CE TREBUIE S TIM DESPRE VITAMINE ?

Vitaminele sunt subsane cu structur complex (compu i organici) care nu pot fi

sintetizate de ctre organism, ns a cror prezen n corpul uman este absolute obligatorie
pentru ndeplinirea unor funcii eseniale ale acestuia. Spre deosebire de protein, lipide sau
glucide, vitaminele nu reprezint surse de calorii i ne sunt necesare n cantiti mult mai mici
dect acestea. n funcie de modul n care se dizolv n diverse solu ii, vitaminele sunt clasificate
n liposolubile ( vitamina A, D, E, i K) i hidrosolubile ( vitaminele din grupul B i vitamina
C).
DE CE NE SUNT NECESARE VITAMINELE ?

Fiecare vitamin are anumite roluri specifice n organism.

Vitaminele liposolubile: Vitamina A joac un rol important n vedere (participnd la
formarea imaginii la nivelul retinei), n pstrarea integritii esuturilor epiteliale de la nivelul
pielii i mucoaselor organismului, n aprarea mpotriva infeciilor i n procesele de cretere i
dezvoltare. Vitamina D regleaz circuitul calciului i fosforului n organism, fiind extrem de
important pentru sntatea osoas. Vitamina E are funcie de antioxidant, protejnd unele
substane din structura membranelor celulare (cum sunt acizii grai nesaturai) mpotriva
distrugerii determinate de compuii cu aciune oxidant. Vitamina K are drept rol principal
intervenia n sinteza la nivelul ficatului a unora dintre factorii implicai n coagularea sngelui,
dar se pare c este implicat i n procesul de fixare a calciului la nivelul oaselor.
Vitaminele hidrosolubile: Vitamina B1 (tiamina) este implicat n conducerea
informaiei prin fibra nervoas i n diverse reacii chimice care duc la ndeplinire transformarea
glucidelor n organism i utilizarea lor pentru produce- 20 rea de energie. Vitaminele B2
(riboflavina) i B3 (vitamina PP, niacina) particip i ele la diverse reacii chimice de tip oxidarereducere ce servesc la prelucrarea n organism a proteinelor, lipidelor i glucidelor. Vitamina B5
(acidul pantotenic) are i ea rol n aprarea mpotriva infeciilor i este o prezen practic
constant n toate cile metabolice majore ale organismului, fiind parte component a unei
molecule care se afl la intersecia acestora, denumit acetilcoenzima A, iar vitamina B6 i

vitamina H (biotina) sunt i ele implicate n multiple reacii chimice ce se desfoar continuu n
corpul uman. Vitamina B12 (ciancobalamina) i acidul folic sunt eseniale n desfurarea
normal a proceselor metabolice care particip la formarea hemului i a lanurilor de ADN i
proteine (asigurnd prin aceasta desfurarea normal a creterii i reproducerii celulare).
Vitamina C (acidul ascorbic) particip i ea la coordonarea a numeroase funcii metabolice, la
aprarea antiinfecioas i la sinteza colagenului, ajut la absorbia fierului i are rol de aprare a
structurilor organismului mpotriva agenilor oxidani.

VITAMINA K (MENADION)
ISTORIC - Vitamina K a fost descoperita intamplator de catre un cercetator danez, Henrik Dam,
in urma unor cercetari din 1920 privind rolul colesterolului in dieta. S-a observat ca dieta saraca
in colesterol administrata unor pui timp de mai multe saptamani determina hemoragii, in timp ce
suplimentarea dietei cu colesterol purificat nu aduce nici un beneficiu. S-a ajuns la concluzia ca
in dieta trebuie sa mai fie prezent un factor, acesta o data extras fiind denumit vitamina
coagularii. Cercetarile au fost prezentate intr-o revista germana, de unde si denumirea din limba
germana de Vitamina K (Koagulationvitamin). Structura chimica a fost descoperita mai tarziu de
catre Edward Adelbert Doisy, iar 1943 Dam si Doisy au primit premiul Nobel pentru
descoperirea lor.

Formula generala a vitaminei K (3 metil 1,4 naftochinona)

Radical Fitol

Radical Diafarnezil

n=5, 6, 8

Solubil n grsimi. n mod obinuit, se msoar n micrograme (mcg). Exist de fapt

trei vitamine K; dintre acestea, Kl i K2 pot fi produse de flora natural a intestinelor, iar K3 se
obine pe cale sintetic. Doza necesar pentru aduli se situeaz ntre 65 i 80 mcg. ndeplinete
un rol esenial n formarea protrombinei o substan coagulant a sngelui.
Ce poate face ea pentru organism? Acioneaz preventiv mpotriva sngerrilor i
hemoragiilor interne. Ajut la micorarea debitului menstrual. Contribuie la coagularea rapid a
sngelui.

