Borbel Vlad

Clasa a XI-a B

Insula Cuba
Cuba, officially the Republic of Cuba, is a country comprising the islands of Cuba, Isla
de la Juventud and several archipelagos in the Caribbean Sea. Cuba is the largest island in the
Caribbean, and the second-most populous after Hispaniola, with over 11 million inhabitants.
With most of the island south of the Tropic of Cancer, the local climate is tropical, moderated by
northeasterly trade winds that blow year-round. The temperature is also shaped by the Caribbean
current, which brings in warm water from the equator.

1. Localizare Geografica
Insula alungit Cuba este cea mai mare insul din Caraibe i este mrginit la nord de
Strmtoarea Florida i de Oceanul Atlantic de Nord, la nord-vest de Golful Mexic, la vest de
Canalul Yucatan, la sud de Marea Caraibelor, iar la est de Strmtoarea Windward. Cuba ocup
ntreaga insul i alte insulie nvecinate (n total mai mult de 4000), precum Isla de la Juventud,
cunoscut i sub numele de Insula Pinilor. Excepie face Golful Guantanamo, o baz naval care
a fost nchiriat de Statele Unite nc din 1903. Insula principal La Isla grande este a 15-a ca
mrime din lume, cu o lungime de circa 1250 km i o lime de la 35 la 145 km.

Borbel Vlad

Clasa a XI-a B

2. Tipuri de mediu caracteristice

Mediul padurilor umede deschise face tranzitia intre padurile umede dense si savane,
ocupand areale in ambele emisfere, intre 50 si 200 latitudine (America Centrala, estul Braziliei,
India, Insulele din Indochina, China de Sud-Est, nordul Australiei si o mare parte din Africa
Centrala, estul si vestul Insulei Madagascar), dar regional poate ajunge si la 300-350 (de-a lungul
tarmului Golfului Mexic, Argentina, sudul Africii). De asemenea, cuprinde regiuni de campie,
podisuri, lanturi de munti nu prea inalti, in care peisajul se impune prin paduri si prin formatiuni
ierboase.

3. Elemente componente ale mediului

3.1. Componente Primare
Relieful insulei e variat: cmpii ntinse pn la cele uor vlurite, dealuri abrupte i
muni, n principal, n partea de nord. Cel mai nalt vrf este Pico Real del Turquino (1.974
m). Clima este tropical, mblnzit de vnturi regulate.Majoritatea raurilor din Cuba nu sunt
lungi. Cele mai importante rauri sunt: Cauto, Zaza si Sauga La Grande. Este un sezon uscat din

Borbel Vlad

Clasa a XI-a B

noiembrie pn n aprilie i unul ploios din mai pn n octombrie. n general, regiunile estice ale
Cubei sunt mai calde dect cele vestice. Cantitatea anual de precipitaii este n jur de 1375 mm
n anotimpul ploios iar n afara acestuia numai de cca 300 mm. n Cuba se nregistreaz i
uragane, mai slabe dect n alte pri, n sezonul ploios, n lunile septembrie i octombrie. Viteza
vntului poate atinge uneori i 250 de kilometri pe or, acesta fiind de multe ori nsoit i de ploi
abundente.

3.2. Componente secundare

Datorit izolrii acesteia fa de regiunile continentale, pe insul nu triesc prea multe
specii de animale. O excepie o constituie psrile n numr de cteva sute de specii, multe
dintre ele endemice, precum i petii de recif. Savanele ocup aici suprafee ntinse, iar pdurile

sunt alctuite de salcmi, pini cubanezi i palmieri. n sudul Cubei sunt zone de jungl iar n est
cresc mangrove. Pe coasta de sud, n afar de mlatinile cu mangrove, se intalnesc o multitudine
de psri i peti, n timp ce rmurile de nord sunt ocupate de plaje accidentate.
Cele mai numeroase animale de pe teritoriul cubanez sunt reptilele i amfibienii, inclusiv
salamandrele, crocodilii, iguanele, oprlele, broatele estoase i 15 specii de erpi neotrvitori.
Dintre mamifere, cel mai rspndit este oarecele de copac, un roztor n lungime de pn la 60
de centimetri. Tot n Cuba triete i cea mai mic pasre din lume colibri sau zunzuncito, n
greutate de numai 2 grame. Pasrea naional cubanez este tocororo, aleas datorit penajului ei
n culorile drapelului Cubei rou, alb i albastru. Relieful fundului mrii, adncimea relativ
redus a apei i condiiile clim determinate de poziia geografic a Cubei ntre Ecuator i
Tropicul Racului, fac ca marea s fie aici cald i luminoas, ideal pentru viaa molutelor,

