Sunteți pe pagina 1din 6

CEA CEL BATRAN

MIR

(1386-1418)
CONTEXT
Mircea cel Batran a ajuns pe tronul Tarii Romanesti intr-un
moment in care cresteau presiunile straine. Ungaria, Polonia si
Imperiul Otoman erau interesate sa gaseasca o cale de a ajunge la
gurile Dunarii si la litoralul Marii Negre. Deasemenea, ele erau
atrase de bogatiile naturale pe care le detineau statele
romanesti abia create.
Politica interna. Chiar de la inceput, Mircea cel Batran a
mizat pe consolidarea interna a tarii, singura care putea oferi
forta in fata amenintarilor dinafara. Pentru a realize acest
lucru, el a intreprins unele masuri importante:
A introdus sistemul prioritatii feudale.
A stabilit foarte clar obligatiile materiale taranilor liberi si
independenti.
A oferit scutiri de taxe, pt reprezentatntii bisericii si pt cei
care prestau servicii militare.
A luat masuri de protejare a taranimii.
A organizat administratia si biserica, ambele controlate de
domnie.
A organizat armata, forta de baza fiind taranimea. El a infiintat
oastea cea mare, adica ridicarea generala la lupta atunci cand
era nevoie.
A realizat un sistem defensiv prin construirea unor cetati:
Pe linia Dunarii, Turnu-Giurgiu
In Dobrogea, Silistra-Darstor
In interiorul tarii, Breaza-Severin-Dambovita
El este ctitor de manastiri si biserici precum Cozia, in
1836, si, mai tarziu, Snagov si Visina.
Tot in plan intern, a reusit sa aduca sub autoritatea sa
toate teritoriile locuite de romani. Tocmai de aceea, el purta o
titulatura sugestiva: domn al Ungro-Vlahiei (teritoriul dintre
Carpati si Dunare), al teritoriilor de peste munte (Amlasul si
Fagarasul), banatului, Severinului, Dobrogei, Bugeacul, cu Chilia
si gurile Dunarii, al cetatii Darstorului.
Politica externa. In conditiile in care amenintarile externe
erau tot mai apasatoare, Mircea cel Batran a incercat
constituirea blocului unitatii romanestii. Prin aceasta politica
isi propunea colaborarea cu domnitorii Moldovei, mai ales cu
Petru I Musat si Alexandru cel Bun.
In 1389, Mircea si Petru I au semnat un tratat cu scopul de
a face fata impreuna intentiilor regelui maghiar Sigismund de
Luxemburg (1387-1437) de a cuceri Tarile Romane. La propunerea
lui Petru I, Mircea cel Batran s-a orientat catre Polonia.

