Lucrul Individual.

Tema: O lume a schimbului. Comertul.

CUPRINS

Privire Generala ............................................................................................ pag.1

Beneficiile Comertului................................................................................... pag.2
Avantajul Absolut........................................................................................... pag.3
Comertul international..................................................................................... pag.4
Piata valutara si ratele de schimb..................................................................... pag.5
Bariere in calea comertului international......................................................... pag.6
Fundamentarea echilibrului valutar cu ajutorul Balanei de pli externe........ pag.7
Structura balantei de plati externe...................................................................... pag.8
Concluzia............................................................................................................ pag.10
Biografie............................................................................................................. pag.11

CE ESTE COMERTUL ?
Istoria comertului incepe in antichitate, cand oamenii faceau schimburi de produse sau
animale.Acest schimb se numea troc.Mai tarziu, pentru a usura comertul, oamenii au inventat banii,
care aveau rolul unui intermediar.Atunci bunurile erau comercializate in schimbul unei sume de bani
la care bunurile respective erau evaluate.Acest obicei s-a pastrat pana in zilele noastre.
Odata cu trecerea anilor, comertul se desfasura pe arii tot mai largi.Intai intre locuitorii
aceluias oras, apoi intre locuitoii a doua sau mai multe orase diferite.Mai tarziu a aparut si comertul
international care a dus la diversificarea ofertei marfurilor, dand cumparatorilor dreptul de a alege
dintr-o varietate de produse.
Prin comer se nelege oferta unor mrfuri, n schimbul unor mijloace de plat (bani) sau alte
mrfuri de schimb, preul acestor mrfuri fiind stabilit dup raportul pe pia dintre cerere i
ofert.
Comerul se limiteaz la cumprarea, transportul i vnzarea mrfurilor. Dac societatea unde are
loc comerul este mai difereniat i complex apare necesitatea experilor n acest schimb de
produse.
Comer n sensul strict al cuvntului, exist numai acolo unde al treilea participant (comerciantul)
este implicat particip activ i realizeaz un profit prin schimbul de mrfuri. Acest schimb a
determinat necesitatea unor nelegeri sau acorduri comerciale, prin care se stabilesc anumite reguli
dintre parteneri, fiind acorduri regionale sau mai extinse.
n cadrul comerului se mai poate aminti exportul i importul de mrfuri, precum i taxele vamale,
acestea din urm avnd o tenden de dispariie prin procesul de globalizare.

Beneficile comertului
Importind bunuri si servicii, cumparam ceea ce altii exporta.
Insa importurile nu intotdeauna se egaleaza cu exporturile, insa tot timpul exista o
corelatie intre ele. Pe masura ce oamenii ditnr-o tara importa mai multe bunuri si
servici, oamenii din alta tara exporta mai mult.
Comertul intre tari permite oamenilor dintr-o tara sa renunte la unele munci in care se
specializeaza oamenii dintr-o alta tara. Astfel fiecare se poate concentra asupra
activitatilor care ii reusesc cel mai bine, exportind bunurile si serviciile respective si
pot importa ceea ce produc mai eficient oamenii din alte tari.
Exporturile si importurile RM si SUA, anii 2000-2008, mln.dolari SUA.

Import RM

Export RM
Import SUA

Export SUA

2000

2002

2004

2006

2008

Acest grafic ilustreaza corelatia dintre importurile si exporturile Republici Moldova in

2000-2008, mln.dolari SUA. Pentru comparatie, graficul,reprezinta si evolutia
Import\Export din SUA in aceasta perioada. Desi observam ca in cazurile RM si SUA
marimile nu evolueaza in acelasi timp si ritm, insa in ambele cazurii indicatorii au
tendinta de a creste.

Avantajul absolut.
Avantaj absolut capacitatea de a produce mai multe unitati dintr-un bun sau
serviciu dect alti producatori, folosind aceeasi cantitate de resurse.
Ca de exemplu, sa luam 2 tari. Moldova si Japonia. Muncitorii acestor tari produc
covoare si calculatoare. Vom presupine ca muncitorii din aceste 2 tari nu fac comert.
Fiecare produce covoare si calculatoare pentru propriile necesitati.

