Sunteți pe pagina 1din 45

ROMANIA

-MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUICOALA TEHNIC POSTLICEALHENRI COAND BAIA MARE
LOCALITATEA BAIA MARE, JUDEUL MARAMURE

PROIECT
EXAMEN DE ABSOLVIRE A COLII POSTLICEALE
Calificarea profesional-asistent-medical de farmacie

Profesor ndrumtor:

Absolvent:

Prof.CSULA SIMONA

POP DORINA MARINELA

BAIA MARE
2011
1

PROIECT
FITOTERAPIA N MEDICINA MODERN

Profesor ndrumtor:

Absolvent:

Prof.CSULA SIMONA

POP DORINA MARINELA

CUPRINS
Introducere.......................................................................................................................................3
I. Generalitai ..................................................................................................................................4
II. Forme farmaceutice utilizate n fitoterapie ................................................................................8
II.1 Forme farmaceutice de uz intern ..................................................................................8
II.2 Forme farmaceutice de uz extern .................................................................................9
III. Index terapeutic al afeciunilor care se trateaz cu plante medicinal......................................10
IV. Ceaiuri medicinale de larg circulaie ................................................................................20
V. Ceaiuri folosite in medicina populara ..................................................................................29
VI Traditional si modern fitoterapie ........................................................................................39
VI.1. Aromaterapia .......................................................................................................39
VI.2. Fitobalneologia ....................................................................................................41
VII. Esente florale Terapia bach.................................................................................................42
Concluzii ...................................................................................................................................42
Bibliografie....................................................................................................................................43

INTRODUCERE
Medicul trateaz, ns natura vindecHipocrate
Medicina a progresat continu, ajungnd, n multe privine, pe culmi nebnuite altdata.
Unele boli au disparut sau au devenit cu totul sporadice, altele, datorita mijloacelor terapeutice
actuale, nu mai amenina viaa bolnavilor. n sfarit au disparut marile flageluri epidemice care
fceau mai multe victime dect conflagraiile militare mondiale.
n urm cu un secol, practica empirica de utilizare a plantelor n scop terapeutic era
transmis, fie prin scris, fie prin viu grai, din generaie n generaie. n prezent, fitoterapia a
devenit o tiina modern, o ramura a tiinelor medicale. Acest lucru a fost posibil numai pe
masura dezvoltrii altor tiine, cum ar fi chimia organic, biochimia, farmacodinamia,
microbiologia, virusologia, farmacologia celulara, genetica si altele.
Medicina, beneficiaz astzi de un numar enorm de medicamente, majoritatea fiind
obinute prin sintez chimic, iar altele, din plante medicinale ale cror proprietai terapeutice au
fost descoperite empiric, fiind cunoscute si utilizate de secole sau chiar milenii.
n comparaie cu medicamentele obinute prin sintez chimic, remediile naturale, par sa
acioneze mai eficient, sunt mai bine tolerate de organism, mai puin toxice i numai cu totul i
cu totul excepional declaneaz manifestri alergice.
Fitoterapia, reprezinta astzi, terapeutica cu ajutorul substanelor active biosintezate de
celula vegetal. Mai mult dect att, noiune de fitoterapie s-a extins de la clasicele ceaiuri
medicinale la toate produsele farmaceutice ( medicamente) n formula crora intr plante
medicinale ca atare, substane extractive sau substane active pure, obinute din regnul
vegetal.Exista si produse farmaceutice mixte, in formula carora intra ata compusi de sinteza sau
semisinteza, cat si unele substante active din plante.
Pentru obinerea acestor remedii, plantele trebuie sa provina din zone nepoluate, cat mai
indepartate de asezarile urbane sau rurale.

I- GENERALITATI
Plantele cu mijloace aparent primitive actioneaz mai subtil si mai precis decat cel mai
exact chimist in laboratorul sau. In fiecare planta se petrec reactii chimice extrem de importante
pentru viata noastra ; planta poate sa distruga molecule in laboratoarele celulelor ei, mai bine
decat un genial experimentator, pentru ca mai apoi sa le refaca, dupa bunul plac. Din
``cramizile`` lor atomii creaza noi conexiuni care nu pot trece neobservate, nu pot fi ignorate si
neglijate.
Capacitatea plantelor de transforma bioxidul de carbon si apa in oxigen cu ajutorul
radiatiilor solare ne arata limpede ca lumea vegetala este conditia indispensabila a existentei
tuturor formelor de viata, animale si umane, ca trupul uman, starea sa de sanatate sau de boala
sunt legate prin mii de conexiuni de plante si mai ales de cele medicinale.
Pe langa celelalte caracteristici, plantele au capacitatea de a produce grasimi si uleiuri.
Un exemplu in acest sens il reprezinta uleiurile eterice, cu un miros puternic, produs de frunze.
Chiar daca chimistul poate constata ca aceste uleiuri se compun din hidrocarburi, alcooli,
aldehide, acizi, eteruri,etc. Procesul gradual de formare a acestora ramane un secret pastrat de
plante.
Nici stiinta, nici arta experimentarii de inalta performanta nu sunt capabile sa dezlege
problemele pe care natura le rezolva aproape in joaca. Acesta nu este o diminuare a realizarilor
stiintei, ci doar un indiciu ca in planta actioneaza forte ce nu pot fi inlocuite artificial de om si ca
aceste forte creatoare ascund secrete ce raman inaccesibile chiar si stiintei. Poate ca acestea sunt
acele forte necunoscute, ce constituie elementul caruia plantele medicinale ii datoreaza puterea
lor curativa.
Din cele prezentate reiese ca plantele medicinale indiferent de origine si pozitia lor
sistematica isi datoreaza actiunea terapeutica uneia sau mai multor substante chimice elaborate
de celulele lor, denumite principii active vegetal.
De la obinerea primului principiu activ vegetal in stare pura, adica morfina din opiu si
pana in prezent s-a reusit izolarea unei multitudini de substante din diversele specii de plante
medicinale folosite in terapeutica. Specialistii au reusit sa studieze si sa precizeze structura lor
stabilind ca principiile active se pot incadra in clasele de substante ale chimiei organice.
Fitoterapia moderna- este tratamentul bolnavilor cu ajutorul produselor farmaceutice
obinute din plantele inferioare sau superioare. Avand la baza dezvoltarea fitochimiei, biochimiei,
farmacodinamiei si a tehnicii farmaceutice moderne fitoterapia este astazi o noua ramura a
medicinii in plina

dezvoltare si ascensiune. Acest fapt explica numarul mare de produse


5

farmaceutice care au in formula lor plante sau principii active elaborate prin biosinteza de catre
celula vegetala.
Vom cita cateva din cele mai uzuale produse farmaceutice care au in formula lor
substante active din plante: Codamin, Codenal, Cofedol, Cortelax, Digitalina, Digoxin,
Distonocalm, Ergomet, Extraveral, Fasconal, Hipazin, Hiposerpil, Lizadon, Raunervil, Scobutil,
Sirogal, Tusomag, Ulcerotrat, s.a.m.d.
Fitoterapia nu trebuie inteleasa ca parctica exclusivista. Alaturi de ea exista in prezent
produse chimioterapeutice bune si verificate la care se pot asocia produse de origine animala sau
opoterapeutice, produse apicole, oligoelemente, enzime, hormoni etc.
Se pot deslusi cateva aspecte importante:

nu exista un ``panceu universal``, adica un remediu care sa vindece toate bolile. Cu toata
complexitatea lor produsele fitoterapeutice au o actiune principalasi deci o eficienta
majora pentru o afectiune specifica.

sa nu se apeleze la fitoterapie ca la o ultima speranta dupa ce chimioterapia si celelalte


mijloace terapeutice au fost epuizate.

sa nu se apeleze la fitoterapie cand exista produse chimioterapeutice, de sinteza, eficiente,


verificate, netoxice, usor asimilabile.

fitoterapia trebuie sa se bazeze pe indicatiile specialistilor in domenu, deoarece ca ramura


a stiintei si a practicii ea presupune cunostiinte complexe.

fitoterapia, adresandu-se in mare masura bolnavilor cronici, presupune un tratament de


luna durata, bine condusm cu respectarea in acelas timp a celorlalte indicatii medicale.
Fara a subestima rolul chimioterapiei (tratamentul bolilor cu ajutorul medicamentelor de

sinteza), fitoterapia in special si terapia naturala, in general, vine sa completeze ansamblul de


metode preventive si curative practicate in prezent. Dar nu numai sa le completeze, deoarece
dupa cum vom vedea, numeroase substante active din plante, tocmai cele cu actiune puternica,
sunt considerate tratamente de baza si nu adjuvante, in terapeutica moderna.
In legatura cu tratamentul unor boli cu ajutorul plantelor medicinale, se considera
necesara precizarea ca exista trei categorii de plante si substante biologice active izolate, din ele :

1. Plante si substante active biosintetizatede celula vegetala, cu actiune terapeurica foarte


puternica, chiar drastica. Din aceasta grupa fac parte cele care contin alcaloizi, glicozide
de tipul cardiotonicelor, peptide toxice sau saponozide hemolitice. Este cunoscut faptul ca
plantele contin unele dintre cele mai puternice otravuri, cum sunt stricmina, aconitina,
curara, ergotoxina si altele. Toate acestea pot deveni medicamente extrem de utile si de
necesare, dar numai dupa prelucari speciale, dozate exact si aplicate la recomandarile si
sub supravegherea medicilor. Tot in aceasta grupa intra si asa numitele droguri, adica
narcoticele si stupefiantele, cum sunt morfina si derivatii sai

( heroina), hasisul,

mescalina, psilocibina, amida acidului lisergic (L.S.D.), nicotina si altele, care din pacate
scurteaza viata, in special la tineri.

