Electrocutare

Totalitate a leziunilor consecutive trecerii unui curent electric prin corp, precum si degajarii
concomintente de caldura. Nu toti curentii electrici prezinta aceleasi riscuri. Cel mai nociv
este curentul casnic alternativ cu freceventa de 5OHz. Tesuturile interne ale corpului, umede
si sarate, se dovedesc a fi bune conducatoare de electricitate, bariera principala la trecerea
curentului venind din partea pielii. pielea uscata este un bun izolator si prezinta o rezistenta
mare (mai multe zeci de mii de ohmi), spre deosebire de pielea umeda (doar cateva sute de
ohmi).
simptome si semne - Orice descarcare electrica poate antrena o siderare (oprire subita a
functionarii) centrilor nervosi, o fibrilatie ventriculara (contractii cardiace rapide, anarhice si
ineficace), o contractie musculara putand impiedica victima sa se elibereze de legatura cu
sursa de curent, o contractura a muschilor respiratori si o pierdere a starii de constienta. Nu
este necesar mai mult de o descarcare de vreo zece amperi pentru ca acest curent, strabatand
inima, sa produca o aritmie (perturbatie a ritmului cardiac). Un curent de intensitate mare
produs de tensiuni inalte poate carboniza tesuturile in locurile in care rezistenta este cea mai
mare, in general la punctele de intrare si de iesire a curentului.
Tratament - Reanimarea trebuie sa fie intreprinsa cat mai rapid posibil (in primele cinci
minute), pe loc, dupa ce s-a intrerupt curentul. Ea consta intr-o ventilatie artificiala (gura-lagura), asociata cu masaj cardiac in caz de stop cardiorespirator. Reanimarea trebuie sa fie
urmata timp de doua sau trei ore. In cursul transportarii victimei catre un centru spitalicesc,
nici respiratia gura-la-gura, nici masajul cardiac nu trebuie sa fie intrerupte. O fibrilatie
ventriculara necesita o cardioversiune (restabilirea unui ritm cardiac normal prin soc electric)
de urgenta.
Prevenire - Pentru a evita orice risc de electrocutare in casa, trebuie interzisa instalarea
prizelor electrice in apropierea unei alimentari cu apa si, inainte de a intreprinde repararea
unei instalatii electrice, trebuie verificat daca este intrerupt curentul electric, trebuie purtata
incaltaminte cu talpi de cauciuc (care este un rau conducator electric) si trebuie lucrat intr-un
mediu uscat.
primul ajutor in caz de electrocutare - corpul omenesc este foarte bun conducator: dupa ce
s-a intrerupt curentul, victima trebuie indepartata de sursa electrica; atunci cand aceasta este
imposibil, trebuie data deoparte cu ajutorul unui lemn si avand grija sa punem sub propriile
picioare un obiect uscat.
Atunci cand victima este in stare de sincopa respiratorie, trebuie sa se practice respiratia
artificiala (gura-la-gura); daca victima respira, ea trebuie pusa in pozitia laterala de siguranta.
Apoi trebuie acordat primul ajutor in caz de arsura si protejata plaga (aplicarea unui
pansament curat) in asteptarea ajutorului sau toxice a unui sindrom confuzional (dezorientare
in timp si in spatiu, tulburari de intelegere si de memorie, agitatie).
Primul ajutor in caz de soc electric

Curentul electric poate determina atat arsuri superficiale (la locul de intrare si iesire) cat si
leziuni ale organelor interne.
Socurile electrice de scurta durata, de intensitate redusa, care nu determina simptome si nici
arsuri ale tegumentului, nu necesita tratament.

In cazul socurilor de intensitate ridicata sau a celor care au determinat arsuri tegumentare, se
recomanda consult medical de urgenta. Medicul va evalua arsurile arcului electric.
Primul ajutor pana la sosirea medicului consta in:
- intreruperea sursei de curent electric, fara a atinge victima sau sursa de curent cu mainile
goale; se vor folosi manusi izolante sau un material (lemn, plastic, cauciuc) electroizolant
pentru a indeparta sursa de curent
- daca victima este in stop cardio-respirator se poate ulterior tenta resuscitarea cardiorespiratorie, dar numai dupa intreruperea sursei de curent (altfel exista pericolul de
electrocutare a salvatorului)
- daca sunt prezente puls si respiratie spontana, victima va fi asezata in pozitia de siguranta si
supravegheata pana la sosirea echipajului medical.
Cuprins articol
1. Tratament la domiciliu
2. Tratament medical

Tratament medical
Sus

Tratamentul depinde de severitatea arsurii si de natura altor traumatisme gasite.

