Sunteți pe pagina 1din 98

LP CM

Sutura vasculara corect efectuata trebuie sa fie:


a. etansa
b. neischemianta
c. in conditii de asepsie si antisepsie
d. inversanta
e. eversanta
O anastomoza digestiva trebuie sa:
a. respecte vascularizatia partenerilor digestivi
b. fie neischemianta
c. fie eversanta
d. aiba o hemostaza riguroasa la nivelul transei
e. afronteze tesuturi viabile
Care din afirmatiile urmatoare despre alimentatia enterala sunt adevarate:
a. previne atrofia mucoasei intestinale
b. atenueaza reactia catabolica secundara agresiunii actului anestezico-chirurgical
c. se poate administra pe sonda naso-gastrica
d. se poate administra prin gastrostoma
e. este mai scumpa decat nutritia parenterala
LP CS
Care afirmatie de mai jos referitoare la nutrita pacientului chirurgical este falsa:
a. trebuie sa acopere nevoile energetice ale pacientului
b. trebuie amanata cat mai mult posibil postoperator pentru a permite cicatrizarea
anastomozelor digestive
c. trebuie sa asigure aportul echilibrat de principii alimentare adaptat la specificul bolii
d. trebuie sa favorizeze procesul de vindecare
e. trebuie sa evite agravarea unor boli metabolice coexistente
CURS CM
Elementele agravante ale traumatismelor arteriale sunt reprezentate de:
a. echimoza
b. spasmul arterial
c. tromboza secundara
d. leziuni traumatice asociate
e. hemoragie
Care din afirmatiile urmatoare despre ruptura anevrismului de aorta sunt adevarate:
a. riscul creste cand anevrismul depaseste 3 cm in diametru

b.
c.
d.
e.

se insoteste de durere
produce hipotensiune
se palpeaza masa abdominala
poate fi asimptomatic

Care din elementele de mai jos fac parte din tabloul clinic al sindromului de ischemie acuta
periferica:
a. claudicatia intermitenta
b. paloarea tegumentara
c. parestezii
d. impotenta functionala
e. adenopatii
Care din afirmatiile urmatoare referitoare la tromboza artriala sunt adevarate:
a. evolutia este rapida spre leziuni ireversibile
b. apare cand exista conditii emboligene
c. cheagul se formeaza pe leziuni arteriale preexistente
d. apar semne de ischemie acuta la un bolnav cunoscut cu ateroscleroza
e. evolutia nu este grava datorita circulatiei colaterale
Care din afirmatiile urmatoare referitoare la boala Burger sunt adevarate:
a. apare la barbati tineri
b. fumatul nu este un factor etiologic
c. afecteaza si venele
d. substratul este o proliferare endoteliala, cu foliculi giganto-celulari, urmata de stenoze
si tromboze vasculare
e. afecteaza vasele mari la nivelul membrelor inferioare
Care din afirmatiile urmatoare referitoare la arteriopatia diabetica sunt adevarate:
a. pulsul periferic este perceptibil si in stadii avansate cu tulburari trofice
b. gangrena are forma uscata
c. pot aparea microangiopatii retiniene, renale, viscerale
d. leziunile vasculare aparute pot fi reverssibile prin controlul bolii de fond
e. afecteaza primar vasele de calibru mare
CURS CS
Care afirmatie de mai jos referitoare la varice hidrostatice este falsa:
a. sunt incriminati factori ereditari - distrofia peretelui venos (scaderea fibrelor elastice)
b. se pot asocia cu alte boli datorate "distrofiei" de colagen: hemoroizii, hernii, varicocel
c. ortostatismul prelungit favorizeaza aparitia varicelor hidrostatice
d. echografia Doppler se face pentru localizarea varicelor
e. tratamentul minim invaziv este indicat numai in varicele esentiale si contraindicat in cele
secundare

Care element de mai jos nu este factor de risc pentru tromboza venoasa profunda:
a. neoplazia
b. imobilizarea
c. obezitatea
d. fibrilatia atriala
e. sindromul antifosfolipidic
Achalazia cardiei este diagnosticata paraclinic prin urmatoarele investigatii, cu exceptia:
D ) Computer tomografia
Caracteristic varicelor hidrostatice aflate in stadiul III de evolutie sunt urmatoarele, cu exceptia :
C ) Prezenta de varice cu pachete varicoase

a.

Care dintre urmatoarele afirmatii despre furuncul nu este adevarata?


factorul etiologic este streptococul
Care dintre urmatoarele afirmatii despre hidrosadenita este adevarata?
D ) localizarea cea mai frecventa a hidrosadenitei este regiunea axilara
Care dintre urmatoarele afirmatii despre erizipel nu este adevarata?
B ) debutul este progresiv prima aparand leziunea locala (placa erizipelomatoasa, rosie)
Care din urmatoarele afirmatii despre arsuri sunt adevarate:
B) in arsurile grave, bolnavul pierde apa, albumina si electroliti
D ) la locul accidentului se asigura eliberarea cailor respiratorii, se administreaza antialgice si se inveleste
bolnavul intr-un cearceaf curat

Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A ) Semnele clinice de coleperitoneu care pot apare in traumatismele hepatice sunt:durere abdominala, semne
de iritatie peritoneala si uneori icter sclerotegumentar
D ) diagnosticul pozitiv al unei leziuni tumorale hepatice este stabilit in urma: ex clinic, ex paraclinic si al
biopsiei hepatice
Care din urmatoarele afirmatii despre infarctul entero-mezenteric sunt adevarate:
a) poate fi cauzat de tromboza sau embolie arteriala
d ) arteriografia selectiva de artera mezenterica superioara pune in evidenta existenta si localizarea
obstructiei
Care din urmatoarele explorari paraclinice are cea mai mica contributie la stabilirea diagnosticului de
tumora hepatica:
A ) radiografia abdminala simpla
Care din afirmatiile de mai jos referitoare la gangrena gazoase sunt adevarate:
a. agentul etiologic al bolii este clostridium perfiringens
b. netratata, mortalitatea este 100%
e ) prognosticul este foarte rezervat in extensia abdominala si retroperitoneala
Care din enunturile de mai jos referitoare la aspectul macroscopic al gangrenei gazoase sunt false:
D ) afectarea in principal a fasciei, tegumentul si tesutul muscular fiind de regula respectate
Care din semnele, simptomele, de mai jos nu caracterizeaza gangrena gazoasa:
d) absenta durerilor

Care din afirmatiile de mai jos referitoare la plaga cu risc tetanigen sunt false:
d ) plaga suturata cu catgut
Care din elemmentele de mai jos fac parte din sindromul de ischemie acuta periferica dintr-o leziune
arteriala traumatica :
a. durere
b. paloare
c. parestezii sau chiar anestezie
d. hemoragia
e. hipotensiunea
Care din elementele urmatoare nu poate fi cauza sindromului de ischemie acuta periferica
E ) arteriopatia diabetica asociata cu neuropatie diabetica
Care din afirmatiile referitoare la stadializarea arteriopatiei periferice cronice sunt false:
d) stadiul III - apare durere la intervale fixe in special noaptea + absenta pulsului la pedioasa si tibiala
posterioara
Care din afirmatiile de mai jos referitoare la sindromul de ischemie acuta periferica prin tromboza sunt
false:
e ) poate da dilatatii anevrismale proximale
Care din afirmatiile de mai jos referitoare la hernia inghinale strangulata sunt false:
d ) este mai frecventa la femei
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la incarcerarea unei hernii sunt corecte:
e) apar aderente ale continutului la sac si ale sacului la peretele abdominal ce impiedica reducerea
Care din explorarile imagistice de mai jos nu se folosesc in patologia splinei:
D ) Endoscopia
Care din tipurile lezionale traumatice ale splinei nu sunt corect descrise:
E ) Tipul V - zdrobire incompleta
Care din elementele de mai jos nu caracterizeaza hipersplenismul primar:
e ) hepatomegalie
Care din urmatoarele semne si simptome nu caracterizeaza rectocolita ulcerohemoragica:
D ) cefalee
a.

Care din elementele de mai jos nu cresc riscul aparitiei cancerului colorectal:
polipii inflamatori
Care din semnele si simptomele de mai jos nu caracterizeaza cancerul colonului drept
D ) ocluzia
Care din semnele si simptomele de mai jos nu caracterizeaza cancerul colonului stang
D ) tenesmele
Care dintre urmatoarele caracteristici comune ale tumorilor benigne NU este regasita la acest tip de
afectiuni:
C ) adenopatie regionala mobila si fixa

a.
b.
c.
D)

Care dintre urmatoarele entitati patologice determina aparitia ocluziei mecanice:


calculi biliari- ileus biliar
neoplasmul colonic
hernia strangulata
volvulusul sigmoidian
Care dintre urmatoarele semne obiective NU este caracteristic ocluziei:
C ) apararea musculara
Care dintre urmatoarele cauze NU determina aparitia unei ocluzii dinamice:
E ) hernia femurala strangulata
Cancerul mamar NU metastazeaza la nivelul urmatoarelor organe:
E ) colon
Cea mai frecventa forma de inflamatie acuta a glandei mamare in timpul lactatiei dar si in afara ei este:
D ) abcesul mamar
Complicatiile diverticulitei colonice sunt urmatoarele cu exceptia:
inflamatia

a.

Complicatiile cancerului esofagian sunt urmatoarele, mai putin una:


B ) Esofag Barrett

a.
C)
D)
E)

Diagnosticul paraclinic al refluxului gastro-esofagian se realizeaza prin:


Endoscopie digestiva superioara cu biopsie
Tranzit baritat esofagian
Monitorizarea Ph esofagian / 24 ore
Manometrie
Diagnosticul diferential al hernilor spiegeliene se poate face cu urmatoarele afectiuni, cu exceptia :
C ) Hernia hiatala
Diagnosticul de certitudine al neoplasmului mamar se stabileste pe baza urmatorului examen paraclinic:
B ) sectorectomie cu examen HP la gheata sau parafina
Diagnosticul paraclinic in urgenta, de prima intentie al unei ocluzii se stabileste prin:
radiografie abdominala pe gol

a.

Diagnosticul paraclinic al ulcerului gastric si duodenal este stabilit cu maximum de precizie prin:
C ) Endoscopie digestiva
Diagnosticul radiologic al unei perforatii ulceroase gastrice se bazeaza pe aparitia:
pneumoperitoneului

a.

Elementul fiziopatologic esential, comun tuturor formelor de soc si care defineste socul este:
c ) Hipoxia tisulara
a.
b.
c.
d.

Etiologia icterului mecanic dobandit prin obstructie de CBEH este reprezentata de:
litiaza biliara
hemobilie
stenoza posttraumatica
tumori ale CBP

Evisceratiile libere postoperatorii sunt caracterizate de urmatoarele afirmatii :


D ) Reintegrare facila a viscerelor in cavitatea peritoneala
Explorarea clinica a permeabilitatii axului venos superficial este realizata de urmatoarele probe
diagnostice, cu exceptia :
D ) Proba Perthes
Explorarea imagistica considerata standard de aur in diagnosticul litiazei veziculare este:
C) Ecografia

a.

Faza hiperdinamica din socul septic se caracterizeaza clinic prin urmatoarele manifestari mai putin una:
Tegumente reci, cianotice, cu absenta pulsului capilar

a.
b.
c.
d.

Gradele splenomegaliei sunt urmatoarele:


Gr. I - sub rebord
Gr. II - la 1/2 ntre rebord si ombilic
Gr. III - la ombilic
Gr. IV - sub ombilic

Herniile interne se pot dezvolta la nivelul urmatoarelor regiuni anatomice, cu exceptia :


D ) Fosa obturatorie

a.

In boala varicoasa leziunea trigger prinncipala este reprezentata de:


Insuficienta valvulara ostiala
In diagnosticul paraclinic al pleureziilor purulente se folosesc urmatoarele metode, mai putin una:
E ) Endoscopia digestiva superiora
In chistul hidatic pulmonar necomplicat, semnele subiective sunt urmatoarele, mai putin unul:
D ) Vomica
In degeratura de gradul III apar urmatoarele semne clinice:
d ) edem, cianoza, gangrena dupa cateva zile
In tratamentul degeraturilor grave se utilizeaza urmatoarele medicamente cu exceptia:
e ) alcool sanitar pentru masajul zonelor afectate

In carcionomul hepatocelular apar urmatoarele modificari biologice cu exceptia:


c ) cresterea proteinelor totale si a albuminei
1.
a.
b.
c.
E)

In cancerul esofagian se folosesc pentru diagnostic urmatoarele explorari paraclinice:


Tranzitul baritat (esofagograma)
Explorarea endoscopica
Tomografia computerizata
Bronhoscopia

La un bolnav cu traumatism hepatic si hemoperitoneu apar urmatoarele semne clinice cu exceptia:


C ) tegumente normal colorate

a.

Leziunile traumatice pleuro-pulmonare sunt urmatoarele:


Hemotoraxul

b. Pneumotoraxul
c. Ruptura pulmonara
d. Hematomul pulmonar
a.

Melena reprezinta hemoragia cu origine la nivelul urmatorului segment digestiv:


Stomac
Neoplasmul cefalo-pancreatic este caracterizat de urmatoarele afirmatii:
B ) Icter persistent in crestere
C ) Prezenta semnului Courvoisier-Terier
Pancreatita acuta poate evolua cu urmatoarele complicatii, cu exceptia :
C ) Rectoragii

a.
a.

a.
b.
c.
d.

Pancreatita cronica se poate caracteriza de urmatoarele elemente :


Steatoree
Precizati care dintre urmatoarele entitati patologice mamare prezinta potential de degenerare maligna:
maladia fibrochistica Reclus
B) adenomul papilar (dendritic)
C) fibroadenomul mamar
D) adenofibromul Phylodes
Precizati care dintre urmatoarele complicatii sunt intalnite in evolutia unui ulcer duodenal:
perforatia
penetrarea
hemoragia
stenoza
Precizati care dintre urmatoarele complicatii NU este specifica litiazei veziculare:
E ) penetrant

Reactia neuroendocrina din socul hipovolemic are urmatoarele caracteristici:


b ) Constrictia arteriorala periferica (tegument, rinichi, muschi, teritoriul splahnic) cu centralizarea
circulatiei (cord, creier)
c ) Cresterea frecventei si contractilitatii cordului
d ) Cresterea intoarcerii venoase
e ) Retentia de sodiu si apa
Semnul clinic cel mai constant in neoplasmul pancreatic corporeal este reprezentat de:
B ) Sindrom algic toraco-dorsal important
Semnele clinice generale ce insotesc o tromboflebita profunda pot fi urmatoarele, cu exceptia :
E ) Bradicardia
Socul anafilactic se caracterizeaza prin urmatoarele manifestari clinice, mai putin una:
b ) Bronhodilatatie
Tabloul clinic din infarctul entero-mezenteric include urmatoarele semne clinice si simptome cu exceptia:
D) zgomote hidroaerice intense la auscultatie in infarctul entero-mezenteric din teritoriul arterei
mezenterice superioare

Tranzitul baritat esofagian (esofagograma) poate oferi urmatoarele informatii despre cancerul esofagian,
mai putin una:
c ) Coloana baritata se ingusteaza progresiv in cioc de pasare
Triada Charcot este intalnita in:
D) angiocolita
a.

