PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRAT

DATA:
UNITATEA DE APLICAIE:
EDUCATOARE:
GRUPA:
TEMA ANUAL DE STUDIU: Cum este/ a fost i va fi aici pe pmnt?
TEMA PROIECTULUI: n lumea animalelor
TEMA SPTMNII: Animale slbatice
TEMA ACTIVITII: ntmplarea din pdure
TIPUL ACTIVITII: nsuire de noi cunotine
CATEGORII DE ACTIVITI DE NVARE: ADP+ALA1+DLC+DEC+ALA2
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrate

SCOPURILE ACTIVITII:

Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala, de intelegere si utilizare corecta a semnificatiilor

structural verbale orale, precum si a consolidarii unor abilitati practice specific nivelului de
dezvoltare motrica.
OBIECTIVE OPERAIONALE:
-s identifice animalele slbatice din povestie pe baza textului audiat;
-s redea comportamentul vulpei, totodat i comportamentul ursului, pe baza imaginilor
prezentate;
-s denumeasc materialele de lucru puse la dispoziie de ctre educatoare;
-s picteze dup modelul educatoarei vulpea cea ireat;
SRTRATEGII DIDACTICE:
Metode i procedee didactice: conversaia, explicaia, demonstraia, exerciiul, expunerea,
problematizarea
Mijloace didactice: mulaje, cuburi, cri, reviste, imagini din poveste, acuarele, pensule, pahar
pentru ap
Forme de organizare a activitii: frontal, pe grupe mici i individual
DURATA: o zi
BIBLIOGRAFIE:

Piramida cunoaterii: repere metodice n aplicarea curriculumului precolar coordonatori

Adina Glava, Lolica Ttaru, Olga Chi, referent tiinific: prof. univ. Dr. Vasile Chi, Editura
Diamant, Piteti, judeul Arge.

Scenariul activitii
I. Moment organizatoric crearea condiiilor necesare unei bune desfurri a activitii:
aerisirea slii de grup; amenajarea spaiului de desfurare a activitii; pregtirea materialului
didactic; aranjarea copiilor n semicerc.
II. ntlnirea de diminea
Salutul: copiii sunt aezai n semicerc, pornind cu salutul educatoarei, dup care salutul
copiilor, continundu-se cu interpretarea cntecului: Bun dimineaa, drag grdini.
Prezena: copiii rspund cu prezent, absent, aeznd cartonaul potrivit la panou. Dup care
sunt rugai s identifice colegii care astzi nu sunt prezeni la grdini, iar cei care reuesc lucrul
acesta sunt ndemnai s caute cartonaul potrivit i s l aeze la abseni.
Calendarul naturii: panoul dedicat calendarului naturii const n cartonae cu fenomene ale
naturii, care vor fi aezate n funcie de vreme.
mprtirea cu ceilali: Eu astzi m simt
III. Captarea ateniei pentru activitile de nvare se va realiza printr-o ghicitoare:
Rosioara si roscata/ Umbla noaptea prin poiana,/ Si la noi si la vecini/ Ca sa cumpere gaini./ De
platit nu le plateste,/ Dar pe loc le jumuleste. Cum se numeste? (vulpea)
Noutatea zilei descoperirea materialelor cu care vom lucra pe parcursul activitii.
Tranziie: Acum la centre ne-aezm/i n pereche noi lucrm.
Copiii descoper centrele de interes pregtite, avnd ocazia ca fiecare copil s i aleg centrul
preferat. Se precizeaz sarcinile de lucru de la fiecare centru de interes:
La centrul Stiin: Alege si grupeaza - sorteaza animale salbatice
La sectorul Construcii: Vizuina vulpii - cuburi
La sectorul Bibliotec: Ghicitori despre animalele slbatice - cri
Dup ce termin copiii sarcinile date, voi roti copiii la fiecare centru pentru a vedea ce au realizat
i ceilali colegi.
Dup finalizarea activitii de la centrele de interes se va face prezentarea rezultatelor
fiecrui grup.
Tranziie: F ca mine dac vrei/ Un, doi, trei/ Un, doi, trei.