Borbel Vlad

Clasa a XI-a B

scoicilor i petilor. Recifurile de corali ofer un peisaj n culori strlucitore i contrastante, unde
i au adpostul mii de specii de peti, dintre care 400 sunt comestibile, 200 de specii de burei de
mare, 59 de specii de corali, 100 de specii de crustacee i 1400 de specii de scoici.
O specie omniprezent pe insul este palmierul regal, care poate fi vzut i pe stema
naional a Cubei. Alte plante des ntlnite sunt palmierul de plut o specie preistoric,
palmierul barrigona, agarul (ceiba sau arborele baldachin) din care se produce un bumbac fin,
precum i mariposa (iasomie) floarea naional, de culoare alb.

Iguana

Palmierul Regal

3.3. Componente Antropice

Tocororo

Cuba este mprit n 14 provincii cu 169 de municipaliti i o municipalitate special

(Isla de la Juventud). Havana este cel mai mare ora al rii i capitala. Alte orae importante
sunt: Santiago

de

Cuba

i Camaguey

Printre

cele

mai

cunoscute

orae

mici

se

numr Baracoa (prima aezare spaniol din Cuba), Trinidad i Bayamo.

Havana este capitala, un ora-port major, provincie i principalul centru comercial
al Cubei Cu o populaie de 2,1 milioane de locuitori, i o suprafa total de 728,26 km2
Havana este cel mai mare ora din Cuba att dup suprafa ct i dup numrul populaiei, dar i
cea mai mare zon metropolitan din Caraibe.Oraul a fost fondat n16 noiembrie 1519 de
conquistadorul spaniol Diego Velzquez de Cullar. Havana are 2.201.610 de locuitori (2002),
fiind al patrulea ora ca mrime din Caraibe dup Caracas i Maracaibo (din Venezuela) precum

Borbel Vlad

Clasa a XI-a B

i Santo Domingo (din Republica Dominican). Partea veche a oraului Havana se afl
din 1982 pe lista de locuri din patrimoniul mondial.
Camagey este al treilea ora, ca mrime, din Cuba. Este situat n provincia cu acelai
nume i are un numr de 300.000 de locuitori. Oraul a fost ntemeiat de Diego Velzquez de
Cullar n anul 1514 cnd a debarcat corabia spaniol Santa Mara del Puerto Prncipe pe
coasta de nord din apropierea portului natural Nuevitas. Aezarea a fost mutat n anul 1528 spre
interiorul insulei din cauza atacurilor de pirai din Marea Caraibilor. Cu toate acestea, n anul
1668 aezarea fost incendiat de piraii lui Henry Morgan. Denumirea actual a oraului poart,
din anul 1923, numele unei cpetenii indiene. Oraul vechi Camagey este, dup Havanna, pe
locul doi n privina numrului de cldiri vechi pstrate din timpul colonial i a vaselor mari de
lut (tinajones) care stau la intrarea n curile interioare. Vasele au servit la colectarea apei de
ploaie, oraul suferind ntotdeauna din cauza lipsei de ap. Din anul 2008 oraul istoric vechi
este declarat patrimoniu mondial UNESCO.

Havana

4. Elemente de functionalitate

Camagey

Coasta cubei este foarte irregulara si prezinta o multime de golfuri precum golful
Batabano si goful Guacanayabo. Majoritatea oraselor sunt construite in golfuri,deoarece ele
au rolul de porturi naturale ceea ce explica faptul ca majoritatea oraselor cubaneze sunt
construite in golfuri si zone de coasta. Cele mai importante orase-porturi de acest tip sunt
Havana, Cardenas, Neuvitas, pe coasta de nord, iar Guantanamo, Santiago de Cuba pe coasta
de Sud.

Borbel Vlad

Clasa a XI-a B

Aproximativ o patrime din suprafata Cubei este acoperita de munti si dealuri, restul
suprafetei fiind suprafete plane. Datorita acestor suprafete plane, Cuba are o vegetatie bogata,
mai ales in sudul insulei unde se afla mlastinile de mangrove si zone de jungla. Savanele
ocupa suprafete intinse iar padurile sunt alcatuite din salcami, pini cubanezi si palmieri. Din
cauza izolarii acesteia de zonele continentale pe insula nu traiesc prea multe specii de
animale. O exceptie o fac pasarile fiindca se gasesc cateva sute de specii, multe dintre ele
endemice.
Datorita peisajelor impresionante dar si climei placute, Cuba este o destinatie favorizata
de turisti, turismul fiind o ramura principal a economiei. Alt aspect important al economiei
cubaneze il reprezinta exportul de zahar, nichel, peste, produse medicale, citrice si cafea.