1 covor
1 calculator
TOTAL

Moldova
4 ore
20 ore
24 ore

Japonia
2 ore
16 ore
18 ore

In acest tabel sunt reprezentate orele pentru confectionarea unui covor si a unui
calculator. Din prima vedere observam ca Japonia produce cite o unitate din aceste 2
produse mai repede decit Moldova. Japonia are un avantaj absolut in produerea
ambelor marfuri si produc cea mai mare parte din oferta totala de aceste produse, pe
cind Moldova poate avea avantaj absolut la producerea cerialelor si vinurilor,
deoarece oamenii au mai multe resurse de capital, cunostinte si deprinderi pe care le
folosesc in munca lor.

Comertul international
Ansamblul relaiilor de schimb care au loc ntre agenii economici din diferite ri formeaz piaa
mondial. Pe piaa mondial, circul n flux continuu bunuri, servicii, resurse i bani.
Totalitatea schimburilor de bunuri i servicii care au loc ntre diferite ri formeaz comerul
internaional.
Comerul internaional este principala form sub care se realizeaz schimbul de activiti al
unei ri cu exteriorul. El cuprinde att operaiuni comerciale propriu-zise (vnzarea i cumprarea
de produse), ct i operaiuni de cooperare economic i tehnico-tiinific (turism, transporturi,
asigurri, asisten tehnic, depozitarea mrfurilor, etc). Acestea din urm formeaz aa-numitul
comer invizibil. Comerul propriu-zis reprezint 80% din asnamblul fluxurilor comerciale.
n comerul invizibil un loc aparte l ocup schimbul de cunotine, numit i know-how (a
ti cum). Know-how-ul se refer la acele cunotine care nu sunt brevetate, dar au caracter de secret
commercial. Acestea se transmit n urma ncheierii unui contract prin care se urmrete ocrotirea
secretelor de fabricaie, financiare, manageriale, etc.
Participarea unei ri la schimburile internaionale se face prin derularea unor operaiuni de
export i import (vnzarea, cumprarea de bunuri i servicii, n i din strintate).
Valoarea exporturilor i a importurilor unei ri se regsete n balana comercial. Aceasta
poate fi:
Echilibrat (export=import);
Deficitar (export<import);
Excedentar (export>import).

n urma comerului exterior, agenii economici urmresc s obin un cstig.

Exportatorii fac cheltuieli interne egale cu preul pltit pentru a achiziiona i a transporta
marfa care se vinde n strintate. n schimb, ncaseaz o sum de bani n valut strin. Raportul
dintre preul intern de export i cel ncasat n valut reprezint cursul de revenire la export.

Piata valutara si ratele de schimb.

Pe piata valutara fiecare moneda are un pret, numit RATA DE SCHIMB. De exemplu
leul molodovenesc are o anumita rata de schimb in raport cu euro, dolarul american,
rubla ruseasca, yena japoneza etc.Exemplu:
Valuta
1 Euro
1 Dolar SUA
1 Rubla Ruseasca
1 Yena Japoneza

20.03.2116
0.445 lei
0.504 lei
3.44 lei
5.5836 lei

Cursul valutar creste si scade in raport cu variatiile cererii si ofertei de moneda pe