Papaver Somniferum

Cannabis Sativa

(Mac Opiu)

(Canepa Hasis)

Belladonna

Erythroxylon Coca

(Matraguna)
( Cocaina)
2. Plantele sau produse vegetale cu actiune medie sau blanda, care corect administrate, nu
produc efecte secundare nocive. Dintre acestea mentionam: Valeriana, pducelul, Coada
7

soricelului, Anasonul, Anghinarea si multe altele care completeaza favorabil tratamentul


de baza in special in afectiuniile cronice, boli care, in unele cazuri, incep inca din
copilarie.

Pducel

Valeriana

Coada Soricelului

Anason

Anghinare

3. Plante complet lipsite de toxicitate, cum sunt: Musetelul, Teiul, Macesul, Patlagina,
Nalba si multe altele, care pot fi utilizate fara riscuri terapeutice.

Musetel

Tei

Maces

Patlagina

Nalba

II FORME FARMACEUTICE UTILIZATE N FITOTERAPIE


II.1. Forme farmaceutice de uz intern :
1. Solutii extractive apoase:
9

infuzia

decotul

maceratul la rece

siropurile

Se prepar din diferite pri de plant sau amestecuri de plante medicinale, utiliznd ca solvent
apa distilat.
2. Solutii extractive hidroalcoolice:
-

tincturile

vinurile medicinale

cidrurile

Sunt forme famaceutice n care plantele sunt macerate ntr-un amestec de ap i alcool, cu o
concentraie mai mare de alcool n cazul tincturilor sau mai redus n cazul vinurilor i a
cidrurilor medicinale.
3. Alte forme de administrare interna:
-

extracte fluide moi sau uscate

pulberile liofilizate

Sunt forme farmaceutice care necesit instalaii speciale pentru realizarea lor, sunt de fapt
extracte apoase sau hidroalcoolice din plante care apoi se liofiuzeaz n scopul conservriipe o
durat mai mare ded timp.Tot n industria farmaceutic se prepar capsule, celule, soluii
injectabile i alte altele n compoziia crora intr extracte totale sau substane active din plante.
II.2. Forme farmaceutice de uz extern:
- unguentele- sunt preparate de consisten semisolid, formate dintr-o baz de unguent
vaselin, grasimi hidrogenate, lanolin, untur, cear, etc), n care se ncorporeaz
extracte moi sau uscate din plante sau pulberi din plante, uneori substane active
pure. Unguentele sau alifiile sunt destinate exclusiv uzului extern. Exemple:
unguent glbenele, mueel, ttneas, rostopasc, ctin, propolis.
- supozitoarele sau creme solide- se administreaz exclusiv pe cale extern (intraanalsau
intravaginal). Exemple: crem solid cu rin i propolis
- uleiurile medicinale ( aromaterapie)- reprezint o form de macerare a plantelor n ulei de
floarea soarelui, de msline sau arahide, timp de 4-6 sptmani. Exemplu: ulei
suntoare, mueel, coada oricelului, ttneas, ctin, etc.

10

- cataplasmele- se obin fie din frunze proaspete de plante, fie din semine mcinate. Exemple:
mutar, in, ptlgin, etc.
- bile cu plamet (fitobalneologia)- se bazeaz n principal pe aciunea direct la nivelul
tegumentelor sau al mucoaselor. Substanele active se pregtesc n infuzii sau
decocturi, filtreaz i se adaug la apa de baie. Pot fi bi locale, pariale sau bi
generale.
- oeturile aromatice- subt remedii obinute prin macerarea plantelor aromatice n oet de vin,
timp de 7-8 zile, se filtreaz, se folosesc pentru frictiuni locale sau generale.
- inhalaiile- reprezint o form de administrare a uleiurilor eseniale din plante prin tractul
respirator. Se prepar din plante aromatice prin infuzie, fie din uleiuri esentiale,
puse n ap clocotit.
- gargarismele- reprezint o cale de dezinfectare a cavitii bucale i a faringelui cu ajutorul unor
infuzii sau decocturi obinute din plante.
- badijonajele- reprezint o form de aplicare extern, direct pe o leziune a pielii sau a
mucoaselor, a unor substane medicamentoase de sintez chimic. (violet de genian).

III- INDEX TERAPEUTIC AL AFECTIUNILOR CARE SE TRATEAZA CU PLANTE


MEDICINALE
Nr
1

Afectiunea
Abcese

Plante utilizate
-cerentel, coada soricelului,
11

Actiunea
in - antiinflamatoare

musetel,

salvie,

sulfina,

urzica - antiseptica

moarta
2

Acnee

Aftoza bucala

-brusture, cicoare, fasole, frasin, - astringenta


galbenele, hamei

- detoxifianta

-salvie, sulfina

- antiseptica
- antiinflamatoare

Amigdalita

-cerentel, musetel, salvie, tei

- antiseptica
- antiinflamatoare

Anemie

-coada

calului,

coada

racului, - remineralizanta

tintaura
6

Anghina pectorala

-pducel, rostopasca, vasc

- vasodilatatoare central
si periferica

Angiocolite

-anghinare, cicoare, crusin, frasin, - coleretica


sunatoare

- colagoga
- antiinflamatoare

Anorexie

-anason, anghinare, busuioc, cimbru, - creste secretiile


coriandru, fenicul, ghintura, hamei, gastrice
ienupar, isop, maghiran, muschi de
piatra, roinita, talpa gastei, turita
mare, unguras, chimion, ghimbar

Arterite

-pducel, rostopasca, talpa gastei, - vasodilatatoare


vasc

10

Arsuri

periferica

-coada soricelului, frasin, galbenele, - trofica si calmanta


musetel,

plop,

stejar,

schinel,

sunatoare, tataneasa
11

Astm bronsic

-cimbru, fenicul, isop, tei, patlagina, - antiseptica


potbal, talpa gastei, pin, trandafir, - expectoranta
12

eucalipt
12

13

- antispastica

Arteroscleroza

- hipotensiv

-cu hipertensiune

-vasc, traista ciobanului

- scade colesterolul din

-fara hipertensiune

-anghinare, mesteacan, papadie

sange

Avitaminoza

-catina, maces, urzica

- aport important de
vitamine

14

Blefarita

-fenicul, patlagina, sulfina

- antiseptica

15

Boli renale cu

-mesteacan, porumb

- diuretica

albuminurile

- antiseptica
-antiinflamatoare

16

Bronsite ( diverse)

- busuioc, cimbru, coada soricelului, - antispastica


fenicul, iarba mare, isop, ienupar,

(antitusiva)

lumanarica, nalba, muschi de piatra,


patlagina, pin, plop, potbal, salvie,
scai vanat, sovarf, cuisoare.
- lumanarica, eucalipt.
- busuioc, iarba mare, lumanarica,
potbal.

- antiinflamatoare

- anason, busuioc, cimbru, ciubotica - antiseptica


cucului,

coada

calului,

coada

soricelului, fenicul, iarba mare, isop, - expectoranta


lemn

dulce,

lumanarica,

nalba,

plamanarica, plop, potbal, salvie, - bronhodilatatoare


sapunarita, sulfina, tataneasa, tei, trei
frati patati, unguras, urzica moarta.
- coada calului, coada soricelului,
pducel, sovarf, isop, levatica.

17

Calculoza biliara

- mustar negru, ghimbir

- revulsiva

-brusture

- lizeaza calculii

13

-turita mare
18

Calculoza renala

- elimina calculii

-coada racului, mesteacan, maces, - impiedica formarea


osul iepurelui, porumb

calculilor

-turita mare

- elimina calculii
- coleretica

19

Ciroza hepatica

- anghinare

20

Cistita

- fasole, in, merisor, osul iepurelui, - diuretica


pin, pir, porumb

21

Colecistita

- antiseptica

- anghinare, cicoare, crusin, frasin, - colagoga


galbenele, ghintura, iarba mare,
izma, levantica, maces, muschi de
piatra, sapunarita, tei, trei frati
patati, turita mare, tintaura, unguras,
volbura
- coada soricelului, rostopasca
- antispastica

22

Colita

- mur, musetel, sunatoare, roinita

- antidiareica
- antiinflamatoare

23

Conjunctivita

- musetel, patlagina, fenicul, sulfina

- antiseptica
- antiinflamatoare

24

Constipatii

- anghinare, cicoare, crusin, in, lemn - laxativa


dulce, mustar alb, papadie, pelin,
soc, trei frati patati
- crusin, lemn dulce, volbura
- purgativa