IV. Anunarea temei i obiectivelor activitii didactice comunic ntr-un limbaj accesibil
coninutul activitii i obiectivele acesteia, precum i denumirea acivitii: ntmplarea din
pdure.
Tranziie: Bat din palme clap, clap, clap
V. Dirijarea nvrii i obinerea performanei
ADE: DOS Povestea ursului pclit de vulpe de I. Creang - povestea educatoarei
Se desfoar povestirea educatoarei Ursul pclit de vulpe de Ion Creang. Activitatea
se va desfura conform metodicii specifice, respectnd toate etapele acestui tip de activitate:
anunarea titlului, expunerea povestirii de ctre educatoare (plastic, expresiv, mimic, gesturi),
ncheierea

activitii

(prezentarea

imaginilor,

explicarea

cuvintelor,

extragerea

mesajuluieducativ).
Voi explica sensul cuvintelor noi: viclean = hoa (vulpea l-a pacalit pe urs si de aceea
este viclean ); tufa = copacel (locul unde se ascund animalele in padure); caaveic = hain de
blan (taranul a vrut sa-i faca nevestei sale o haina din blana); vizuin = casa vulpii (locul unde
vulpea si-a dus petele).
Momentele povestirii:
1. Iarna vulpea nu mai gaseste de mancare si se preface c este moart aeznduse in mijlocul drumului.
2. ranul o arunc in carul cu peste crezand ca este moart.
Vulpea mpinge pete din cru pe drum, de unde l adun i-l pune n sac ducndu-l
la vizuina ei.
4.Vulpea l pclete pe urs trimindu-l s prind pete din balta din mijlocul pdurii.
5.Ursul este pclit de vulpe i rmnefr coad.
- Cum s-a numit povestea?
- Cand se petrece actiunea?
- Despre cine a fost vorba in poveste?
- Deci, cate animale participa la desfasurarea actiunii?
- De ce nu mai gasesc ele mancare?
- Dupa cum se comporta in poveste ce putem spune despre vulpe?
- Cum il pacaleste vulpea pe urs?
- Sa cantam cantecul in care vulpea a fost pacalita!

Activitatea se va sfri cu tranziia: ,,Vulpea.

DEC Vulpea - pictur
Precolarii sunt aezai la msue, unde intuiesc materialele puse la dispoziie. Eucatoarea
expune un model dup care descrie modul de lucru. Se execut exerciii de nclzire a muchilor
mici ai minii. Copiii se apuc de lucru, educatoarea ofer ajutor acolo unde este nevoie.
Tranziie: Zburm ca fulgiorii
ALA2 - Ursul doarme - joc
Astzi ne vom juca un joc numit: ,, Ursul doarme.
Pentru nceput voi explica i demonstra jocul: Copiii fac un cerc mare, tinandu-se de maini. Unul
dintre copii va sta in mijlocul cercului in pozitie ghemuit cu ochii inchisi, acesta fiind ursul. Se
intoneaza de catre copii cantecul ursul doarme, iar in momentul in care se canta ursule hop, iesi
afara din barlog, ursul se va ridica in picioare si cu ochii inchisi va prinde un copil care va fi
ursul . Jocul continua pana ce toti copiii vor fi ursi.
Jocul de prob: Haidei s ncercm o dat

s vedem dac ai neles cum ne vom juca

astzi! Copiii se joac aa cum le-am explicat.

Jocul propriu-zis: Copiii execut jocul propus. Voi urmri participarea activ i afectiv a
copiilor, stimulndu-i pe cei mai nencreztori. Acolo unde este nevoie i ajut sau le dau indicaii
suplimentare individual sau colectiv dup cum este cazul. Jocul se repet pana cand prezinta
interes pentru copii.
VI. Asigurarea reteniei i a transferului celor nvate
ntrebri referitoare la activitatea de astzi.
VII. ncheierea activitii. Aprecieri finale
n ncheiere se vor face aprecieri generale i individuale privind desfurarea activitii.
Pe tot parcursul activitii, voi observa comportamentul copiilor i gradul de implicare n
activiti, voi oferi ntriri pozitive, voi corecta eventualele greli, voi oferi feedback constructiv.