Una din urmatoarele afectiuni nu reprezinta cauza de infarct entero-mezenteric prin emoblie
hipotensiunea arteriala
Una din urmatoarele modificari biologice nu apare la un bolnav cu infarct entero-mezenteric
E ) scaderea ureei sanguine
Unul din urmatoarele semne clinice nu este prezent in tabloul clinic al bolnavului cu abces hepatic:
e ) durere in hipocondrul drept iradiata in bara spre epigastru si hipocondrul stang
Urmatoarele afirmatii despre degeraturi sunt adevarate cu exceptia:
C ) dezarticulatiile si amputatiile trebuie efectuate precoce pentru a inlatura factorul septic
E ) la bonavul cu degeratura nu se administreaza vasodilatatoare datorita riscului de plegie vasculara care
apare la incalzire
Urmatoarele afirmatii despre arsura de gradul II sunt adevarate cu exceptia:
d ) necesita plastie cu piele libera despicata pentru vindecare
Urmatoarele afirmatii privind semiologia chirurgicala a aparatului renouretral nu sunt adevarate, cu
exceptia:
B ) in obstructia ureterului lombar durerea se proiecteaza in punctul uretral superior
E ) Punctul costovertebral este situat in unghiul dintre coasta a XII si coloana vertebrala

Urmatoarele afirmatii despre abcesul cald sunt adevarate cu exceptia:


a. reprezinta o supuratie cu caracter extensiv lipsita de un perete propriu
D ) clinic se deosebeste de abcesul tuberculos numai prin dimensiuni si localizare
E ) tratamentul chirurgical incizie, evacuare, drenaj se aplica indiferent de stadiul evolutiv
Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru voletul costal, mai putin una:
b ) Apare ca urmare a fracturilor a mai putin de 2 coaste
Urmatoarele afirmatii deosebesc herniile de eventratii:
E) Se produc prin orificii preformate
C ) Pot apare din viata intrauterina
1.

La inspectia pacientului cu peritonita acuta difuza se constata:


a. Coapse flectate pe abdomen
b. Mersul cu pasi mici cu torace aplecat in fata si cu mana pe abdomen
c. Respiratii superficiale cu participarea abdomenului la miscarile respiratorii
d. Durere abdominala vie la tuse
e. Bolnavul este agitat si nu-si gaseste locul in pat

2.

Care din urmatoarele afirmatii despre hipovolemia din peritonite nu sunt adevarate:
a. Este datorata acumularii de lichid in peritoneu
b. Poate realiza un deficit hidric de maximum 5 litri
c. Se insoteste de oligurie si insuficienta renala acuta
d. Pareza si staza intestinala nu sunt cauze de hipovolemie

e. Secundar hipovolemiei apare hemoconcentratia


3.

La examenul obiectiv al abdomenului in peritonite acute difuze se poate constata:


a. Aparare musculara
b. Disparitia matitatii hepatice
c. Timpanism centroabdominal in faze tardive
d. Zgomote hidroaerice intestinale intense la auscultatia abdomenului
e. Matitate decliva in stadii avansate

4.

Urmatoarele afirmatii referitoare la explorarile paraclinice din peritonite acute difuze sunt adevarate cu
exceptia:
a. Radiografia abdominala simpla evidentiaza pneumoperitoneu subfrenic drept
b. Radiografia pulmonara evidentiaza ascensiunea si imobilitatea diafragmului
c. Examenul scintigrafic este absolut necesar pentru evidentierea cauzei peritonitei
d. Computer tomografia este explorare de prima intentie
e. Ecografia abdominala poate evidentia prezenta lichidului intraperitoneal

5.

Tratamentul peritonitelor acute difuze include:


a. Decomprimarea tubului digestiv prin instalarea sondei de aspiratie naso-gastrica
b. Compensarea hidrica, ionica si energetica prin administrarea de solutii pe cale parentala
c. Prevenirea si combaterea insuficientei respiratorii acute
d. Antibioterapie ocazionala
e. Reechilibrare hidroelectrolitica cu ritm lent cu solutii macromoleculare

6.

Principiile tratamentului chirurgical al peritonitelor acute difuze vizeaza:


a. Tratamentul obligatoriu al leziunii cauzale
b. Evitarea lavajului abundent al cavitatii peritoneale cu ser fiziologic pentru a reduce riscul diseminarii
factorului septic
c. Drenajul extern al organului perforat (colecistostoma, colostoma)
d. Drenajul cavitatii peritoneale limitat in zona leziunii cauzatoare
e Rezectia sau exereza organului sau a segmentului de organ afectat

7.

Care din urmatoarele afirmatii privind peritonitele secundare localizate sunt adevarate:
a. Sunt colectii purulente limitate la o parte a cavitatii peritoneale
b. In abcesele pelvine pot apare tenesme rectale si tulburari vezicale
c. In abcesele subfrenice pot apare durere in umarul si fosa supraclaviculara de partea abcesului
d. Singura metoda de tratament chirurgical este laparatomia urmata de evacuarea abcesului
e. In abcesul submezocolic nu apar semne de iritatie peritoneala datorita prezentei peretelui abcesului

8.

Care din urmatoarele afirmatii despre peritonitele acute primitive sunt adevarate:
a. Au sursa de contaminare intraperitoneala
b. Contaminarea se poate produce pe cale genital ascendenta la femei
c. Au etiologie plurimicrobiana
d. Este frecventa la copii cu sindrom nefrotic si adulti cu ciroza hepatica
e. Daca diagnosticul a fost precis stabilit tratamentul este doar medical

9.

Care din urmatoarele afirmatii legate de examinarea tratamentului abdominal sunt adevarate?
a. Trebuie efectuata o atenta investigare a functiilor vitale
b. Nu este important sa ne interesam daca a prezentat sau prezinta sangerare digestiva superioara daca nu este
cunoscut cu ulcer duodenal
c. La palpare se poate constata glob vezical
d.Tuseul rectal nu se efectueaza daca avem suspiciunea de traumatism pelvin pentru a nu agrava leziunile
locale
e. Bombarea circumscrisa a tegumentelor cu fluctuenta semnifica colectie hematica parietala

10. Care din urmatoarele afirmatii privind explorarile paraclinice in traumatismele abdominale sunt adevarate?

a. Radiografia abdominala simpla poate arata pneomoperitoneu


b. Stergerea umbrei psoapsului pe radiografia abdominala simpla semnifica hematom retroperitoneal
c. Ecografia precizeaza sediul leziunii organelor cavitare
d. Punctia abdominala este contraindicata datorita riscului de leziuni viscerale
e. Laparoscopia diagnostica este utila cand se ezita asupra indicatiei operatorii
11. In sindromul de hemoragie interna aparut in cadrul unui traumatism abdominal se constata urmatoarele semne
clinice cu exceptia:
a. Paloare cutanata
b. Puls rar cu amplitudine crescuta
c. Neliniste chiar agitatie
d. Tensiune arteriala crescuta prin stimulare adrenergica
e. Sete
12. Care din urmatoarele principii de tratament medical (ATI) a pacientului cu traumatism abdominal nu sunt
adevarate:
a. In socul hemoragic se instituie transfuzie de sange
b. Transfuzia de sange se continua cel putin 3 ore pentru a putea evalua efectul ei
c. Calmarea durerii se face cu opiacee de la prezentarea in unitate primiri urgente
d. Nu se instaleaza sonda naso-gastrica pentru ca jeneaza respiratia pacientului
e. Se instituie antibioterapie cu spectru larg
13. Indicatiile tratamentului chirurgical in traumatismele abdominale sunt:
a. Contuziile abdominale indiferent de simptomatologie datorita riscului mare de fistule digestive
b. Plagile abdominale prin proiectile care dau frecvent leziuni viscerale
c. Prezenta semnelor de iritatie peritoneala
d. Plagile abdominale nepenetrante
e. Evisceratia posttraumatica
14. Care din urmatoarele afirmatii privind abordul chirurgical al pacientului cu traumatism abdominal sunt
adevarate?
a. Abordul laparascopic este indicat la orice pacient
b. Incizia mediana permite acces larg si o buna explorare intraoperatorie
c. Daca diagnosticul de leziune unica splenica este sigur se poate efectua laparatomie subcostala stanga
d. In plagile penetrante patrunderea in abdomen se va face prin largirea bresei parietale indiferent de
localizarea plagii
e. Prioritate la tratament au leziunile perforative intestinale fata de leziunile vaselor pentru a evita
contaminarea peritoneala
15. Diagnosticul imagistic al prezentei diverticulilor colonici se stabileste prin:
a)Irigografie
b)Echografie
c) CT
d)Colonoscopie
e) Rgf abdominala pe gol
16. Diagnosticul paraclinic al peritonitei difuze prin perforatie diverticulara se stabileste prin:
a) Radiografie abdominala pe gol
b) Irigografie
c) Colonoscopie
d) Hemoleucograma
e) Punctie abdominala
17. Maladia Crohn poate fi insotita de urmatoarele afectiuni extradigestive:
a) Artrite periferice
b) Spondilartrite

c) Pericardite
d) Eritem nodos
e) Conjunctivite
18. Degenerescenta maligna a polipilor colonici se intalneste predominant la:
a)Polipii vilosi
b)Polipii adenomatosi
c) Polipii multipli
d)Polipii inflamatori
e) Polipoza difuza
19. Precizati care sunt maladiile care prin evolutia lor favorizeaza dezvoltarea adenocarcinomului colonic:
a) Polipoza difuza
b) RCUH
c) Boala Crohn cu debut sub 20 ani
d) Diverticuloza colonica
e) Polipii adenomatosi cu dimensiuni peste 2 cm
20. Neoplasmul colonic este din punct de vedere microscopic:
a.
Epiteliom glandular tipic bine diferentiat
b.
Epiteliom glandular atipic slab diferentiat
c.
Carcinom anaplazic
d.
Sarcom
e.
Adenocarcinom mucoid sau coloid
21. Diseminarea limfatica a neoplasmului colonic determina:
a. Invazia ggl. epi si paracolici
b. Invazia ggl. Intermediari si centrali
c. Aparitia ascitei
d. Metastazele hepatice
e. Carcinomatoza peritoneala
22. Complicatiile septice ale neoplasmului colonic sunt:
a.
Abcese pericolonice
b.
Peritonita difuza prin perforatie tumorala
c.
Volvulus
d.
Peritonita difuza prin perforatie diastatica
e.
Celulita peritoneala
23. Complicatiile evolutive la distanta ale neoplasmului colonic sunt reprezentate de:
a.
Extensia si invazia tumorala a organelor de vecinatate
b.
Metastazele hepatice
c.
Fistulizare in viscere
d.
Fistulizare spre peretele abdominal
e.
Metastaze peritoneale
24. Pregatirea preoperatorie a pacientilor cu diagnosticul de neoplasm colonic confirmat comporta urmatoarele
elemente:
a. Reechlibrarea bolnavilor denutriti
b. Sterilizare partiala a florei colonice
c. Corectarea anemiei secundare evolutiei cancerului
d. Monitorizarea cardio-respiratorie
e. Reducerea inflamatiei peritumorale
25. Principiile chirurgiei radical - oncologice in cancerul colonic sunt:

a.
b.
c.
d.
e.

Respectarea limitelor oncologice ale rezectiei


Prevenirea diseminarii neoplazice in lumenul colonic
Indepartarea metastazelor
Evidarea obligatorie a grupelor ganglionare epicolice, paracolice si a ggl intermediari
Extragerea cat mai extinsa a tesuturilor si structurilor pericolonice

26. Interventiile de exereza in cancerul colonic sunt reprezentate de:


a. Colectomia segmentara
b. Hemicolectomia
c. Colectomia subtotala
d. Ileotransversoanastomoza
e. Colectomia totala
27. Indicatiile chimioterapiei si tratamentul adjuvant al cancerului colonic se adreseaza:
a) Postoperator st II si III
b) In cazul metastazelor confirmate si extirpate
c) In cazul metastazelor aparute postoperator
d) In extensiile laterale si posterioare ale tumorilor portiunilor fixe
e) Preoperator in st I
28. Precizati care dintre urmatoarele elemente clinice sustine diagnosticul de icter mecanic de etiologie maligna:
a) Icter care evolueaza cu remisiuni
b) Icter care survine dupa o colica biliara
c) Icter indolor
d) Anamnestic suferinta biliara
e) Prurit care prede icterul
29. Complicatiile litiazei CBP sunt reprezentate de:
a) Angiocolita
b) Insuficienta hepato-renala grava
c) Hemoragie digestiva inferioara
d) Pancreatita acuta
e) Litiaza biliara secundara
30. Care dintre urmatoarele tipuri de drenaje biliare apartin categoriei de drenaj biliar extern:
a) Drenajul transcistic
b) Anastomoza coledoco-duodenala
c) Drenajul tip Kehr
d) Drenajul axial
e) Anastomoza coledoco-jejunala
31. Care dintre urmatoarele tipuri de neoplasme ale cailor biliare si pancreasului determina aparitia semnului
Courvoisier-Terier:
a) KK cefalopancreatica
b) Metastazele hepatice
c) KK veziculei biliare
d) Ampulomul vaterian
e) KK CBP inalta (hepatic comun)
32. Icterul mecanic prin neoplasm de CBP este diagnosticat imagistic prin:
a) Echografie
b) Colangiografie intravenoasa
c) ERCP
d) Colangio-RMN
e) PTC

