Cercetari privind dezvoltarea unor echipamente inovative de fertirigatie

Gheorghe Sovaiala, Sava Anghel, Ioan Tenu ,NicolaeTanasescu

Lucrarea prezinta contributia proprie a echipei de cercetare in domeniul echipamentelor de fertirigatie
prin urmatoarele:
- in conceperea si realizarea echipamentului propus au fost utilizate solutii tehnice inovative si originale
pentru domeniul fertirigatiei, care au vizat in special dispozitivul de injectie; acesta este de tipul pompa dubla cu
membrane, cu comanda hidraulica (comutatia sertarului distribuitorului se realizeaza hidraulic);
- dispozitivul de injectie utilizeaza ca fluid de lucru (motor) apa de irigat, prelevata din aceeasi conducta
in care se injecteaza solutia primara, care in combinatie cu apa de irigat formeaza solutia fertilizanta. Comparativ
cu pompele cu membrane intalnite pe piata, produse de firme de prestigiu in domeniu, dispozitivul de injectie
realizat nu necesita energie electrica sau aer comprimat, ceea ce ii asigura autonomie de functionare in orice
punct al amenajarii pentru irigatii;
- presiunea de injectie este realizata pe principiul diferentei intre suprafetele active ale camerelor
motoare si camerelor de injectie, putand fi stabilita foarte precis, in functie de parametrii hidraulici ai instalatiei
de irigat cu care lucreaza in agregat, din faza de proiectare a dispozitivului. Debitul de substanta primara se poate
regla in limite foarte largi, prin modificarea debitului de alimentare a camerelor motoare, modificand frecventa
axului central al pompei (solidar cu membranele care delimiteaza camerele motoare si de injectie);

1 IMPORTANTA FERTIRIGATIEI IN AGRICULTURA IRIGATA

Tehnicile de irigare au evoluat continuu, in sensul reducerii consumului de apa la
plante (picurare, microaspersiune) si a valorificarii superioare a apei prin reducerea
pierderilor si asocierea cu alte lucrari (fertilizare, erbicidare, etc).
O agricultura moderna nu poate fi conceputa fara irigatie, care reprezinta atat o
secventa tehnologica performanta in agrotehnologia plantelor de cultura cat si cel mai
important mijloc tehnic de eliminarea deficitului hidric din sol, constituind infrastructura
dezvoltarii durabile.
Pe plan mondial, volumul de apa dulce (lichida si solida) este de circa 3,03% din
volumul total, din care se poate capta si valorifica 23.000 km 3/an, considerat ca insuficient
pentru anumite zone geografice.
Cunoscut fiind faptul ca irigatiile utilizeaza o cantitate importanta de apa dulce, iar
nevoile plantelor sunt mai mari in perioadele secetoase, vor trebui utilizate si alte surse de
apa (freatic, drenaj, apa uzata urbana si din fermele zootehnice), care prin compozitia
chimica sa corespunda calitativ cerintelor plantelor si mediului.
Pentru a veni in intampinarea tuturor problemelor legate de apa, Comisia Europeana
a considerat necesara elaborarea unor noi politici comune, unitare si coerente, care sa tina
seama de toate aspectele, atat de cele referitoare la necesitatile omului, cat si cele de care
depinde existenta ecosistemelor.
Echipamentul de fertirigatie realizat in cadrul Institutului cuprinde dispozitivul de
injectie al substantei fertilizante in apa de irigat, recipientul pentru prepararea solutiei
fertilizante, aparatura de masura si reglare a parametrilor de lucru, elementele de legatura
hidraulica dintre componentele echipamentului. Dispozitivul de injecie, de tipul pomp
volumetric dubl cu membrane, va utiliza ca fluid motor apa prelevat din conducta de
alimentare a instalaiei de irigat. Suprapresiunea necesar injeciei soluiei primare n
aceeai conduct va fi realizat pe principiul diferenei de suprafee ntre camerele motoare
i cele de injecie.
Echipamentul permite corelarea elementelor tehnice ale udarii cu elementele tehnice
ale fertilizarii, astfel ca la finalul udrii, odat cu atingerea adncimii de ptrundere a apei n
zona de dezvoltare predominant a sistemului radicular al plantelor, s fie administrat
ntreaga cantitate de soluie fertilizant necesar plantelor, stabilit n funcie de stadiul de
vegetaie al culturii.