piata internationala. Cresterea cererii pentru o valuta oarecare poate provoca marirea
ratei de schimb, pe cind cresterea ofertei poate produce scaderea ratei de schimb.
Exista multi alti factori care influenteaza cererea si oferta valutei si rata de schimb.
Importuri/Exporturi de bunuri si servicii. O tara cere importa\exporta multe
bunuri\servicii plaseaza multa moneda proprie pe piata valutara mondiala. Pe
masura ce oferta de valuta creste, pretul ei, adica rata de schimb, are toate
sansele sa descreasca. Cind alte tari cumpara mai multe produse exportate de
tara respctica, cererea pentru valuta ei creste, ceea ce probabil va majora rata de
schimb.
Politicile monetare ale bancii centrale a tarii pot influenta rata de schimb a
monedei acestei tari. De exemplu, cresterea rapida a ofertei de moneda
nationala pate mari oferta mondiala a acesetei valute si poate cauza micsorarea
ratei ei de schimb. Daca cresterea ofertei de moneda atrage cresterea ratei
inflatiei, cererea la valuta respectiva se poate micsora.
Asteptarile referitor la pretul valutei in viitor pot influnta rata de schimb inn
prezent. De exemplu, daca se crede ca guvernul ca continua politica
inflaionista, cererea de valuta ar putea sa scada chiar in prezent, ceea ce ar
cauza micsorarea ratei de schimb.

Bariere in calea comertului international

Sa presupunem ca Moldova si Japonia au semnat un contract de comert. Moldovaa
inceput sa produca mai putine calculatoare, dar mai multe covoare, iar Japonia si-a
accentuat atentia spre constructia calculatoarelor. Drept urmare, in fiecare tara s-au
redistribuit locurile de munca. Desi pentru fiecare cetatean a acestor tari, s-a
inbunatatit nivelul de trai, insa lucratorii din compania de calculatoare in Moldova, si
cei din fabrica de covoare in Japonia au avut de suferit. Exista oameni care se opun
ideilor comertului liber. Tarile impun diferite restrictii comertului extern.
TARIFELE. Sunt niste taxe pe importuri. Acestea sunt insturmente de protectie a
industriei nationale de competitia straina. Scopul lor este de a face ca produsele
straine sa aiba un pret mai ridicat, decit produsele similare din tara.
COTELE. Restrictiile cantitative impuse unor produse specifice importate in tara. Ca
si tarifele, cotele protejeaza producatorii autohtoni de concurenta straina. Prin
reducerea ofertei unor anumite articole pe pietile interne, cotele influenteaza preturile.
ALTE TACTICI. Se cunosc si alte strategii care influenzeaza exportul si importul unei
tari. Una dintre aceste este subventionarea exportului- o suma de bani oferita
exportatorilor pentru a stimula exportul produselor cu costuri interne mari si preturi
mici de desfacere pe piata internationala.

Fundamentarea echilibrului valutar cu ajutorul Balanei de pli externe

Activitatea financiar-valutar a unei ri determin numeroase operaiuni care influeneaz
mrimea venitului naional (n sens de cretere sau de scdere). Orice ar este interesat n
meninerea unui echilibru economic general prin urmrirea celor trei laturi componente ale sale i
anume:
- echilibrul financiar
- echilibrul monetar
- echilibrul valutar
-

Echilibrul financiar reflect egalitatea existent ntre resursele financiare necesare

pentru realizarea unor obiective stabilite i posibilitile efective de procurare a acestor resurse;
Echilibrul monetar se realizeaz prin existena unui raport optim ntre masa monetar
n circulaie i nevoile bneti ale circulaiei pentru efectuarea normal a tuturor operaiunilor n
cadrul echilibrului economic general;
Echilibrul valutar const n egalitatea dintre ncasrile i plile n valut ale unei ri,
pe o anumit perioad. Acest echilibru rezult din echilibrul economic intern fiind influenat de
calitatea i volumul produciei, de evoluia preurilor interne i externe, de fluctuaiile valutelor
implicate, de volumul creditelor primite i al celor acordate.
La nivelul economiei naionale, decizia financiar-monetar se realizeaz sub forma balanei de
pli externe. Aceasta reprezint (potrivit definiiei Fondului Monetar Internaional) un tablou
statistic sub form contabil care nregistreaz sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare i
monetare intervenite ntre rezidenii unei economii i restul lumii, n cursul unei perioade de timp,
de regul un an.