Astfel, la 10 decembrie 1389, la RADOM s-a incheiat tratatul


dintre domnitorul roman si regele polon Wladislaw Iagello. Intre
timp se concretiza amenintarea otomana. Foarte posibil, este ca
infuntarea romanilor cu turcii sa se fi produs in 1388. Atunci
turcii au atacat Tarnovo, iar Mircea a intervenit, prilej cu care
peste putin timp a anexat Dobrogea (1389). In 1391 turcii au
atacat Tara Romaneasca sub conducerea lui FIRUZ-BEY, iar in 1393
domnitorul roman a raspuns printr-o expeditie la Karinovasi, in
zona Balcanilor.
Chiar daca la inceput relatiile Tarii Romanesti cu Ungaria
au fost tensionate, primejdia otomana a determinat o apropiere
intre ele. La 7 MARTIE 1395 , la BRASOV, Mircea cel Batran si
Sigismund de Luxemburg au semnat primul tratat de alianta
antiotomana din istoria sud-estului Europei. Cu acest prilej,
domnul Tarii Romanesti a fost recunoscut cu titlurile de DUCE de
Fagaras, si BAN de Severin.
Sultanul turcilor, Baiazid I (1389-1402) isi propusese sa
cucereasca tara Romaneasca si tocmai de aceea va actiona in
aceasta directie. In 1395 el a inceput actiunea impotriva Tarii
Romanesti.
Mircea cel Batran a ramas singur impotriva pericolului, pt
ca Sigismund nu a respectat clauzele contractului de la Brasov.
El a chemat oastea cea mare compusa din circa 40.000 de
oameni. A parjolit recoltele, a evacuat asezarile si permanent a
hartuit oastea inamica.
Foarte probabil, la 17 MAI 1395, are loc batalia de la
ROVINE, locatie situata intre Arges si Turnu, fara a fi
identificata cu precizie. Mircea a obtinut un succes rasunator,
turcii pierzand circa 30.000 de oameni.
Succesul a fost insa platit cu mari sacrificii. O parte a
boierimii l-a parasit pe Mircea cel Batran, dorind stabilirea
unor raporturi de supunere fata de Poarta. Tocmai de aceea, chiar
in 1395, Mircea a fost inlocuit cu VLAD UZURPATORUL. In ciuda
acestui lucru, el a pastrat permanent Oltenia si zonele din
apropierea muntilor.
Victoria lui Mircea de la Rovine a incurajat constituirea
unei coalitii europene impotriva turcilor. Initiativa a apartinut
lui Sigismund de Luxemburg. Pe langa oastea maghiara, participau
si cavaleri din apus, voievodul aredelean STIBOR dar si Mircea
cel Batran.
In vara anului 1396, oastea aliata a cucerit VIDINUL,
RAHOVA, NICOPOLE, unde i-a asteptat pe turci. Batalia dintre cele
2 parti a avut loc la NICOPOLE, la 25 DECEMBRIE 1396. Victoria a
fost obtinuta clar de catre turci. Acest lucru s-a produs pt ca,
Sigismund nu i-a ingaduit lui Mircea sa aplice tactica pe care
si-o dorea, aceea de a ataca primul, pt ca ii cunostea pe
adversari.
Infrangerea de la Nicopole a avut si consecinte pozitive pt
Mircea, pt ca a fost din nou sprijinit de boierii care acum se
temeau de forta otomanilor. Mai mult, dupa revenirea pe tron, in
iarna dintre 1396-1397, in scurt timp a recucerit cetatea Turnu,
preluata de turci cu ocazia luptei de la Nicopole.

A incercat sa stranga legaturile cu Moldova, si din acest


motiv l-a sustinut pe Alexandru cel Bun cu care va si colabora in
anii viitori.
In 1402 a pregatit o mare actiune la sud de Dunare impotriva
turcilor. Intre timp, la 28 iulie 1402 a avut loc batalia de la
ANKARA, unde Baiazid a fost invins de catre mongoli condusi de
TIMUR-LENK. La putin timp, sultanul a fost omorit dupa ce fusese
luat prizonier. Acest moment a fost unul de slabiciune pt turci,
si a declansat o stare de instabilitate interna, de care Mircea
va incerca sa profite.
La 23 septembrie 1403, domnul roman incheie un tratat cu
Polonia, iar la 23 noiembrie 1406, la Severin, semneaza un nou
acord cu Ungaria.
In 1408, Mircea a respins un nou atac al turcilor la Darstor
(Dristor). Dupa aceea, el a intretinut luptele pt putere din
Imperiul Otoman. Atfel, in 1411, l-a sustinut la tron pe Musc,
fiul lui Baiazid. Acesta a reluat politica agresiva si Mircea s-a
orientat spre un alt pretendent- MUSTAFA. Cei doi au fost insa
invinsi de un al treilea, MEHMED.
La 31 ianuarie 1418, Mircea cel Batran a murit. El nu a
platit tribut turcilor, iar Tara Romaneasca era libera si
independenta.
A fost urmat de fiul sau MIHALI (MIHAIL), intre 1418-1420,
care insa a fost ucis in luptele cu turcii din apropierea cetatii
Severinului.
A urmat un al fiu al lui Mircea, Radu (1420-1421), si apoi
Dan al II-lea (1421-1431).
PERSONALITATE
So?ia lui Mircea a fost doamna Mara, al c?rei chip se p?streaz?
la schitul Br?det. ?tiri directe asupra ascenden?ei acesteia nu
au parvenit, ns? prin interpretarea altor documente, n care
este nf??i?at? ca mare proprietar? de terenuri n Ungaria,
majoritatea speciali?tilor accept? descenden?a acesteia din
familia de Cilly, de origine german? din Carintia. Prin aceasta
s-ar explica n plus anume afirma?ii n leg?tur? cu nrudirea
dintre Mircea ?i Vladislav al II-lea Iagello, acesta din urm? c?
s?torit a doua oar? cu Ana de Cilly. Cu regele polon Mircea mai
avea dou? leg?turi ndep?rtate de rudenie, pornite de la Nicolae
Alexandru. Doamna Mara a murit nainte de 1427, ns? la 22 iunie
1418 nc? mai era n via??.Pomelnicele manastirilor Tismana ?i
Arnota men?ioneaz? o a doua so?ie a lui Mircea, doamna Anca.Se
pare c? Mircea a avut un frate mai mic, jupan Staico, men?ionat
ntr-un singur document de danie al domnitorului pentru
manastirea Snagov.Mircea a avut mai mul?i fii, c?ci - spun
Ducas ?i Chalkokondyl - ducnd o via?? liberal?, a avut mul?i
copii naturali, care dup? moartea lui s-au apucat s? se lupte
ntre ei pentru domnie. Mihail, asociat la domnie n 1408, moare
n 1420. Al?i urma?i, care au ajuns pe tronul ??rii Romne?ti,
sunt Radu Prasnaglava (m. 1427?), Alexandru Aldea (m. 1436?) ?i
Vlad Dracul(m. 1447). Un fiu cu nume necunoscut a fost luat