2. Relaii de calcul si elemente specifice aplicarii procedeului de fertirigare a

culturilor horticole.
Calculul volumului de ap cerut de instalaia de irigat
1.
Calculul suprafeei de udat, S (m2):
S = L x l, in care:
Unde: L- lungimea de udare a instalatiei, (m);l- latimea de udare a instalatiei, data de
numarul liniilor echipate cu aparate de distributie (picuratoare sau microaspersoare) si
intervalul dintre randurile culturii horticole, (m).
2.
Numarul aparatelor de distributie a apei de irigat, impus de distanta de
plantare a culturii horticole de-a lungul randului:
N =nl .ld, in care:
Unde: nl-numarul liniilor de distributie a apei de irigat;ld- distanta optima dintre aparatele
de distributie, stabilita prin experimentari efectuate in conditii reale de exploatare, (m).
3.
Debitul aparatului de distributie qd, impus de tehnologia de irigare a culturii
horticole (l/h); pentru specia horticola mar, debitul recomandat al picuratorului este de 2 l/h
4.
Debitul instalaiei, Qi (l/h):
5.
6.
horticole;
7.
8.

Qi = N x qd , in care qd-debitul aparatului de distributie, (l/h);

Pluviometria udrii, p (mm/h):
p = Qi : S
Norma de udare, m (m3/ha), impusa prin tehnologia de irigare a culturii
Durata udrii, T (h):
T= m /p
Volumul de ap ce trebuie administrat, V (m3):
V= m x S

Consumul de ap al plantei:
MET = PET x Kc, [mm], in care:
PET este evapotranspiraia potentiala, n (mm); Kc - coeficientul culturii.
Prepararea soluiei primare
Soluia primar care trebuie s fie introdus n sistemul de irigatie pentru a produce
soluia fertilizant poate fi:
sub forma de soluie realizat de fabricant, care este diluat;
soluia se realizeaz prin amestecarea ngrmintelor cu alte chimicale.
Unele instalaii injecteaz soluia direct din bidoane, altele din unul, dou sau trei
rezervoare.
Alegerea soluiei chimice ce trebuie folosit este dat de un numr mare de factori:
coninutul de elemente nutritive i proportia fiecruia din aceste elemente;
corespondena n mili-echivaleni n cazul soluiei nutritive; forma anumitor elemente ( azotic
sau azot amoniacal);
alte elemente includ efecte nedorite (clorul pentru anumite plante);
efectul dorit de pH-ul soluiei (efectul acid al diferiilor fertilizani).
Compatibilitatea
-

Anumite chimicale nu trebuie amestecate n rezervor, iar altele nu trebuie injectate

simultan n sistem, altele depind de calitatea apei folosite (nu trebuie utilizate ngrmintele
ce conin fosfai n rezervoare ce conin calciu). Acest parametru este prezentat de regula in
cadrul unor tabele puse la dispozitie de catre fabricanti.
Solubilitatea ngrmintelor chimice folosite uzual n fertirigaie

Solubilitatea reprezint cantitatea maxim de ngrminte ce poate fi dizolvat ntr-o

anumit cantitate de ap (100 litri). Aceasta depinde de ngrmntul nsui, de compoziia
fiecruia, de posibilitatea de amestec a ngrmintelor chimice, de temperatura i de pH-ul
acestora.
Concentraia soluiei injectate
Echipamentul de injecie introduce soluia primar (cu concentraia Cm) n apa de
udare existent n instalaia de irigat pentru a crea soluia fertilizant (soluie final), cu
concentraia Cs). Concentraia soluiei primare Cm se calculez cu relaia:
Cm =

[g/l], n care:

M este cantitatea de ngrminte solide ce se dizolv ntr-un volum dat, n (g);

V- volumul de ap n care s-au dizolvat ngrmintele, n (l).
O diluie are loc la punctul de injecie, n funcie de debitul (Q) al instalaiei de udare
i debitul de injecie (q) al echipamentului de injecie a soluiei primare.
Dozajul injeciei (r) si dozajul diluiei (Cs)
r=

, unde:

r se exprim n procente la sut, (%) sau la mie (%o).