Balana de pli externe lucreaz cu fluxuri i stocuri, urmrind evenimentele economice pe

parcursul unei perioade de referin i nu cu solduri economice existente la un moment dat.
n relaiile economice internaionale, situaia Balanei de pli externe este factorul de orientare a
politicii externe a statului respectiv, precum i a politicilor celorlalte state fa de acest stat. Balana
de pli oglindete fora economic a rii respective, starea i amploarea tranzaciilor sale
economice cu celelalte ri, sntatea economiei naionale, credibilitatea acelei ri fa de alte ri.
2. Clasificarea balanelor de pli

Printre cele mai utilizate tipuri de balane de

pli sunt de menionat:

- balana de pli bilateral a unei ri cu o alt

ar;

- balana de pli global a unei ri cu restul

lumii;

- balana de pli program, ca balan de tip

previzional n care se nregistreaz anual sursele i
necesitile de valut pe care se pot baza
autoritile valutare n politica lor comercial
curent i de perspectiv anual.

- balana de pli regional a unei ri cu un grup

de ri sau o zon valutar;

3. Structura Balanei de pli externe

Balana de pli opereaz cu o serie de noiuni specifice:
Tranzaciile evideniate n balana de pli externe sunt:

schimburi:
presupun
transferuri:
presupun
migrri:
mutri
de
furnizarea de ctre un
furnizarea de ctre un
persoane dintr-o economie
partener a unei valori
partener a unei valori
n alta mpreun cu tot
economice contra unei
economice fr a primi o
activul i pasivul de care
valori
echivalente
valoare
echivalent
dispun;
(operaiuni cu mrfuri,
(ajutoare, moteniri, donaii
tranzacii estimate: nu
servicii, venituri, profituri,
etc.);
au la baz fluxuri reale.
dobnzi etc.);

Teritoriul economic al unei ri n care au loc tranzaciile nu corespunde exact cu teritoriul din
interiorul granielor statului. Pot exista poriuni de teritoriu economic n afara granielor statului,
dar i zone economice strine n interiorul lor (exemplu: zonele libere - zonele n care instituii,
companii din alte ri primesc autorizaia de a funciona cu anumite faciliti vamale i fiscale).

Conceptul de rezident face distincia, din punct de vedere valutar, ntre diferitele persoane
fizice i juridice. Acest concept include persoanele fizice ceteni ai rii respective, precum i
persoanele juridice nregistrate sau autorizate s funcioneze n ara respectiv.

Acest concept este necesar deoarece operaiunile valutare permise de bncile centrale ale fiecrei
ri i luate n considerare la ntocmirea balanei de pli externe sunt numai acelea care au loc
ntre un rezident i un nerezident.

Conceptul evalurii i al momentului de nregistrare

evaluarea fluxurilor nregistrate n balana de pli externe se face la preul pieei, respectiv sub
forma unei sume de bani pe care un potenial cumprtor ar fi dispus s o plteasc pentru a
achiziiona ceva de la un eventual vnztor, cnd ambele pri sunt independente i nu exist alte
consideraii dect cele comerciale;

momentul nregistrrii tranzaciilor este cel al schimbului de proprietate i nu cel al plii.

Sistemul dublei nregistrri: la ntocmirea balanei de pli externe fiecare tranzacie este
evideniat prin dou fluxuri de sens contrar ce au aceeai valoare. Astfel, suma intrrilor
pozitive este identic cu suma intrrilor negative (ieiri), soldul net al balanei de pli externe
fiind ntotdeauna zero.