25

Contuzii

- ciubotica cucului

- antiinflamatoare

26

Degeraturi

- galbenele, schinel

- reface circulatia
sangelui

14

27

Diabet zaharat

- afin, brusture, dud, fasole, frag, - hipoglicemianta


nuc, salvie, urzica

28

Diaree

- afin, albastrele, busuioc, catina, - antidiareica


cerentel, cires, coada calului, coada
racului,

dud,

frag,

izma,

mur,

merisor, musetel, nuc, patlagina,


plamanarica,

porumbar,

stejar,

rachitan, roinita, tataneasa, traista


ciobanului, trandafir, troscot, turita
mare, urzica, urzica moarta, zmeur
29

Dischinezii biliare

- anghinare, cicoare, crusin, frasin, - colagoga


galbenele, levantica, maces, muschi
de piatra, sapunarita, trei frati patati,
tei, turita mare, tintaura, unguras,
volbura.
- anghinare, cicoare, crusin, frasin, - coleretica
galbenele, maces, papadie, roinita,
salvie, sunatoare, volbura.
- coada soricelului, rostopasca

30

Dismenoree

- antispastica

- cerentel, coada soricelului, coada - analgetica


racului,

galbenele,

frasin,

lemn

dulce, musetel, traista ciobanului


31

Dispepsie

- salcam, sunatoare, zmeur

gastrointestinala

- anason, busuioc, chimen, coada - combate balonarile


soricelului,

coriandru,

- reduce aciditatea
fenicul,

ienupar, izma, levantica, maghiran,


musetel, obligeana, roinita, salvie
- anghinare, busuioc, izma, muschi
de piatra, roinita

- antiemetica

15

32

Eczeme
-

uscate

- iarba mare, musetel

umede

- brusture
-

coada

soricelului,

- antipruriginoasa
galbenele,

musetel, nuc, sapunarita


33

Emfizem pulmonar

- potbal

- antispastica
- emolienta
- expectoranta

34

Enterite

- antiseptica

acute

- cerentel, frag, nuc, stejar

- antidiareica

cronice

- cerentel, sejar

- antiseptica
- antidiareica

35

Enterocolite

- anason, brusture, cimbru, chimen, - antiinflamatoare


coada

racului,

fenicul

musetel, - antiseptica

obligeana, roinita, traista ciobanului


- busuioc, musetel, nuc, rachitan, - antiinflamatoare
sunatoare, stejar.

- antiseptica

36

Faringite

- lemn dulce, stejar

- antiinflamatoare

37

Fistule anale

- stejar, mur, musetel, pelin, urzica

- dezinfectant
- hemostatica
- cicatrizanta

38

Fracturi

- pir

- remineralizanta

39

Furunculoza

- brusture, cicoare, in, nalba, nuc, - detoxifianta


sapunarita, soc, trei frati patati.

- antiseptica
-astringenta

40

Gastrita

- pelin, schinel, sovarf

- hiperacida

- coada calului, dud, aloe, papadie, -hipoacida


salcam, zmeur
16

41

Gingivite

- coada racului, cerentel, musetel, - antiseptica


salvie, sulfina, stejar, talpa gastei

42

Gripa

- antiinflamatoare

- ghintura, pir, salcie, salvie, tei, - antitermica


tintaura, unguras

43

Guta

- coada racului, iarba mare, ienupar, - diurectica


merisor, mesteacan, papadie, pir, - elimina acidul uric
porumb, porumbar, salcie

44

Hemoroizi

-cerentel, coada soricelului, frasin, - analgetica


musetel, pelin, stejar
- cerentel, urzica

- antihemoragica

- coada soricelului, musetel

- protectoare a mucoasei
anorectale

- frasin , musetel, pelin , stejar, - antiinflamatoare


45

Hepatita cronica

sunatoare
- anghinare, cicoare, crusin, frasin, - coleretica
galbenele, maces, papadie, roinita,
salvie, sunatoare, volbura
- coada soricelului, sunatoare
- antispastica

46

Hidropizie

fasole, ienupar, mesteacan, osul - diuretica

iepurelui, pelin
47

Hiperhidroza

- nuc, stejar

- opreste transpiratia

48

Hipermenoree

- coada soricelului, coada racului, - antihemoragica


traita ciobanului, urzica

49

Hipertensiune

isop,

arteriala

patlagina,

mesteacan,
sulfina,

talpa

pducel, - Hipotensiva
gastei,

troscot, vasc
50

Hipertensiune

- traista ciobanului

17

- restabileste tensiunea

arteriala nestabilizata

arteriala

51

Hipogalactie

- busuioc, chimen, fenicul,soc

- creste secretia de lapte

52

Insuficienta cardiaca

- pducel, traista ciobanului, vasc

- cardiotonica

53

Insuficienta cardiaca

- albastrele, anghinare, brusture, - diuretica

cu edeme

busuioc,

cicoare,

cires,

coada

calului, fasole, fenicul, iarba mare,


izma, levantica, maces, maghiran,
merisor, mesteacan, osul iepurelui,
papadie,

pir, plamanarica,

plop,

porumbar, porumb, soc, sulfina, tei


54

Insuficienta renala

- mesteacan

- diuretica

55

cronica cu edeme
Intoxicatii

- cicoare, fasole, mesteacan, osul - detoxifianta


iepurelui, papadie, pir, porumbar,
trei frati patati

56

57

58

Intoxicatii

Menopauza

-arnica, muschi de piatra, nalba, - atiinflamatoare


patlagina

- antiseptica

- lemn dulce, hamei, salvie

- estrogena

- urzica moarta

- sedativa

Metroanexite

- coada racului, frasin, galbenele, - antiinflamatoare a

( leucoree)

musetel, mur, nuc, rachitan, stejar, uterului si trompelor


urzica moarta

59

Metroragie

traista

uterine
ciobanului,

frasin, - restabileste frecventa

galbenele, matase de porumb, salvie ciclului menstrual


60

Nefrita cronica

stejar, urzica
- anghinare, mesteacan

- antiinfalamtaore
- antiseptica
- diuretica

18

61

Nevroza

- hamei, iarba mare, levantica, - sedativa


odolean, paucel, rostopasca, sovarf,
sulfina, talpa gastei, salvie, tei
- hamei, maghiran, odolean, pducel,

62

Nevroza cardiaca

salcie, sulfina, tei, urzica moarta


- odolean, talpa gastei, levantica

- hipotonica
- neurosedativa

63

Obezitate

- osul iepurelui, papadie, soc, urzica

- elimina apa din

64

Plagi

- arnica, cimbru, frasin, galbenele

tesuturi
- cicatrizanta

- iarba mare, pelin, plop, rachitan,


roinita, salcie, salvie, sapunarita, - antiseptica
sunatoare
65

Pielite

- cires, merisor, pir, plop

- antiseptica
- diuretica

66

Pneumonie

- ciubotica cucului, mustar negru

- antiseptica

67

Raceala

- revulsiva
- busuioc, ghintura, pir, salcie, - antitermica
salvie, tei, soc, titaura
- brusture, frasin, galbenele, ienupar, - provoaca transpiratie
isop, pir, salcie, izma, lumanarica,
tei, soc, mesteacan, musetel

68
69

- mustar negru

- revulsiva

Rahitism

- nuc

- fortifianta a

Reumatism

organismului
- coada racului, fasole, frasin, lemn - antiinflamatoare

antiinfalamtor

dulce, mesteacan, porumbar, salcie,

asteoarticular (artrite)

tataneasa
- salcie, salvie

- analgetica

- cimbru, frasin, fasole, galbenele, - antiinflamatoare


izma, mesteacan, musetel, salcie, - analgetica
nuc, pin, pir, levantica, salvie, urzica

19

70

Reumatism

cimbru,

degenerativ (artroze)

fasole, levantica,
mesteacan,

izma,

nuc,

frasin, - bai : activeaza

galbenele, circulatia sangvina

musetel,

pin,

salcie, - antiinflamatoare

salvie, sovarf, urzica

articulara
-analgetica

71

Seboree

- brusture, cimbru, hamei, salvie, - detoxifianta


stejar, urzica

- antiseptica
- astringenta

72

Tahicardie

- pducel, rostopasca, vasc

- reduce frecventa
pulsului

73

Traheite

- lemn dulce, muschi de piatra, - emolienta


patlagina, sovarf

- expectoranta
- antiseptica

74

Trichomonas

- frasin, hamei, galbenele

- antiprotozoare

- rostopasca

- antiseptica

vaginalis
75

Tuberculoza pielii

- cicatrizanta
76

Tuse convulsiva

- fenicul, porumbar, scai vanat, - antiseptica


sovarf, vasc

77

Ulcer gastrointestinal

- busuioc, coada calului, dud, frasin - cicatrizanta


galbenele, lemn dulce, patlagina, - protectoare a mucoasei

78

Ulcer gastroduodenal

plamanarica, sunatoare, tataneasa


- stejar, rachitan

cu melene
79

Ulcer varicos

gastro-duodenale
- antihemoragica
- cicatrizanta

- papadie, salvie

- cicatrizanta
- reface circulatia
sangvina defectuoasa

80

Uretrite

- pin

- diuretica
20

- antiinflamatoare
81

Urticarii

- catina, izma, trei frati patati, turita - detoxifianta


mare

82

Vaginita atrofica

- frasin, galbenele, musetel, nalba, ( macerat in ulei)