33. Interventiile chirurgicale clasice de dezobstructie a caii biliare sunt indicate in esecurile metodelor
miniinvazive si in litiazele complexe. Precizati care dintre urmatoarele tipuri de litiaza a CBP face parte din
categoria litiazelor complexe:
a) Panlitiaza
b) Litiaza intrahepatica
c) Calculi mai mari de 2 cm
d) Litiaza autohtona
e) Megacoledocul aton locuit litiazic
34. Care dintre urmatoarele localizari neoplazice metastazeaza cu maxima probabilitate in ficat si/ sau ggl
pediculului hepatic:
a) KK sigmoidiana
b) KK pancreatica
c) KK ovariana
d) KK colonului ascendent
e) KK gastrica
35. Hemostaza in varicele esofagiene rupte se poate obtine prin:
a) Chimiolipioembolizare hepatica
b) Bandarea varicelor
c) Scleroterapia varicelor
d) Deconexiunea azygo-portala
e) Ligatura transgastrica a varicelor
36. Hipertensiunea portala este cauzata in mod direct de:
a) Baraj la flux portal
b) Reducerea absorbtiei intestinale
c) Ciroza hepatica
d) Aparitia splenomegaliei
e) Scaderea trombocitelor
37. Adenocarcinomul rectal metastazeaza limfatic in ganglionii:
a) Juxtapancreatici
b) Hilului Mondor
c) Retrorectali
d) Retropubieni
e) Juxtacoccigieni
38. Amputatia de rect presupune:
a) Operatia Hartmann
b) Rezectia rectului, vezicii, uterului
c) Anus iliac stang definitiv
d) Indepartarea totala a rectului
e) Radioablatia tumorii rectale
39. Adenomul hepatic se poate complica prin:
a) Hemoragie
b) Suprainfectare
c) Degenerare neoplazica
d) Resorbtie
e) Eventratie
40. Hemangiomul hepatic se caracterizeaza prin:
a) Reinjectare tardiva cu contrast
b) Perforatie
c) Suprainfectare

d) Calcificare
e) Resorbtie
41. Carcinomul hepato-celular se trateaza conservator prin:
a) Rezectie segmentara hepatica
b) Transplant hepatic
c) Chimioembolizare
d) Chimiolipioembolizare
e) Alcoolizare ghidata echografic
42. In tratamentul chirurgical al cancerului hepatic se poate efectua:
a) Rezectia a 60% din ficat
b) Rezectia a maximum 40% din ficat
c) Transplant hepatic
d) Radioablatie in unele cazuri
e) Deconexiune azygo-portala
43. Litiaza veziculara se poate complica cu urmatoarele:
a) Hidatidoza hepatica
b) Angiocolita acuta
c) Hidrops vezicular
d) Fistula colecisto-colica
e) Hemoragie biliara
44. Ileusul biliar este:
a) Obstructia cailor biliare
b) Ocluzie intestinala prin calcul
c) Perforatia cailor biliare
d) Stenoza coledocului
e) Ocluzia duodenului prin calcul
45. Colecistita acuta litiazica poate evolua spre:
a) Perforatie
b) Ocluzie intestinala
c) Plastron vezicular
d) Diabet zaharat
e) Evisceratie
46. Colecistozele sunt:
a) Distrofii veziculare
b) Litiaza veziculara complicata
c) Adenomiomatoza veziculara
d) Perforatii veziculare
e) Fistule colecisto-coledociene
47. Complicatiile fistulare ale litiazei veziculare sunt:
a) Fistula colecisto-hepatica
b) Fistula colecisto-pancreatica
c) Fistula colecisto-colica
d) Fistula colecisto-duodenala
e) Fistula colecisto-renala
48. In ocluzia intestinala semnele radiologice sunt:
a) Prezenta de aer subfrenic
b) Imagini in tuburi de orga
c) Nivele hidro-aerice

d) Imagini de amputare intestinala


e) Imagini in cuib de randunica
49. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privitor la linia pectinee :
a) Este formata din marginea libera a valvulelor anale
b) Este formata din columnele Morgani
c) Zona de tranzitie unde epiteliul epidermoid devine cilindric glandular
d) Reper de localizare a hemoroizilor interni/externi
e) Locul de origine al majoritatii glandelor canalului anal
50. Optiunile terapeutice in boala hemoroidala cuprind urmatoarele variante :
a) Bandarea
b) Hemoroidectomia
c) Sclerozarea
d) Rezectia ano-rectala
e) Fotocoagularea
51. Fisurile anale in procent de 5 % se pot asocial cu urmatoarele afectiuni :
a)
Tuberculoza
b)
Limfoame
c)
Boala Crohn
d)
Sifilis
e)
Ciroza hepatica
52. Abcesele ischio-rectale pot evolua cu urmatoarele semne si simptome :
a)
Stare generala alterata
b)
Febra, frisoane
c)
Tulburari mictionale
d)
Scaune cu mucozitati si sange
e)
Dureri la defecatie
53. Tratamentul fistulelor perianale include urmatoarele optiuni :
a) Fistulotomia
b) Fistulectomia
c) Sfincterotomie inchisa
d) Injectarea de fibrin-glue in traiectul fistulos
e) Plasarea unui plug resorbabil in traiectul fistulos
54. Urmatoarele investigatii paraclinice pot fi utile in diagnosticul pozitiv si diferential al afectiuniilor anoperianale:
a) Radiografia abdominala pe gol
b) Anuscopia
c) Colonoscopia
d) RMN-colangio
e) Echografia transrectala
55. Pentru diagnosticul imagistic de apendicita acuta se folosesc urmatoarele:
a) echografia abdominala,
b) radiografia abdominala pe gol,
c) angiografia,
d) CT cu substanta de contrast,
e) laparoscopia.
56. Simptomele apendicitei acute sunt:
a) durere abdominala,
b) greturi, varsaturi,

c) anorexie,
d) constipatie, diaree,
e) melena.
57. Apendicita acuta:
a) este mai frecventa intre 20-30 ani,
b) este mai frecventa la persoanele cu alimentatie predominant vegetariana,
c) reprezinta cea mai frecventa urgenta chirurgicala abdominala,
d) are predispozitie rasiala,
e) este exceptionala inainte de 3 ani si rara la copilul mic.
58. Formele anatomopatologice de apendicita acuta sunt:
a) catarala,
b) flegmonoasa,
c) fistuloasa,
d) gangrenoasa,
e) supurata.
59. Triada simptomatica Dieulafoy in apendicita acuta se caracterizeaza prin:
a) durere provocata,
b) febra,
c) aparare musculara,
d) semnul clopotelului,
e) hiperestezie cutanata.
60. Apendicita acuta retrocecala:
a) debuteaza insidios,
b) caracterizata prin dureri in lomba stanga,
c) fosa iliaca dreapta putin sensibila,
d) manevra psoasului dureroasa,
e) prezinta fenomene de ocluzie febrile.
61. Carcinoidul apendicular reprezinta:
a) cea mai frecventa tumoare la acest nivel,
b) cea mai frecventa localizare digestiva a acestui tip de tumoare,
c) de obicei este malign,
d) proliferarea celulelor argentafine Kultschitzky-Masson din glandele apendiculare,
e) secreta serotonina.
62. Manevra Blumberg reprezinta:
a) depresurizarea brusca a peretelui abdominal, dupa o palpare profunda, determinand intensificarea
brutala a durerii si este caracteristica iritatiei peritoneale,
b) percutia superficiala a peretelui abdominal constata ca durerile sunt maxime in fosa iliaca dreapta,
c) ridicarea membrului pelvin drept intins determina accentuarea durerilor din fosa iliaca dreapta in timpul
compresiunii fosei iliace drepte de catre examinator cu bolnavul in decubit dorsal,
d) sensibilitate dureroasa la atingerea tegumentelor,
e) palparea blanda a fosei iliace si flancului stang determinea dureri in fosa iliaca dreapta.
63. Gradele splenomegaliei sunt urmatoarele:
a). Gr. I - sub rebord
b). Gr. II - la 1/2 ntre rebord si ombilic
c). Gr. III - la ombilic
d). Gr. IV - sub ombilic
e). Gr. V - pana in pelvis
64. Chirurgia conservatoare a splinei presupune:

a)Splenectomie laparosopica
b)Splenorafie
c)Splenectomie in situ
d)Ligatura arterei splenice
e)Transplantul heterotopic de tesut splenic
65. Care din indicatiile splenectomiei de mai jos sunt vitale:
a) chist hidatic splenic
b) purpura trombocitopenica imuna
c) ruptura traumatica de splina
d) abces splenic
e) anevrism de artera splenica rupt
66. Care din interventiile de mai jos pot presupune splenectomie tactica :
a)pancreatectomie corporeo-caudala
b)gastrectomie totala
c) nefrectomie dreapta
d)sunt spleno-renal
e) rezectie gastrica antrala
67. Care din afirmatiile de mai jos referitor la hemoragia interna sunt corecte :
a)hemoragie mica : pierdere sangvina < 500ml
b)hemoragie medie: pierdere sangvina 500-1500ml
c) hemoragie mare: pierdere sangvina 1500-3000ml
d)hemoragie grava (cataclismica): peste 3000ml
e) toate de mai sus
68. Care din semnele si simptomele de mai jos pot sa apara in sarcina extrauterina rupta:
a)dureri hipogastrice sau in fosa iliaca dreapta
b)greturi, varsaturi
c) echimoza periombilicala
d)metroragie minima
e) lipotimie
1.

Printre cauzele peritonitelor secundare se pot numara urmatoarele afectiuni cu exceptia:


a. Gangrena apendiculara
b. Perforatia ulcerului duodenal
c. Pancreatita cronica
d.Tumori maligne perforate
e. Contuzii abdominale

2.

Septicitatea continutului peritoneal intr-o peritonita acuta secundara depinde de urmatorii factorii cu exceptia:
a. Virulenta florei contaminate
b. Afectiuni viscerale coexistente
c. Extensia contaminarii
d. Sediul cauzei primare
e. Durata contamiarii

3.

Probele de laborator in peritonita releva:


a. Leucocitoza
b. Trombocitopenie
c. Hipoglicemie reactionala
d. Fosfataze acide crescute
e. Cetonurie

4.

Clasificarea traumatismelor abdominale in contuzii si plagii se face in functie de:

a. Prezenta sau nu a solutiei de continuitate la nivelul tegumentului


b. Lezarea integritatii peritoneului
c. Suprafata corporala afectata
d. Agentul traumatic
e. Nici una din cele de mai sus
5.

Solutia obisnuita pentru tratarea unei plagi gastrice este:


a. Gastrectomia totala
b. Gastroenteroanastomoza
c. Sutura simpla
d. Nici una din cele de mai sus
e. Toate cele de mai sus

6.

Consecinta cea mai frecventa a traumatismului hepatic este:


a. Peritonita acuta
b. Hemoperitoneul
c. Abcesul subhepatic
d. Abcesul subfrenic
e. Oculzia intestinala

7.

Cea mai frecventa localizare a diverticulilor colonici este la nivelul:


a) Colonului asecendent
b)Cecului
c) Colonului transvers
d)Colonului sigmoid
e) Unghiului splenic

8.

Nu reprezinta complicatii ale diverticulilor colonici:


a) Peritonita localizata
b)Ocluzia
c) Fistula digestiva
d)Hemoragia digestiva inferioara
e) Peritonita difuza

9.

Colectazia (dilatatia acuta de colon) reprezinta o complicatie a:


a) Diverticulozei colonice
b)Polipilor adenomatosi
c) Maladiei Crohn
d)Rectocolitei ulcero-hemoragice
e) Endometriozei colonice

10. Tumorile infiltrative sunt caracteristice:


a) Cecului
b)Colonului descendent
c) Colonului transvers
d)Colonului ascendent
e) Jonctiunii recto-sigmoidiene
11. Precizati care din urmatoarele elemente clinice nu fac parte din elementele comune constitutive ale
diagnosticului de neoplasm colonic:
a) Alternanta diaree / constipatie
b)Sdr Konig
c) Anemie hipocroma feripriva
d)Melena
e) Sdr subocluziv

12. Precizati care din urmatoarele explorari paraclinice stabileste diagnosticul de certitudine ale neoplasmului
colonic:
a) Echografia
b)Irigografia
c) Arteriografia mezenterica
d)Colonoscopia cu biopsie
e) CT
13. T1 reprezinta:
a)Tumora limitata la mucoasa si submucoasa
b)Tumora limitata la musculara
c) Tumora limitata la seroasa
d)Tumora cu extensie la organele vecine
e) Tumora in situ
14. Precizati care din urmatoarele ictere mecanice de etiologie maligna poate prezenta remisiuni ale valorilor
bilirubinemiei
a) KK cefalopancreatica
b)KK vezicula biliara
c) KK CBP inferioara
d)KK CBP superioara (hepatic comun)
e) Ampulom vaterian
15. Precizati care dintre urmatoarele metode de dezobstructie a CBP NU apartine metodelor miniinvazive
a) Litotritie mecanica
b)Litoextractie
c) Coledocolitotomie
d)Litotritie intracorporeala cu ultrasunete
e) Coledocolitotomie laparoscopica
16. Triada lui Charcot intalnita in angiocolitele de etiologie litiazica cuprinde:
a)Durere, febra, icter
b)Durere, febra, hipotensiune
c) Durere, icter, obnubilare
d)Febra, icter, hipotensiune
e) Obnubilare, icter, hipotensiune
17. Pileflebita este consecinta:
a) Omfalitei perinatale
b)Tromboflebitei septice portale
c) Icterului mecanic litiazic
d)Adenomului hepatic
e) Trombozei venelor suprahepatice
18. Ocluzia prin fitobezoar inseamna obturare intestinala cu:
a)Resturi celulozice
b)Corpi straini metalici
c) Ghem de par
d)Material litiazic
e) Ghem de ascarizi
19. Ocluzia mai grava este una din urmatoarele:
a)Volvulus intestin subtire
b)Ocluzia prin corpi straini celulozici
c) Ocluzia prin calcul biliar
d)Ocluzia cronica rectala

e) Ocluzia prin brida


20. In ocluzia intestinala semnul clinic cel mai important este:
a) Durere periombilicala
b)Distensia prin meteorism
c) Varsaturile cu lichid bilio-gastric
d)Oprirea tranzitului pentru materii fecale
e) Clapotajul intestinal
21. In etiopatogenia bolii hemoroidale sunt implicati urmatorii factori cu exceptia :
a)Existenta unei afectiuni recto-colice inflamatorii de tip rectocolita, Boala Crohn
b)Factori genetici ce determina hiperlaxitate
c) Constipatia cronica habituala
d)Hiperpresiunea in sistemul venos hemoroidal prin blocaj loco-regional
e) Hipertonia sfincteriana
22. Urmatoarele complicatii pot surveni in evolutia bolii hemoroidale, cu exceptia :
a) Gangrena hemoroidala
b)Tromboflebita hemoroidala
c) Degenerarea hemoroidala
d)Fibrozarea hemoroidala
e) Strangularea hemoroidala
23. Diagnosticul diferential cel mai important la un pacient cu boala hemoroidala ce prezinta manifest anemie
severa si constipatie se face cu:
a) Fisura anala
b)Cancerul ano-rectal
c) Prolapsul rectal
d)Abcesul perianal
e) Leziuni dermato-veneriene perianale
24. Urmatoarele elemente caracterizeaza diagnosticul pozitiv ala fisurilor anale cu exceptia :
a) Durere vie si persistenta dupa scaun
b)Deformare loco-regionala perianala
c) Sangerare la scaun
d)Hipertonie sfincteriana
e) Prezenta unei papile hipertrofice
25. Complicatiile apendicitei acute sunt urmatoarele, mai putin una:
a) Plastronul apendicular,
b) Peritonita generalizata,
c) Abcese subfrenice,
d) Tromboza venoasa superficiala a membrului pelvin,
e) Pileflebita.
26. Carcinoidul apendicular se caracterizeaza prin urmatoarele, mai putin una:
a) flush tranzitor pe fata si gat,
b) decompensarea inimii drepte prin insuficienta tricuspidiana,
c) astm,
d) constipatie,
e) cresterea serotoninei in sange si a acidului 5-hidroxi-indol acetic in urina.
27. Care din explorarile imagistice de mai jos nu se folosesc in patologia splinei:
a). Echo
b). CT
c). Scintigrafie cu hematii marcate cu Cr 51

d). Endoscopia
e). Laparoscopia
28. Care din tipurile lezionale traumatice ale splinei nu sunt corect descrise:
a). Tipul I - decapsulare limitata
b). Tipul II - fisura parenchimatoasa unica, la una din extremitati
c). Tipul III - ruptura stelata interesnd hilul +/- distructia de pol splenic
d). Tipul IV - ruptura + smulgere de pedicul
e). Tipul V - zdrobire incompleta
29. Care din elementele de mai jos nu caracterizeaza hipersplenismul primar:
a). imposibilitatea descoperirii unei etiologii secundare
b). splenomegalie
c). citopenie
d). hiperplazie medulara
e). hepatomegalie
30. Cea mai frecventa cauza de hemoragie interna la femeie este:
a) traumatism splina
b)sarcina extrauterina rupta
c) ruperea de folicul ovarian
d)ruptura de anevrism aorta abdominala
e) ruptura spontana de splina in cursul sarcinii
31. Semnele locale din hemoragia interna sunt urmatoarele cu exceptia:
a) dureri abdominale difuze +/- semne de iritatie peritoneala
b)abdomen destins, meteorizat
c) clapotaj
d)matitate deplasabila in flancuri
e) fund de sac Douglas care bombeaza si dureros la tact