5. Hazarde naturale si antropice

Insula Cuba este afectata de o multime de dezastre naturale, cele mai importante fiind
uraganele, seismele si inundatiile create in urma ploilor torentiale si furtunilor. Cel mai
puternic seism inregistrat in Insula a fost in anul 1932 cu o intensitate estima la VIII pe scala
EMS-98 lasand in urma in jur de 1500 de morti si peste 300 de raniti iar peste 80% din
cladirile aflate in Santiago de Cuba cu distrugeri totale ajungand pana la 15 milioane de
pesos. De asemenea Cuba a fost afectata de o multime de uragane recente precum Uraganul
Sandy in 2012, Uraganul Irene in 2011 si Uraganul Katrina in 2005 cauzand pierderi mariela
si umane significante.

Borbel Vlad

Clasa a XI-a B

6. Concluzii
Cuba este o ar insular din nordul Americii Centrale, situat pe cea mai mare insul
din Antile (Cuba), Isla de la Juventud i cteva arhipelaguri. Se afl la confluena Mrii
Caraibelor, Golfului Mexic i Oceanului Atlantic. La nord se afl SUA i Bahamas, la vest
- Mexic, la sud - Insulele Cayman i Jamaica, iar la sud-est - Haiti. Capitala i cel mai mare ora
din ar este Havana. Insula alungit Cuba este cea mai mare insul din Caraibe i este mrginit
la nord de Strmtoarea Florida i de Oceanul Atlantic de Nord, la nord-vest de Golful Mexic, la
vest de Canalul Yucatan, la sud de Marea Caraibelor, iar la est de Strmtoarea Windward. Cuba
ocup ntreaga insul i alte insulie nvecinate (n total mai mult de 4000), precum Isla de la
Juventud, cunoscut i sub numele de Insula Pinilor. Relieful insulei e variat: cmpii ntinse pn
la cele uor vlurite, dealuri abrupte i muni, n principal, n partea de nord. Cel mai nalt vrf
este Pico Real del Turquino (1.974 m). Clima este tropical, mblnzit de vnturi regulate. Este
un sezon uscat din noiembrie pn n aprilie i unul ploios din mai pn n octombrie.

7. Glosar de termini geografici

Clima (=eng. climate) - Totalitatea fenomenelor meteorologice (temperatur, vnturi,

precipitaii atmosferice) care caracterizeaz starea medie multianual a unui loc.
Relief (=eng. relief) - Configuraie a suprafeei terestre constituit din totalitatea
neregularitilor de forme pozitive sau negative considerate fa de un plan de referin
general sau local.
Golf (=eng. Bay) - Parte a mrii care nainteaz ntr-o deschiztur larg a uscatului.
Mangrova (=eng. mangrove) - Formaie vegetal tropical alctuit din arbori i arbuti,
caracteristic rmurilor maritime mltinoase, inundate n timpul fluxului.
Vegetatie (=eng. vegetation) - Totalitatea plantelor dintr-o regiune, zon, ar etc.,
distribuite i asociate dup anumite condiii naturale; mulime de plante.
Fauna (=eng. fauna) - Totalitatea speciilor de animale de pe glob, dintr-o regiune, dintr-o
epoc geologic etc.
Uragane (=eng. hurricane) - Vnt foarte puternic cu ac iune distrugtoare, nso it adesea
de ploi toreniale
Seism (=eng. earthquake) - Micare puternic i brusc, vertical, orizontal sau de
torsiune a scoarei Pmntului, provocat fie de dislocri subterane, de erup ii vulcanice
etc., fie de forele mareice, ciocnirea unor meteorii cu Pmntul
Arhipelag (=eng. archipelago) - Grup de insule apropiate dintr-o mare sau dintr-un ocean.

Borbel Vlad

Clasa a XI-a B

Insula (=eng. Island) - Poriune de uscat nconjurat de ap, situat fie ntr-un ocean,
mare sau lac, fie n albia unei ape curgtoare

8. Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cuba
http://mipais.cuba.cu/relieve_en.php?idcat=18&idpadre=0&nivel=1
https://en.wikipedia.org/wiki/Geography_of_Cuba
https://ro.wikipedia.org/wiki/Havana
Cuba continua Cosmin Bumbut, Elena Stancu ; editura ART; ISBN 978973-124-748-9

Proiect Realizat de:

Borbel Vlad, Clasa a XI-a B