salvie, stejar, sunatoare, urzica

- dezinfectanta
- emolienta
- cicatrizanta
- protectoare

83

Varice

- papadie, salvie

- venotonica
- restabileste circulatia
sangvina

84

Viermi intestinali

- anason, afin, cimbru, coriandru, - antihelmintica


ghintura,

iarba

mare,

pelin,

sapunarita

IV CEAIURI MEDICINALE DE LARG CIRCULAIE

21

Ceaiurile medicinale care se gasesc in farmacii si drogherii sunt retete stintifice, preparate
dupa formule bine stabilite, intocmite, verificate si controlate de specialisti.
Prin stabilirea compozitiei unui ceai medicinals-a urmarit realizarea scopului sau
terapeutic cu maxima eficienta si totala lipsa de nocivitate. Fiecare planta medicinala ce intra in
compoitia unui ceai a fost studiata si apreciata ca fiind planta medicinala cu caliti terapeutice.
Asocierea plantelor intr-o compozitie de ceai, se bazeaza pe sinergism ( insumare de
efecte), ceea ce aduce o calitate in plus ceaiului respectiv.
Ceai antiastmatic
Compozitie : frunze si flori de pducel, flori de coada soricelului, frunze de salvie, frunze de
potbal, cimbrisor, frunze de menta, isop, unguras, talpa gastei nalba, sovarf.
Actiune farmacodinamica : mucilagiile din potbal au actiune emolienta fluidificand secretiile
bronsice, favorizand expectoratia. Uleiurile volatile sin salvie, isop, coada soricelului si unguras
au actiune antiseptica si expectoranta. Leonurina din talpa gastei si pducel actioneaza ca sedativ
cardio- vascular. Derivatii triterpenice, crateguslactona, acizii (ursolic, oleanolic si crategic),
bazele purinice, adenina, guanine si derivatii flavonici din pducel, actioneaza ca vasodilatatoare
coronariene si stimulente ale sistemului nervos central si al transpiratiei, precum ca si
bromhodilatatoare. Mentolul din menta, tuiona, pinenul, cineolul din salvie intervin ca
antispastice si expectorante.
Utilizare : astm bronsic
Tratamentul se completeaza cu tigari antiasmatice
Administrare : infuzie 2g % ; se beau 2-3 pahare pe zi ; se poate indulci

Cimbrisorul
Thymus
serpyllum
Ceai antibronsic

Podbalul
Tussilago farfara

22

Isopul

Compozitie : radacina de ciubotica cucului, radacina de iarba mare, muguri de pin, frunze de
patlagina, frunze de urzica, frunze de potbal, sovarf, pir.
Actiune farmacodinamica : mucilagiile din plante fluidifica secretiile bronsice, favorizand
expectoratia. Saponinele din ciubotica cucului au efecte secretolitice si expectorante. Uleiul
volatil din pin si sovarf, continand timol, carvacrol, pinen, borneol, tulon si elentolactona,
actioneza ca bronhodilatator imbunatatind respiratia. Vitaminele A,C,K din urzica au actiune
cicatrizanta si antihemoragica.
Utilizare : bronsite acute si cronice.
Administrare: infuzie 2g % ; 2-3 ceaiuri pe zi a 250 ml fiecare. Se poate indulci dupa gust.

Ciubotica-cucului
Primula officinalis

Iarba mare
Inula helenium

Pirul
Agropyron Repens

Ceai anticolitic
Compozitie : flori de musetel, frunze de roinita, flori de coada soricelului, frunze de menta,
sunatoare, talpa gastei, capsule de mac, fenicul.
Actiune farmacodinamica : uleiurile volatile bogate in azulen, din musetel si coada soricelului,
exercita o actiune antispastica, dezinfectanta si antiinfalamtoare asupra mucoasei intestinale.
Substantele active din fenicul, roinitasi menta au efecte antispastice, dezinfectante, carminative
si antiemetice. Taninul din sunatoare actioneaza ca cicatrizant si astringent, cu efecte bun in
colitele cronice. Leonurina, stahidrina si uleiul volatil din talpa gastei si substantele active din
capsule de mac imprima produsului proprietati sedative si nervoase.
Utilizare : colite si enterocolite acute si cronice.
Administrare : infuzie 2g % ; se beau 2-3 ceaiuri pe zi, neindulcite.
Ceai antidiareic

23

Compozitie : frunze de nuc, coaja de stejar, radacina de cerentel, turita mare, rachitan, cimbrisor,
menta, afin, musetel.
Actiune farmacodinamica : taninurile pe care le contin plantele precipita proteinele, actionand
ca astringent. Fenolii si juglona din nuc, lawsona din rachitan si eugenolul din cerentel, precum
si alte principii active din plante, exercita o actiune antiseptica asupra florei microbiene.
Utilizare : colite si enterocolite.
Administrare : decoct 2g %, se beau 2-3 ceaiuri a 250 ml pe zi, neindulcite.

Rachitan

Frunze de nuc

Turita mare
Agrimoniae herba

Lythrum salicaria L.
Ceai antireumatic

Compozitie : frunze de mesteacan, frunze de frasin, fructe de ienupar, flori de soc, teci de fasole,
coada calului, coaja de salcie.
Actiune farmacodinamica : equisetonina, luteozida, izovercetolul din coada calului si betulozida
din mesteacan, actioneaza ca dizolvante ale cristalelor de urati, iar prin diureza si sudoratia
produsa de tecile de fasole, fructe de ienupar, mesteacan si coada calului elimina toxinele din
corp.Saligenolul si salicina din coada de salcie actioneaza ca analgetice si antitermice.
Utilizare : completeaza tratamentul indicat de medic in reumatismul acut, cronic si artrita urica
( guta) .
Administrare : infuzie 2 g %, se fierbe 1-2 minute, se ia de pe foc si se las in repaus 10-15
minute, se beau 3 cesti a 250 ml de ceai pe zi.

Ceai aromat

24

Compozitie : frunze de frag, frunze de roinita, frunze de zmeur, frunze de maces. Substantele din
plante dau ceaiului un gust placut, acrisor.
Utilizare : in scopuri alimentare.
Ceai calmant
Compozitie : flori de tei, frunze de pducel, radacina de odolean, conuri de hamei, talpa gastei.
Actiune farmacodinamica : esterul valerianicdin uleiul volatil din hamei exercita o actiune
sedativa, valerianatul de bornil si uleiul volatil din odolean, miscoreaza excitabilitatea nervoasa,
uleiul volatil bogat in farnezol din florile de tei are actiune antiseptica si neurosedativa.
Leonurina si celelalte substante din pducel actioneazaca sedativ nervos si cardiovascular.
Utilizare : calmant in stari de excitatie.
Administrare : infuzie 2g , cate 1 pahar de 200 ml la nevoie.
Ceai calmant impotriva tulburarlor cardiace
Compozitie : flori si frunze de pducel, radacina de odolean, flori de tei, talpa gastei, frunze de
menta.
Actiune farmacodinamica : uleiul volatil si valerianatul de metil, din radacinile de odolean,
calmeaza excitatiile nervoase. Leonurina din pducel si talpa gastei, precum si celelalte substante
active, exercita o actiune sedativa asupra complexului nervos cardio- vascular. Uleiurile volatile
din florile de tei si frunzele de menta actioneaza ca sedative nervoase si cardiace, completand
actiunile principiilor celorlalte plante.
Utilizare : tulburari cardiace de origine nervoasa, manifestate prin tahicardie, hipertensiune si
palpitatii.
Administrare : infuzie 2g % ; la nevoie, dimineata si seara cate un pahar de 250 ml de ceai cald.
Ceai contra colicilor pentru copii
Compozitie : frunze de menta, flori de musetel, coriandru, fenicul, anason, chimion.
Actiune farmacodinamica : uleiurile volatile din menta precum si azulenele din musetel,
actioneaza ca atiseptice si atiinflamatoare. Uleiul volatil din venicul imprima ceaiului efect
sedativ. Coriandru actioneaza ca antispastic gastrointestinal ( calmant) si carminativ, stimuland in
acelas timp pofta de mancare.
Utilizare : in colici gastrointestinale.
Administrare : infuzie 1 g %, usor indulcita, cate 50- 100 ml de trei ori pe zi.
Ceai depurativ
25

Compozitie : cicoare, flori de soc, papadie, trei frati patati, volbura, frunze de coacaz negru.
Actiune farmacodinamica : uleiurile volatile din cicoare si soc au actiune diuretica, depurativa,
laxativa si coleretica. Saponinele triterpenice si flavonele, viola, quercitina si rutozida din trei
frati patati, completeaza efectele celorlalte plante.
Utilizare : acnee, furunculoza, diuretic, indicat in obezitate.
Administrare: infuzie 2 g % , se beau 2-3 ceaiuri pe zi a 250 ml, din care unul seara la culcare.