ostatec n 1417. n cronici mai sunt pomenite dou? fiice ale lui
Mircea: Ana (c?s?torit? cu marele celnic Radi?) ?i nc? o fat?,
Arina (c?s?torit? cu sultanul Musa Celebi).Dintre nepo?ii lui
Mircea, fiii lui Dan I, sunt de amintit Dan al II-lea care va
ajunge s? ?i domneasc?, Ioan aflat n 1397 la Raguza ?i probabil
Vlad Uzurpatorul. Anumi?i istorici l consider? pe Vlad ca fiind
fiul lui Radu, deci frate cu Mircea.
ACTIUNI MILITARE
Armata din timpul lui Mircea era o oaste de ?ar? (na?ional? ?i a
domnului) ?i era format? din ntreaga popula?ie n stare s?
poarte arme. Aceasta purta numele de Oastea cea mare. Datorit?
faptului c? domnitorul avea nevoie de mul?i osta?i, el nu d?
niciodat? ohabe (scutiri) ntregi, ci ntotdeauna cu precizarea
numai singur? oastea s-o fac? domniei mele". Astfel, pe lng?
boieri, ??ranii liberi sau ?erbi, obliga?ia o?tii revenea ?i
trgove?ilor ?i satelor m?n?stire?ti. Este clar deci c? dac?
oastea cea mare era o exceptare de la drepturile de scutire,
nsemna c? ea r?mne la dispozi?ia ?i n slujba domnului, f?r?
amestecul proprietarului. Noi nu avem deci o oaste feudal? (P.
P. Panaitescu).Oastea cea mic? este a?a numita curte, constituit?
n principal din boieri ?i s?teni privilegia?i, datori s? se afle
la dispozi?ia domnului, cu arme, ct mai repede cu putin??. Din
aceast? oaste f?ceau parte categorii precum pl?ie?i, datori a ap?
ra trecerea peste mun?i, ?i op?cina?ii, care aveau obliga?ia de a
furniza vsla?i.n oastea lui Mircea, cavaleria ocupa un loc
important. Mo?nenii ?i boierii erau datori s? dea darea calului
c?tre domnie la moartea lor sau n alte situa?ii (tranzac?iile cu
p?mnturi etc.). Pe lng? caii acestora, mai existau herghelii
ale domniei l?sate n grija anumitor sate. Caii din urm? erau du?
i s? pasc? de obicei n lunca Dunarii. ntre c?l?re?i se deosebea
ceata cavalerilor n armuri, existent? nc? de pe vremea lui Radu
I, cnd tat?l lui Mircea avusese la dispozi?ie 10.000 de cavaleri
mbr?ca?i n plato?e ?i zale fabricate la Venetia. n vremea lui
Mircea, cavalerii romni sunt pomeni?i cu ocazia unui turnir n
Ungaria, la Buda (1412). De asemenea, picturile murale biserice?
ti, ref?cute mai trziu dup? modele din vremea lui Mircea,
prezint? cavaleri n zale nchinndu-se.n ceea ce prive?te
armamentul din vremea lui Mircea cel B?trn, preponderente erau
arcurile cu s?ge?i ?i, n mai mic? m?sur?, s?biile. Cronica
bulgar? men?ioneaz? cum n batalia de la Rovine cerul s-a
ntunecat de mul?imea s?ge?ilor, iar mai trziu, n lupta de la
Posada dintre regele Sigismund al Ungariei ?i Vlad I al ??rii
Romne?ti, muntenii au folosit s?ge?i otr?vite. Cronicarul Wawrin
men?ioneaz? ?i arbaletele, iar cronica bulgar? l?ncile. Potrivit
lui Chalkokondyl, pavezele (scuturile) romnilor erau asem?n?
toare cu cele ale t?tarilor, probabil din lemn acoperit cu piele.
Armele erau procurate n principal de la sa?ii din Ardeal, dar
erau lucrate ?i n ?ara Romneasc? din materie prim? adus? tot de
peste mun?i. Armele de foc erau pu?ine, constnd probabil din
cteva tunuri ?i bombarde. Praful de pusca se fabrica folosind
saltira importat? din Transilvania.Ap?rarea era asigurat? printrun sistem de cet??i care apar?ineau domniei. nspre Moldova