Printre cauzele peritonitelor secundare se pot numara urmatoarele afectiuni cu exceptia:


a. Gangrena apendiculara
b. Perforatia ulcerului duodenal
c. Pancreatita cronica
d.Tumori maligne perforate
e. Contuzii abdominale
Septicitatea continutului peritoneal intr-o peritonita acuta secundara depinde de urmatorii factorii
cu exceptia:
a. Virulenta florei contaminate
b. Afectiuni viscerale coexistente
c. Extensia contaminarii
d. Sediul cauzei primare
e. Durata contamiarii
Probele de laborator in peritonita releva:
a. Leucocitoza
b. Trombocitopenie
c. Hipoglicemie reactionala
d. Fosfataze acide crescute

e. Cetonurie
Clasificarea traumatismelor abdominale in contuzii si plagii se face in functie de:
a. Prezenta sau nu a solutiei de continuitate la nivelul tegumentului
b. Lezarea integritatii peritoneului
c. Suprafata corporala afectata
d. Agentul traumatic
e. Nici una din cele de mai sus
Solutia obisnuita pentru tratarea unei plagi gastrice este:
a. Gastrectomia totala
b. Gastroenteroanastomoza
c. Sutura simpla
d. Nici una din cele de mai sus
e. Toate cele de mai sus
Consecinta cea mai frecventa a traumatismului hepatic este:
a. Peritonita acuta
b. Hemoperitoneul
c. Abcesul subhepatic
d. Abcesul subfrenic
e. Oculzia intestinala
La inspectia pacientului cu peritonita acuta difuza se constata:
a. Coapse flectate pe abdomen
b. Mersul cu pasi mici cu torace aplecat in fata si cu mana pe abdomen
c. Respiratii superficiale cu participarea abdomenului la miscarile respiratorii
d. Durere abdominala vie la tuse
e. Bolnavul este agitat si nu-si gaseste locul in pat
Care din urmatoarele afirmatii despre hipovolemia din peritonite nu sunt adevarate:
a. Este datorata acumularii de lichid in peritoneu
b. Poate realiza un deficit hidric de maximum 5 litri
c. Se insoteste de oligurie si insuficienta renala acuta
d. Pareza si staza intestinala nu sunt cauze de hipovolemie
e. Secundar hipovolemiei apare hemoconcentratia
La examenul obiectiv al abdomenului in peritonite acute difuze se poate constata:
a. Aparare musculara
b. Disparitia matitatii hepatice
c. Timpanism centroabdominal in faze tardive
d. Zgomote hidroaerice intestinale intense la auscultatia abdomenului
e. Matitate decliva in stadii avansate

Urmatoarele afirmatii referitoare la explorarile paraclinice din peritonite acute difuze sunt
adevarate cu exceptia:
a. Radiografia abdominala simpla evidentiaza pneumoperitoneu subfrenic drept
b. Radiografia pulmonara evidentiaza ascensiunea si imobilitatea diafragmului
c. Examenul scintigrafic este absolut necesar pentru evidentierea cauzei peritonitei
d. Computer tomografia este explorare de prima intentie
e. Ecografia abdominala poate evidentia prezenta lichidului intraperitoneal
Tratamentul peritonitelor acute difuze include:
a. Decomprimarea tubului digestiv prin instalarea sondei de aspiratie naso-gastrica
b. Compensarea hidrica, ionica si energetica prin administrarea de solutii pe cale parentala
c. Prevenirea si combaterea insuficientei respiratorii acute
d. Antibioterapie ocazionala
e. Reechilibrare hidroelectrolitica cu ritm lent cu solutii macromoleculare
Principiile tratamentului chirurgical al peritonitelor acute difuze vizeaza:
a. Tratamentul obligatoriu al leziunii cauzale
b. Evitarea lavajului abundent al cavitatii peritoneale cu ser fiziologic pentru a reduce riscul
diseminarii factorului septic
c. Drenajul extern al organului perforat (colecistostoma, colostoma)
d. Drenajul cavitatii peritoneale limitat in zona leziunii cauzatoare
e Rezectia sau exereza organului sau a segmentului de organ afectat
Care din urmatoarele afirmatii privind peritonitele secundare localizate sunt adevarate:
a. Sunt colectii purulente limitate la o parte a cavitatii peritoneale
b. In abcesele pelvine pot apare tenesme rectale si tulburari vezicale
c. In abcesele subfrenice pot apare durere in umarul si fosa supraclaviculara de partea
abcesului
d. Singura metoda de tratament chirurgical este laparatomia urmata de evacuarea
abcesului
e. In abcesul submezocolic nu apar semne de iritatie peritoneala datorita prezentei peretelui
abcesului
Care din urmatoarele afirmatii despre peritonitele acute primitive sunt adevarate:
a. Au sursa de contaminare intraperitoneala
b. Contaminarea se poate produce pe cale genital ascendenta la femei
c. Au etiologie plurimicrobiana
d. Este frecventa la copii cu sindrom nefrotic si adulti cu ciroza hepatica
e. Daca diagnosticul a fost precis stabilit tratamentul este doar medical
Care din urmatoarele afirmatii legate de examinarea tratamentului abdominal sunt adevarate?
a. Trebuie efectuata o atenta investigare a functiilor vitale
b. Nu este important sa ne interesam daca a prezentat sau prezinta sangerare digestiva
superioara daca nu este cunoscut cu ulcer duodenal

c. La palpare se poate constata glob vezical


d.Tuseul rectal nu se efectueaza daca avem suspiciunea de traumatism pelvin pentru a nu
agrava leziunile locale
e. Bombarea circumscrisa a tegumentelor cu fluctuenta semnifica colectie hematica
parietala
Care din urmatoarele afirmatii privind explorarile paraclinice in traumatismele abdominale sunt
adevarate?
a. Radiografia abdominala simpla poate arata pneomoperitoneu
b. Stergerea umbrei psoapsului pe radiografia abdominala simpla semnifica hematom
retroperitoneal
c. Ecografia precizeaza sediul leziunii organelor cavitare
d. Punctia abdominala este contraindicata datorita riscului de leziuni viscerale
e. Laparoscopia diagnostica este utila cand se ezita asupra indicatiei operatorii
In sindromul de hemoragie interna aparut in cadrul unui traumatism abdominal se constata
urmatoarele semne clinice cu exceptia:
a. Paloare cutanata
b. Puls rar cu amplitudine crescuta
c. Neliniste chiar agitatie
d. Tensiune arteriala crescuta prin stimulare adrenergica
e. Sete
Care din urmatoarele principii de tratament medical (ATI) a pacientului cu traumatism abdominal
nu sunt adevarate:
a. In socul hemoragic se instituie transfuzie de sange
b. Transfuzia de sange se continua cel putin 3 ore pentru a putea evalua efectul ei
c. Calmarea durerii se face cu opiacee de la prezentarea in unitate primiri urgente
d. Nu se instaleaza sonda naso-gastrica pentru ca jeneaza respiratia pacientului
e. Se instituie antibioterapie cu spectru larg
Indicatiile tratamentului chirurgical in traumatismele abdominale sunt:
a. Contuziile abdominale indiferent de simptomatologie datorita riscului mare de fistule
digestive
b. Plagile abdominale prin proiectile care dau frecvent leziuni viscerale
c. Prezenta semnelor de iritatie peritoneala
d. Plagile abdominale nepenetrante
e. Evisceratia posttraumatica
Care din urmatoarele afirmatii privind abordul chirurgical al pacientului cu traumatism abdominal
sunt adevarate?
a. Abordul laparascopic este indicat la orice pacient
b. Incizia mediana permite acces larg si o buna explorare intraoperatorie
c. Daca diagnosticul de leziune unica splenica este sigur se poate efectua laparatomie
subcostala stanga

d. In plagile penetrante patrunderea in abdomen se va face prin largirea bresei parietale


indiferent de localizarea plagii
e. Prioritate la tratament au leziunile perforative intestinale fata de leziunile vaselor pentru
a evita contaminarea peritoneala
Principalele leziuni precanceroase care duc la aparitia cancerului rectal sunt:
a. Prolapsul mucos anorectal
b. Polip colorectali, tumori viloase, rectocolita ulcero-hemoragica
c. Hemoroizii
d. Fisurile anale
e. Anorectite nespecifice
Examinarile specifice in cancerul de rect sunt:
a. Tomografia computerizata, citologie exfoiativa
b. Ecografia pelvina, determianrea antigenului carcinoembrionic
c. Tuseul rectal, irigografia, endoscopia colorectala
d. Ecografia endoluminala, limfografia, arteriografia
e. cromolimfografia, ecografia transabdominala, citologia exfoliativ
Ocluzia intestinala si infarctul enteromezenteric
Complement simplu
In ocluzia intestinala inalta sunt prezente toate semnele de mai jos cu exceptia:
a. Durere intensa
b. Varsatura precoce
c. Alterarea starii generale
d. Distensie abdominala
e. Tranzitul pentru materii si gaze poate fi prezent la debutul ocluziei
Tabloul clinic din infarctul enteromezenteric include urmatoarele semne clinice si simptome cu
exceptia:
a. Varsaturi de staza
b. Oprirea tranzitului intestinal
c. Scaune sanghinolente
d. Zgomote hidroaerice intense la auscultatia abdomenului in infactul enteromezenteric superior
e. Hipersonoritate abdominala
Infarctul enteromezenteric + ocluzii intestinale
Complement multiplu
Care din urmatoarele afirmatii despre infarctul enteromezenteric sunt adevarate:
a. Poate fi cauzat de tromboza sau embolie arteriala
b. Datorita parezei intestinale secundare bolnavul prezinta varsaturi
c. Arteriografia selectiva de artera mezenterica superioara pune in evidenta existenta si localizarea
obstructiei

d. Infarctul enteromezenteric apare frecvent la persoane peste 50 ani cu boli emboligene


preexistente
e. Tratamentul este numai medical
Gesturile esentiale si immediate in fata unui bolnav cu ocluzie intestinala sunt reprezentate de:
a. Internarea in serviciul de chirurgie sau terapie intensiva
b. Instalarea unei sonde naso-gastrice si a unui cateter intravenos
c. Reechilibrarea sustinuta electrolitica si acido-bazica
d. Efectuarea unei tomografii computerizate
e. Efectuarea hemoleucogramei, electroforezei si a fosfatazelor

Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul cancerului de rect sunt adevarate:
a. Radioterapia are un rol principal in tratamentul cancerului de rect in multe cazuri precedand
tratamentul chirurgical
b. Amputatia de rect este interventie cu viza de radicalitate oncologica si se aplica indiferent de
localizarea cancerului
c. Operatia Hartman este indicata la bolnavi cu neoplasm de rect superior si ocluzie intestinala
d. Rezectia rectosigmoidiana cu anastomoza sigmoida rectala se utilizeaza doar pentru tumori de
sigmoid
e. In cancerul de rect neextirpabil chirurgical se poate efectua colostomie pe sigmoid

1. Cea mai frecventa localizare a diverticulilor colonici este la nivelul:


f)Colonului asecendent
g) Cecului
h) Colonului transvers
i) Colonului sigmoid
j) Unghiului splenic
2. Nu reprezinta complicatii ale diverticulilor colonici:
A.
B.
C.
D.
E.

Peritonita localizata
Ocluzia
Fistula digestiva
Hemoragia digestiva inferioara
Peritonita difuza

3. Colectazia (dilatatia acuta de colon) reprezinta o complicatie a:


A. Diverticulozei colonice
B. Polipilor adenomatosi

C. Maladiei Crohn
D. Rectocolitei ulcero-hemoragice
E. Endometriozei colonice
4. Tumorile infiltrative sunt caracteristice:
A.
B.
C.
D.
E.

Cecului
Colonului descendent
Colonului transvers
Colonului ascendent
Jonctiunii recto-sigmoidiene

5. Precizati care din urmatoarele elemente clinice nu fac parte din elementele comune
constitutive ale diagnosticului de neoplasm colonic:
A.
B.
C.
D.
E.

Alternanta diaree / constipatie


Sdr Konig
Anemie hipocroma feripriva
Melena
Sdr subocluziv

6. Precizati care din urmatoarele explorari paraclinice stabileste diagnosticul de certitudine ale
neoplasmului colonic:
A.
B.
C.
D.
E.