Cicoare
Cichorium intybus

Volbura
Convolvus arvensis

Trei frati patati


Viola tricolor

Ceai dietetic
Compozitie : frunze de afin, frunze de nuc, frunze de dud, teci de fasole, papadie, frunze de
menta.
Actiune farmacodinamica : mirtilina din frunzele de afin, aminoacizii din tecile de fasole, uleiul
volatil din frunzele de nuc si substantele active din frunzele de dud, imprima produsului o
actiune slab hipoglicemianta. Arbutina si hidrochinona din frunzele de afin si uleiul volatil din
frunzele de nuc, actioneaza ca antiseptice. Substantele active din menta si papadie dau bune
rezultate in dischineziile biliare. Produsul are si actiune antidiareica.
Utilizare : adjuvant in tratamentul diabetului zaharat, tulburari cronice de digestie.
Administrare : infuzie 2g %, se beau 2-3 ceaiuri pe zi a 250 ml, neindulcite.

Ceai diuretic
Compozitie :
1)flori de albastrele, frunze de mesteacan, frunze de merisor, radacina de osul iepurelui, rizomi
de pir, matase de porumb, seminte de maces, coada calului.
2) codite de cires, matase de porumb, coada calului, coada soricelului, zamosita.
Actiune farmacodinamica : glucozidele din albastrele, betulozida din mesteacan, flavonele si
arbutozida din merisor, derivati flavonici si triterpenici din osul iepurelui, saponinele, flavonele
si sarurile de potasiu din pir, matasea de porumb si coditele de cirese, au actiune puternic

26

diuretica. Arbutina si hidrochinona din merisor, uleiul volatil din coada calului si azulenul din
coada soricelului sunt antiseptice renale.
Utilizare : diuretic, afectiuni renale.
Administrare : decot 5g la 250 ml apa, se lasa 15 minute repaus, apoi se contiuna fierberea 10
minute, se beau 2-3 ceaiuri pe zi. Se poate indulci.
Ceai gastric
Compozitie :
1)flori de coada soricelului, flori de galbenele, flori de musetel, radacina de odolean, frunze de
menta, papadie, obligeana.
2) flori de galbenele, troscot, coada soricelului, sunatoare, anason, tintaura, coriandru.
Actiune farmacodinamica : azulenul si principiile active din musetel si coada soricelului
actioneaza ca antiseptice si antiinflamatoare, carminative, hipoacidifiante si calmante ale
colicilor gastrice. Principiile active din menta au efecte antiemetice si antidiareice.
Uleiurile volatile din anason si odolean actioneaza ca antiseptice gastrointestinale si carminative.
Principiile amare si uleiul volatil din galbenele au efecte antiinflamatoare si cicatrizante,
contribuind la refacerea tesuturilor ulcerate. Principiile active din troscot si tintaura, uleiurile
volatile din anason si coriandru, precum si glucozidul amara, achileina din coada soricelului,
maresc pofta de mancare.
Utilizare : Ulcer gastric si duodenal. Afectiuni gastrice cu hiperaciditate si balonari abdominale.
Administrare : infuzie 1g %, se lasa acoperit timp de 40 minute, ceaiul se bea caldut sau rece, in
doua reprize , dupa mesele principale. Se face o cura mai indelungata aproximativ de doua luni,
respectandu-se regimul dietetic indicat de medic. Infuzie 2g %, se beau 3 ceaiuri pe zi a 250 ml,
cate unul dupa fiecare masa principala.

Galbenele
Flores Calendulae
Ceai hepatic

Obligeana
Acorus calamus

27

Troscot
Polygonum aviculare L.

Compozitie : flori de coada soricelului, frunze de menta, coaja de crusin, fructe de maces,
radacina de papadie, matase de porumb, turita mare, rostopasca, sunatoare, volbura, anghinare ,
armurariu (seminte)
Actiune farmacodinamica : hipericina, chelidonina si uleiul esential din menta au efecte
antispastice, antiinflamatoare si dezinfectante biliare, sunatoarea actioneaza ca antiinflamatoare
biliara, rostopasca calmeaza colicile biliare, turita mare prin substantele amare are efect colagog
si excita secretiile gastrointestinale. Oximetilantrachinonele din crusin si rezinele, convolvulina
si jalapina din volbura, actioneaza ca laxative, crescand peristaltismul intestinal, deasemenea au
efect colago.
Utilizare : colecistita, dischimezii biliare.
Administrare : decoct 2g %, se fierbe 1-2 minute, se lasa vasul acoperit 15 minute, se beau 3
pahare a 250 ml, cate unul inaintea meselor principale.
Ceai laxativ
Compozitie : frunze de roinita, coaja de crusin, volbura, frunze de senna
Actiune farmacodinamica : compusii oximetilantrachinonici din coaja de crusin si rezinele din
volbura, au actiune laxativa sau purgativa in functie de doza, uleiul volatil si acidul cafeic din
roinita au efecte antispastice, calmand colicile intestinale.
Utilizare : constipatii cronice.
Administrare : decoct 2g %, se fierbe 3-4 minute, se lasa vasul acoperit inca 15 minute, se bea
toata cantitatea seara la culcare ( 250ml). La nevoie se repeta doza.
Ceai laxativ antihemoroidal
Compozitie : coaja de crusin, flori de coada soricelului, ginko biloba
Actiune farmacodinamica : compusi oximetilantrachinonici din coaja de crusin au actiune
purgativa, uleiul volatil bogat in azulen din coada soricelului actioneaza protector, antiseptic si
calmant al mucoasei anorectale.
Utilizare : constipatii cronice si hemoroizi
Administrare : decoct 2g %, se fierbe timp de 3-4 minute, apoi se lasa vasul acoperit 15 minute,
se beau 2-3 ceiuri pe zi , a 250 ml fiecare.

Ginkgo Biloba
Ceai pentru gargara

28

Compozitie : frunze de salvie, frunze de nalba mare, flori de musetel, capsule de mac, radacina
de cerentel, cimbrisor.
Actiune farmacodinamica : mucilagiile din nalba au actiune emolienta, uleiul volatil din musetel
bogat in azulen si timol impreuna cu substantele active din cimbrisor, salvie si cerentel, au
actiune dezinfectanta si antiinflamatoare locala, reducand secretiile mucoaselor inflamate,
tuionul din plante actioneaza ca astringent, alcaloizii din capsulele de mac au actiune anestezica.
Utilizare : afectiuni ale cailor respiratorii superioare (amigdalite, faringite, laringite)
Administrare : decoct 3-4 linguri de plante la 500 ml apa clocotita, se fierbe 1-2 minute, se lasa
vasul acoperit inca 5 minute, se face gargara cu ceaiul cald, de cateva ori pe zi.

Frunze de salvie

Ceai pectoral
Compozitie : flori de ciubotica cucului, flori de nalba, flori de tei, frunze de nalba mare, isop,
cimbru de cultura, trei frati patati.
Actiune farmacodinamica : timolul si carvacrolul continute in uleiul volatil din cimbru de
cultura actioneaza asupra sistemului nervos, producand bronhodilatatie si ameliorand respiratia,
flavonele din trei frati patati usureaza expectoratia, saponinele din ciubotica cucului au actiune
expectoranta, mucilagiile din tei si nalba sunt emoliente si antiinflamatoare ale cailor respiratorii
superioare, uleiurile volatile din isop si tei au actiune emolienta, expectoranta si antispastica.
Utilizare : bronsite acute si cronice, gripa, raceala , laringite.
Administrare : infuzie 2g % , se beau 2-3 ceaiuri pe zi.
Ceai sedativ
Compozitie : flori de tei, capsule de mac, radacina de odolean, conuri de hamei, talpa gastei,
sovarf, pasiflora, valeriana.
Actiune farmacodinamica : majoritatea plantelor intrand in compozitia ceiului calmant au
actiune asemanatoare acestuia. In plus, uleiul volatil din sovarf si principiile active din capsulele
de mac asemanatoare opiumului si morfinei, actioneaza ca sedative nervoase si hipnotice.
Utilizare : stari de excitatie nervoasa, insomnie.
29

Administrare : infuzie, 1 lingurita la 350 ml apa clocotita, se bea toata cantitatea seara la culcare,
in cazuri de insomnie rebela, se mai bea un ceai dupa amiaza.

Hamei
Ceai sudorific
Compozitie : flori de tei, flori de soc, flori de musetel, rizomi de pir, isop.
Actiune farmacodinamica : uleiul volatil din sic, mareste secretia glandelor sudoripare,
producand sudoratie, in acest fel elimina toxinele din corp si apa din tesuturi, uleiurile volatile
din musetel si isop au actiune antiseptica asupra aparatului respirator, saponinele din pir au o
actiune puternic diuretica.
Utilizare : gripa, raceala
Administrare : infuzie 2g %, se beau 2-3 ceaiuri fierbinti pe zi, din care ultimul seara la culcare.

