Sunteți pe pagina 1din 2

Iorga Mircea Alexandru

A.M.G 2 C

Regimul alimentar pentru persoanele cu diabet


Problema majora de sanatate publica, diabetul zaharat este o afectiune
cronica grava, mai ales prin complicatiile sale pe termen lung. Secolul XX a
adus, pe langa beneficiile civilizatiei, si o suma de boli "moderne", intre care
diabetul zaharat ocupa un loc central.
Diabet zaharat (DZ) - o boala cronica in care nivelul glucozei
("zaharului") din sange (glicemia) creste peste normal. Aceasta are o valoare,
dimineata, pe nemancate, mai mare de 120 mg / ml. Excesul de glucoza in sange
(glicemia crescuta, cu alte cuvinte) este daunator sanatatii.
Glucoza provine din digestia alimentelor. Pentru a putea patrunde in
celule unde este folosita drept combustibil, glucoza are nevoie de insulina, un
hormon secretat de pancreas. Diabetul apare fie din cauza productiei insuficiente
de insulina de catre pancreas, fie din cauza insensibilitatii celulare la insulina. In
ambele situatii, nivelul glucozei din sange depaseste valorile normale.
Cauzele bolii sunt diferite pentru cele doua tipuri.
In diabetul zaharat de tip 1 (DZ tip I), sistemul imun este cel afectat, boala
distrugand celulele beta din pancreas, producatoare de insulina. Exista insa si
alti factori implicati, cum ar fi: mostenirea genetica, autoanticorpii, virusurile,
radicalii liberi.
Diabetul zaharat de tip 2 ( DZ tip II) este cauzat de factori genetici (mai
rar incriminati ca la tipul I), obezitate (in special cea abdominala), varsta
inaintata, stil de viata (sedentarism, dieta bogata in calorii, stres, anumite
obiceiuri alimentare nesanatoase). Pentru un pacient cu diabet, o viata lunga si
sanatoasa e posibila daca se evita complicatiile, iar cheia consta in controlul
glicemiei.
Dieta in diabet
Daca pana recent se recomanda diabeticilor o dieta bogata in grasimi si
proteine animale (carne, oua, lactate), in paralel cu controlul strict al consumului
de carbohidrati, astazi recomandarile s-au schimbat radical din cauza ca aceasta
dieta, desi reuseste sa mentina nivelul glucozei sangvine sub control, accelereaza
aparitia complicatiilor si favorizeaza decesele premature.
In principiu, o dieta vegetariana variata este optima pentru controlul
zaharului din sange si pentru evitarea complicatiilor de temut ale diabetului.
Exista suplimente nutritionale al caror continut de fitosteroli (uleiuri esentiale
extrase din coaja granelor cum sunt graul, orezul si soia) favorizeaza o
functionare corecta a membranei celulare la toate nivelele. Permite totodata o
admisie corecta a nutrimentilor si evacuarea reziduurilor astfel incat sa aiba loc

Iorga Mircea Alexandru


A.M.G 2 C

reglarea functiilor metabolice, esentiala in cazul persoanelor cu diabet. Aceste


suplimente asigura necesarul de cereale integrale aflat la baza piramidei
alimentatiei echilibrate, pe care de altfel nu il putem acoperi in cadrul
alimentatiei zilnice datorita rafinarii si prelucrarii industriale a alimentelor (ex:
painea alba, orezul si soia decorticate etc).
Regimul dietetic este deosebit de important in ambele tipuri de diabet
zaharat si trebuie respectat indiferent de tratamentul medicamentos urmat.
Alimente si mancaruri indicate pentru bolnavii de diabet:
Bauturi: apa, sifon, ceaiuri indulcite cu zaharina (ceai de macese, de
menta, de musetel, ceai rusesc).
- Numai in cantitatile indicate de medic: lapte, lapte batut, cafea cu
lapte, fiertura de tarate, vin (dar nu din cel dulce).
Paine: in cantitatile permise de medic, paine neagra, intermediara, veche
de cel mult 24 de ore, paine graham. Daca bolnavul prefera painea prajita, o va
cantari inainte de prajire.
Supe: supe de zarzavat din legumele permise, ciorbe de carne, bors, toate
fara rantas si fara paste fainoase. Supele pot fi drese cu ou, smantana sau adaos
de unt ori untdelemn.
-

Exemple: bors de zarzavat cu perisoare (fara orez), supa de rosii, supe


de zarzavat cu zdrente de ou (fara faina).

Mancaruri de carne: rasol sau friptura de vaca, pasare, porc, sunca,


conserve de carne fara rantas, mezeluri, musaca de dovlecei sau vinete, varza
fara carne, piftie, chiftele (fara paine), sarmale fara orez , snitel (fara pesmet si
faina).
Peste: proaspat sau conservat, sarat, afumat.
Branzeturi: telemea, cas, cascaval, svaiter, branza topita.
-

Numai la cantar: urda, branza de vaci. Grasimi: unt, slanina,


margarina. Se prefera untdelemnul, mai ales cel din germen de
porumb.

Oua: cel mult doua pe zi.