Arsurile se trateaza in functie de severitatea lor.
- Arsurile minore pot fi tratate local cu crme cu antibiotic si pansament steril.
- Arsurile mai severe pot necesita interventie chirurgicala pentru curatarea ranii sau chiar
aplicarea unor grefe de piele.
- Arsurile severe ale bratelor, picioarelor sau mainilor pot necesita interventie chirurgicala
pentru indepartarea musculaturii afectate sau chiar amputatie.
Alte traumatisme pot necesita tratament.
- Leziunile oculare pot necesita examinare si tratament adecvat din partea medicului
oftalmolog.
- Fracturile osoase necesita montarea de atele, gips sau interventie chirurgicala pentru
reducerea fracturilor osoase.
- Leziunile organelor interne necesita monitorizare si eventuala interventie chirurgicala.
Electrocutarea
Manifestari
Pot fi prezente una sau mai multe manifestari:
. Arsura la contactul cu sursa de curent
. Sangerare
. Ameteala
. Imposibilitatea de a vorbi

. Inconstienta
. Soc
. Respiratie oprita
. Alte tipuri de leziuni (daca victima a fost aruncata la distanta mare de forta
curentuluI
Avertisment
. NU atingeti victima decat daca nu mai este in contact cu sursa de curent
. NU folositi obiecte metalice sau umede pentru a indeparta victima de curent
. Caldura puternica generata de sursa de curent poate provoca arsuri foarte
grave si leziuni interne
. NU scoateti hainele care sunt lipite de pielea arsa
. NU aplicati vata, ulei, unt sau alte grasimi pe arsura
. NU aplicati medicamente sau remedii din gospodarie
. NU aplicati gheata care poate intensifica reactia de soc
. NU dati lichide daca:
1. victima este inconstienta
2. are convulsii
3. varsa
4. are leziuni la cap si abdomen
. NU pierdeti timp pentru ingrijirea leziunilor minore
Actiune imediata
. Scoateti victima din mediul care a provocat electrocutarea cu ajutorul unor
obiecte care nu conduc electricitatea ca: lemnul, franghii, cauciuc etc.
. Trebuie sa stati pe ceva uscat cum ar fi o scandura, o folie de cauciuc, o haina,
ziare etc.
. Resuscitarea cardio-pulmonara, daca este nevoie
. Largiti imbracamintea prea stransa, mai ales din jurul gatului
. Puneti pe zona arsa, imediat, apa rece (sau orice lichid potabil: ceai rece, bere
rece, lapte batut rece etc.)
. Acoperiti zona arsa cu pansament steril, panza, batista, prosop etc.
. Verificati daca victima nu are si alte leziuni ca sangerari, fracturi si luati masuri
. Asezati victima intr-o pozitie comoda pentru ea
. Aveti grija la miscarea capului si a gatului
. Daca victima are probleme respiratorii ridicati-i capul si umerii si mentineti caile
respiratorii deschise
. Cereti asistenta medicala de urgenta
Actiuni suplimentare
. Daca victima este direct pe sol puneti o patura sub ea

. Acoperiti victima cu o patura, haina etc. pentru mentinerea unei temperaturi

comfortabile
NU supraincalziti victima
. Linistiti si incurajati victima cu blandete. Blandetea si intelegerea joaca un rol
deosebit in tratarea victimelor cu leziuni de orice fel