Echografia
Irigografia
Arteriografia mezenterica
Colonoscopia cu biopsie
CT

7. T1 reprezinta:
A.
B.
C.
D.
E.

Tumora limitata la mucoasa si submucoasa


Tumora limitata la musculara
Tumora limitata la seroasa
Tumora cu extensie la organele vecine
Tumora in situ

8. Diagnosticul imagistic al prezentei diverticulilor colonici se stabileste prin:

f)
g)
h)
i)
j)

Irigografie
Echografie
CT
Colonoscopie
Rgf abdominala pe gol

9. Diagnosticul paraclinic al peritonitei difuze prin perforatie diverticulara se stabileste prin:


A.
B.
C.
D.
E.

Radiografie abdominala pe gol


Irigografie
Colonoscopie
Hemoleucograma
Punctie abdominala

10. Maladia Crohn poate fi insotita de urmatoarele afectiuni extradigestive:


A.
B.
C.
D.
E.

Artrite periferice
Spondilartrite
Pericardite
Eritem nodos
Conjunctivite

11. Degenerescenta maligna a polipilor colonici se intalneste predominant la:


A.
B.
C.
D.
E.

Polipii vilosi
Polipii adenomatosi
Polipii multipli
Polipii inflamatori
Polipoza difuza

12. Precizati care sunt maladiile care prin evolutia lor favorizeaza dezvoltarea
adenocarcinomului colonic:
A.
B.
C.
D.
E.

Polipoza difuza
RCUH
Boala Crohn cu debut sub 20 ani
Diverticuloza colonica
Polipii adenomatosi cu dimensiuni peste 2 cm

13. Neoplasmul colonic este din punct de vedere microscopic:

A.
B.
C.
D.
E.

Epiteliom glandular tipic bine diferentiat


Epiteliom glandular atipic slab diferentiat
Carcinom anaplazic
Sarcom
Adenocarcinom mucoid sau coloid

14. Diseminarea limfatica a neoplasmului colonic determina:


A.
B.
C.
D.
E.

Invazia ggl. epi si paracolici


Invazia ggl. Intermediari si centrali
Aparitia ascitei
Metastazele hepatice
Carcinomatoza peritoneala

15. Complicatiile septice ale neoplasmului colonic sunt:


A.
B.
C.
D.
E.

Abcese pericolonice
Peritonita difuza prin perforatie tumorala
Volvulus
Peritonita difuza prin perforatie diastatica
Celulita peritoneala

16. Complicatiile evolutive la distanta ale neoplasmului colonic sunt reprezentate de:
A.
B.
C.
D.
E.

Extensia si invazia tumorala a organelor de vecinatate


Metastazele hepatice
Fistulizare in viscere
Fistulizare spre peretele abdominal
Metastaze peritoneale

17. Pregatirea preoperatorie a pacientilor cu diagnosticul de neoplasm colonic confirmat


comporta urmatoarele elemente:
A.
B.
C.
D.
E.

Reechlibrarea bolnavilor denutriti


Sterilizare partiala a florei colonice
Corectarea anemiei secundare evolutiei cancerului
Monitorizarea cardio-respiratorie
Reducerea inflamatiei peritumorale

18. Principiile chirurgiei radical - oncologice in cancerul colonic sunt:


A.
B.
C.
D.
E.

Respectarea limitelor oncologice ale rezectiei


Prevenirea diseminarii neoplazice in lumenul colonic
Indepartarea metastazelor
Evidarea obligatorie a grupelor ganglionare epicolice, paracolice si a ggl intermediari
Extragerea cat mai extinsa a tesuturilor si structurilor pericolonice

19. Interventiile de exereza in cancerul colonic sunt reprezentate de:


A.
B.
C.
D.
E.

Colectomia segmentara
Hemicolectomia
Colectomia subtotala
Ileotransversoanastomoza
Colectomia totala

20. Indicatiile chimioterapiei si tratamentul adjuvant al cancerului colonic se adreseaza:


A.
B.
C.
D.
E.

Postoperator st II si III
In cazul metastazelor confirmate si extirpate
In cazul metastazelor aparute postoperator
In extensiile laterale si posterioare ale tumorilor portiunilor fixe
Preoperator in st I

1. Precizati care din urmatoarele ictere mecanice de etiologie maligna poate prezenta
remisiuni ale valorilor bilirubinemiei
A.
B.
C.
D.
E.

KK cefalopancreatica
KK vezicula biliara
KK CBP inferioara
KK CBP superioara (hepatic comun)
Ampulom vaterian

2. Precizati care dintre urmatoarele metode de dezobstructie a CBP NU apartine metodelor


miniinvazive
A.
B.
C.
D.
E.

Litotritie mecanica
Litoextractie
Coledocolitotomie
Litotritie intracorporeala cu ultrasunete
Coledocolitotomie laparoscopica

3. Triada lui Charcot intalnita in angiocolitele de etiologie litiazica cuprinde:


A.
B.
C.
D.
E.

Durere, febra, icter


Durere, febra, hipotensiune
Durere, icter, obnubilare
Febra, icter, hipotensiune
Obnubilare, icter, hipotensiune

4. Precizati care dintre urmatoarele elemente clinice sustine diagnosticul de icter mecanic de
etiologie maligna:
A.
B.
C.
D.
E.

Icter care evolueaza cu remisiuni


Icter care survine dupa o colica biliara
Icter indolor
Anamnestic suferinta biliara
Prurit care prede icterul

5. Complicatiile litiazei CBP sunt reprezentate de:


A.
B.
C.
D.
E.

Angiocolita
Insuficienta hepato-renala grava
Hemoragie digestiva inferioara
Pancreatita acuta
Litiaza biliara secundara

6. Care dintre urmatoarele tipuri de drenaje biliare apartin categoriei de drenaj biliar extern:
A.
B.
C.
D.
E.

Drenajul transcistic
Anastomoza coledoco-duodenala
Drenajul tip Kehr
Drenajul axial
Anastomoza coledoco-jejunala

7. Care dintre urmatoarele tipuri de neoplasme ale cailor biliare si pancreasului determina
aparitia semnului Courvoisier-Terier:
A. KK cefalopancreatica
B. Metastazele hepatice
C. KK veziculei biliare

D. Ampulomul vaterian
E. KK CBP inalta (hepatic comun)
8. Icterul mecanic prin neoplasm de CBP este diagnosticat imagistic prin:
A.
B.
C.
D.
E.

Echografie
Colangiografie intravenoasa
ERCP
Colangio-RMN
PTC

9. Interventiile chirurgicale clasice de dezobstructie a caii biliare sunt indicate in esecurile


metodelor miniinvazive si in litiazele complexe. Precizati care dintre urmatoarele tipuri de
litiaza a CBP face parte din categoria litiazelor complexe:
A.
B.
C.
D.
E.

Panlitiaza
Litiaza intrahepatica
Calculi mai mari de 2 cm
Litiaza autohtona
Megacoledocul aton locuit litiazic

10. Care dintre urmatoarele localizari neoplazice metastazeaza cu maxima probabilitate in ficat
si/ sau ggl pediculului hepatic:
A.
B.
C.
D.
E.

KK sigmoidiana
KK pancreatica
KK ovariana
KK colonului ascendent
KK gastrica

1. Pileflebita este consecinta:


A.
B.
C.
D.
E.

Omfalitei perinatale
Tromboflebitei septice portale
Icterului mecanic litiazic
Adenomului hepatic
Trombozei venelor suprahepatice

2. Hemostaza in varicele esofagiene rupte se poate obtine prin:


A. Chimiolipioembolizare hepatica
B. Bandarea varicelor

C. Scleroterapia varicelor
D. Deconexiunea azygo-portala
E. Ligatura transgastrica a varicelor
3. Hipertensiunea portala este cauzata in mod direct de:
A.
B.
C.
D.
E.

Baraj la flux portal


Reducerea absorbtiei intestinale
Ciroza hepatica
Aparitia splenomegaliei
Scaderea trombocitelor

1. Adenocarcinomul rectal metastazeaza limfatic in ganglionii:


A.
B.
C.
D.
E.

Juxtapancreatici
Hilului Mondor
Retrorectali
Retropubieni
Juxtacoccigieni

2. Amputatia de rect presupune:


A.
B.
C.
D.
E.

Operatia Hartmann
Rezectia rectului, vezicii, uterului
Anus iliac stang definitiv
Indepartarea totala a rectului
Radioablatia tumorii rectale

1. Adenomul hepatic se poate complica prin:


A.
B.
C.
D.
E.

Hemoragie
Suprainfectare
Degenerare neoplazica
Resorbtie
Eventratie

2. Hemangiomul hepatic se caracterizeaza prin:


A. Reinjectare tardiva cu contrast
B. Perforatie
C. Suprainfectare

D. Calcificare
E. Resorbtie
3. Carcinomul hepato-celular se trateaza conservator prin:
A.
B.
C.
D.
E.

Rezectie segmentara hepatica


Transplant hepatic
Chimioembolizare
Chimiolipioembolizare
Alcoolizare ghidata echografic

4. In tratamentul chirurgical al cancerului hepatic se poate efectua:


A.
B.
C.
D.
E.

Rezectia a 60% din ficat


Rezectia a maximum 40% din ficat
Transplant hepatic
Radioablatie in unele cazuri
Deconexiune azygo-portala

1. Litiaza veziculara se poate complica cu urmatoarele:


A.
B.
C.
D.
E.

Hidatidoza hepatica
Angiocolita acuta
Hidrops vezicular
Fistula colecisto-colica
Hemoragie biliara

2. Ileusul biliar este:


A.
B.
C.
D.
E.

Obstructia cailor biliare


Ocluzie intestinala prin calcul
Perforatia cailor biliare
Stenoza coledocului
Ocluzia duodenului prin calcul

3. Colecistita acuta litiazica poate evolua spre:


A.
B.
C.
D.
E.

Perforatie
Ocluzie intestinala
Plastron vezicular
Diabet zaharat
Evisceratie

4. Colecistozele sunt:
A.
B.
C.
D.
E.

Distrofii veziculare
Litiaza veziculara complicata
Adenomiomatoza veziculara
Perforatii veziculare
Fistule colecisto-coledociene

5. Complicatiile fistulare ale litiazei veziculare sunt:


A.
B.
C.
D.
E.

Fistula colecisto-hepatica
Fistula colecisto-pancreatica
Fistula colecisto-colica
Fistula colecisto-duodenala
Fistula colecisto-renala

1. Ocluzia prin fitobezoar inseamna obturare intestinala cu:


A.
B.
C.
D.
E.

Resturi celulozice
Corpi straini metalici
Ghem de par
Material litiazic
Ghem de ascarizi

2. Ocluzia mai grava este una din urmatoarele:


A.
B.
C.
D.
E.

Volvulus intestin subtire


Ocluzia prin corpi straini celulozici
Ocluzia prin calcul biliar
Ocluzia cronica rectala
Ocluzia prin brida

3. In ocluzia intestinala semnul clinic cel mai important este:


A.
B.
C.
D.
E.

Durere periombilicala
Distensia prin meteorism
Varsaturile cu lichid bilio-gastric
Oprirea tranzitului pentru materii fecale
Clapotajul intestinal

4. In ocluzia intestinala semnele radiologice sunt:


A.
B.
C.
D.
E.

Prezenta de aer subfrenic


Imagini in tuburi de orga
Nivele hidro-aerice
Imagini de amputare intestinala
Imagini in cuib de randunica

1. Pancreatita acuta este declansata de:


A.
B.
C.
D.
E.

Diabet zaharat
Ocluzie intestinala
Etilism
Litiaza veziculara
Colesteroloza veziculara

2. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru pancreatita acuta:


A.
B.
C.
D.
E.

Pancreatita acuta este cauzata de autodigestia glandei


Pancreatita acuta posttraumatica evolueaza relativ necomplicat
Elastaza digera lipidele pancreatice
Necrozele pancreatice se infecteaza in 100% din cazuri
Amilazele pot fi intalnite si in secretiile salivare sau intestinale

3. Complicatiile pancreatice cronice sunt:


A.
B.
C.
D.
E.

Litiaza pancreatica
Stenozele Wirsungiene
Malabsorbtia
Fistula pancreatico-colica
Volvulusul intestinal

4. Tratamentul chirurgical in pancreatita supurata presupune:


A.
B.
C.
D.
E.

Rezectie duodeno-pancreatica
Laparostomie
Necrozectomie
Drenaj retroperitoneal
Anastomoza coledoco-duodenala

5. Pancreatita cronica se poate complica de urmatoarele:

A.
B.
C.
D.
E.

Gangrena pancreatica
Stenoza vena porta
Icter mecanic
Stenoza duodenala
Ruptura splenica

1. Ampulomul vaterian se manifesta prin:


A.
B.
C.
D.
E.

Semne melenice
Icter mecanic ondulant
Pneunobilie
Aparitia litiazei veziculare
Tromboza vena porta

2. Neoplasmele pancreatice pot fi urmatoarele:


A.
B.
C.
D.
E.

Carcinom canalicular
Insulinom
Glucagonom
Adenocarcinom
Pancreatom

3. In diagnosticul neoplasmului de pancreas se apeleaza la:


A.
B.
C.
D.
E.

Arteriografie trunchi celiac


CT cu contrast
Teste functionale pancreatice
Pancreatografie endoscopica
Punctie biopsie percutana

1. In etiopatogenia bolii hemoroidale sunt implicati urmatorii factori cu exceptia :


A. Existenta unei afectiuni recto-colice inflamatorii de tip
rectocolita, Boala Crohn
B. Factori genetici ce determina hiperlaxitate
C. Constipatia cronica habituala
D. Hiperpresiunea in sistemul venos hemoroidal prin blocaj locoregional
E. Hipertonia sfincteriana

2. Urmatoarele complicatii pot surveni in evolutia bolii hemoroidale, cu


exceptia :
A. Gangrena hemoroidala
B. Tromboflebita hemoroidala
C. Degenerarea hemoroidala
D. Fibrozarea hemoroidala
E. Strangularea hemoroidala
3. Diagnosticul diferential cel mai important la un pacient cu boala
prezinta manifest anemie severa si constipatie se face cu :

hemoroidala ce

A. Fisura anala
B. Cancerul ano-rectal
C. Prolapsul rectal
D. Abcesul perianal
E. Leziuni dermato-veneriene perianale
4. Urmatoarele elemente caracterizeaza diagnosticul pozitiv ala fisurilor
cu exceptia :
A. Durere vie si persistenta dupa scaun
B. Deformare loco-regionala perianala
C. Sangerare la scaun
D. Hipertonie sfincteriana
E. Prezenta unei papile hipertrofice

anale

5. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privitor la linia pectinee :


A.
B.
C.
D.
E.

Este formata din marginea libera a valvulelor anale


Este formata din columnele Morgani
Zona de tranzitie unde epiteliul epidermoid devine cilindric glandular
Reper de localizare a hemoroizilor interni/externi
Locul de origine al majoritatii glandelor canalului anal