exista cetatea Craciuna, nspre Ardeal cetatea Dmbovi?ei ?i cea


de la Capataneni, iar pe Dun?re Licostomo Darstor, Giurgiu,
Turnu, ?i Severin. n ducatele transilv?nene mai existau cet??ile
Fagaras, Breaza, Sibiel ?i Amlas, iar n Dobrogea Harsova, Vicina
?i Enisala. Acestea erau ntre?inute ?i reparate de c?tre satele
din jur.
ACTIUNI DIPLOMATICE
?ara Romneasc? ntre?inea leg?turi comerciale intense cu
Ardealul, n special cu ora?ul Brasov. Cel mai important drum
comercial, pe care bra?ovenii erau obliga?i s?-l urmeze, f?cea
leg?tura ntre Bran ?i Braila, trecnd prin Cetatea Dambovita,
Rucar, Campulung, Targoviste ?i Targsor. Ei mai puteau opta ca
destina?ie final? pentru portul Orasului de Floci. Din Ardeal se
importau produse industriale, n special arme, ?i erau adu?i me?
teri specializa?i (arhitec?i, zidari, me?teri de sulinare ?i
hele?tee etc.). n schimb ?ara Romneasc? exporta mai mult
produse agricole. V?mile erau pl?tite de c?tre negustori numai n
cazul m?rfurilor exportate (adic? cele cu care plecau n Ardeal).
Acestea erau la Bran n cazul Bra?ovului ?i la vadul Oltului
pentru Sibiu, ultima d?ruit? manastirii Cozia. n timp ce bra?
ovenii aveau voie s?-?i desfac? produsele n partea r?s?ritean? a
??rii, sibienilor le revenea apusul.n contextul acestor
schimburi se remarc? existen?a privilegiilor comerciale am?nun?
ite. Acestea stabileau v?mile ?i cuantumul lor pentru diverse
categorii de produse, drepturile ?i ndatoririle negustorilor,
precum ?i eventualele scutiri de plat?. Cele mai importante
privilegii comerciale privind Ardealul sunt:
Privilegiul regelui Sigismund de Luxemburg pentru m?n?stirile
Vodi?a ?i Tismana (1419) prin care erau scutite de vam? la ie?
irea din Ardeal
Privilegiul regelui Sigismund pentru bra?oveni (1395), care l
nnoia pe cel al regelui Ludovic cel Mare (1358)
Privilegiul voievodului Stibor al Ardealului pentru bra?oveni
(1412), confirmat de
Privilegiul lui Mircea pentru bra?oveni (1413), redactat n dou?
exemplare, slavon (6 august) ?i latin (25 august), care mai con?
inea alte prevederi suplimentare.
Mircea ini?iaz? n vremea sa leg?turile comerciale cu Polonia ?i
Liovul. Pentru a-i atrage pe negustorii polonezi, domnitorul
muntean le acord? la nceput scutire de vam? (cu excep?ia celei
din Trgovi?te), urmnd ca sumele cuvenite s? fie pl?tite din
visteria sa. Totodat?, negustorii lioveni sunt l?sa?i liberi s?-?
i desfac? orice marf? oriunde n ?ar?. Singura condi?ie impus?
era ca domnul s? aib? dreptul de a cump?ra primul, pentru nevoile
cur?ii. Acestea au fost stabilite prin privilegiul comercial din
1403. n 1409 Mircea acord? un nou privilegiu prin care condi?
iile se schimb? ntructva. De aceast? dat? domnul are dreptul de
a cump?ra primul chiar ?i de la negustorii care sunt doar n
trecere prin Trgovi?te, vama din acest ora? este precizat?
(tricesima, adic? una din treizeci), sunt men?ionate m?rfurile
aduse ?i se interzice exportul argintului.?ara Romneasc? ntre?
inea schimburi comerciale ?i cu ??rile de peste Dunare, precum ?i