Insolatia masuri de prim ajutor

Ce este insolatia?
Intr-un mediu cu temperaturi ridicate, corpul uman scapa de excesul de
caldura prin cresterea fluxului sangvin la nivelul pielii, prin
transpiratie si expirarea aerului cald. Atunci cand aceste mecanisme
sunt depasite, pot aparea semne de insolatie. Daca temperatura
aerului este prea ridicata sau prea umeda, corpul ajunge sa
genereze caldura mai repede decat poate scapa de ea, sistemul
de termoreglare al organismului nu mai face fata, astfel incat
temperatura interna poate atinge valori alarmante, determinand
aparitia leziunilor cerebrale (in primul rand edem cerebral acut) si
leziuni la nivelul altor organe (care pot fi mai mult sau mai putin
reversibile). Gravitatea simptomatologiei cauzate de expunerea la
soare este legata, in primul rand, de deshidratare, pierderi de saruri
si de deteriorarea sistemului de termoreglare.
Insolatia este o stare care poate pune viata in pericol si care apare daca
organismul se supraincalzeste si nu poate sa-si scada temperatura.
Persoana cu insolatie are o temperatura de pana la 40,5 de grade
Celsius si nu mai transpira.
Insolatia apare in sezonul estival, iar persoanele care sufera de insolatie
sunt acelea care s-au expus pe o perioada lunga de timp la caldura
excesiva emanta de razele soarelui. Atentie insa, insolatia se
poate instala chiar si atunci cand ne ferim de razele soarelui
si stam la umbra. In zilele foarte calduroase, umbra
copacilor sau a umbrelei de soare nu poate proteja de
insolatie.

Efectele daunatoare ale soarelui la orele amiezii sunt cauzate de actiunea

razelor ultraviolete, indeosebi cele de tip A si B, care strabat
straturile de piele (epiderma, derma si hipoderma). Razele UV-A
ajung pana la derma si altereaza colagenul, care asigura
elasticitatea pielii, grabind astfel procesul de imbatranire cutanata
prematura. Razele UV-B ataca celulele epidermei si provoaca efecte
acute imediate (insolatia) sau efecte de durata, cum ar fi cresterea
in volum a alunitelor si unele dermatoze fotoagravante (lupus
erimatos, acnee estivala, infectii ale pielii, dermatomiozite). Nu este
exclusa evolutia afectiunilor spre cancerul de piele (melanom), a
carui frecventa a crescut alarmant in ultima vreme. Trebuie subliniat
ca nimeni nu este imun la efectele negative ale soarelui, nici chiar
atletii cei mai antrenati.
Un grad inalt de risc exista la copii, persoanele in varsta, femeile
gravide si bolnavii care sufera de afectiuni cronice, mai ales cele ale
inimii si plamanilor, care sufera de obezitate, dereglari hormonale
sau de metabolism, boli cronice incurabile, boli cardio-vasculare,
care nu sunt obisnuite cu un anumit tip de clima.
Din punct de vedere al pigmentarii pielii, persoanele cu pielea deschisa la
culoare sunt cele mai sensibile fata de expunerea la soare. Oamenii
cu pielea maslinie / creola si parul brunet fac mai greu insolatie
decat cei blonzi. Persoanele mai sensibile la actiunea razelor de
soare sunt cele cu pielea deschisa la culoare; oamenii bruneti cu
pielea creola fac mai greu insolatie decat cei blonzi.
Nu exista o gradare a tipurilor de insolatie, dar ea se manifesta diferit la
diversele categorii de varsta. La copii si batrani, insolatia are efecte
mai puternice din cauza deshidratarii ce urmeaza varsaturilor.
Bebelusii si copiii sunt cei mai vulnerabili la insolatie.
Printre factorii care conduc la aparitia insolatiei se remarca:

activitatea intensa;

vremea umeda si foarte calda;

aerisirea improprie;

imbracamintea groasa;

deshidratarea.
Toti acesti factori impiedica organismul sa se poata racori singur prin
transpiratie.
Exista trei trepte de supraincalzire:

usoara - corpul este slabit, apare senzatia de somnolenta, ameteli,

dureri de cap sau greata.

