Masuri de prevenire si

combatare a poluarii
solului.

Notiuni Introductive

Solul este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De

calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei
de suprafata, cat mai ales a celei subterane.Poluarea este deosebit de
evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul care nu au fost evacuate in
ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru
patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole
tocmai acolo unde sunt mai fertile, uratesc natura tocmai acolo unde este
mai cautata pentru frumusetea ei. Inca o contradictie a civilizatiei: alaturi de
capacitatea de a creea un mediu de viata acceptabil, chiar si in spatiul
cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar deseurile solide
constituie numai un aspect al problemei. Solul mai este supus actiunilor
poluarilor din aer si apa. ntr-adevar, solul este locul de intalnire al
poluantilor. Pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in
atmosfera se intorc pe sol. Apele de infiltratie impregneaza solul cu
poluanti antrenandu-i spre adancimi, iar raurile poluate infecteaza
suprafetele inundate sau irigate. Aproape toate deseurile solide sunt
depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare pe sol.

Tipuri de sol
Sol Nisipos: Solul nisipos poate fi deosebit prin particulele mari de nisip care
ii maresc gradul de aerare si drenare. Nisipul se gaseste de fapt sub forma
de granule sau particule mici de roci mineral. Astfel, textura nisipoasa este
formata din dezintegrarea rocilor, a calcarului, a cuartului si a granitului de-a
timpul timpului.

Solul nisipos este perfect pentru plantele care au nevoie de un drenaj foarte
bun, insa atentie: o drenare prea puternica, poate duce la dezhidratarea
plantei daca aceasta nu este udata suficient de des, mai ales in timpul
verilor.
Solul nisipos se incalzeste foarte repede primavara si vara , ceea ce
inseamna din nou ca are nevoie de mai multa apa in aceasta perioada. Pe
de cealalta parte, in sezonul rece, solul nisipos retine umiditatea, motiv
pentru care trebuie udat mai rar.

Sol Argilos:Considerat a fi combinatia

perfecta, pamantul argilos este format
din 40% namol, 40% nisip si doar
20% argila. Pamantul argilos este
bogat in nutrienti si substante
minerale de care plantele au nevoie
pentru o dezvoltare optima. Acesta
are un drenaj bun si retine umezeala,
ceea ce il face sa fie un
sol ideal pentru
cultivare.
Atunci cand este ud, solul argilos are
o textura groasa si noroioasa

Metode De Poluare a solului

Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care

interfereaz cu sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural a
ecosistemelor (organismele vii i mediul n care triesc). Chiar dac uneori
poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi
erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante provine din
activitile umane.
Poluanii biodegradabili :sunt substane, cum ar fi apa menajer, care se
descompun rapid n proces natural. Aceti poluani devin o problem cnd se
acumuleaz mai rapid dect pot s se descompun. Poluanii nondegradabili sunt
materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent n mediul natural.
Odat ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil s se ndeprteze
aceti poluani din mediu.
Compuii nondegradabili cum ar fi : diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, difenili
policrorurati (PCB) i materiale radioactive pot s ajung la nivele periculoase de
acumulare i pot s urce n lanul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu,
moleculele compuilor toxici pot s se depun pe suprafaa plantelor acvatice fr
s distrug acele plante. Un pete mic care se hrnete cu aceste plante
acumuleaz o cantitate mare din aceste toxine. Un pete mai mare sau alte
animale carnivore care se hrnesc cu peti mici pot s acumuleze o cantitate mai
mare de toxine. Acest proces se numete bioacumulare.

Metodele iraionale de administrare a solului au degradat serios

calitatea lui, au cauzat poluarea lui i au accelerat eroziunea.
Tratarea solului cu ngrminte chimice, pesticide ifungicide
omoar organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi i alte
microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau cpuni n
California au dezinfectat solul cu bromur de metil pentru a ucide
organismele care ar fi putut afecta cpunii. Acest proces omoar
fr discriminare chiar i organismele benefice i las solul steril
i dependent de ngrminte pentru a suporta creterea
plantelor. n consecin, se folosesc tot mai multe ngrminte,
ceea ce duce la poluarea rurilor i lacurilor n perioadele cu
inundaii.
Irigaia necorespunztoare n zonele n care solul nu este drenat
bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhib
creterea plantelor i pot duce la lipsa recoltei. n anul 2000 .e.n.,
oraele antice sumeriene de la sud de Valea Tigrului i Eufratului,
n Mesopotamia, depindeau de bogia recoltelor. Pn n anul
1500 .e.n., aceste orae au intrat n colaps din cauza lipsei
recoltei datorate salinitii ridicate a solului. Aceeai problem
exist azi n Valea Indusului din Pakistan, Valea Nilului n Egipt i
Valea Imperial dinCalifornia.