Indispensabila functionarii normale a coagularii, fiind implicata in sinteza factorilor de

coagulare II, VII, IX, X, proteinei Z (amplifica actiunea trombinei), proteinelor S si C

(anticoagulante)
Implicata in procesul de mineralizare osoasa (reactiile de mineralizare in care substanta
secretata de celulele osoase este implicata, osteocalcina, necesita la un moment dat prezenta

vitaminei K)
Se presupune ca ar fi implicata si in procesul de crestere celulara, prezenta sa fiind necesara
sintezei unei proteine implicate in acest proces (Gas6) In absenta vitaminei K, toate
proteinele implicate in procesele mai sus-mentionate nu pot deveni active din punct de
vedere biologic.

SURSE NATURALE
Exista doua forme ale vitaminei K

Vitamina K1 filochinona (sau fitochinona), sintetizata de plante

Vitamina K2 menachinona, sintetizata in organismul uman de bacteriile florei intestinale

Vitamina K1 se gaseste in plante verzi ca spanacul, salata, varza, conopida, broccoli, patrunjel, in
fructe precum kiwi si avocado, in cereale, in diferite uleiuri vegetale (masline, soia).
Vitamina K2 este o alta forma activa a vitaminei K, sintetizata de bacteriile intestinale intr-un
mediu acid. Vitamina K2 se gaseste in galbenusul de ou, in laptele de vaca, in majoritatea
branzeturilor fermentate, in soia, in ficatul animal si unele maioneze.
Vitamina K este una dintre cele 4 vitamine liposolubile (alaturi de vitaminele A, D si E), pentru
absorbtia sa fiind necesara prezenta bilei si grasimilor la nivelul intestinului.
DACA LIPSETE
Deficitul de vitamina K apare rar la copii peste 3 - 6 luni si adultii sanatosi, avand in vedere
sinteza naturala.
La nou nascuti si la copii hraniti exclusiv cu lapte matern, vitamina K este deficitara din mai
multe motive:

Fiind liposolubila, Vitamina K nu traverseaza placenta, iar laptele uman este sarac in

vitamina K
Ficatul nou-nascutilor este imatur (pentru ca ciclul vitaminei K sa fie functional)
Colonul unui nou-nascut este steril in primele zile de viata In acest caz, in special la nounascutii prematur poate apare boala hemoragica prin deficit de vitamina K.

La adultii sanatosi, deficitul de vitamina K apare rar deoarece:

Vitamina K este destul de larg raspandita in natura

Vitamina K este stocata in organism in ciclul vitaminei K (chiar daca in cantitati foarte

mici)
Flora intestinala normala sintetizeaza vitamina K2

In cazul unor boli asociate, ca in exemplele urmatoare, insa se poate dezvolta deficit de
vitamina K:

Boala celiaca, intoleranta la gluteni, boala Chron, colita ulcerativa, diareea cronica boli

care asociaza malabsorbtia grasimilor

Boli hepatice
Obstructii biliare
Infectii intestinale (candidoze post-administrari prelungite de antibiotice)

Simptome:

Tendinta de a face vanatai usor

Sangerari gingivale, nazale
Sange in urina, in scaun
Sangerari menstruale prelungite si abundente

Toxicitate. Nu se recomand depirea dozei de 500 mcg de vitamin K .

Inamici ai vitaminei K. Radiaiile i razele X, congelarea alimentelor, aspirina, poluarea aerului,
uleiurile minerale .
DOZA ZILNIC
Desi exista o serie de controverse in acest sens, cei mai multi autori recomanda o doza
zilnica de 120 mcg/zi pentru un barbat adult si 90 mcg/zi pentru femeia adulta. Defalcata pe
grupe de varsta, doza zilnica este urmatoarea:
Doza zilnica in micrograme pe zi
Sugari
Copii
Copii
Copii
Copii
Adolescenti
Adulti
Sarcina
Sarcina

Varst
0-6 luni
7-12 luni
1-3 ani
4-8 ani
9- 13 ani
14-18 ani
Peste 19 ani
Sub 18 aani
Peste 18 ani

Barbai
2
2.5
30
55
60
75
120
-

Femei
2
2.5
30
55
60
75
90
75
90

Alaptat
Alaptat

Sub 18 ani
Peste 18 ani

75
90

Recomnadri

Diareea excesiv poate fi un semn de lips a vitaminei K, dar nainte de a v

suplimenta raia, consultai un medic. Legumele cu frunze verzi sunt cel mai bun remediu
mpotriva carenei de vitamin K.
Dac v curge snge din nas, ncercai s mrii cantitatea de vitamin K provenit
din surse naturale.
Dac luai medicamente anticoagulante, trebuie s tii c vitamina K (inclusiv cea din
sursele naturale) poate anula efectul acestor medicamente.
Dac vi se administreaz un tratament bazat pe un spectru larg de antibiotice, riscai o
sever caren de vitamin K. ncercai s consumai mai multe alimente bogate n aceast
vitamin i eventual solicitai sfatul unui nutriionist pentru suplimente.

BIBLIOGRAFIE

Societatea de Nutriie din Romnia - Ghid pentru alimentaia sntoas

Earl Mindell - Biblia vitaminelor
WWW.WIKIPEDIA.ORG
WWW.SCRIBD.COM