului pe venit de la 40% la 16%), si 2008, cand apro- pierea alegerilor a influenfat cheltuielile bugetare. De obser- vat totodata ca inertia cresterii salariilor a continuat $i in pri- mul trimestru din 2009, ca urmare a unor cresteri aprobate in 2008, in timp ce productivitatea muncii intrase deja pe terito- riu negativ. Criza lor sieraa noastrd Sfarsitul economic! ituziet | 39Consecin{a acestor cresteri de salarii a fost cresterea pretu- rilor in mediul privat, acolo unde competitia este de tip mo- nopol sau oligopol pe majoritatea pietelor, si nesustenabilita— tea cheltuielilor publice cu personalul in sectorul bugetar, incepand in special cu 2009. Cresterea salariilor a dus la cresterea consumului, impre- una cu alfi factori precum politica fiscal si bugetara proci- clica, relaxarea creditarii gi aprecierea puternicé a cursului de schimb leu-euro intre noiembrie 2004-iulie 2007 (o apreciere cu 35% in acest interval, care a ieftinit importurile si a favori- zat pe termen scurt creditele in valuta). Un salariu fie si cu 1 leu mai mare a dus la cresterea consumului cu mai mult de 1 leu in multe cazuri, pentru c& a permis cresterea plafonului de indatorare Figura 2] Cresterea salariului mediu net si cresterea productivitatii, 2004-2008 rs 7 [| : 15 7 HW ind 9 am 8 Productivitatea muncil Comat - 2008 ss sss Siddall |b ras haa er crestere anuala e@Producivitstea 11,9 -04 129 152 68 “1.4 Industrie, eragtore anual Sursa: Prelucrat din date BNR. 40 Starsitul economietiluziel Criza lor sicriza noastrsConsumul a ajuns sa fie principalul motor al cresterii eco- nomice, iar creditul neguvernamental a crescut an de an cu aproximativ 60%, dupa un boom de 200% in 2003. O ilustra- re graficd foarte relevant& pentru faptul ca, printr-o astfel de dezvoltare inegala, Romania s-a plasat intr-un grup al celor mai vulnerabile economii europene este redata in figura 2.2. Avem pe axa X evolutia datoriilor populafiei ca procent din PIB, in perioada 2001-2007. Pentru Roménia, aceasta ponde- re era de 2,9% in 2001 si de 25,6% in 2007. Caté vreme nive- Jul nominal de 25,6% este modest prin comparafie cu alte eco- nomii europene, putand conduce la concluzii pripite, cum ar fi aceea c& mai este mult Joc pentru cresterea datoriilor, rit- mul de crestere a datoriilor populatiei este alarmant — aces- tea au crescut practic in numai 6 ani de 10 ori, ca pondere din- tr-un PIB care, la randul lui, aproape s-a dublat in aceasta perioada. Aceasta crestere rapid& a datoriilor populatiei s-a vazut in cresterea brutala a deficitului de cont curent (axa Y in figura 2.2) de la 5,5% din PIB in 2001 la 13,5% din PIB in 2007. Marimea in sine a acestui deficit era in mod evident in- grijoratoare, fiind putine tari europene cu un deficit mai mare (Bulgaria: 25%, Letonia: 22,5%, Estonia: 18%, Lituania: 14,6%, Grecia: 14,2%) sau comparabil (Spania: 10%, Portugalia: 12,2% in 2008). Dar inea o data ritmul de crestere a acestui deficit ne plasa in fruntea plutonului, fiind ingrijorator. in fi- gura 2.2, pentru simplitatea interpretirii, axele se intersectea- 28 la media fiecdrei serii de date. Fereastra din dreapta jos este cea a exceptiilor, a farilor care in mod vizibil cunosteau dezechilibre ingrijoratoare in ce priveste evolutia contului cu- rent sia datoriilor populafiei. Aceste tari sunt: Romania, Bul- garia gi cele trei tari baltice. Ungaria apare in fereastra din dreapta sus, dar aproape de axe, pentru ca un prim proces de ajustare incepuse deja acolo, iar celelalte tari europene apar in stanga figurii, relativ bine grupate. Crizalor sicriza noastra Sfrgitul economéetituziei | 41.Figura 2.2 Evolutia contului curent sia datoriilor populatie’, 2001-2007 18 i | gs 7 5 + ox, Yaaro g 1 ig ed a a a a ara rogrania id : . Lituania be Estonia iE ol vena 3 Bulgaria § wl Datoriile populatiei, % PIB, evolutie 2007 fat’ de 2001 Sursa: Autorul, prelucrat pe baza datelor Eurostat. Figura 2.2 este de retinut pentru c& ea relevd doua adeva- ruri importante. in