Masuri de prevenire a poluarii solului

folosirea rationala a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura si silvicultura;
- colectarea igienica a deseurilor menajere in recipiente speciale, pe cat posibil
colectarea selectiva (pe tipuri de deseuri);
- indepartarea organizata si la perioade cat mai scurte a deseurilor colectate;
- reciclarea;
valorificarea sau eliminarea controlata.

Elementele poluante ale solului sunt de 3 categorii:

a) elemente biologice reprezentate de organisme (bacterii, virusi, paraziti),
eliminate de om si de animale, care sunt in cea mai mare parte patogene;
b) elemente chimice care sunt in cea mai mare parte de natura organica;
c) elemente fizice care provoaca dezechilibrul compozitiei solului
(inundatii, ploi acide,defrisari

Ce poti face tu?

Arunca doar in spatiile special amenajate deseuri precum: sticle, sticle de

plastic, cutii de aluminiu! Ele pot fi RECICLATE!
Afla adresa celui mai apropiat centru de colectare a deseurilor de hartie!
Organizeaza impreuna cu clasa o campanie de colectare a hartiei!
Poti dona bibliotecii clasei, bibliotecii scolii sau altor copii cartile si
revistele care nu-ti mai folosesc, dar care sunt in buna conditie. Astfel poti
deveni un bun cetatean!

Poluarea aerului

Efectele poluarii asupra

organisemelor de-a lungul timpului
Efectele acute au fost primele asupra carora s-au facut observatii si
cercetari privind influenta poluarii mediului asupra sanatatii populatiei.
In anul 1952 in Londra, cand, datorita poluarii cu pulberi si dioxid de
sulf s-au inregistrat peste 4000 de decese. Desi rare, aceste episoade
acute au avut meritul de a atrage atentia specialistilor asupra sanatatii
populatiei expuse, declansand primele cercetari sistematice in
domeniul relatiei sanatate - poluare.
Un alt caz grav de poluare a avut loc la Cernobal, in Ucraina, din 26
aprilie 1986, cand reactorul centralei nucleare a explodat.In urma
acestei explozii au fost eliberate in mediul inconjurator cantitati mari de
gaze rare si de materiale radioactive.Ca urmare a exploziei peste
30000 de pasari si un numar mare de pesti. Apa va fi infestata inca 300
de ani, iar norii radioactivi vor mai traversa Ucraina inca 50 de ani.

Principale surse de poluare si

efectele negative ale acestora
Sursele de poluare:
Sursele de poluare a aerului atmosferic se impart in
-surse naturale(eruptiile vulcanice, furtunile de praf)
-surse artificiale(legate de activitatea vitala a omului)
Sursele cele mai importante de poluare a atmosferei sunt transportul, obiectele industriale si
centralele termoelectrice.In orase, gazele produse de aceste surse formeaza uneori o ceata densa,
numita smog, care face aerul greu de respirat.Gazele acestea intra in componenta norilor, dand
nastere ploilor acide care ucid plantele.
Principalii poluanti:
Monoxidul de carbon si oxizii de azot sunt principalii poluanti emisi de arderile de combustibil.
Funinginea si dioxidul de sulf sunt poluantii primari produsi in principal prin arderile de combustibili
fosili in centralele energetice, precum petrolul si carbunele. In fiecare an peste 1 miliard de tone de
astfel de materiale intra in compozitia atmosferei prin aceste procese. Poluantii au tendinta de a se
gasi numai in anumite zone.Acesti poluanti au efecte directe asupra sanatatii, in special asupra
sistemului respirator.
Poluantii sunt preluati de curentii de aer, se combina cu apa din atmosfera si dau ploile si ceturile
acide, care se disperseaza asupra vegetatiei, solurilor si apelor.

Eruptiile vulcanice
Eruptiile vulcanice genereaza produsi gazosi, lichizi si solizi
care, schimba local nu numai micro si mezorelieful zonei in care
se manifesta, dar exercita influente negative si asupra puritatii
atmosferice. Cenusile vulcanice, impreuna cu vaporii de apa,
praful vulcanic si alte numeroase gaze, sunt suflate in atmosfera,
unde formeaza nori grosi, care pot pluti pana la mari distante de
locul de emitere. Timpul de remanenta in atmosfera a acestor
suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetatori apreciaza
ca, cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestra
provine din activitatea vulcanica - o importanta sursa de poluare
aer. Aceste pulberi se presupune ca au si influente asupra
bilantului termic al atmosferei, impiedicand dispersia energiei
radiate de Pamant catre univers si contribuind in acest fel, la
accentuarea fenomenului de "efect de sera", produs de cresterea
concentratiei de CO 2 din atmosfera.