cu statele italiene (mai ales Genova ?i Venetia), ale c?ror


negustori ?i ancorau vasele n portul Licostomo. De la ace?tia
din urm? ?ara Romneasc? importa m?rfurile orientale (stofe
scumpe, mirodenii, parfumuri etc.) ?i exporta cear?, miere, bl?
nuri, etc.Vadurile de peste Dun?re erau la ostrovul Lopatna
(lng? Br?ila), Ora?ul de Floci, Darstor, Giurgiu, Sistova,
Nicopole, Timbru ?i Calafat-Vidin (punct esen?ial n comer?ul cu
Raguza). n toate aceste puncte se aflau schele pe ambele maluri
ale fluviului. Comer?ul sud-dun?rean s-a intensificat dup?
cucerirea Bulgariei de c?tre turci.Este de men?ionat faptul c?
Mircea interzice prin dispozi?iile sale s? fie luate desp?gubiri
de la compatrio?ii negustorilor datori, precum era obiceiul n
evul mediu.
INSEMNATATEA ISTORICA A DOMNIEI
Voievodul muntean a fost evocat de-a lungul vremii n literatura
(Grigore Alexandrescu - Umbra lui Mircea.La Cozia n 1844,
Dimitrie Bolintineanu Via?a lui Vlad ?epe? Vod? ?i Mircea cel B?
trn n 1863 ?i poezia Mircea cel mare si solii, Mihai
Eminescu - Scrisoarea III n 1881, D. Ciurezu - Noaptea-n miez
la m?n?stire, Eugean Jebeleanu - Cozia, Ion Brad - Epitaf la
m?n?stirea Cozia, Victor Tulbure - Mircea, Ioan Alexandru Imnul lui Mircea cel B?trn, Dan Ioan - Cavalerii Ordinului
Basarab),teatru Dan Tarchila - Io , Mircea Voievod , sculptur?
(statui n Pia?a Central? din Targoviste, n Ramnicu Valcea,
Pitesti, Turnu Magurelele, Tulcea, Bucuresti, Constanta) pictura
(n special frescele ctitoriilor), film (Sergiu NicolaescuMircea n 1989). De asemenea, o serie de institu?ii de nv???
mnt (colegii na?ionale din Constan?a ?i Ramnicu Valcea, Academia
Navala din Constanta ce administreaz? ?i bricul Mircea etc.),
str?zi, pie?e ?i cartiere poart? numele marelui domnitor.Epoca
lui Mircea a beneficiat de o aten?ie larg? a speciali?tilor n
istorie ?i disciplinele conexe, elaborndu-se un important num?r
de lucr?ri n acest sens. Chipul domnitorului a figurat ?i pe
stema judetului Durostor, n perioada interbelic?, ca simbol al
st?pnirii sale pe acel teritoriu