primul rand, cele cinci {Ari din fereastra din dreapta jos mai au un drum lung pana sé atingd conver- genfa nominal& si real cu restul farilor europene. In al doilea rand, o crizd a contului curent era inevitabila in aceste {ari, spre deosebire de restul economiilor europene (poate Spania, Irlanda si Grecia si mai fac& exceptie — fri care se gasesc in fereastra din stanga jos). Criza economica globala le-a oferit poate nu doar o scanteie care a declansat ajustarea, ci si un pretext —, dar, in realitate, aceste tari se confrunta in primul rand cu o crizé de natura interna, determinata de factori struc- turali si de supraconsumul pe datorie. Sornette si Woodard (2009) considera c& in SUA criza a fost determinatd de o succesiune de cinci baloane speculati- ve majore: ~ economia bazata pe tehnologia informatiei, care s-a pribu- sit in 2000; 42 ‘Sfarsitul economiet iuziei Crizalor sictiza noastes= piata imobiliara, stimulata de reducerea dobanzii de refe- rint a Rezervei Federale pentru a atenua efectele crahului din 2000; — inovafiile financiare bazate pe obligafii de plata colaterali- zate si alte instrumente derivative, care au insofit avantul pietei imobiliare; — cresterea masiva a prefurilor la marfuri precum energie, metale si alimente in 2006-2007; = piata bursiera, care a inceput s& se prabugeasca in octom- brie 2007. Dintre acestea, de economia bazata pe tehnologia informa- tiei nu poate fi vorba in Romania — cel putin nu pe scara lar- ga. Nici inovatiile financiare gi derivativele nu au fost prezen- te in sistemul financiar romanese, prea putin adanc gi prea putin sofisticat, Prefurile la energie au crescut mult pe plan international, si cel putin fifeiul a avut cu siguranga un balon speculativ care a culminat cu un pref aproape de granita de 150 de dolari barilul; acest pret a fost reflectat si in Romania, dar a fost partial compensat de aprecierea cursului de schimb pana la mijlocul anului 2007. Alte preturi la energie nu au su- ferit cresteri de tip balon speculativ, intrucat majoritatea aces tora fac parte din categoria prefurilor reglementate in Roma- nia. Cat despre bursa romaneasca — Ja un nivel de capitalizare sub 5% din PIB, impactul prabusirii bursei, care a inceput fn ultima zi de tranzactionare in 2007, a fost relativ redus in economie. Accesul la finantare al unor companii a fost redus si cAteva mii de investitori pe bursé au suferit pier- deri — dar nu mai mult decat atat, intr-o tara in care bursa a dovedit si cu alte ocazii ca are prea putind legatura cu evolu- tia economiei reale!!, jar regulile de guvernanta corporativa sunt optionale. Ramane deci doar comparatia cu balonul spe- culativ imobiliar, care de altfel s-a propagat si in majoritatea 1. De exemplu, bursa a avut un boom in 1997, cand economia intra intr-o gravi rece siune. In plus, nu de putine ori prefal unor actiunt a fost manevrat pentru a permite priva~ tizdri la pretud mic Grizalorsicriza nossted Sférsitul economictituziei | 43economiilor lumii, Akerlof si Shiller (2009) dau ca exemplu Norvegia in acest sens, iar pricteni de-ai mei imi povesteau despre cresterea de 5-6 ori a prefurilor in Slovenia, de exem- plu, intr-un interval de 5-6 ani, sau de 10 ori in Londra, in- trun interval de 10 ani, Piafa imobiliara este probabil cel mai bun exemplu al faptului c& starea naturala a unei piete este dezechilibrul, nu echilibrul Un alt element care deosebeste o parte dintre economiile de coeziune (Spania, Portugalia), noile state membre (in spe- cial Romania, Bulgaria, farile baltice) gi o parte din viitoarele state membre (din Balcanii de Vest) de SUA si de nucleul dur european (Marea Britanie, Germania, Franfa) este mecanismul de transmitere a crizei, lucru punctat de altfel si de cunoscu- fii economist Gligorov $i Landesmann (2009)!2. in Vest, acest mecanism s-a manifestat prin infestarea sistemului bancar pro- priu cu active toxice (derivative cu pierderi). Din criza financiara declangata in SUA, Citigroup a pier- dut 