Vulcani Celebri
1.Cel mai nalt vulcan peste fundul mrii - Mauna Loa din Hawaii: Dei are doar 4 170 m peste nivelul
mrii, Mauna Loa se sprijin pe fundul mrii. Msurat de acolo, este nu numai cel mai nalt vulcan din lume,
ci i cel mai nalt munte cu 10 200m .
2.Cel mai nalt vulcan activ peste nivelul mrii - Cotopaxi din Ecuador : Cu o nlime de 5 911 m,
Cotopaxi a erupt de 50 ori din 1738. Ultima erup ie cunoscut a avut loc n 1904, iar n 1975 vulcanul s-a
trezit pentru scurt timp.
3.Cel mai activ n prezent - Kilauea din Hawaii: Kilauea erupe ncontinuu din 1983 ntr-un ritm de circa 5
m cubi/sec de lav. Kilauea nseamn "cel care scuip" sau "care mpr tie".
4.Cel mai activ din istorie - Stromboli din Italia: Erupiile slabe, dar continue ale lui Stromboli, situat pe
insulele Eoliene, au fost consemnate nc de pe vremea romanilor, care i-au dat porecla de "Farul
Mediteranei".
5.Cele mai multe victime Tambora din Indonezia : Erupia lui Tambora din 1815 a ridicat o coloan de
cenu de 44km nlime. 10 000 oameni au murit din cauza erup iei, iar al ii 82 000 au murit de foame i
boli.
6.Potenial cel mai periculos Vezuviu din Italia: m 79 d.Cr. erupia Vezuviului a distrus oraele romane
Pompei i Herculane. O erupie similar n prezent ar avea efecte devastatoare n acest regiune dens
populat.
7.Cea mai mare explozie Krakatau din Indonezia : Krakatau, n strmtoarea Sunda, a explodat n 1883
distrugnd aproape toat insula i formnd un tsunami care a ucis 36 000 oameni.

Transporturile sunt, dupa cum bine stiti, o alta importanta sursa de poluare.
Astfel, in S.U.A. 60% din totalul emisiilor poluante provin de la autovehicule,
iar in unele localitati ajung chiar si pana la 90%. Autovehiculele care
functioneaza cu motor cu combustie, sunt un factor poluant care este luat
din ce in ce mai mult in seama. Orasele mari sau aglomeratiile urbane
dense sunt afectate in mare masura de transporturile cu eliberare de noxe.
Poluarea aerului relizata de autovehicule prezinta doua mari particularitati: in
primul rand eliminarea se face foarte aproape de sol, fapta care duce la
realizarea unor concentratii ridicate la inaltimi foarte mici, chiar pentru
gazele cu densitate mica si mare capacitate de difuziune in atmosfera. In al
doilea rand emisiile se fac pe intreaga suprafata a localitatii, diferentele de
concentratii depinzand de intensitatea traficului si posibilitatile de ventilatie a
strazii. Ca substante care realizeaza poluarea aerului, formate dintr-un
numar foarte mare (sute) de substante, pe primul rand se situeaza gazele
de esapament. Volumul, natura, si concentratia poluantilor emisi depind de
tipul de autovehicul, de natura combustibilului si de conditiile tehnice de
functionare. Dintre aceste substante poluante sunt demne de amintit
particulele in suspensie, dioxidul de sulf, plumbul, hidrocarburile
poliaromatice, compusii organici volatili (benzenul), azbestul, metanul si
altele.
Los Angeles este o aglomerare urbana-suburbana cladita pe o coasta
deluroasa, avand in vecinatate la sud si la est Oceanul Pacific. Muntii se
intind la est si la nord; de asemenea la nord se gaseste San Fernando
Valley, o parte a orasului cu aproximativ o treime din populatia orasului. LosAngeles-ul face legatura intre regiunile sale prin intermediul unor mari
autostrazi de otel si beton, construite pentru transportul rapid, la mari viteze,
dare care este de obicei congestionat de trafic. Smogul produs de gazele de
esapament ale masinilor sau de alte surse este o problema continua a
poluarii.