6. Optiunile terapeutice in boala hemoroidala cuprind urmatoarele variante :

A. Bandarea
B. Hemoroidectomia
C. Sclerozarea
D. Rezectia ano-rectala
E. Fotocoagularea
7. Fisurile anale in procent de 5 % se pot asocial cu urmatoarele afectiuni :
A. Tuberculoza
B. Limfoame
C. Boala Crohn
D. Sifilis
E. Ciroza hepatica
8. Abcesele ischio-rectale pot evolua cu urmatoarele semne si simptome :
A. Stare generala alterata
B. Febra, frisoane
C. Tulburari mictionale
D. Scaune cu mucozitati si sange
E. Dureri la defecatie
9. Tratamentul fistulelor perianale include urmatoarele optiuni :
A. Fistulotomia
B. Fistulectomia
C. Sfincterotomie inchisa
D. Injectarea de fibrin-glue in traiectul fistulos
E. Plasarea unui plug resorbabil in traiectul fistulos
10. Urmatoarele investigatii paraclinice pot fi utile in diagnosticul pozitiv si
diferential al afectiuniilor ano-perianale :
A. Radiografia abdominala pe gol
B. Anuscopia
C. Colonoscopia
D. RMN-colangio
E. Echografia transrectala
1. Pentru diagnosticul imagistic de apendicita acuta se folosesc urmatoarele:

a) echografia abdominala,
b) radiografia abdominala pe gol,
c) angiografia,
d) CT cu substanta de contrast,
e) laparoscopia.
2. Complicatiile apendicitei acute sunt urmatoarele, mai putin una:
a) Plastronul apendicular,
b) Peritonita generalizata,
c) Abcese subfrenice,
d) Tromboza venoasa superficiala a membrului pelvin,
e) Pileflebita.
3. Simptomele apendicitei acute sunt:
a) durere abdominala,
b) greturi, varsaturi,
c) anorexie,
d) constipatie, diaree,
e) melena.
4. Apendicita acuta:
a) este mai frecventa intre 20-30 ani,
b) este mai frecventa la persoanele cu alimentatie predominant vegetariana,
c) reprezinta cea mai frecventa urgenta chirurgicala abdominala,
d) are predispozitie rasiala,
e) este exceptionala inainte de 3 ani si rara la copilul mic.
5. Formele anatomopatologice de apendicita acuta sunt:
a) catarala,
b) flegmonoasa,
c) fistuloasa,
d) gangrenoasa,
e) supurata.
6.Triada simptomatica Dieulafoy in apendicita acuta se caracterizeaza prin:
a) durere provocata,
b) febra,
c) aparare musculara,
d) semnul clopotelului,

e) hiperestezie cutanata.
7. Apendicita acuta retrocecala:
a) debuteaza insidios,
b) caracterizata prin dureri in lomba stanga,
c) fosa iliaca dreapta putin sensibila,
d) manevra psoasului dureroasa,
e) prezinta fenomene de ocluzie febrile.
8. Carcinoidul apendicular reprezinta:
a) cea mai frecventa tumoare la acest nivel,
b) cea mai frecventa localizare digestiva a acestui tip de tumoare,
c) de obicei este malign,
d) proliferarea celulelor argentafine Kultschitzky-Masson din glandele
apendiculare,
e) secreta serotonina.
9. Carcinoidul apendicular se caracterizeaza prin urmatoarele, mai putin una:
a) flush tranzitor pe fata si gat,
b) decompensarea inimii drepte prin insuficienta tricuspidiana,
c) astm,
d) constipatie,
e) cresterea serotoninei in sange si a acidului 5-hidroxi-indol acetic in urina.
10. Manevra Blumberg reprezinta:
a) depresurizarea brusca a peretelui abdominal, dupa o palpare profunda,
determinand intensificarea brutala a durerii si este caracteristica iritatiei
peritoneale,
b) percutia superficiala a peretelui abdominal constata ca durerile sunt maxime in
fosa iliaca dreapta,
c) ridicarea membrului pelvin drept intins determina accentuarea durerilor din fosa
iliaca dreapta in timpul compresiunii fosei iliace drepte de catre examinator cu
bolnavul in decubit dorsal,
d) sensibilitate dureroasa la atingerea tegumentelor,
e) palparea blanda a fosei iliace si flancului stang determinea dureri in fosa iliaca
dreapta.
Gradele splenomegaliei sunt urmatoarele:
a). Gr. I - sub rebord
b). Gr. II - la 1/2 ntre rebord si ombilic

c). Gr. III - la ombilic


d). Gr. IV - sub ombilic
e). Gr. V - pana in pelvis
Care din explorarile imagistice de mai jos nu se folosesc in patologia splinei:
a). Echo
b). CT
c). Scintigrafie cu hematii marcate cu Cr 51
d). Endoscopia
e). Laparoscopia
Care din tipurile lezionale traumatice ale splinei nu sunt corect descrise:
a). Tipul I - decapsulare limitata
b). Tipul II - fisura parenchimatoasa unica, la una din extremitati
c). Tipul III - ruptura stelata interesnd hilul +/- distructia de pol splenic
d). Tipul IV - ruptura + smulgere de pedicul
e). Tipul V - zdrobire incompleta
Care din elementele de mai jos nu caracterizeaza hipersplenismul primar:
a). imposibilitatea descoperirii unei etiologii secundare
b). splenomegalie
c). citopenie
d). hiperplazie medulara
e). hepatomegalie
Chirurgia conservatoare a splinei presupune:
a)Splenectomie laparosopica
b)Splenorafie
c)Splenectomie in situ
d)Ligatura arterei splenice
e)Transplantul heterotopic de tesut splenic
Care din indicatiile splenectomiei de mai jos sunt vitale:
a) chist hidatic splenic
b) purpura trombocitopenica imuna
c) ruptura traumatica de splina
d) abces splenic
e) anevrism de artera splenica rupt
Care din interventiile de mai jos pot presupune splenectomie tactica :
f) pancreatectomie corporeo-caudala
g) gastrectomie totala
h) nefrectomie dreapta
i) sunt spleno-renal
j) rezectie gastrica antrala

Care din afirmatiile de mai jos referitor la hemoragia interna sunt corecte :
f) hemoragie mica : pierdere sangvina < 500ml
g) hemoragie medie: pierdere sangvina 500-1500ml
h) hemoragie mare: pierdere sangvina 1500-3000ml
i) hemoragie grava (cataclismica): peste 3000ml
j) toate de mai sus
Cea mai frecventa cauza de hemoragie interna la femeie este:
f)
traumatism splina
g) sarcina extrauterina rupta
h) ruperea de folicul ovarian
i)
ruptura de anevrism aorta abdominala
j)
ruptura spontana de splina in cursul sarcinii
Semnele locale din hemoragia interna sunt urmatoarele cu exceptia:
f) dureri abdominale difuze +/- semne de iritatie peritoneala
g) abdomen destins, meteorizat
h) clapotaj
i) matitate deplasabila in flancuri
j) fund de sac Douglas care bombeaza si dureros la tact
Care din semnele si simptomele de mai jos pot sa apara in sarcina extrauterina rupta:
f) dureri hipogastrice sau in fosa iliaca dreapta
g) greturi, varsaturi
h) echimoza periombilicala
i) metroragie minima
j) lipotimie
Achalazia intruneste urmatoarele manifestari:
a) megaesofag;
b) disfagie paradoxala;
e ) regurgitatii esofagiene.
Adenomul tiroidian Plummer este caracterizat de urmatoarele aspecte clinico-evolutive si paraclinice:
a) Prezenta unui nodul cald scintigrafic tiroidian;
c ) Cresterea serica a T3 si T4;
Brahiterapia isi gaseste indicatiile uzuale in urmatoarele neoplazii:
B) Cancerul de prostata;
C ) Cancerul de col uterin;
Chirurgia este indicata in urmatoarele forme de hipertiroidie, cu exceptia:
C) Hipertiroidiile fara hipertrofie tiroidiana;
Cea mai frecventa forma de inflamatie acuta a glandei mamare in timpul lactatiei, dar si in afara ei, este:
C) abcesul mamar;
Care dintre urmatorarele caracteristici comune ale tumorilor benigne NU este regasita la acest tip de afectiuni:
C) adenopatie regionala mobila si fixa;

Care afirmatie de mai jos referitoare la varice hidrostatice este falsa:


D)
echografia Doppler se face pentru localizarea varicelor;
Care element de mai jos nu este factor de risc pentru tromboza venoasa profunda:
D)
fibrilatia atriala;
Care dintre urmatoarele afirmatii despre furuncul nu este adevarata:
a) factorul etiologic este streptococul;
Care din afirmatiile urmatoare despre ruptura anevrismului de aorta sunt adevarate:
B ) se insoteste de durere;
C ) produce hipotensiune;
D ) se palpeaza masa abdominala;
Care din elementele de mai jos fac parte din tabloul clinic al sindromului de ischemie acuta periferica:
B ) paloarea tegumentara;
C) parestezii;
D) impotenta functionala;
Care din afirmatiile urmatoare referitoare la tromboza artriala sunt adevarate:
C ) cheagul se formeaza pe leziuni arteriale preexistente;
D ) apar semne de ischemie acuta la un bolnav cunoscut cu ateroscleroza;
E) evolutia nu este grava datorita circulatiei colaterale.
Care din afirmatiile urmatoare referitoare la boala Burger sunt adevarate:
a)
apare la barbati tineri;
c ) afecteaza si venele;
d ) substratul este o proliferare endoteliala, cu foliculi giganto-celulari, urmata de stenoze si tromboze
vasculare;
Care din afirmatiile urmatoare referitoare la arteriopatia diabetica sunt adevarate:
a)
pulsul periferic este perceptibil si in stadii avansate cu tulburari trofice;
c ) pot aparea microangiopatii retiniene, renale, viscerale;
Care dintre urmatoarele afirmatii privind limfangita si limfadenita acuta sunt adevarate:
B ) poarta de intrare poate fi reprezentata de microtraumatisme sau de focare septice la distanta;
C ) in evolutia unei limfangite se poate forma un flegmon difuz;
D ) tratamentul in limfangita include asanarea focarului initial si antibioterapia;
Care dintre urmatoarele afirmatii despre tetanos nu sunt adevarate:
B ) odata patruns in organism, bacilul tetanic se fixeaza pe fibrele nervoase, ceea ce explica contracturile
musculare;
C ) tratamentul curativ include doar antibioterapia si sedarea;
Care din urmatoarele afirmatii despre arsuri sunt adevarate:
a) in arsura de gradul II apare flictena hemoragica;
b) in arsurile grave bolnavul pierde apa, albumina si electroliti;
c) in primele 3 zile dupa producerea arsurii cele mai frecvente complicatii sunt bronhopneumonia,
infectia urinara si septicemia;
d) la locul accidentului se asigura eliberarea cailor respiratorii, se administreaza antialgice si se inveleste
bolnavul intr-un cearceaf curat;
Care din urmatoarele afirmatii despre infarctul enteromezenteric sunt adevarate:
a) poate fi cauzat de tromboza sau embolie arteriala;
b) datorita parezei intestinale secundare bolnavul nu prezinta varsaturi;

d) arteriografia selectiva de artera mezenterica superioara pune in evidenta existenta si localizarea


obstructiei;
e ) infarctul enteromezenteric apare frecvent la persoane peste 50 de ani cu boli emboligene
preexistente.
Care din afirmatiile de mai jos referitoare la hernia inghinala strangulata sunt adevarate:
a) durere vie, cu aspect colicativ (maximul de intensitate este la nivelul pediculului);
b) apar semne generale: greata, voma;
c) apar tulburari de tranzit;
e ) la palpare: formatiune tumorala de consistenta crescuta, foarte dureroasa, ce devine ireductibila dupa
un efort mare.
Cancerul gastric precoce (early) invadeaza de regula:
D ) nu mai mult de musculara si statia 1 ganglionara;
Categoriile de risc pentru pleurezia purulenta acuta sunt reprezentate de:
a) sugari;
c) batrani;
a) copii mici;
Cele mai frecvente cauze ale rupturilor esofagiene sunt reprezentate de:
a) manevre endoscopice;
b) dilatare instrumentara (in stenozele postcaustice);
c) leziuni directe (arma alba / proiectil);
Contraindicatiile absolute ale laparoscopiei diagnostice sunt:
a) Contraindicatiile anesteziei generale;
b) Coagulopatiile severe;
e ) Infectiile peretelui abdominal.
Complicatiile cele mai frecvente ale tiroidectomiilor sunt:
a) Lezarea nervilor laringei recurenti;
b) Hipoparatiroidismul;
e ) Mixedemul;
Diagnosticul paraclinic al ulcerului gastric si duodenal este stabilit cu maximum de precizie prin:
C ) Endoscopie digestiva
Diagnosticul de certitudine al neoplasmului mamar se stabileste pe baza urmatorului examen paraclinic:
B) sectorectomie cu examen H.P. la gheata sau parafina;
Elementele agravante ale traumatismelor arteriale sunt reprezentate de:
b ) spasmul arterial;
c ) tromboza secundara;
d ) leziuni traumatice asociate;
e ) hemoragie.
Examenele paraclinice in neoplasmul tiroidian sunt urmatoarele:
a) Ecografia tiroidiana;
b) Scintigrafia tiroidiana;
c) C.T.;
E ) Biopsia prin aspiratie cu ac fin.
Explorarile cu valoare diagnostica in traumatismele abdominale sunt:

a) lavajul peritoneal diagnostic;


b) C.T. scan abdomino-pelvin;
D ) laparoscopia;
E ) ecografia abdominala.
Explorarea palpatorie a tiroidei unui pacient deceleaza o consistenta tiroidiana lemnoasa, ceea ce sugereaza
urmatoarele afectiuni:
b ) Cancer tiroidian;
e )
Tiroidita Riedel.
Gastrectomia totala se efectueaza in tratamentul chirurgical al:
a) polipozei gastrice difuze;
b) sindromului ZollingerElisson;
c) neoplasmului mediogastric;
d) neoplasmului de pol superior gastric;
Gastroscopia este indicata in urmatoarele afectiuni:
a) hemoragia digestiva superioara;
c ) afectiunile stomacului operat;
d ) polipii gastrici;
e ) diagnosticul neoplasmelor gastrice.
Instalarea sindromului de compartiment posttraumatic este sugerata de aparitia urmatoarelor semne clinice:
a) Paralizia si pierderea sensibilitatii ariei afectate;
c) Rigiditatea articulatiilor distale masei musculare afectate;
d ) Pierderea tonusului muscular;
Melena reprezinta hemoragia cu origine la nivelul urmatorului segment digestiv:
a)stomac
Metodele directe de stabilire a compatibilitatii sunt:
b ) Proba Jeambreau;
e ) Proba Oelecker.
Nu reprezinta un factor de gravitate in insuficienta respiratorie acuta:
D ) hiperventilatia;
Obstructia cailor respiratorii se manifesta clinic prin:
a) Dispnee inspiratorie importanta;
b) Cianoza;
c) Tiraj;
E ) Cornaj.
O anastomoza digestiva trebuie sa:
a.
respecte vascularizatia partenerilor digestivi;
b.
fie neischemianta;
d ) aiba o hemostaza riguroasa la nivelul transei;
e ) afronteze tesuturi viabile.
Pacientii purtatori ai grupei sanguine O(I) pot primi sange de la:
a) pacienti purtatori ai grupei O(I);
Pentru diagnosticul paraclinic al pleureziei purulente acute sunt necesare urmatoarele investigatii, cu exceptia:
C ) bronhoscopia;