Concentraia soluiei finale (Cs) se determina cu relatia:
Cs[g/l] = Cm[g/l] x r
Cs [% volum] = Cm [% volum] x r
3. Monitorizarea injeciei dispozitivelor
echipamentelor de fertirigare
Parametrii echipamentului de fertirigare

de

injectie

din

componenta

n cazul n care injecia se realizeaz cu o pomp volumetric, pentru a calcula

debitul q al pompei, trebuie s fie cunoscut volumul Vs al soluiei primare injectate pe curs
i frecvena f a pompei. Pentru c volumul Vs al soluiei primare injectat pe curs este o
valoare impusa prin proiectare, frecvena pompei se determin astfel:
f=
unde n este numrul de curse efectuate; t - timpul efecturii curselor.
Debitul echipamentului de injecie se calculeaz astfel:
q [l/h] = 60 x f [curse / min] xVs
Debitul instalaiei de udare se calculeaz astfel:
Q [l/h] = N x qi,
unde: N este numrul de aparate de distributie (picurtoare, aspersoare); qi - debitul mediu al
aparatelor de distributie, [l/h].
Echipamentul de injecie introduce soluia primar (de concentratie Cm) n apa de
udare existent n instalaia de udare, pentru a realiza soluia final (soluia fertilizant de
concentraie Cs). Relaia de calcul a concentraiei soluiei primare este:
Cm =

[g/l],

unde:M- masa ngrmintelor chimice exprimate n grame; V- volumul de ap n care s-au

dizolvat ngrmintele, exprimat n (l); acest volum trebuie s fie mai mic dect volumul de
ap n care ngrmintele chimice ajung la saturaie.
n cazul utilizrii ngrmintelor solide solubile, la care soluia primar se realizeaz de
udtor, timpulTf se calculeaz cu relaia:

Tf [min] =

n cazul utilizrii de ngrminte lichide (ce constituie soluia primar), timpul Tf se calculeaz
cu relaia:
Tf [min] =
Acest timp Tf trebuie s fie mai mic sau egal cu timpul de efectuare a udrii T, pentru
a asigura protecia mediului.
Dac instalaia de udare realizeaz fertirigaia din mers, atunci timpul de fertirigare
este egal cu timpul de udare:
Tf=T,
unde:T este timpul de udare; Tf - timpul de fertirigare, n minute.
4. Structura si principiul de functionare al echipamentului de fertirigatie
Echipamentul de fertirigatie, fig. 1, este destinat fertirigarii culturilor horticole din spatii
protejate (legume si flori), respectiv culturilor horticole din camp (legume, pomi si arbusti
fructiferi).
Dispozitivul de injectie (A) se racordeaza in paralel (sistem by-pass) cu circuitul
principal al instalatiei de irigat, prin doua cuple rapide, pentru prelevarea apei utilizata ca
fluid motor, respectiv pentru injectia solutiei primare; acest sistem de montaj nu introduce
pierderi de sarcina hidraulica in conducta instalatiei de irigat;

Fig. 1 Structura echipamentului de fertirigatie

Echipamentului de fertirigatie este structurat astfel: A-echipamentul pentru injectia
continu a solutiei primare; B-tronson bransare echipament fertirigatie la instalatia de irigat;
C-sistem de monitorizare a procesului de injectie; D-recipient de ingrasamant cu accesoriile
aferente.
In componenta echipamentului exista un tronsonul de conducta (B) cu acelasi diametru
cu cel al conductei principale de distributie a instalatiei de irigat, parte integranta a
echipamentului de fertirigatie; acest tronson permite bransarea echipamentului in circuitul
hidraulic al instalatiei de irigat.
Alimentarea echipamentului cu solutie primara (furnizata in stare lichida de producator
sau preparata din ingrasaminte chimice solide solubile in apa) se va face din vasul cu
ingrasamant lichid (D).

Principiul de functionare al echipamentului de fertirigatie

Prin deschiderea robinetilor de pe aceste circuite, lichidul sub presiune va patrunde pe
una din caile distrbuitorului (A3.1) (distribuitor 5/2- 5 cai si 2 pozitii), intr-una din camerele
motoare ale injectorului de solutie primara (amplificator hidraulic cu membrane), fig. 2.
Cand sertarul distribuitorului se afla pe pozitia din dreapta se stabileste legatura intre
racordurile P si A, alimentand camera motoare stanga a pompei A1 si camera stanga a
inversorului hidraulic A3.2, ceea ce determina deplasarea ansamblului mobil al pompei spre
dreapta, respectiv intre racordurile B si Drenaj, permitand evacuarea apei din camera
motoare dreapta a pompei si camera dreapta a inversorului. Pe durata acestei curse, din
camera de injectie stanga, prin comprimarea membranei aferente se realizeaza procesul de
injectie a solutiei primare prin ramura de jos a blocului de supape A2. Presiunea de injectie
aseaza pe scaun supapele din stanga-ramura de jos, dreapta-ramura de sus si deschide
supapa din dreapta- ramura de jos, realizandu-se astfel injectia solutiei primare in circuitul
hidraulic principal al instalatiei de irigat.
In acelasi timp, in camera de injectie dreapta se creeaza depresiune, determinand
accesul solutiei primare prin ramura de deasupra a blocului de supape (supapa din stanga
deschisa, supapa din dreapta asezata pe scaun). In momentul eliberarii gaurii C1 din corpul
inversorului, se stabileste legatura cu comanda distribuitorului hidraulic, determinand
comutatia sertarului pe cealalta pozitie.