In acest caz, victima trebuie dusa intr-o camera racoroasa si bine aerisita, i
se dau bauturi reci - de preferat apa minerala sau apa plata cu o
lingurita de sare in ea.

medie - dureri mari de cap, greata, voma, necoordonarea

miscarilor, pierderea cunostiintei, cresterea temperaturii corpului,
accelerarea batailor inimii si respiratiei.
In acest caz, persoana trebuie dezbracata si infasurata intr-un cearsaf
imbibat cu apa rece, la cap i se pune o punga cu gheata, la gat i se
pun comprese reci (nu i se pun pungi cu gheata la nivelul inimii).

socul termic - pierderea cunostintei, delir, halucinatii, respiratia si

pulsul sunt accelerate, pielea este uscata sau acoperita de sudoare
lipicioasa.
In acest caz, se procedeaza ca in situatia anterioara, dar pacientul trebuie
tinut sub supraveghere permanenta, pentru a nu-si inghiti limba. In
caz de voma, capul trebuie intors intr-o parte. In caz de necesitate,
persoana trebuie reanimata.
Semnele evolutiei rapide spre insolatie sunt:

pierderea cunostintei pentru mai mult de 1 minut;

convulsii;

semne de respiratie dificila de la moderate spre severe;

temperatura rectala peste 40 oC dupa expunerea la temperaturi

ambientale mari;

confuzie, neliniste extrema sau anxietate (sentiment de pericol

iminent si nedeterminat, insotit de o stare de rau, de agitatie);

tahicardie (accelerarea ritmului batailor inimii);

tegumente foarte calde (fierbinti), uscate, rosii si netranspirate

(tipul clasic de insolatie) sau cu transpiratie excesiva;

varsaturi severe si diaree.

Simptome - insolatie
Acestea pot varia de la individ la individ, insa printre cele mai frecvent
intalnite se numara:

migrena/dureri de cap-cefalee;

ameteala;

slabiciune;

dificultate in respiratie;

frisoane;

greata;

inrosirea excesiva a fetei;

gura uscata;

sete puternica;

temperatura corpului foarte ridicata;

halucinatii/delir;
ritm cadiac accelerat;
varsaturi;
crampe musculare.

Tratament - insolatie
Primul lucru dupa care iti poti da seama ca o persoana a facut insolatie
este acela ca inceteaza sa mai transpire. De indata ce constati acest
lucru, este imperativ ca persoana afectata sa primeasca ajutor
specializat inainte de a se ajunge la probleme de sanatate mult mai
grave si chiar deces.

Masuri de prim ajutor - insolatie

Mutati persoana afectata intr-un spatiu racoros, departe de razele

soarelui.
Indepartati-i hainele, asezati-l in asa fel incat sa se expuna cat mai mult
din corpul sau la aer (cat mai multa suprafata corporala sa intre in
contact direct cu aerul).
Racoriti intregul corp al pacientului cu apa rece, dar nu foarte rece,
care poate fi pulverizata pe corp sau aplicata cu ajutorul unui burete,
reusindu-se astfel scaderea temperaturii corporale. Daca exista conditii,
se poate infasura intr-un cearsaf umed.
Se pot aplica pachete de gheata sau comprese pe abdomen, pe gat si
in axile (subsuoara), locuri unde vasele de sange mari se gasesc la
suprafata tegumetului. Se interzice introducerea pacientului intr-o baie
de gheata.
Asezati persoana afectata in pozitia culcat cu picioarele usor ridicate.
Daca respiratia se opreste, trebuie incepute manevrele de
respiratie artificiala.
Se interzice administrarea de aspirina sau paracetamol
(acetaminofen) sau orice alt medicament pentru a reduce temperatura
corporala ridicata din timpul insolatiei, deoarece ii va face mai mult rau
din cauza raspunsului organismului la insolatie.
Nu folosi alcoolul pentru frectii pe corp si incheieturi.
Nu este indicat sa-i administrezi orice (nici apa) pana ce nu i se
stabilizeaza starea.
Daca pacientul este constient si capabil sa inghita, trebuie sa i se dea
sa bea fluide (de la 1 litru la 1.9 litri) in primele 2 ore pentru a-l hidrata.
Trebuie sa se bea apa, sucuri pentru a inlocui fluidele si mineralele
pierdute.

Repausul la pat este absolut necesar dupa insolatie, iar temperatura

corpului va fluctua anormal cateva saptamani dupa incident.
Pentru restabilire dupa o asemenea tulburare datorata caldurii excesive,
trebuie sa se consume mari cantitati de lichide, supe de legume,
sucuri de fructe, banane, cartofi, mazare si fasole boabe.

