Sunteți pe pagina 1din 3

1

LOGOSUL CA ORDINE (MODEL MENTAL AL LUMII)

I.Modelul lumii: definiie.


Lumea este, n mod necesar, un model, o structur care organizeaz cunoaterea
despre cosmos, despre fiinele vii, despre om i societate. Acelai lucru este valabil
i pentru noiunea de realitate.
Definim, n acest caz, logosul ca proces de gndire care organizeaz reprezentarea
despre lume i realitate a unei comuniti.
Noiuni folosite pentru a exprima ideea modelului de lume:
-

Epistem accentul cade pe dimensiunea cognitiv, pe criteriile specifice


pentru a valida adevrul/plauzibilul
Paradigm accentul cade pe coerena intern a convingerilor i cunotinelor,
pe ordinea exemplar (paradigma, n greac, nseamn exemplu) n care
acestea se organizeaz
Viziune a lumii (formula consacrat, preponderent utilizat n studiile literare)
este vorba de conceptul romantic de Weltanschauung Welt, lume,
Anschauung, viziune (n sensul de contemplare i de cuprindere larg)

II. Concepte teoretice prin care se exprim raportul operei literare cu modelul
de lume:
Bunul-sim ca sistem cultural (Clifford Geertz)
Opera ca metafor epistemologic (Umberto Eco)
Poezia modelelor cosmologice (Ioana Em. Petrescu)
Relaia spaiu-timp ca determinant pentru configurarea universului ficional cronotop (Mihail Bahtin)
Atitudinea dubl a autorului n raport cu modelul de lume:
1) Confirmare a modelului:
- Preluare contient i voluntar
- Preluare implicit
2) Opoziia fa de model, contestarea lui parial sau total
Concluzie: critic sau apologetic, autorul modeleaz (particip la modelarea)
reprezentrii despre lume a propriei culturi

III. Mutaii istorice ale Logosului


Clasicism
Logosul ca ordine

Ordinea lumii neleas ca imuabil (care nu se schimb i nu se altereaz/distruge).


Literatura care confirm/consacr ordinea consensual (larg mprtit de un grup
uman, de o cultur, o societate, o civilizaie) a lumii
Antichitate: Ordinea
Hesiod, Munci i zile
Virgiliu, Georgicele
Renatere:
Dante, Divina comedie universul neoplatonic i tomist
Reform:
Milton Paradisul pierdut
Romantism:
Logosul ca energie
Poezia energetic, spargerea canoanelor, logosul ca auto-contradicie dinamic
Romantism: Goethe, William Blake, William Wordsworth, Victor Hugo, Madch
Imre, Ioan Heliade Rdulescu, Dimitrie Bolintineanu, Mihai Eminescu
Realism:
Logosul ca explicaie, ca probabilitate
Reconstrucia/modelarea mediului simularea contextelor i proceselor existenei
sociale
Balzac Comedia uman
Tolstoi Rzboi i pace
Flaubert Doamna Bovary
Zola eseul Romanul experimental
Modernism:
Logosul ca ipotez, ca posibilitate

-Jocul perspectivelor n proz:


Ryonosuke Akutagawa, Rashomon
Henry James, Ce tia Maisie
William Faulkner, Zgomotul i furia
Lawrence Durell, Cvartetul Alexandria
Camil Petrescu, Patul lui Procust
Literatura de investigaii, detectivistic

3
-lumile posibile
Ion Barbu, Joc secund, Uvedenrode
Postmodernism:
Logosul ca joc
Exemplu de diferen a viziunilor despre lume:
modernism: Nichita Stnescu postmodernism: Mircea Ivnescu
Contiina determinrilor culturale i istorice ale raiunii i cunoaterii
Thomas Pynchon V, Curcubeul gravitaiei
Gabriel Garca Mrquez O sut de ani de singurtate
Literatura de anticipaie