60,8 miliarde de dolari, Merill Lynch — 52,2 miliarde de dolari, Washington Mutual — 45,6 miliarde de dolari, Bank of America — 21,2 miliarde de dolari, JP Morgan — 18,8 mi- liarde de dolari, Morgan Stanley — 15,7 miliarde de dolari, Lehman Brothers — 13,8 miliarde de dolari"? gi aga mai de. Parte. Bancile europene aveau diferite grade de expunere la piafa americana, data find financializarea economiei mon- diale. Bancile germane au pierdut cel pufin 70 miliarde de euro din criza creditelor sub-standard. Raiffeisen si Erste, banci austriece prezente in Romania, au suferit si ele pier- deri importante. Royal Bank of Scotland, Fortis sau UBS — ca sd mentionam doar cateva nume din Europa — au fost nafionalizate de guvernele din f4rile lor pentru a fi salvate de Ia faliment. "? Michael Landesman, directorul de cercetare al Institutului de Stuil Economice In termationale de la Viena, si Vladimir Gligorov, cercetitor la acelas! institut, sunt recunos uti pentru expertiza lor $a institutului lorin privinga economiilor est-europene. Conform OECD, Financial Market Trends, 2008 44 Sfarsitul economiet tuzei Criza lor gi criga noastesCeea ce le-a afectat pe bancile-mama din Vest se repercu- teaza si asupra filialelor lor din Est. in Estonia, de exemplu, declansarea crizei a fost gr&bit& de retragerea masiva de lichi- ditati operat de bancile suedeze. Dar mecanismul de propa- gare nu este o strada cu sens unic. Expunerea bancilor austrie- ce fata de estul Buropei este foarte mare (aproximativ 60% din activele lor sunt in Est), ceea ce le face vulnerabile indeosebi la riscul de credit.!4 Totusi, in estul Europei principalul mecanism de pro- pagare a crizei a fost contul curent. O fara cu un deficit de cont curent mare este expusa volit&fii fluxurilor internatio- nale de capital. Caté vreme condifiile sunt favorabile si in- tra bani in tara, deficitul se poate finanfa. Cand condifiile internationale sunt vitrege, cand apare o criza de lichidi- tafi in marile economii ale lumii, investitorii au tendinta sa isi retragd banii sau s& renunte la investifii in tarile con- siderate mai riscante, chiar daca nu de acolo s-a declangat criza. Reducerea brusc& a finanfarii externe impune ajus- tarea brutala a deficitului de cont curent, insotita de obi- cei de recesiune. Algieri si Bracke (2007) realizeaza o tipologie a ajustari- lor deficitului de cont curent, impartindw-le in trei catego- rii: ajustari interne (bazate pe reducerea consumului intern), ajustari externe (bazate de deprecierea cursului de schimb), gi ajustdri mixte (bazate atat pe reducerea consumului in- tern, cat si pe deprecierea cursului). Foarte interesant este ca Algieri si Bracke (2007), bazandu-se pe date pana in 2004 inclusiv (deficitul de cont curent ajunsese atunci la 8,5% din M Existd aici io indreptatire pentru opinia conform céreia Fondul Monetar Inter national a acordat imprumuturi farilor estice pentru a salva de fapt b&ncile vestice. Este adevirat c’, pentru a discuta cazul Romaniei, s-a permis astfel relaxarea rezervelor mi ime obligatorit ale BNR si bancile au primit bani inapoi, pe care in parte ivau si scos din tard, La fel de adevarat este n absenta unui imprumut de fa FMI, Roma nia ar fi avut dificultayi enorme in efectuarea cheltuielilor bugetare cele mai elemen- tare, precum salarii si pensii Giza lors criza noastré. Stargitul econamiet iuziet | 45PIB), estimasera ca probabilitatea unei ajustari a deficitului de cont curent al Romaniei era de 88%, din care 71% pentru © ajustare mixta. Prin comparatie, probabilitatea unei ajus- téri era mai mare doar in Bulgaria (98%) si relativ similara in Ungaria (80%), in toate celelalte economii emergente ana- lizate probabilitatea unei ajustari fiind mai mica. Mai mult, cei doi autori calculasera ca aceasta ajustare ar fi trebuit s& vind la sfarsitul anului 2006, lucru care nu s-a intamplat pentru cd, prin politici fiscale si bugetare prociclice, ca si prin evolutia balonului speculativ imobiliar, a fost