Transporturile rutiere

Prin transport rutier se nelege orice operaiune de transport care se realizeaz cu vehicule
rutiere pentru deplasarea mrfurilor sau a persoanelor chiar dac vehiculul rutier este, pe o anumita
poriune a drumului, transportat la rndul su pe/de un alt mijloc de transport.
Importanta transportului rutier a crescut datorita construirii unei adevarate retele de sosele si a
variatelor inovatii tehnice si tehnologice din industria autovehiculelor. Escaladarea permanenta a
problemelor ecologice, inclusiv pericolul incalzirii globale, cauzata, in parte, de arderea
combustibililor, cum ar fi petrolul, a determinat multa lume sa considere ca utilizarea
autovehiculelor pe sosea ar trebui drastic limitata. Traficul intens, zgomotul si vibratiile datorate
camioanelor de mare tonaj reprezinta alte dezavantaje. Transportul rutier constituie si un mare
consumator al unor resurse naturale din ce in ce mai sarace. Fata de transportul pe caile ferate,
transportul rutier are o eficienta de doar o zecime, atunci cand ambele sisteme lucreaza la o
capacitate maxima.
Folosirea pe scara tot mai larga a automobilelor a avut numeroase efecte asupra societatii.
Cresterea numarului de automobile detinute de catre persoanele particulare a contribuit mult la
dezvoltarea suburbiilor, locuite de cei care lucreaza in marile orase, dar carora nu le place sa
locuiasca intr-un mediu urban. Masinile sunt raspunzatoare si de acele aglomerari ale traficului rutier
care apar mai ales la orele de varf. Pentru a putea face fata unui trafic rutier din ce in ce mai intens, a
fost necesara construirea unor retele de sosele mult mai late, ele ducand, insa, si la o crestere a
poluarii aerului, a prafului, a zgomotului si a vibratiilor.
Tipurile de transporturi rutiere, spre deosebire de celelalte tipuri de transport pot patrunde si in
regiunile dificil de strabatut ale planetei, facilitand astfel legaturile si comunicatiile, indeosebi pe
distante mici si mijlocii. Repartitia geografica a cailor rutiere este mai echilibrata decat a celor
feroviare si in consecinta acestea au preluat o mare parte a transportului de marfuri, in tarile
dezvoltate reprezentand mai mult de 60% din total.
Pentru a inlezni legaturile rutiere au fost construite poduri, tunele, viaducte ca si in cazul
transporturilor feroviare.

Exista mai multe categorii de cai rutiere, in functie de importanta lor :

drumuri de interes local ;
drumuri nationale ;
sosele continentale ;
sosele transcontinentale ;
autostrazi
Lungimea drumurilor modernizate este in prezent de peste 15mil km, iar cea a autostrazilor se
apropie de 100000km.
De asemenea soselele urca pana la mari inaltimi, ajungand la 4000-5000m in Podisul Tibet si Mtii Anzi si la cca. 2500m in M-tii Alpi.
Magistrale rutiere exista pe toate continentele, unele avand dimensiuni impresionante :
Panamericana de peste 27000km care strabate America de la N la S pe latura pacifica ;
Transamazonianul de 5500km ;
Transsaharianul de 3200km care leaga tarile din N cu cele din sudul celui mai intins desert
al Planetei.
Cele mai mari retele de cai rutiere si densitati ridicate in domeniu se afla in Europa, mai ales in
Europa de V si America de N. La polul opus, exista intinse regiuni in care reteaua cailor rutiere este
putin dezvoltata, cum sunt : Siberia, nordul canadian, podisurile Pamir si Tibet, deserturile Sahara,
Gobi si cele australiene, cea mai mare parte a Peninsulei Arabia, intinsele paduri tropicale din
America de S si Africa.

Transporturile rutiere in Romania

ncepnd cu anul 1992, Ministerul Transporturilor a demarat o serie de programe de reabilitare a
reelei rutiere din Romnia, cu asisten acordat de principalele instituii financiare europene, la
care s-a adugat contribuia Guvernului Romniei, i care, pn n prezent, s-a concretizat n
refacerea infrastructurii i a suprastructurii rutiere pe o lungime total de 1.031 km .

Autostrazi:
total: 153.170 km
pavate: 78.117 km (inclusive 113 km de autostrazi expres)
nepavate: 75,053 km (1995 est.)
Reteaua rutiera: Urmatoarele drumuri nationale fac legatura intre Romania si alte orase
europene importante:
E 81 (Berlin-Varsovia-Budapesta-Petea);
E 60 (Viena-Praga-Budapesta-Bors);
E 68 (Viena-Praga-Budapesta-Arad);
E 70 (Trieste-Belgrad-Portile de Fier);
E 79 (Atena-Tirana-Sofia-Calafat);
E 85 (Atena-Istanbul-Sofia-Giurgiu);
E 85 (Varsovia-Kiev-Cernauti-Siret);
E 87 (Istanbul-Tirana-Sofia-Vama Veche);
E 581 (Moscova-Kiev-Chinisau-Albita)
Regiunea S-V Oltenia are o infrastructur de transport relativ bine dezvoltat.
Teritoriul Regiunii este strbtut de trei drumuri europene:
E70 - dinspre Iugoslavia (Moravia) - Timioara - Bucureti - nordul rii;
E79 - dinspre Ungaria - Oradea (Bor) i face legtura cu sudul rii;
E81 - tranziteaz judeul Vlcea spre Ungaria.
Drumurile judeene i comunale de pe teritoriul Regiunii au o pondere de 80,6% din totalul
drumurilor publice, din care 10,0% sunt modernizate i 32,7% au mbrcmini uoare rutiere.
Regiunea este traversat de 9.951 km de drumuri publice, din care 2.488 km reprezint drumuri
naionale. Cu toate acestea, infrastructura rutier necesit modernizare i reabilitare.
Comparativ cu statele membre UE i cu unele ri est-europene, sistemul de transport romnesc
este insuficient dezvoltat i de calitate slab.
Analiza sistemului de transport romnesc duce la urmtoarele concluzii:

transportul intern, dei diversificat, are o capacitate insuficient de transport al

bunurilor i pasagerilor, n special n unele zone i n anumite perioade ale anului (sezonul de
var, sfritul de sptmn);
infrastructurile de transport din Romnia nu sunt suficient dezvoltate i necesit
investiii importante pentru a fi la nivelul standardelor europene,

accesul la coridoarele vest-europene, ca i la cele din Europa de Est i de Sud-Est,

este limitat i dificil, din cauza capacitii reduse de transport i a calitii infrastructurii fizice
specifice (numai 100 km de autostrzi, drumuri naionale nemodernizate etc.);

localizarea Romniei la intersecia a numeroase drumuri care leag Europa de

Vest i cea de Est, ca i Europa de Nord cu cea de Sud, precum i situarea rii pe axele de
tranzit ntre Europa i Asia, subliniaz importana existenei unei infrastructuri dezvoltate;

accesul Romniei la Marea Neagr i la Dunre reprezint o oportunitate i un

argument pentru a crete volumul transporturilor pe ap, lundu-se n considerare costurile
sczute ale acestui tip de transport, comparativ cu transportul pe uscat sau aerian.