Precizati care dintre urmatoarele entitati patologice mamare prezinta potential de degenerare maligna:
a) maladia fibrochistica Reclus;
c ) adenomul papilar (dendritic);
d ) fibroadenomul mamar;
e ) adenofibromul Phylodes.
Precizati care dintre urmatoarele complicatii sunt intalnite in evolutia unui ulcer duodenal:
a)
perforatia;
b)
penetrarea;
c)
hemoragia;
d)
stenoza;
Principiile generale in tratamentul chirurgical din infectiile acute ale degetelor si mainii sunt:
a) Antibiotice cu spectru larg, n primele 2448 ore (dup recoltarea puroiului, antibioticele se vor
administra timp de 7-10 zile conform antibiogramei);
b) Orice infecie ajuns n faza de supuraie (puroi colectat dureri pulsatile, senzaie de fluctuen la
palpare) trebuie incizat i drenat;
D ) Incizii i contraincizii largi pentru un acces direct la colecie i o bun debridare;
E ) Se respect vasele, nervii i tendoanele (teaca flexorilor), asigurnd un bun aport sangvin spre esuturi,
evitarea lipsirii zonei de sensibilitate i mobilitate.
Printre semnele subiective intalnite in chistul hidatic pulmonar nu se afla:
C ) rectoragia;
Principiile corecte ale efectuarii unei incizii sunt urmatoarele, cu exceptia:
C ) sectionarea vaselor si nervilor este lipsita de importanta indiferent de calibrul acestora;
E ) lungimea de sectionare a pielii si tesutului celular subcutanat trebuie sa fie mai mica decat cea a
aponevrozei.
Punctia vezicii urinare se face:
a) in retentia acuta de urina;
b) numai in conditii de urgenta;
e ) cand nu se poate cateteriza uretra.
Scurgere de secretii sanguinolente prin mamelon, fara prezenta unei tumori palpabile, ne orienteaza spre:
a) papilom intraductal;
d ) carcinom mamar;
Semnele locale din neoplasmul tiroidian se caracterizeaza prin urmatoarele :
a) Disfonie;
b) Dispnee;
D ) Disfagie;
E ) Coaja de portocala.
Semnele clinice din panaritiile tenosinoviale sunt urmatoarele (Kanavel):
a) Poziie n flexie a degetului (n crlig);
b) Mrire simetric a ntregului deget;
c) Sensibilitate exagerat pe traiectul tecii;
d) Durere extrem la extensia pasiv a degetelor;
Semnele clinice ale infectiei localizate sunt urmatoarele, cu exceptia:
B ) semnul godeului prezent;
D ) tegumente cu temperatura normala;

Stenoza esofagiana postcaustica determina:


a) stenoze etajate esofagiene;
b) frecvent stenoze esocardiale;
e ) displazie progresiva.
Sutura plagilor poate fi realizata per primam in urmatoarele situatii:
a) Plagi recente, de cel mult 6 ore;
b) Plagile putin profunde, fara tesuturi zdrobite;
e ) Plagile cu conditii de contaminare reduse.
Urmatoarele afirmatii despre abcesul cald sunt adevarate, cu exceptia:
a) reprezinta o supuratie cu caracter extensiv lipsita de un perete propriu;
d ) agentul patogen este stafilococul;
e ) tratamentul chirurgical (incizie, evacuare, drenaj) se aplica indiferent de stadiul evolutiv.
Urmatoarele afirmatii despre fasceita necrozanta si gangrena gazoasa sunt adevarate, cu exceptia:
B ) sursa germenilor este doar exogena(din mediul exterior);
D ) tratamentul chirurgical se aplica doar daca antibioterapia nu a dat rezultate;
Urmatoarele afirmatii despre antibioterapia profilactica sunt adevarate, cu exceptia:
C ) antibioticul se administreaza la 6 ore dupa operatie;
D ) se alege doza minima indicata pentru a nu creste efectele toxice hepatice;
Urmatoarele afirmatii despre chistul hidatic pulmonar sunt false:
a) se vindeca spontan;
c) localizarea pulmonara a chistului hidatic este cea mai des intalnita localizare, la om;
Urmatoarele complicatii postradice pot fi intalnite la o pacienta cu neoplazie de col uterin, la 2-3 luni postiradiere, cu
exceptia:
C ) Esofagita radica;
Ulcerul gastric se opereaza in urmatoarele situatii:
a) ulcer gastric perforat;
b) ulcer gastric mai mare de 2 cm;
d ) ulcer gastric neredus dupa 3 saptamani de tratament medical;
e ) ulcer gastric recidivant.
Tratamentul chirurgical de urgenta, in cazul extremitatiilor afectate prin strivire, poate include:
a) Amputatia extremitatii afectate;
c ) Fasciotomia;
d ) Excizia tesuturilor devitalizate;
Vagotomia tronculara bilaterala este indicata in tratamentul:
C ) ulcerului duodenal intratabil;
E ) ulcerului duodenal hemoragic.

INFECTIILE LOCALIZATE
1. Foliculita reprezinta:
a). inflamatia glandei sebacee
b). inflamatia glandei sebacee si a folicului pilos
c). inflamatia folicului pilos
d). inflamatia glandei sudoripare

e). glandei sudorioare si a folicului pilos


2. Factorul etiologic al furuncului este:
a). stafilococul
b). stafilococul si streptococul
c). stafilococul si pneumococul
d). germenii gram pozitivi
e). germenii gram negativi
3. Tratamentul furuncului consta in:
a). extragerea firului de par
b). incizie in cruce si tratament antibiotic in unele cazuri
c). excizia larga
d). tratament antibiotic
e). tratament antiinflamator
4. In care din urmatoarele localizari ale furuncului este obligatorie antibioterapia:
a). furunculul mainii
b). furunculul nasului
c). furunculul cefei
d). furunculul spatelui
e). furunculul bratului
5. Carbunculul este:
a). o aglomerare de furunculi
b). furunculi diseminati pe mai multe regiuni ale corpului
c). furunculul cefei
d). leziunea din antrax
e). furunculul nasului
6. Hidrosadenita este:
a). inflamatia folicului pilos
b). inflamatia glandei sebacee
c). inflamatia glandei sudoripare
d). inflamatia glandei sudoripare si a foliculior pilosi
e). inflamatie glandei sebacee si a foliculului pilos
7. Care din urmatoarele semne clinice nu sunt caracteristice limfangitei tronculare:
a). zona cutanata intens hiperemica cu edem
b). cordoane rosi care se propaga de la focarul inflamator la ganglionii regionali
c). febra
d). frisonul
e). leziune inflamatorie cutanta de la care pleaca cordoane rosii

8. Care din urmatoarele semne clinice nu sunt caracteristice adenopatiei inflamatorii:


a). tegum. supraiacent prezinta semnele inflamatori locale
b). ganglionii sunt nedurerosi
c). ganglionii sunt durerosi
d). ganglionii sunt mobili initial
e). ganglionii pot forma blocuri adenopatice
9. Abcesul cald se caracterizeaza prin:
a). colectie purulenta localizata bine delimitata
b). inflamatorie difuza a tesutului conjunctiv fara tendinta la limitare
c). peretele abcesului cald are 2 straturi
d). este produs de germeni anaerobi
e). absenta durerii locale
10. Semnul clinic al abcedarii in infectiile localizate este:
a). tumefierea locala
b). durerea locala
c). fluctuenta locala
d). functio lesa
e). scaderea intensitatii dureroase locale
11. Erizipelul se caracterizeaza prin:
a). multiplicarea germenilor in vasele sanguine din hipoderm
b). debutul clinic brutal cu febra 390 - 400 C, frison, alterarea starii generale
c). edem alb a segmentului de membru afectat
d). febra apare dupa constituirea leziunii locale
e). nu este boala infecto-contagioasa
12. Abcesul rece (tuberculos) se caracterizeaza prin:
a).perete format din trei straturi
b). este o colectie care nu prezinta semnele inflamatiei locale
c). contine puroi cenusiu fetid
d). are localizare de electie la nivelul membrului inferior
e). evolutia clinica este rapida
13. Care dintre urmatoarele elemente nu caracterizeaza actinomicozele:
a). sunt produse de Actinomyces Israeli
b). leziunile nu fistulizeaza
c). sunt sensibile la penicilina, tetraciclina, lincomicina
d). leziunea prezinta initial semne de inflamatie locale
e). au caracter fistulizant

Injectii. Perfuzii. Pansamente

1. Solutiile hipertone se pot administra pe urmatoarele cai :


a. intradermic
b. intravenos
c. intraosos
d. intramuscular
2. Urmatoarele incidente sunt posibile la administrarea intradermica a unei substante cu
valoare terapeutica, cu exceptia :
a. lipotimia
b. stare de soc anafilactic
c. embolia gazoasa
d. necroze tegumentare
3. Tromboflebita poate reprezenta complicatia uneia dintre urmatoarele tipuri de injectii :
a. injectii subcutane
b. injectii intraarteriale
c. injectii intramusculare
d. injectii intravenoase
4. Pentru a obtine efectul terapeutic cel mai lent, o substanta medicamentoasa se va
administra pe urmatoarea cale :
a. subcutan
b. intramuscular
c. intravenos
d. intraarterial
5. Intr-o plaga sangeranda principala calitate a pansamentului trebuie sa fie urmatoarea :
a. protectia
b. absorbtia
c. compresia
d. supletea

Intrebari test 1 anul III M.G.


5 variante de raspuns, 1 raspuns corect (cel subliniat).

1. Pentru drenaj pot fi folosite urmatoarele materiale, cu exceptia:


1. tuburi de cauciuc;
2. mese de tifon;
3. pense chirurgicale;
4. lamele de cauciuc;
5. manunchiuri de fire(drenaj filiform).
2. Tubul de dren trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii, cu exceptia:
1. amplasat decliv;
2. sa evite necrozele;
3. ancorat la marginile plagii;
4. sa fie foarte gros, pentru a drena bine;
5. sa aiba gauri laterale.
3. Dintre principiile drenajului, retinem:
1. drenul sa fie cat mai superficial;
2. drenul se pozitioneaza decliv;
3. drenul trebuie pozitionat in vecinatatea vaselor;
4. drenul trebuie sa fie foarte subtire;
5. drenul nu se fixeaza de tesuturi, pentru a nu produce leziuni.
4. Incizia mediana xifo-ombilicala permite abordul urmatoarelor regiuni, cu exceptia:
1. regiunea subdiafragmatica stanga;
2. epigastru;
3. pelvis
4. flanc drept;
5. flanc stang.
5. Conditiile unei bune incizii sunt:

1.
2.
3.
4.
5.

plasata la distanta de organul tinta;


perpendicular pe plicile de flexiune;
sa sectioneze toate vasele aflate in campul operator;
suficient de mica, din motive estetice;
directa, asigurand calea cea mai scurta posibila.

6. Incizia pentru supuratii presupune, cu exceptia:


1. asigurarea unei cai largi de drenaj;
2. centrarea inciziei pe maximum de fluctuenta;
3. suficient de mica pentru estetica;
4. sa nu lase funduri de sac;
5. plaga rezultata sa fie drenata.
7. Situatii ce pot da false contracturi musculare mimand sindromul de iritatie peritoneala sunt
urmatoarele, cu exceptia:
1. ruptura splinei;
2. ruptura muschilor abdominali;
3. revarsate pleurale;
4. pneumonii bazale;
5. traumatisme de coloana sau bazin.
8. Intre cele sase leziuni toracice traumatice cu risc vital imediat se incadreaza urmatoarele,
cu exceptia:
1. pneumonia severa;
2. toracele moale posttraumatic;
3. pneumotoraxul deschis;
4. hemotoraxul masiv;
5. tamponada cardiaca.
9. Hematomul are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
1. formatiune tumorala cu aspect vascular;
2. circumscris sau difuz;
3. stabilizat sau evolutiv;
4. se opereaza intotdeauna de urgenta;
5. se opereaza daca este suprainfectat.
10. Echimoza are urmatoarele caracteristici:
1. pata difuza;
2. de culoare galbena;
3. poate masca alte leziuni;
4. se resoarbe rapid;

5.

poate da sechele.

11. Traumatismele tendoanelor sunt caracterizate de, cu exceptia:


1. pot fi contuzii sau plagi;
2. determina impotenta functionala;
3. necesita tratament chirurgical;
4. imobilizarea postoperatorie este obligatorie;
5. postoperator necesita mobilizare precoce.
12. Tratamentul corect al plagilor presupune, cu exceptia:
1. plaga se lasa intotdeauna deschisa;
2. toaleta plagii;
3. aseptizarea plagii;
4. administrarea A.T.P.A.;
5. administrarea de antibiotice, la nevoie.
13. Obiectivele anesteziei generale sunt, cu exceptia:
1. analgezia;
2. narcoza;
3. relaxarea musculara;
4. protectia antisoc;
5. analgezia postoperatorie.
14. Grupele de droguri utilizate in anestezia generala sunt, cu exceptia:
1. hipnotice;
2. tranchilizante;
3. relaxante neuromusculare;
4. analgetice majore (opioide);
5. antibiotice.
15. Indicatiile anesteziei generale sunt, cu exceptia:
1. interventii de mica amploare, la adult;
2. interventii la nou-nascut;
3. interventii chirurgicale laborioase;
4. interventii de lunga durata;
5. interventii la bolnavii psihici.
16. Reanimarea la locul accidentului presupune:
1. extragerea rapida a victimei, fara a tine cont de leziuni;
2. nu se pierde timp asteptand personal calificat;

3. victima se aseaza in sezut;


4. se apeleaza la ajutorul trecatorilor;
5. se imobilizeaza coloana cervicala.
17. Asigurarea circulatiei prin masaj cardiac extern presupune:
1. 5 compresii sternale si 1 insuflatie;
2. 4 compresii sternale si 1 insuflatie;
3. 15 compresii sternale si 1 insuflatie;
4. 5 compresii sternale si 2 insuflatii;
5. 1 compresie sternala si 5 insuflatii;
18. Momentul intreruperii masurilor de resuscitare este:
1. dupa 15 minute;
2. dupa 20 de minute;
3. dupa rezolvarea leziunilor traumatice;
4. in momentul ajungerii la spital;
5. in etapa G a resuscitarii, dupa evaluarea rezultatelor etapelor anterioare.
19. Pentru punctie sunt necesare urmatoarele, cu exceptia:
1. ace subtiri;
2. trocare;
3. seringi;
4. ace groase;
5. sisteme de aspirare.
20. Indicatiile toracentezei sunt, cu exceptia:
1. pleurezii serofibrinoase;
2. pleurezii purulente;
3. pleurezii vechi, inchistate;
4. revarsat pleural posttraumatic;
5. revarsat pleural din insuficienta cardiaca.
21. Incidente la punctia pleurala sunt:
1. tusea intensa;
2. edemul pulmonar acut;
3. punctia alba;
4. sincopa pleurala;
5. suprainfectarea pleurei.
22. Avantajele traheostomiei sunt, cu exceptia:

1.
2.
3.
4.
5.

reducerea secretiilor traheale;


evitarea glotei;
egalizarea presiunilor;
reducerea spatiului mort;
reducerea presiunii pleurale.