Fig. 2 Principiul de functionare al dispozitivului de dozare

In figura 2 sunt prezentate: A1-pompa dubla cu membrane (amplificator hidraulic); A2- bloc
supape de sens circuit injectie; A3.1- distribuitor de actionare camere motoare; A3.2- inversor
hidraulic de sens; A4.1, A4.2- robineti miniaturizati, C1, C2 camerele de comanda (pilotare)
ale distribuitorului de actionare.
Pompa dubla cu membrane, fig. 3, poate fi asimilata unui amplificator hidraulic cu doua
sectiuni identice, separate de un disc central (4). Membranele din cauciuc cu insertie
panzata (3), au forma unor discuri cu gaura centrala. Acestea sunt fixate intre capacele
exterioare ale pompei (2, 6) si fetele frontale ale discului pe conturul exterior, respectiv fetele
frontale ale sertarului cilindric (5) si piulitele de constructie speciala pe conturul interior.
Membranele delimiteaza camerele motoare ale amplificatorului hidraulic (situate pe partea
exterioara) de camerele de injectie (situate pe partea interioara).
Legatura intre camerele motoare si circuitul hidraulic exterior pentru fluidul de lucru se
realizeaza prin gaurile practicate in capace, iar legatura intre camerele de injectie si circuitul
exterior de admisie-refulare solutie primara se realizeaza prin gaurile practicate in discul
central.
Inversarea sensului de miscare al ansamblului mobil al pompei se realizeaza cu ajutorul unui
inversor hidraulic, al carui sertar este solidar cu acesta. Diferenta dintre suprafetele active

ale membranelor, aflate in contact cu fluidul motor (apa de irigat) la exterior si cu solutia
primara la interior, genereaza suprapresiunea necesara realizarii procesului de injectie.
5.Rezultate i discuii
La proiectarea dispozitivului de injectie s-a pornit de la cerintele concrete ale culturilor
horticole mentionate (parametrii tehnici ai irigarii si fertilizarii) si de la caracteristicile tehnicofunctionale ale instalatiilor de irigat cu care echipamentul de fertirigatie lucreaza in agregat.
De exemplu, pentru cultura horticola mar-soiuri sensibile, amplasata in perimetrul
Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultur Piteti Mrcineni, partener in
proiect, acesti parametri si caracteristici sunt:
- Conducta de aductiune a apei in parcela - 100 mm;
- Conducta de bransare a pompei de fertirigare - 60 mm;
- Furtunurile de irigare pe randurile de pomi, pe care sunt amplasate aparatele de distributie
(picuratoare sau miniaspersoare) - 16 mm;
- Distanta intre aparatele de distributie pe furtunurile de udare - 0,5 m
- Debitul aparatelor de distributie - 2 l/h;
- Lungimea randurilor de pomi (a furtunurilor de udare) - 160 m;
- Nr de furtunuri (randuri ) - 45;
- Norma de fertilizare (solutie primara administrata in timpul unei udari) - 100 ...150 l;
- Timp de administrare - 60 ...120 min.
Din calculele efectuate rezulta ca debitul necesar al dispozitivului de injectie q este de
2,5 l/min.
1-tija actionare axiala,
2-capac stanga,
3-membrana,
4-carcasa,
5-sertar,
6-capac dreapta,
7- dop,
8-supapa admisie,
9-supapa refulare.
- Ssa, Sda suprafetele
circulare
stanga,
respectiv
dreapta
pe care actioneaza
apa;
- Ssi, Sdi suprafetele
circulare
stanga
respectiv
dreapta
pe care actioneaza
ingrasanatul lichid; - Ss
suprafa circulara a sertarului;
Fig. 3 Schema hidraulica a multiplicatorului:
Parametrii tehnico-funcionali ai dispozitivului de injectie (pompei dozatoare cu
membrane), evideniai n tabelul 3, au fost determinai n condiii de laborator.
Tab. 3 Parametrii tehnico-funcionali ai pompei dozatoare
p
f
Qinst
Qinst
qinj
(bar)
(cd/min)
(l/h)
(l/min)
(l/min)
2,0
70
384
6.4
2.2
2,5
94
624
10.5
2.8
3,0
112
798
13.2
3.4
3,5
120
960
16.0
3.5
4,0
170
1140
19.0
4.1