Este necesara o perioada de odihna de 24 de ore, timp in care trebuie

continuata inlocuirea fluidelor pierdute cu ajutorul unei solutii de
rehidratare. Trebuie evitate activitatile fizice extenuante. In mod
normal, rehidratarea completa cu lichide pe cale orala dureaza in
jur de 36 de ore, dar majoritatea pacientilor incep sa se simta mai
bine in cateva ore.

Sfaturi/recomandari si masuri de prevenire

Atunci cand afara este canicula, pentru a nu iti pune sanatatea in pericol,
este bine sa urmezi sfaturile de mai jos:

Evitati activitatile fizice solicitante si expunerea indelungata la

soare intre orele 11 18.

Renuntati la iesiri in zilele foarte calduroase in intervalul 11-18.

Daca sunteti totusi nevoiti sa va deplasati in acest interval, purtati
haine deschise la culoare, din materiale naturale (in, bumbac,
matase naturala) si acoperiti-va capul cu o palarie/ sapca/ esarfa si
ochelari de soare.

Va trebui sa aveti pe tot parcursul deplasarii o sticla cu apa,

pentru a va hidrata.

Desfasurati activitatile zilnice in locuri cat mai racoroase si cat mai

umbrite
Practicati sportul dimineata, pentru a mari rezistenta organismului la
canicula din timpul zilei.

Consumati cat mai multe lichide, fructe si legume, pentru a mentine

un nivel optim de hidratare si vitaminizare a organismului.
Consumati iaurt, deoarece un pahar de iaurt este echivalentul unui
pahar cu apa.
Faceti dusuri la o temperatura moderata si nu te sterge de apa;
Evitati consumul de cafea, alcool sau sucuri carbogazoase, deoarece
acestea sunt diuretice si, in plus, favorizeaza deshidratarea
organismului;
Aerisiti camerele dimineata cand inca nu este cald, folositi draperii
la ferestre si daca se poate, porniti sistemul de aer conditionat la o
temperatura cu 5 grade mai mica decat cea de afara.

Recomandari pentru familie si copii

In cazul in care in familia ta exista si un copil, trebuie sa ai in
vedere urmatoarele detalii, atunci cand zilele sunt peste
masura de calduroase:

Dati copilului sa consume lichide si fructe proaspete, chiar

daca
nu
ti
le
cere;
nu lasati copilul singur, nici macar pentru perioade scurte de
timp, mai ales in masina sau in spatii neventilate.

In cazul in care plecati cu masina, luati cu voi o sticla mai mare cu apa si
sucuri de fructe; nu scoateti copilul la plimbare in timpul caniculei, mai ales
daca nu a ajuns la varsta de 1 an jumatate.
In cazul in care iesiti cu el din casa, imbracati-l lejer si asigurati-va ca aveti
mereu la indemana o sursa optima de hidratare, atat pentru voi, cat mai
ales pentru el.
Lasati copilul sa doarma dezvelit sau invelit cu un cearsaf subtire, racoros,
din bumbac.
Nu il lasati sa se scalde in apa rece sau sa se ude cu apa rece.

La plaja, expuneti-va progresiv la soare!

La plaja, expunerea la soare trebuie sa se faca progresiv, astfel ca
pielea sa aiba timpul necesar sa produca melanina, acel
pigment cu rol protector. Copiii sub 6 luni nu vor fi dusi la
plaja, iar cei mai mari nu vor fi lasati sa se joace mai mult de
40 minute sub razele directe ale soarelui fara a avea capul
acoperit. Hiperpigmentarea pielii poate fi prevenita prin
aplicarea de creme cu factor ridicat de protectie fata de
razele solare.
Femeile isi vor proteja tenul cu creme corespunzatoare, aplicate
in doze optime, pentru a pastra prospetimea pielii. Orice
exagerare a machiajului poate transforma figura intr-o
masca hidoasa.
Fiecare persoana va purta la drum sau la lucru sticla cu apa
pentru a-si asigura hidratarea necesara organismului.

La plaja, expuneti-va progresiv la soare!