Prin posturile nscrise n balana de pli se evideniaz nivelul valoric al urmtoarelor tipuri de
activiti financiar-valutare pe plan internaional:
- activitatea economic (import/export de bunuri i servicii);
- activitatea financiar (micri de capitaluri pe termen lung sau definitive);
- activitatea de creditare (micri de capitaluri pe termen scurt sau restituibile);
- activitatea monetar (micri de sume n devize sau valute).
n scopul asigurrii compatibilitii internaionale, structura simplificat a balanei de pli
externe are n vedere urmtoarele componente:
I) Contul curent (A+B+C)
A. Bunuri i servicii
- bunuri FOB (export/import)
- servicii
B. Venituri
C. Transferuri curente

II) Contul de capital i financiar (A+B)

A. Contul de capital

alte investiii de capital

B. Contul financiar

rezerva oficial

investiii directe

conturi n tranzit

investiii de portofoliu

conturi de cliring (barter)

active de rezerv

III) Erori i omisiuni

Bunuri
Servicii

Venituri
Transferuri
curente
Contul de capital

Investiii directe
Investiii de
portofoliu
Alte investiii de
capital

Rezerva oficial
Conturi n tranzit
Conturi de
cliring/barter
Erori i omisiuni

= ncasri/pli pentru exportul/importul de diferite bunuri

= pli pentru bunuri trimise/primite din/n strintate
= tranzacii cu aur ntre rezideni i nerezideni
= ncasri/pli pentru servicii de transport, turism, asigurri,
comunicaii, construcii, servicii financiare, informatice, sport, cultur
etc.
= salarii, indemnizaii pentru munca depus n strintate, venituri din
investiii directe, dividende, profituri, dobnzi cuvenite
= subvenii primite sau acordate pentru susinerea bugetului
= taxe, impozite, burse colare, pensii, donaii, moteniri, premii
literare, artistice etc.
= alocaii pentru investiii destinate formrii unui capital n ara
beneficiar
= transferuri de creane i angajamente
= achiziionarea de brevete, mrci de fabric etc.
= investiii directe ale rezidenilor n strintate
= investiii directe ale nerezidenilor n ara respectiv
= creane deinute de rezideni asupra nerezidenilor
= angajamente ale rezidenilor fa de nerezideni
= documente de export/import n curs de decontare
= mprumuturi i credite
= numerar, depozite, cecuri, alte pasive i active pe termen scurt,
mediu i lung
= credite i mprumuturi de la Fondul Monetar Internaional
= aur, valute convertibile, disponibiliti n DST, mijloace de plat cu
circulaie internaional i titluri uor transformabile n valut
= sume a cror provenien sau destinaie este n curs de stabilire
= operaiuni de cliring, barter, compensaii, cooperri
= modificri de creane i angajamente active sau pasive care nu se
regsesc n alte capitole

CONCLUZIE.
In economie, ca si in viata de toate zilele, fiecare persoana se concentreaza asupra
activitatilor pe care le face cel mai bine. Cu cistigurile obtinute cumparam bunurile si
serviciile pe care le dorim , 'importam' bunuri si servicii si, 'exportam' munca.
Posibilitatea de a importa produse depinde de abilitatea noastra de a exporta. In
comertul international exportaexporturile coreleaza cu importurile, ca traficul pe o

strada cu circulatia in ambele sensuri: Importurile reprezinta beneficii ale

schimburilor, iar exporturile - plati.
Unele tari au un avantaj absolut in producerea unor anumite bunuri. Avantajul absolut
este capacitatea de a produce un bun sau serviciu cu mai putine resurse.
Comertul dintre tari presupune operatiuni de schimb valutar. Pretul de vinzare a
valutei nationale, in raport cu valutele altor tari, se numeste rata de schimb. Ratele de
schimb fluctueaza in raport cu cererea si oferta de valuta.
Balanta de plati reprezinta o evidenta a fluxului comertului exterior- sume pe care le
primeste si cele pe care le plateste o tara. Fiecare tranzactie are doua aspecte: ceva se
obtine, ceva se plateste. Balanta de plati inregistreaza ambele laturi ale fiecarui
schimb, prin urmare, balanta de plati trebuie sa fie intotdeauna echilibrata.
In pofida faptului ca balanta generala este echilibrata, unele elemente pot fi
dezechilebrate - balanta comerciala, contul curent, contul de capital si cel financiar.
Cind plusurile si minusurile se sumeaza, se obtine o balanta de plati echilibrata.