amana- £8 aceasta ajustare, cu preful adancirii deficitului si al unei ajustari ulterioare mai dure. Cursul de schimb a devenit in mod evident supraapreciat, iar economia a dat semne vizi- bile de supraincalzire. Desigur, a existat si o parte buna: pro- cesul dezinflationist a fost favorizat prin cresterea deficitu- lui de cont curent, alaturi de ancora aprecierii cursului de schimb. Desi nu pare usor de intuit, fenomenul este totusi simplu: o cerere agregata exploziva, asa cum a avut Roma- nia dupa 2003, are nevoie de o oferti pe m&sura, pe care producitorii interni nu o pot satisface. Boomul importuri- lor inseamni cresterea ofertei agregate si implicit contribuie la reducerea presiunii inflationiste. Minimul istoric al ratei anualizate a inflatiei, de 3,66%, a fost atins in aprilie 2007; raportat la inflatia cu doua cifre de pana in 2003 inclusiv, obiectivul dezinflationist parea atins. Banca Nationala a incercat sa elibereze o parte din presiu- nea acumulata si a permis deprecierea leului in raport cu euro incepand cu august 2007. Totusi, in pofida unei deprecieri ma- sive, chiar daca graduale — cursul intorcandu-se la inceputul lui 2009 la nivelul de la care plecase in octombrie 2004 (apro- ximativ 4,2 lei/euro) — ajustarea deficitului de cont curent a fost minim, de la 13,5% din PIB in 2007 Ja 13% din PIB in 2008. Ajustarea brutala, cdtre un nivel de aproximativ 5% din PIB, avea sa se facd in 2009, pe fondul prabusirii cererii inter- ne si a reducerii finanfarii externe. 46 wich Crea lors criza noastraDaca si cauzele crizei sunt diferite, si mecanismul de propagare este diferit, intrebarea fireasca este: putem apli- ca aceleasi masuri de iesire din crizd? Raspunsul firesc este nu, mecanismul de ajustare este gi el in mod inevitabil di- ferit. Tarile dezvoltate anunfa pachete de stimulare a eco- nomiei, opereaza cu deficite bugetare foarte mari (12% din PIB in SUA pentru 2009) si intervin pe piafa prin nationa- lizarea temporara a unor institutii financiare cu probleme, implementand in general politici macroeconomice anti-ci- clice in spirit keynesian. Romania si alte tari aflate in aceeasi categorie cu ea sunt insa obligate sa aplice politici prociclice, si reduc& nivelul cheltuielilor publice si nu au resurse pentru pachete masive de stimulente, avand con- strangeri bugetare dure. Gligorov si Landesmann au aceeasi parere: ,,Politicile pe care aceste tari sunt presate s& le adop- te sunt prociclice — exact opusul celor adoptate in Europa de Vest, SUA si Japonia —-, ceea ce tinde sa adanceasca ten- dintele de recesiune mai degrab4 decat sa stimuleze creste- rea. Aceste politici nu conduc insa in mod necesar la defi- cite fiscale mai mici si la reducerea riscului de fara; dimpotriva, deficitele fiscale cresc chiar daca scad cheltuie- veniturile guvernamentale scad, si 15, lile publice, pentru ca costul indatorarii creste’ Agadar, daca pentru criza lor se pot lua masuri care si reporneasca economia, chiar cu pretul inflatiei si al defici- telor bugetare mari, pentru criza noastra suntem constrangi Ja m&suri care pe termen scurt vor adanci recesiunea — culmea, tot cu preful inflatiei si al deficitelor bugetare mari. Nu trebuie s& asteptim iesirea din criza economicd interna odata cu iegirea marilor economii ale lumii din cri- za economica globalaé — criza lor este una, criza noastra este alta. Desigur, la un moment dat, cererea externa va creste $i asta va stimula gi exporturile noastre, mai ales 15 Gligorov si Landesmann (2009), p. 3 Czar sria noast Sfargitul economiciituries | 47daca pana atunci vom mai avea o depreciere a cursului de schimb (spre deosebire de Bulgaria si Estonia, de exemplu, unde cursul de schimb este fix). Dar, in lipsa reformelor structurale interne, iesirea din criza interna va fi doar 0 etapa tranzitorie pana la intrarea intr-o alta crizd economi- ca, mult mai devreme decat ar cere-o teoria heterodox a crizelor economice. 48 Starsitul economiet huzielCriza lor si criza noastrs