Flori de soc
Ceai tonic aperitiv
Compozitie : rizomi de obligeana , radacina de ghintura, coriandru, maces, tintaura, schinel,
pelin.
Actiune farmacodinamica : principiile amare din pelin, benedictina si onicina din schinel
acorina si azarona din obligeana, stimuleaza secretiile gastrointestinale, uleiurile volatile din
pelin tuiolul, si din obligeana, azarona, aldehida azarilica si cineolul, completeaza actiunea,
marind si peristaltismul intestinal, heterozidele amare din ghintura declanseaza senzatia de
foame, principiile active din celelalte plante completeaza actiunea ceaiului.
Utilizare : convalescenta, anemii, lipsa poftei de mancare.
Administrare : infuzie 2g %, se iau 2-3 linguri, cu o jumatate de ora inaintea meselor principale.
V- CEAIURI FOLOSITE N MEDICINA POPULAR

30

Din cele mai vechi timpuri omul a folosit plantele pentru alinarea unor suferinte sau
vindecarea anumitor boli. Utilizarea acestor plante s-a transmis si imbogatit din generatie in
generatie, constituind o valoroasa experienta, care mai tarziu a fost punctual de plecare al unor
studii si cercetari stiintifice care au dus la crearea fitoterapiei moderne.
Faptul ca in medicina populara, transmisa pe cale orala, sunt raspandite si astazi in
majoritatea regiunilor tarii o serie de retete alcatuite din plante medicinale, dovedeste ca aceastea
au rezistat de-a lungul anilor, deoarece au efecte tamaduitoare certe, verificate in timp.
Aceste remedii din medicina populara pentru a fi folositoare trebuie completate de la caz
la caz cu un regim alimentar si de viata adecvate.
Ceai antidiabetic
Compozitie : frunze de afin, frunze de dud, frunze de nuc, flori de galbenele, teci de fasole,
sunatoare, scortisoara.
Actiune farmacodinamica : mirtilina din frunzele de afin, aminoacizii din tecile de fasole, uleiul
volatil din frunzele de nuci si substantele active din frunzele de dud scad zaharul din sange,
usurand activitatea pancreasului ; florile de galbenele si sunatoarea reduc inflamatiile biliare si
regleaza functiile biliare.
Utilizare : diabet zaharat , dischinezii biliare.
Modul de preparare si administrare : se amesteca bine 2 lingurite de frunze de afin, 9 lingurite
de teci de fasole, 3 lingurite de frunze de dud, 2 lingurite de frunze de nuc, 2 lingurite de flori de
galbenele si 2 lingurite de sunatoare.
Infuzie : 3 lingurite de amestec la 400 ml de apa clocotita ; se bea fractionat in 3 reprize, ianitea
meselor principale.

Frunze de dud

Ceai calmant
Compozitie : flori de galbenele, radacini de lemn dulce, traista ciobanului, coada racului
31

Actiune farmacodinamica : uleiul volatil din galbenele, glicirizina din lemnul dulce si
substantele active din traista ciobanului, actioneaza ca analgetice, calmand durerile din timpul
ciclului.
Utilizare : dismenoree
Modul de preparare si administrare : se amesteca bine 2 lingurite de traista ciobanului, 4
lingurite de coada racului, 2 linguriteflori de galbenele si 3 lingurite de lemn dulce. Amestecul
obinut se imparte in 4 parti egale.
Infuzie sau decoct : un sfert din acest amestec se introduce in 300 ml apa clocotita ; se lasa vasul
acoperit 15 minute ; pentru decoct se mai fierbe la foc scazut 5 minute ; se utilizeaza in 3
reprize ; dupa mesele principale. Tratamentul se incepe cu cateva zile inainte de perioada ciclului
menstrual.

Traista ciobanului
Ceai cardiotonic
Compozitie : frunze de pducel, frunze de vasc, traista ciobanului, talpa gastei, roinita
Actiune farmacodinamica : acetilcolina din traista ciobanului, bazele purinice, Aadenina si
guanina din pducel, saponinele triterpinice din frunzele de vasc sunt vasodilatatoare
coronariene.
Viscina si viscotoxina din frunzele de vasc au actiune cardiotonica ; leonurina, din pducel si
talpa gastei, actioneaza ca vasodilatatoareperiferica si sedativa a sistemului nervos. Substantele
active din vasc, pducel si talpa gastei au actiune usor hipotensiva. De asemenea, pducelul
actioneaza ca bronhodilatatoare si stimulent al respiratiei.
Utilizare : insuficiente cardiace, angina pectorala.
Modul de preparare si administrare : macerare la rece ; se introduce cate o lingurita rasa din
fiecare planta in 300 ml apa, la temperatura camerei.
Se lasa la macerat 8 ore. Se bea in 3 reprize, in decursul unei zile, ultima parte, de preferinta
inainte de culcare.

32

Ceai carminativ
Compozitie : frunze de menta, fructe de fenicul, rizomi de obligeana, busuioc.
Actiune farmacodinamica : uleiurile volatile din plante cresc secretia gastrica, ajutand la
normalizarea digestiei.
Utilizare : balonari abdominale.
Modul de preparare si administrare : infuzie- 1 lingurita de busuioc, 1 lingurita de frunze de
menta, o lingurita de rizomi de obligeana, 3-4 fructe de fenicul, la 300 ml apa clocotita, se bea
fractionat in 3 reprize, dupa mesele principale.

Busuioc
Ceai de cicoare
Compozitie : radacina de cicoare
Actiune farmacodinamica : uleiul volatil si substantele active din planta au actiune colagoga si
coleretica, de asemnea, cresc peristaltismul intestinal.
Utilizare : hepatite cronice evolutive, hepatite cronice stabilizate, dischinezii biliare, constipatii
cronice, acnee, furunculoza.
Modul de preparare si administrarei : decoct 2 lingurite la 200 ml apa, se fierbe 5 minute, se
lasa sa se decanteze (limpezeasca), se bea 1/3 pe stomacul gol dimineata, iar restul in 2 reprize,
inaintea meselor principale. Se poate bea neindulcit.
Contraindicatii : afectiuni acute hepato-biliare
Ceai diuretic
Compozitie : frunze de nuc, codite de cirese, rizomi de pir, coada calului.
Actiune farmacodinamica : saponinele din rizomii de pir si sarurile de potasiu din coditele de
cires au actiune puternic diuretica, uleiurile volatile din coada calului, din frune de nuc si din
rizomii de pir au actiune antiseptica ; saponinele din rizomii de pir produc sudoratie, scazand
febra.
Utilizare : diuretic, infectii renale insotite de febra.

33

Modul de preparare si administrare : decoct : 1 lingurita coada calului, 2 lingurite rizomi de pir,
1 lingurita frunze de nuc, pumn de cozi de cirese, la 400 ml apa ; se fierbe 10 minute ; se bea
fractionat in 2-3 reprize, in decursul unei zile.

Coada Calului
Ceai pentru enterocolite de fermentatie
Compozitie : frunze de menta, frunze de nuc, roinita
Actiune farmacodinamica : uleiurile volatile din frunzele de menta si roinita au efect
bacteriostatic intestinal ; hidrojuglona din frunzele de nueste antiseptica gastrointestinala ;
taninul din frunzele de nuc si roinita precipita proteinele in tractul intestinal, actionant ca
stringent ; linalolul din roinita are efect carminativ. Alte substante din plante actineaza ca
antispastice gastrointestinalesi regulatoare ale functiilor hepatice.
Utilizare : enterocolitele cronice, diarei infectioase, dischinezii biliare cu tulburari de tranzit
intestinal.
Modul de preparare si administrare : infuzie : cate o lingurita din fiecare planta la 300 ml apa
clocotita ; se tine vasul acoperit circa 20 minute, apoi se strecoara si se bea in 3 reprize, inaintea
meselor principale. In enterocolitele acute si diarei infectioase, nu se consuma timp de 24 ore
decat orez fiert in apa sub forma de supa sau pilaf, fara grasime ( 1 ceasca de orez la 1 kg apa se
fierbe pana ramane 1 cana supa de orez).

Roinita
Ceai expectorant
Compozitie : frunze de patlagina, cimbrisor, scai vant.

34

Actiune farmacodinamica : saponinele din scaiul vanat, uleiul volatil din cimbrisor si
mucilagiile ( pentazone, acid polikronic) din patlagina, exercita o actiune puternic antitusiva
(antispastica) . De asemenea sunt emoliente si expectorante.
Utilizare : tuse, tuse convulsiva, bronsita.
Modul de preparare si administrare : infuzie : lingurita scai de vant, 1 lingurita cimbrisor, 1
lingurita patlagina, lla 300 ml apa clocotita ; se bea fractionat in 3-4 reprize, in decursul unei
zile.

Scai vanat
Ceai pentru ficat
Compozitie 1 : radacina de cicoare, papadie
Compozitie 2 : flori de galbenele, sunatoare, rostopasca.
Actiune farmacodinamica : uleiul volatil si taninul catehic din sunatoare si substantele active
din galbenele, au actiune antiinflamatoare gastrointestinala. Colina din sunatoare impiedica
infiltrarea grasa a ficatului. Substantele active din plante au actiune coleretica so colagoga.
Cicoarea are efect laxativ.
Utilizare : hepatite cronice evolutive, dischinezii biliare, enterocolite si constipatii.
Modul de preparare si administrare.
1. Doua lingurite rase de radacina de cicoare prajita in 150 ml apa rece. Dupa ce da in clocot, se
continua fierberea inca 5 minute. Se lasa sa se decanteze ; se bea jumatate dimineata pe stomacul
gol, iar cealalta jumatate inaintea unei mese principale ( la pranz)
2. Se face infuzie cu o lingurita rasa de sunatoare , una de galbenele si una de rostopasca, in 200
ml apa clocotita ; se lasa vasul acoperit 15 minute ; dupa strecurare, se bea din cantitate in
jurul orei 18 si cealalta seara la culcare.
Zilnic se utilizeaza cele doua copozitii. Cura dureaza pana la disparitia fenomenelor ; se reia la
nevoie sau se continua daca este nevoie.