Poluarea Apei

Reprospectiva istorica
Fenomenul polurii apei este fr ndoial la fel de vechi ca i sedentarizarea
omului i primele meteuguri ale acestuia (drenaje acide datnd pe alocuri de
milenii, contaminarea blilor, a puurilor i lacurilor cu excremente animale sau
umane...).n Frana, sunt pstrate n arhive diferite ordonan e i articole de
jurispruden care prevd debarasarea cursurilor de ap i a malurilor acestora
de eventualele gunoaie. Dar jurispruden a nu evoc poluarea ca motiv al
respectivelor prevederi, ci doar voina de a elimina posibilitatea apari iei unor
obstacole anormale n albia apelor curgtoare susceptibile de a frna cursul
acestora i de a provoca inundaii n perioadele cu viituri ori de a priva anumite
localiti sau categorii de activiti (mori, vopsitorii, tbcrii...) de ap n
perioadele cu debit normal.

Elemente care distrug calitatea apei

Poluarea cu nitrati:rezeni n sol n stare natural sau n solu ii, ei ptrund n pmnt i n apele
subterane, apoi ajung n cursurile de ap. Nitra ii sunt o consecin a utilizrii ngr mintelor chimice
pe baz de azot. Avnd formula chimic NO3, ei provoac degradarea calit ii apei. n agricultur
pesticidele i celelalte produse chimice sunt antrenate de apele pluviale n ruri.
Poluarea cu fosfati:Poluarea cu fosfai, la fel ca i cea cu nitra i de altfel, provoac la nivelul apelor de
suprafa un proces de eutrofizare sau chiar de hipertrofizare.
Poluarea cu metale grele:Poluarea oceanelor cu metale grele (plumb, mercur, arsenic i cadmiu) este
datorat unor emisii provenind de la activit ile umane i mbrac forme diverse. n principal este
vorba de combinatele siderurgice i de incineratoarele de gunoi, dar i de anumite instala ii miniere
abandonate7. Prin intermediul apelor pluviale i al celor reziduale, metalele grele ajung n oceane.
Uurina cu care agenii poluani sunt prelua i de apele reziduale n urma diferitelor procese de
splare depinde n mare msur de anumite condi ii specifice
Poluare bacteorologica:Existena unei poluri bacteriologice se eviden iaz spre exemplu n nivelul
ridicat al coliformelor fecale. Procentul de bacterii coliforme este considerat drept un bun indicator al
calitii apei. Acest tip de poluare i afl originea n dejec iile animale provenind din sectorul
zootehnic (situaie n care se nregistreaz i un con inut ridicat de nitra i) sau n gunoiul menajer...

Poluarea apei in zone geografice

Poluarea apei n China
Apele curgtoare din China sunt supuse unui fenomen de poluare din ce n ce mai accentuat. Astfel, ncepnd de pe la
mijlocul anilor 1980, nivelul polurii fluviului Galben s-a dublat. Uzinele poluante din regiunile industriale situate n estul
rii i deverseaz deeurile toxice n apele fluviului. Poluarea i creterea traficului fluvial au provocat dispari ia delfinului
de China . Poluarea apei ar fi de fapt rspunztoare de cele 118 000 de decese cauzate de cancer n cursul anului 2004.
De altfel 75 % din lacurile chinezeti sufer de eutrofizare.nainte de 2011, apele uzate din Lhassa erau deversate n ruri
fr a fi supuse niciunui fel de operaie de tratare. n luna iulie 2011 a fost dat n exploatare o uzin de tratare a apelor
uzate, avnd capacitatea de a trata 50 000 de tone de ap uzat pe zi.
Poluarea apei n India: situaia fluviului Gange.
Poluarea Gangelui n India reprezint un caz foarte particular: pe de o parte ea reprezint consecin a activit ilor
industriale care, pe de alt parte, este agravat mai ales de comportamentul popula iei locale. Astfel industriile n
expansiune deverseaz n apa fluviului cantiti alarmante de produse chimice care con in crom, arsenic... Din acest
punct de vedere oraele cele mai poluante sunt Kanpur i Calcutta. De exemplu, Kanpur arunc zilnic n fluviu 400 de
milioane de litri de ape uzate, neavnd capacitatea tehnic de a le trata. Pe de alt parte, agricultura intensiv care a
permis obinerea autonomiei alimentare a rii pe vremea lui Nehru a devenit astzi o amenin are din cauza pesticidelor, a
nitrailor i ngrmintelor care ajung n cele din urm n cursurile de ap. i n sfr it, Gangele fiind considerat sacru,
milioane de pelerini beau ap direct din fluviul n care se i spal, fac baie, arunc rm i ele pmnte ti ale defunc ilor...
n dispreul oricror riscuri sanitare. Gravitatea situaiei necesit msuri urgente, dar guvernul este prea pu in interesat,
prioritatea lui constituind-o dezvoltarea economic. Ct despre popula ie, i ea se mobilizeaz cu destul de mult
greutate.