La plaja, expunerea la soare trebuie sa se faca progresiv, astfel ca pielea
sa aiba timpul necesar sa produca melanina, acel pigment cu rol
protector. Copiii sub 6 luni nu vor fi dusi la plaja, iar cei mai mari nu
vor fi lasati sa se joace mai mult de 40 minute sub razele directe ale
soarelui fara a avea capul acoperit. Hiperpigmentarea pielii poate fi
prevenita prin aplicarea de creme cu factor ridicat de protectie fata
de razele solare.
Femeile isi vor proteja tenul cu creme corespunzatoare, aplicate in doze
optime, pentru a pastra prospetimea pielii. Orice exagerare a
machiajului poate transforma figura intr-o masca hidoasa.
Fiecare persoana va purta la drum sau la lucru sticla cu apa pentru a-si
asigura hidratarea necesara organismului.

Tratamente naturiste
Dintre plantele medicinale cu efecte protectoare impotriva razelor solare si
de tratare a afectiunilor cutanate pot fi mentionate ceaiul verde,
galbenelele, aloe vera, fructele de paducel, frunzele si fructele de
afin, frunzele de urzica, papadia si scoarta de salcie din care se
consuma cate 2-3 cani pe zi, cu 200-250 ml decoct.
In tratamentele externe se recomanda dusuri caldute sau bai generale in
care se adauga bicarbonat de sodiu (o cana la cada) sau amidon si
faina de orez (1/2 cana la cada). Baia va dura 15-20 minute, apoi se
sterge pielea prin tamponare cu un prosop moale. Pielea inca umeda
va fi pudrata cu malai si se va unge cu ulei de masline. Se aplica
comprese cu apa rece sau cu gel de aloe, ceai din radacini de nalba
mare, seminte de gutui, lapte degresat sau iaurt cu care se
umezeste un prosop moale, aplicat pe arsuri timp de 20 minute.
Daca arsurile sunt pe pleoape, se pun comprese reci cu musetel sau
galbenele. Cataplasmele se prepara cu cartofi rasi, frunze de varza
zdrobite, cantitati egale de malai si tarate de grau aplicate pe cap,
torace si pe pielea arsa de soare. Pentru calmarea usturimilor, se
aplica o cataplasma cu petale de trandafir in otet de mere. Se
recomanda ungerea arsurilor cu propolis, ulei de lavanda, ulei de
salvie, de masline sau de cocos, dupa care se fac spalaturi cu infuzie
de musetel, coada soricelului, sunatoare sau muguri de plop.

Regimul alimentar

Se recomanda consumul de alimente usoare, care se digera bine, precum

si o cura de fructe si legume proaspete, cu continut bogat in apa si o
cantitate echilibrata de saruri minerale (pepene verde, portocale,
banane, cartofi, mazare, salate). Varza, luata sub forma cruda (in
aperitive si salate), sucuri sau fiarta, este benefica datorita bogatiei
in sulf (100 mg %), arsenic, calciu, fosfor, iod si cupru, cu efecte
remineralizante si revigorante.
La persoane cu arsuri solare grave se vor evita bauturile alcoolice, cafeaua
si alte produse care contin cofeina, intrucat grabesc deshidratarea.
De asemenea, se exclude fumatul, deoarece nicotina contracta
vasele sanguine si reduce capacitatea de adaptare la caldura.

Soc caloric
ocul caloric i Extenuarea termic sunt de cldur condiiile de sntate nrudite care pot fi
grave i viaa n pericol dac nu sunt tratate corespunztor i prompt. Acestea sunt comune n
vreme foarte cald i uscat i sunt vzute n principal rilor tropicale.