35

Papadie
Ceai gastric
Compozitie : flori de galbenele, flori de musetel, flori de salcam, radacina de lemn dulce,
radacina de tataneasa, sunatoare, obligeana.
Actiune farmacodinamica : pe langa regimul de viata alimentar impus de aceasta boala, plantele
medicinale actioneaza ca un adjuvant benefacator. Astfel substantele active din galbenele,
musetel, sunatoare si lemn dulce intesifica circulatia sangelui la nivelul tesuturilor, grabind
vindecarea ulceratiilor, actionand si ca protectoare a mucoasei gastrice ; substantele active din
galbenele si sunatoare au efect colagog si coleretic hepatic ; glicirizina din lemnul dulce mareste
peristaltismul intestinal, inlaturand constipatia ; florile de salcam sunt hipoacidifiante gastrice.
Utilizare : ulcer gastric si duodenal, dichinezii biliare.
Modul de preparare si administrare : se amesteca 3 lingurite de flori de galbenele, 3 lingurite de
lemn dulce, 3 lingurite de flori de musetel, 3 lingurite de sunatoare, 2 lingurite de tataneasa si 3
lingurite de flori de salcam.
Infuzie : 3 lingurite de amestec la 500 ml apa clocotita ; se lasa vasul acoperit 30 minute ; dupa
racire la temperatura camerei, se bea fractionat in 3 reprize, dupa mesele principale.

Flori de salcan

Ceai pentru gargara


Compozitie : radacina de nalba, radacina de cerentel, flori de musetel, flori de galbenele.

36

Actiune farmacodinamica : eugenolul din cerentel si uleiul colatil din musetel exercita o
puternica actiune antiseptica ; eleiul volatil din musetel si mucilagiile din nalba sunt emoliente si
antiinflamatoare ; substantele active din galbenele completeaza actiunea celorlalte plante prin
activarea circulatiei sangvine, la nivelul tesuturilor.
Utilizare : laringite, amigdalite
Modul de preparare si administrare : infuzie : 1 lingurita de radacina de nalba, 1 lingurita
radacina de cerentel, 2 lingurite flori de musetel, 2 lingurite de flori de galbenele la 300 ml apa
clocotita ; sub forma de gargara de 3-4 ori pe zi ; dupa gargara nu se va manca si bea timp de o
ora.

Flori de musetel
Ceai hemostatic
Compozitie : flori de coada soricelului, frunze de urzica, coaja de crusin.
Actiune farmacodinamica : tratamentul se va efectua atat intern cat si extern.
Intern : uleiul volatil din coada soricelului si urzica are actiune puternic hemostatica ; substantele
active din coada soricelului intervin ca protectoare ale mucoasei anorectale. Crusinul, prin
compusii sai antrachinonici, mareste peristaltismul intestinal, favorizand golirea acestuia si
inlaturand constipatia.
Extern : flori de musetel, frunze de frasin, coaja de stejar, pelin.
Utilizare : hemoragii hemoroidale
Modul de preparare si administrare : decoct : 1 lingurita coaja de crusin, 2 lingurite coada
soricelului, 1 lingurita frunza de urzica la 300 ml apa ; se fierbe 3-4 minute la foc scazut, apoi se
lasa la cald inca 15 minute. Se bea in doua reprize, din care un ceai seara la culcare. Doza de
crusin se va stabili in functie de individ.

Ceai pentru hipertensiune arteriala


Compozitie : Frunze de mesteacan, frunze de vasc, flori de lavanda, pducel, talpa gastei.
37

Actiune farmacodinamica : acetilcolina din saponinele triterpinice si acidul oleanolic din vasc,
flavonele, overcetrol, viteroxid si hiproxid din pducel, saponinele si flavonele din mesteaca,
cresc permeabilitatea vasculara, sunt vasodilatatoare coronariene si periferice, brahicardice si
hipotensive imediate si de durata. Substantele active din lavanda au efecte neurosedative.
Leonurina din talpa gastei, completeaza efectele hipotensive ale celorlalte plante.
Utilizare : hipertensiune arteriala, tahicardie, palpitatii, extrasistole.
Modul de preparare si administrare : macerat la rece : se amesteca 2 lingurite de frunze de
mesteacan, 1 lingurita de pducel, 1 lingurita de frunze de vasc, 1 lingurita flori de lavanda, 1
lingurita talpa gastei. din aceasta cantitate se introduce in 250 ml apa, la temperatura camerei ;
se lasa 8 ore la macerat ; se bea in 3 reprize in decursul unei zile, din care ultima parte seara la
culcare. Dupa 8 zile de tratament se va controla tensiunea arteriala. Daca tratamentul se continua,
se vor efectua controale periodice medicale.

Mesteacan
Ceai de lamaie
Compozitie : 1 lamaie
Actiune farmacodinamica : uleiul volatil si substantele active din fruct au actiune calmanta
asupra sistemului hepato- biliar, reduc colesterolul din sange, impiedicand depunerile de grasimi
in peretii arterelor ; de asemenea, conine cantiti insemnate de vitamina C.
Utilizare : crize acute hepato-biliare, carente in vitamina C, ateroscleroza.
Modul de preparare si administrare: decoct: se taie o lamaie in doua jumatati, care se storc in
ceascain care se va bea ceaiul. Fructul stors (cojile) se taie in bucati mici si se fierbe 15 minute in
30 ml apa, in care se pun si cateva lingrite de zahar, dupa gust. In timpul fierberii, vasul trebuie
sa fie acoperit. Ceaiul se rastoarna peste zeama din ceasca. Se bea fierbinte in afectiunile hepato
biliare si rece in celelalte cazuri.
Ceai sedativ
Compozitie: flori de lavanda, flori si frunze de pducel, odolea, valeriana, roinita.
38

Actiune farmacodinamica: uleiul volatil din lavanda, derivatii flavonici din pducel si uleiul
volatil si valerianatul de metil din odolean, micsoreaza excitabilitatea nervoasa avand efecte
neurosedative.
Utilizare: ca sedativ in stari de climacterium si distonie neurovegetativa, cu palpitatii ; ca
somnifer in insomnii.
Modul de preparare si administrare: infuzie: 2 lingurite din fiecare planta la 400 ml apa
clocotita. Se strecoara dupa 30 minute si se tine la rece.
Sedati: cate 2 linguri, de 3 ori pe zi .
Somnifer: 3-4 linguri, seara la culcare.
Doza prescrisa se va stabili in functie de individ.

Flori de lavanda
Ceai tonic
Compozitie: fructe de coriandru, rizomi de obligeana, papadie.
Actiune farmacodinamica: uleiurile volatile din obligeana si coriandru si principiile amare din
papadie actioneaza ca stimulente ale secretiilor gastrointestinale, marind pofta de mancare si
eliminand gazele din abdomen. Substantele active din papadie si obligeana maresc secretia
biliara si usureaza evacuarea bilei din vezicula biliara in intestin.
Utilizare: lipsa apetitului ( poftei de mancare), dischinezii biliare.
Modul de preparare si administrare: infuzie: cate 1 lingurita din fiecare planta la 300 ml apa
clocotita; fructele de coriandru se vor zdrobi inainte de a fi introduse in apa; ceaiul se bea
fractionat in 2 reprize, ianintea meselor principale, cu 15-20 minute.