Tipuri de poluare a apei

Poluarea chimica rezulta din deversarea in ape a diversilor compusi ca : nitrati, fosfati si alte
substante folosite in agricultura, a unor reziduuri si deseuri provenite din industrie sau din
activitati care contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu. Dealtfel, poluarea
apelor cu nitrati si fosfati a devenit tot mai ingrijoratoare in ultimul timp, mai ales in tarile cu
agricultura dezvoltata si industrializate. Excesul de ingrasaminte cu azot in sol sau din alte
surse poate face ca o parte din nitrati si nitriti sa treaca in apa freatica in cantitati mari.
Consumul de apa cu concentratie mare de nitrati poate duce la 'boala albastra' a copiilor methemoglobinemie. O cauza principala a poluarii apelor o constituie hidrocarburile prezente in toate fluviile lumii - ca unul din efectele civilizatiei moderne.
Poluarea apei datorita agentilor fizici apare ca urmare a evacuarii in apa a materialelor solide,
minerale, insolubile, cum este de pilda deversarea in cursurile de apa a reziduurilor de la
exploatarea carierelor sau minelor. In aceasta categorie intra si poluarea termica a apei.
Poluarea termica este cauzata de deversarile apelor de racire care provin din industrie si de
la unele centrale termice si nucleare . Insa, ridicarea temperaturii apei ,ca urmare a acestor
deversari, poate duce la modificari intolerabile pentru cea mai mare parte a speciilor animale
si vegetale din zonele respective. De asemenea, sunt accelerate fenomenele de
descompunere bacteriana ; animalele acvatice sufera pentru ca temperaturile superioare
maresc intensitatea metabolismului. Toate acestea determina asa-numita 'poluare termica'.
O problema speciala o reprezinta poluarea radioactiva a apelor care poate sa apara in urma
unor caderi de materiale radioactive din atmosfera sau, mai ales, ca urmare a incorectei
degajari a reziduurilor radioactive lichide sau solide de la industriile care folosesc energie
atomica sau de la cercetarile nucleare.

Poluarea apei datorita agentilor biologici (microorganisme si materii

organice ) duce la o contaminare puternica, bacteriologica a apei,
care are drept urmare raspandirea unor afectiuni cum sunt
colibacilozele sau hepatitele vitale, febra tifoida. La aceasta categorie
de poluare, pe langa apele uzate urbane pot participa in mare masura
industriile alimentare, industria hartiei. Se considera, de exemplu, ca o
fabrica de hartie de dimensiuni mijlocii echivaleaza, in ceea ce
priveste poluarea, cu un oras de 500.000 de locuitori. Nu mai putin
periculoase, sunt apele uzate provenite de la cresterea animalelor in
marile complexe agroindustriale, caracterizate de o foarte mare
concentrare a animalelor pe spatii inchise, foarte restranse.
Poluarea apei cu substante organice de sinteza este datorata in
principal, detergentilor si pesticidelor. In S.U.A., de exemplu, s-a
evaluat la 13,1 % proportia de dermatoze (afectiuni ale pielii)
provocate de detergenti. La fel de mare este si gradul de poluare a
apelor cu PCB (policlorobifenili), care se utilizeaza foarte mult in
industria materialelor plastice sau care apar datorita intrebuintarii in
orezarii a octoclordifenilului. Pe langa aceste substante, mai participa
nenumarate alte substante organice de sinteza, cum sunt fenolii in
apele continentale.

Cum sa economisim apa:

Cum sa economisim apa:

Verifica robinetele si tevile de eventuale scurgeri
Foloseste contoarele de apa pentru a afla daca ai
scurgeri de apa ascunse
Instaleaza capete de dus si robinete cu aeratoare ,
pentru un consum redus
Fa dusuri mai scurte!
Opreste apa dupa ce ti-ai umezit periuta de dinti
Nu lasa robinetul deschis cand speli legumele
Tine o sticla cu apa de baut in frigider
Nu lasa furtunul sa functioneze in timp ce iti speli
masina

Va multumim !
Bagaceanu
Cornelius
Maris Ioan