r
(%)
0.19
0.29
0.42
0.56
1.06

Ra-hid
(%)
45.8
46.6
48.5
43.7
44.5

4,5

192

1200

20.0

4.5

0.36

44.0

Unde: p-presiunea apei n instalaia de udare, bar; f-frecvena axului pompei, curse
duble/min; Qinst-debitul instalaiei, l/h; l/min; qinj-debitul injectat de pomp, l/min; r-rata
injectiei-concentraia ingrmntului n apa de udare, (%); Ra-hid-randamentul hidraulic,
(%).
Presiune minim de la care pompa ncepe s funcioneze este 0,5 bar, iar presiunea
maxim de lucru este 8 bar.
Randamentul hidraulic al pompei, privit ca raport ntre volumul de soluie fertilizant
injectat vinj i volumul de ap consumat pentru funcionarea pompei v m ,

vinj
vm

100, (%),

este determinat de parametrii hidraulici ai apei din camerele motoare i de concentraia

soluiei fertilizante.
Presiunea pn la care pompa funcioneaz cu randament ridicat este de 3,0 bar,
randamentul hidraulic fiind de 48,5 %, comparabil cu randamentul hidraulic al pompelor
dozatoare existente pe plan mondial.
n fig. 4 se prezint caracteristica pompei dozatoare.

Fig. 4 Caracteristica pompei dozatoare

In prezent, la IHP Bucuresti s-a realizat proiectarea si executia partiala a unui dispozitiv
de injectie inovativ cu comanda interna, cu actionarea hidraulica a sertarului distribuitorului si
schimbarea sensului de deplasare la capetele de cursa ale ansamblului mobil al injectorului,.
Echipamentul de fertirigatie va fi experimentat la fertirigarea culturilor horticole din
spatiile protejate, a pomilor si arbustilor fructiferi.
6. Concluzii
- injectia ingrasamintelor se poate realiza in orice punct al amenajarii de irigatii, fluidul
motor fiind chiar apa de irigat;
- presiunile de lucru pot fi de: 0,5 8 bar ;
- pentru marirea randamentului pompei se recomanda dispunerea unor dispozitive de
strangulere (robineti, diafragme) intre punctele de conectare ale dispozitivului de injectie la
instalatia de irigat;
- apa evacuata de pompa se va distribui in cultura cu niste picuratoare sau tuburi
perforate.
Instalatia de irigat poate fi de tipul: cu picuratoare, cu tuburi perforate, cu
microaspersoare.
REFERENCES

[1] Biolan I., Serbu I., Sovaiala Gh., Mardare F., Tehnici si tehnologii de fertirigare a culturilor
agricole, Editura: A.G.I.R., ISBN: 978-973-720-344-1, 2010
[2] Avram M., Actionari hidraulice si pneumatice, echipamente si sisteme clasice si mecatronice,
Editura Universitara Bucuresti, ISBN 973-7787-40-4, 2005
[3] Biolan I., oviala Gh. , Anghel S., Alexandrescu t., Nicolescu C-tin , Bucur D., Studies regarding
the technique used for applying fertirrigation on agricultural crops, The Ion Ionescu de la Brad
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Faculty of Agriculture, Lucrri tiinificeSeria Agronomie, Vol. 53/2010, ISSN 1454-7414, 6 pag.
[4] oviala Gh., Biolan I., Anghel S., Alexandrescu t., Nicolescu C-tin, Bucur D., Equipment for
apllication of fertirrigation at horticultural crops, COMEFIM 10, The 10-th International Conference on
Mechatronics and Precision Engineering, Bucharest 19-21 May 2011, http:// www.comefim10.pub.ro,
MCT 2/2011-Mecatronica Review Nr. 2/2011, pag. 75-78,