VI- TRADITIONAL SI MODERN IN FITOTERAPIE


VI.1 AROMATERAPIA
39

O buna parte din plantele medicinale isi bazeza actiunea lor terapeutica pe un grup de
substante chimice care, intr-un cuvant, sunt numite uleiuri volatile, uleiuri etrice, uleiuri esentiale
sau uleiuri aromatice. Exista un numar mare de plante care contin aceste substante active, plante
utilizate fie in scopuri codimentare, fie ca parfumuri sau pentru proprietatile lor terapeutice.
Desi termen relativ nou, aromaterapia este utilizata cu succes de o serie de cercetatori si
medici practicieni din Franta, Anglia, Italia, Rusia, S.U.A., Germania; acestia recurg la
binefacerile tratamentului cu substante aromate, la aromaterapie.
Uleiurile volatile pot fi obinute relativ usor cu minimum de investitii, inlocuid cu succes
o gama larga de antibiotice, inlaturand cosecintele negative ale acestora in special in tratamentele
de lunga durata.
Scopul semnalarii efectelor terapeutice ale uleiurilor volatile este dublu: in primul rand,
utilizarea uleiurilor volatile pentru efectele lor asupra numerosilor germeni patogeni, ceea ce va
duce la scaderea consumului exagerat de antibiotice. In al doilea rand, asa cum practica
aromaterapiei a demonstrat-o, numeroase tulpini de bacterii rezistente la antibiotice pot fi
anihilate prin actiunea antimicrobiana a uleiurilor volatile. Alaturi de actiunea bactericida sau
bacteriostatica, uleiurile volatile au si alte proprietati terapeutice remarcabile.
Spre exemplu busuiocul are proprietati antiseptice intestinale, antispastice si tonice
nervine, actionand in special asupra cortico-suprarenalelor fiind larg utilizat, in deosebi, de
popoarele asiatice in astenii nervoase, spasme gastrice si pilorice, in infectii intestinale etc. Toate
aceste proprietati se bazeaza pe compozitia chimica a uleiului volatil din busuioc, obinut prin
antrenarea cu vapori de apa. O serie de plante exotice si unele cultivate in tara noastra ( isopul,
rozmarinul, etc) contin borneol care, utilizat intern si extern are actiune antimicrobiana si este
stimulent cortico-suprarenal.
Majoritatea oamenilor cunosc proprietatile curative ale musetelului ( Matricaria
chamomilla), dar foarte putini stiu ca o specie similara (Anthemis nobilis sin. Matricaria
inodora), denumita de noi: Musetelul prost- datorita numeroaselor componente active din
uleiul volatil obinut din aceasta specie are aproape 30 utilizari in aromaterapia din alte tari, din
care amintim: insomnii, tulburari de menopauza, migrene, ameteli, ulcere stomacale si ulceratii
intestinale, emterite, anemie, convulsii, ascaridoza, oxiuraza, dermatoze etc.
Chiar obisnuita scortisoara utilizata la noi in scopuri codimentare este un bun stimulent al
functiilor circulatorii, cardiace si respiratorii, are propietati antiseptice si carminative
hemostatice, vermifuge etc.
40

Exemple similare de plante continand uleiuri volatile sau fractiuni ale acestora se ridica
la cateva sute, iar numarul retetelor aromaterapeutice, in care intra alaturi de uleiuri volatile
extracte de plante sau microelemente, se pot estima astazi pe diferitele meridiane ale globului la
cateva mii.
Uleiurile esentiale sub forma unor variate preparate, in diferite dilutii, solubilizate in
alcool sau in uleiuri grase, utilizate ca vehicul se manifesta favorabil in numeroase afectiuni
ale pielii, ca una din urmatoarele actiuni:
1)Antiseptica- in diverse rani, arsuri, plagi
- ulei de cimbru, salvie, eucalipt, levantica, galbenele
2)Antiinflamatorie- in eczeme, plagi infectate
- ulei de geraniu, musetel, coada soricelului
3)Expectoranta si fluidificare a secretiilor bronsice si spasmolitica
- ulei de eucalipt, pin, brad, cimbru, lemn de santal, anason
4)Efecte asupra aparatului cardio-vascular
- ulei de lavanda, rosmarin , ylang-ylang ;
5)Efect imunostimulent
-ulei catina, ulei geraniu ;
6)Efect afrodisiac
-ulei salvie , cardamonum, insomnie, trandafir, patchouli ;
7)In afectiuni ale sistemului nervos central si peroferic
- ulei de lemn santal, flori de tei , levantica, maghiran dulce, hamei, lamaie, bergamota ;
8) Efecte antibacteriene si antivirotice
- ulei de pin, elei de eucalipt, ulei de cuisoare, ulei de scortisoara, ulei de cimbru ;
9) In combaterea unor afectiuni digestive
- ulei de chimion , ulei de anason, ulei de menta, portocal, busuioc, musetel, galbenele,
sunatoare, lavanda ;
10) In combaterea unor afectiuni ale aparatului urinar
-ulei de musetel, trandafir, bergamot, myrtha.
Utilizarea uleiurilor pentru masaj sa baie, se vor dilua picaturile de ulei esential intr-o
lingura de ulei vehicul comestibil ( ulei de masline, ulei de floarea soarelui, ulei de soia, etc).
In general, efectele unei substante aromatice depind de mai multi factori : de modul si de
timpl de aplicare a acestor terapii, de toate circumstantele in care au fost utilizate, de varsta, de
sex si de personalitatea individuala.

41

VI.2 FITOBALNEOLOGIA

Un alt domeniu de utilizare a plantelor medicinale, in special a celor aromatice, este


tratamentul extern sub forma de bai medicinale.
Acest tratament este utilizat astazi in mai multe tari ale lumii. Fie ca infuzii sau decocturi
de plante, fie sub forma de impachetari sau ca extracte de plante sau uleiuri volatile, aceste
spume pentru bai se utilizeaza tot mai mult in balneologie.
Fitobalneologia se bazeaza pe actiunea directa a substantelor active cu actiunea sedativa,
antiseptica, antiinflamatoare, cicatrizanta, antipruriginoasa, de activare a circulatie periferice.
Tegumentele fiind destul de permeabile pentru unele substante active, acestea pot fi
transportate de catre curentul sangvin in intreg organismul. Datorita acestui fapt baile cu plante
se recomanda si intr-o serie de boli interne. De exemplu, rezultatele bune se obin in starile de
surmenaj si surescitare, in afectiuni gencologice, in boala reumatismala, in numeroase boli de
piele, in hipotonie, tulburari circulatorii, in fectiuni ale cailor respiratorii, in distonii neurovegetative, tulburari de menopauza, etc. In acest scop se utilizeaza plante ce contin cantiti mari
de uleiuri volatile, taninuri, alantoina sau alte substante active.
Ca mod de ecxctractie a substantelor active se utilizeaza procedeul prin infuzare sau
decoctie, prin percolare in cazul tincturilo sau prin antrenare cu vapori de apa in cazul uleiurilor
volatile. Pentru obinerea unor extracte concentrate pentru bai, uleiurile volatile se dizolva in
alcool concentrat 95 in proportie de 5-10g% ulei volatil sau in tincturi de plante obinute cu
alcool concentrat .
VII- ESENTE FLORALE . TERAPIA BACH
Orice planta din natur are caliti curative
Esentele florale pot ajuta la mentinerea sanatatii si a stari de bine, alaturi de homeopatie,
fitoterapie, apiterapie si a altor remedii complementare. Acestea sunt tincturi obinute din muguri
sau coralele a diferitelor flori, puse la macerat in apa distilata, la lumina naturala. Ele nu sunt
potentate in maniera homeopata, ramanand in starea lor naturala, denumita esenta-mama ;
ulterior sunt pastrate in alcool, care are rolul de conservant, care retine esenta florii eliberata in
apa. Actuala esenta preia proprietatiile curative asupra starilor emotionale si reda stabilitatea si
echilibrul organismului.

42

CONCLUZII
Fitoterapia, a ajuns sa ocupe un rol din ce in ce mai important in viata omului, el recurge
astazi din ce in ce mai mult la darurile generoase ale florei spontane, atat pentru pastrarea
43

sanatatii sale, cat mai ales pentru redobandirea ei, in cazul unor imbolnaviri, dar omul trebuie sa
participe constient si bine informat, atunci cand isi pune problema sa recolteze, sa conserve sau
sa prepare unele produse fitoteraputice in farmacia casei.
Departe de a avea pretentia de a da in aceasta lucrare alfabetul fitoterapiei, am prezentat
cateva dintre principalele specii de plante sau amestecuri de plante care se pot utiliza sub forma
cea mai simpla de prelucrare a materiei prime si de administrare, la indemana oricui.
Majoritatea plantelor sau amestecurilor de plante se administreaza bolnavilor sub forma
de infuzie sau decoct ca adjuvante ale tratamentului de baza prescris de medic.
Pentru recunoasterea plantelor medicinale exista numeroase lucrari de specialitate. In
cazul in care apare cel mai mic dubiu asupra identitatii botanice a plantei respective, este necesar
sa se apeleze la specialisti. Exista plante toxice care pot da nastere la accidente.
Eficienta plantelor medicinale depinde de calitatea si puritatea lor, de perioada recoltarii,
de modul de uscare si conservare, de vechimea lor.
Indrumarile pentru utilizarea plantelor medicinale cuprinse in aceasta lucrare le-am
adunat cu scopul de a veni in ajutorul asistentului de farmacie care trebuie sa fie un foarte bun
cunoscator al acestora.
Fitoterapia implica conceptul de a trai in armonie cu intregul regn vegetal , atat in plan
fizic cat si in plan afectiv, umplandu-ne mintea si sufletul de pace si armonie.

BIBLIOGRAFIE

Lucia Popovici, Constanta Moruzi, Ion Toma- Atlas Botaic44

Edit. Didactica si pedagogica, Bucuresti 1985


Eugen Fischer- Dictionarul plantelor medicinaleEdit. Gamma Pres, Bucuresti 1999
Emanoil Grigorescu Din ierburi s-au nascut medicamenteleEdit. Albatros, Iasi 1987
Ovidiu Bojor, Mircea Alexan Plantele medicinale de la A la ZBucuresti 1983
Ovidiu Bojor, Mircea Alexan Plantele medicinale, izvor de sanatateBucuresti 1981
Maria Alexandriu-Peiulescu, Horia Popescu Plante medicinale in terapia moderna Bucuresti 1978
Ovidiu Bojor , Octavian Popescu- Fitoterapie traditionala si moderna
Bucuresti 2009
Ovidiu Bojor, Maria Pop, Elisabeta Olos- Remedii din Farmacia Naturii
Bucuresti, 2004

45