Cauze de cldur accident vascular cerebral

Cldur privind condiiile nu sunt un rezultat al unui mediu cald singur. Trei factori care
determin legtura de cauzalitate dintre aceste condiii includ:

temperatur nalt de mediu

umiditate ridicat

efort fizic a crescut

Cldur privind condiiile de sntate pot ncepe ca Crampele termice i trece la Extenuarea
termic i n cele din urm accident vascular cerebral de cldur. (1-4)

Incidena ocul caloric

Incidena reale de cldur accident vascular cerebral nu este cunoscut, deoarece aceast boal
nu este bine raportate i diagnosticat.
Incidena de cldur privind condiiile de sntate este relativ sczut n Marea Britanie. Exist
aproximativ 40 cazuri asociate cldurii decedailor la populaia milioane pe an.
Riscul se ridic n rile mai fierbinte, de exemplu, este mare ntre perioade de timp cum ar fi
Hajj, pelerinaj musulmane anuale n Arabia Saudit. n Arabia Saudit, incidena ocul caloric
variaz sezoniere, de la 22 la 250 cazuri pe 100.000 populaie.
Datele din centrele pentru controlul bolilor i prevenirea (CDC) arat c din 1979 pn n
1997, 7000 decese n Statele Unite erau atribuibile excesiv de cldur. Ansamblu incidena
studiile n Statele Unite arat c incidena ocul caloric este ntre 17,6 la 26,5 cazuri pe
100.000 populaie.

Decese din cauza de cldur sunt n cretere, cu nclzirea global i creterea frecvenei i
intensitatea undelor cldur din ntreaga lume.

Cnd apare Extenuarea termic?

Extenuarea termic apare atunci cnd temperatura corpului, sau temperatura n miezul, se
ridic deasupra normal 37 C (98.6 F) la nimic pn la 40 C (104 F). Sruri i apei n
organism la aceast temperatur ncepe s cad lider la un sentiment generale de boal, lein
i transpiraii grele.
Aceast etap trebuie s fie tratate rapid prin lund persoana la un loc rcoros, oferind ap de
but i eliminarea excesul de mbrcminte. n termen de 30-40 minute pacientul ncepe s se
simt mai bine i nu exist nici o efectele de durat bolnav strii.

Care este diferena dintre Extenuarea termic i ocul

caloric?
Dac Extenuarea termic este lsat netratat, aceasta ar putea deveni insolatie.

Cine este de risc de accident vascular cerebral de cldur?

Oamenii care dezvolta ocul caloric mai uor dect altele includ:

copiii sub doi ani

persoane foarte vechi

persoanele cu handicap,

cei cu inima, rinichii sau alte probleme

cei cu diabet zaharat care iau insulin regulate

n plus, cei care au luat prea mult alcool sunt la risc, deoarece alcool provoac deshidratarea.
Persoanele innd anumite droguri i medicamente, cum ar fi Antipsihotice i beta-blockers
sunt, de asemenea, la risc.

Complicaii de cldur accident vascular cerebral

ocul caloric poate duce la complicaii ca deshidratare i poate nevoie de spitalizare. ocul
caloric se produce atunci cnd organismul este imposibil s se rceasc sine i temperatura
continu s creasc. Ca temperatura s ajung la peste 40 C (104 F), celulele n interiorul
corpului opri lucru i ncepe s rupe n jos. Acest lucru poate duce la organul de eec i leziuni
ale creierului i chiar moartea.
Pot exista simptome cum ar fi confuzie, superficial i rapid respiraie ratele i incontien.

Tratamentul ocul caloric

Insolatie necesit atenie imediat de urgen. Trebuie s fie afectate persoan cum se
rceasc ca posibil, exces de mbrcminte ar trebui eliminate; pacientul trebuie s fie rcit
suplimentare de fanning etc.
La pacienii contient ap rece, dar nu la rece este oferit s bea n inghitituri.

Prevenirea de cldur legate de situaii de urgen

Prevenirea de cldur legate de urgen includ simplu precauii ca stau din soare, n special
ntre 11 am si 3 pm atunci cnd acesta este cele mai fierbini. Cei care au nevoie s-i
intensifice pot folosi o umbr sau o umbrel, purta o larg brimmed plrie i aplic protecie
solar.
Trebuie evitat extrem efort fizic n cldur. Nimeni nu ar trebui s fie lsat singur n o
main parcat a plecat n soare.
n timpul valuri de cldur toate sunt sftuii s ia o multime de fluide evitndu-se cele care
conin cafein i alcool i, de asemenea, lua rece alimente cum ar fi salate i fructe care sunt
bogate n fluide.
Indivizii sunt sftuii s ia regulate i dac necesare dusuri frecvente i stropeasc ap peste
pielea i mbrcminte pentru a le ine misto.