23. Indicatiile traheostomiei sunt:


1. traumatisme toracice fara fracturi costale;
2. traumatisme abdominale severe;
3. fracturi grave ale membrelor;
4. asfixia laringiana;
5. interventii chirurgicale de lunga durata.
24. Incidente si accidente legate de traheostomie sunt, cu exceptia:
1. emfizem subcutanat;
2. sincopa respiratorie;
3. sincopa cardiaca;
4. bronhopneumonii;
5. tumori laringiene.

Dr. Simion Laurentiu

1. Colecist destins cu pereti hiperechogeni ingrosati diametrul 8 mm., prezinta


infundibular o formatiune hiperechogena cu umbra posterioara diametrul 15 mm.,
sugeraza:
a). colesteroloza
b). neoplasm vezicular
c). colecistita acuta litiazica
d). colecistita cronica
e). chist hidatic hepatic
2. Pancreas marit de volum, diametrul de cap 43 mm., structura hiperechogena
omogena sugereaza:
a). neoplasm cefalopancreatic
b). pancreatita cronica
c). hipertensiune portala
d). pancreatita acuta cefalica
e). neoplasm gastric

TEST ANUL III MEDICINA GENERALA- ARSURI

1. Care este temperatura minima lezanta pentru tesuturile vii:


a)
b)
c)
d)
e)

36,50C
400C
460C
540C
600C

2. Un pacient se prezinta la camera de garda cu arsuri, constand din flictene cu continut seros si
cateva hemoragice, care dupa indepartare, expun derm hiperemic, sensibil, dureros, cu zone
insulare de derm hemoragic, rosu. Arsura este de:
a)
b)
c)
d)
e)

gr. I
gr. IV
gr. III
gr. II si III
gr. II

3. In cursul toaletei chirurgicale primare (TCP) vom folosi:


a) alcool 90 grade

b)
c)
d)
e)

apa oxigenata
alcool 70 grade
cloramina
rivanol

4. Care din urmatoarele afectiuni NU sunt complicatii ale perioadei I:


a)
b)
c)
d)
e)

edem pulmonar acut


rinichiul de soc
hemoragia digestiva superioara
infectia
tromboze si embolii

5. Care din urmatorii pacienti NU necesita internare pentru tratarea arsurilor:


a)
b)
c)
d)
e)

pacientii de 40 ani cu arsuri de gr. II, III ale mainilor si fetei aprox. 4%
pacienta de 25 ani cu arsura prin NaOH cca.1% pe trunchi
pacienta de 80 ani cu arsuri de gr. II, III aprox. 5% ale membrelor inferioare
pacient de 45 ani cu arsuri de gr. II, III 6% ale trunchiului anterior
pacient de 18 ani cu arsuri de gr. IV parox. 2% pe spate

6. La ce suprafete ale unor arsuri de profunzime medie devine manifesta clinic boala arsilor:
a)
b)
c)
d)
e)

20%
15%
25%
30%
10%

7. Profunzimea leziunii locale e direct proportionala cu:


a)
b)
c)
d)
e)

afectiuni patologice coexistente


timpul de expunere
starea de agregare a agentului etiologic
suprafata expusa
varsta pacientului

8. In cadrul primului ajutor al arsului vom proceda la:


a) aplicare de pansament
b) aplicarea de apa rece indiferent de intinderea leziunilor
c) analgezice i.v.

d) analgezice i.m.
e) analgezice p.o.
9. Ratia alimentara a bolnavului ars trebuie sa fie:
a)
b)
c)
d)
e)

hipercalorica
hipoglucidica
hipocalorica
hipoproteica
hipolipidica

10. Indicii cei mai valorosi ai reechilibrarii in cursul reanimarii hidroelectrolitice a socului arsului
sunt:
a)
b)
c)
d)
e)

debit urinar orar 30- 50 ml/h (0,5- 1 ml/kg/h)


frecventa respiratiilor sub 20/min
presiunea partiala a O2 arterial peste 90 mm Hg
mentinerea AV sub 140/min
mentinerea Ht peste 45

11.Socul arsului este produs in principal de pierderi lichidiene in:


a)
b)
c)
d)
e)

sectorul III prin hiperpermeabilitate vasculara


la nivelul tubului digestiv
la nivelul aparatului urinar
in peritoneu
prin sangerari la nivelul escarotomiilor

1. Care din urmatorii factori nu agraveaza evolutia unei arsuri:


a)
b)
c)
d)
e)

traumatisme asociate
sarcina
sexul feminin
diabetul
varsta inaintata

2. Gastroscopia este indicata in:


a)
b)
c)
d)
e)

hemoragiile digestive superioare


acalazie
in toate cazurile de sindrom esofagian
stenozele esofagiene
in angina pectorala

3. Esogastroscopia este contraindicata in:

a)
b)
c)
d)
e)

cancerul esofagian
ulcerul duodenal
hematemeza
insuficienta cardiaca grava
gastrita acuta

4. E.R.C.P. colangiopancreatografia endoscopica retrograda exploreaza:


a)
b)
c)
d)
e)

CBP
ductul pancreatic accesor
vezicula biliara
CBP, CBIH, canalul Wirsung si vezicula biliara
CBP si canal Wirsung

5. Colonofibroscopia este indicata in:


a)
b)
c)
d)
e)

abdomen aacut
polipi sau polipoza colonica
diverticulita acuta
polipi gastrici
afectiuni inflamatorii ano-perineale

6. Hemostaza definitiva consta in:


a)
b)
c)
d)
e)

forcipresura
tamponamentul plagii
ligatura
compresiune digitala
pansament compresiv

7. Hematemeza este o hemoragie de cauza:


a)
b)
c)
d)
e)

urinara
genitala
digestiva
respiratorie
oricare

8. Indicati care din urmatoarele tipuri de hemoragii are originea la nivelul tubului digestiv:
a)
b)
c)
d)
e)

hemoptizie
epistaxis
metroragie
otoragie
melena

9. Indicati care din urmatoarele substante este un derivat de sange:


a)
b)
c)
d)
e)

Dextran
Manitol
Albumina
Glucoza 5%
solutie Ringer

10. Deficientele majore la coagulare sunt combatute cu:


a)
b)
c)
d)
e)

fibrinogen
masa eritrocitara
sol. cristaloide
masa leucocitara
sange integral

11. Proba de compatibilitate Oelecker se determina:


a)
b)
c)
d)
e)

pe lama
cu seruri test
cu hematii test
direct
prin utilizarea oricarei metode

12. Ponderea prezentei factorului Rh-procentual este de:


a)
b)
c)
d)
e)

65%
75%
90%
85%
15%

13. Grupa AII de sange poate fi transfuzata:


a)
b)
c)
d)
e)

la pacientii cu gr. A II
la pacientii cu gr. O I
la pacientii cu gr. B III
la pacientii cu gr. AB IV
la oricare

14. Socul transfuzional apare ca urmare a :


a) intoxicatiei cu citrat

b)
c)
d)
e)

conditiilor de stocare
suprainfectare
hipopotasemiei
incompatibilitate de grup

15. Indicati care din urmatoarele substante perfuzabile nu transmit hepatita:


a)
b)
c)
d)
e)

Dextran
sange integral
plasme
albumine
masa eritrocitara

16. indicati care din urmatoarele complicatii ale rahianesteziei reprezinta un accident major:
a) retentia de urina
b) cefalee postrahianestezie
c) reactiile alergice
d) scurgerile sanguinolente la locul punctiei
e) insuficienta respiratorie acuta
17. Eficacitatea rahianesteziei dispare dupa urmatorul interval de timp de la efectuare:
a)
b)
c)
d)
e)

4 ore
10 ore
24 ore
8 ore
72 ore

18. Rahianestezia este indicata in:


a)
b)
c)
d)
e)

interventia chirurgicala la un abdomen inferior si membrele pelvine


interventia chirurgicala la un traumatism
interventia chirurgicala la nivelul regiunii cervicale
interventia chirurgicala la un membru superior
oricare

19. Incizia de decompresiune are drept scop:


a) ameliorarea durerilor
b) hemostaza
c) ameliorarea efectului de garou intern
d) combaterea infectiei
e) indepartarea escarelor
20. Socul postcombustional se intilneste in:

a)
b)
c)
d)
e)

stadiul I
stadiul II
stadiul III
stadiul IV
in toate

21. Grefarea precoce este o metoda biologica aplicata in:


a)
b)
c)
d)
e)

ziua 22-23 de la debut


dupa 60 de zile de la debut
primele 5 zile
in ziua a 12-a
oricand

Conf. Dr. Straja N. D.


1. Agentul etiologic al gangrenei gazoase este;
a). bacteroides
b). clostridium perfiringens
c). streptococ microaerofil
d). peptostreptococ anaerob
e). enterococ
2. Care din enunturile de mai jos referitoare la aspectul macroscopic al gangrenei
gazoase este fals:
a). plaga tumefiata, destinsa, cu edem masiv ce se extinde rapid
b). prezenta unei serozitati maroniu-cenusie, fetida
c). prezenta crepitatiilor
d). puroi maroniu, vascos, nefetid
e). necroza extensiva a tesutului subcutanat
3. Care din semnele, simptomele, de mai jos nu caracterizeaza gangrena gazoasa:
a). febra inalta 40-41C
b). frison
c). aspect de celulita clostridiana
d). adenopatie locoregionala, dura, nedureroasa
e). alterarea majora a starii generale
4. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la evolutia gangrenei gazoase este
falsa:
a). este grava

b). netratata, mortalitatea este 100%


c). tratata mortalitatea scade pana la 25%
d). pot apare vindecari spontane in 50% din cazuri
e). prognostic este foarte rezervat in extensia abdominala si retroperitoneala
5. Care din gesturile terapeutice enumerate mai jos in gangrena gazoasa este
optional:
a). administrarea de metronidazol in perfuzie
b). antibioticoterapie cu spectru larg si doze mari
c). incizii si contraincizii pana la tesut sanatos
d). lavaj abundent cu solutii donatoare de oxigen
e). vitaminoterapie
6. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la aspectul macroscopic al fasceitei
necrozante este fals:
a). infiltrare masiva a tesutului subcutanat
b). fasciile au microabcese si focare de necroza
c). tegumentul este intact initial
d). muschiul are aspect normal
e). fascia este initial respectata
7. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la clinica tetanosului este falsa:
a). plaga necicatrizanta, cu durere surda si parestezii la debut
b). trismus
c). disfagie
d). parapareza
e). contractii musculare generalizate accentuate de zgomot si lumina
8. Care din gesturile terapeutice de mai jos este contraindicat in tratamentul
plagilor cu risc tetanigen la adult:
a). toaleta plagii cu indepartarea resturilor tisulare si excizia tesuturilor
devitalizate
b). spalarea cu apa oxigenata si solutii antiseptice
c). sutura per primam a plagii
d). la persoanele imunizate activ se face rapel in 0,5 ml. ATPA
e). antibioticoterapie
9. Orice septicemie presupune existenta unor factori esentiali enumerati mai jos,
exceptand unul:

a). poarta de intrare


b). focar septic primar
c). prezenta germenilor in sange
d). constituirea de metastaze septice secundare
e). citoliza glandelor suprarenale
10.Sutura digestiva nu trebuie sa fie:
a). etansa
b). eversanta
c). inversanta
d). neischemianta
e). fara tensiune
11.Sutura vasculara nu trebuie sa fie:
a). etansa
b). eversanta
c). inversanta
d). fara tensiune
e). sa pastreze lumenul

12.Agentul etiologic al gangrenei gazoase este;


a). bacteroides
b). clostridium perfiringens
c). streptococ microaerofil
d). peptostreptococ anaerob
e). enterococ
13.Care din enunturile de mai jos referitoare la aspectul macroscopic al gangrenei
gazoase este fals:
a). plaga tumefiata, destinsa, cu edem masiv ce se extinde rapid
b). prezenta unei serozitati maroniu-cenusie, fetida
c). prezenta crepitatiilor
d). puroi maroniu, vascos, nefetid
e). necroza extensiva a tesutului subcutanat
14.Care din semnele, simptomele, de mai jos nu caracterizeaza gangrena gazoasa:
a). febra inalta 40-41C
b). frison

c). aspect de celulita clostridiana


d). adenopatie locoregionala, dura, nedureroasa
e). alterarea majora a starii generale
15.Care din afirmatiile de mai jos referitoare la evolutia gangrenei gazoase este
falsa:
a). este grava
b). netratata, mortalitatea este 100%
c). tratata mortalitatea scade pana la 25%
d). pot apare vindecari spontane in 50% din cazuri
e). prognostic este foarte rezervat in extensia abdominala si retroperitoneala
16.Care din gesturile terapeutice enumerate mai jos in gangrena gazoasa este
optional:
a). administrarea de metronidazol in perfuzie
b). antibioticoterapie cu spectru larg si doze mari
c). incizii si contraincizii pana la tesut sanatos
d). lavaj abundent cu solutii donatoare de oxigen
e). vitaminoterapie
17.Care din afirmatiile de mai jos referitoare la aspectul macroscopic al fasceitei
necrozante este fals:
a). infiltrare masiva a tesutului subcutanat
b). fasciile au microabcese si focare de necroza
c). tegumentul este intact initial
d). muschiul are aspect normal
e). fascia este initial respectata
18.Care din afirmatiile de mai jos referitoare la clinica tetanosului este falsa:
a). plaga necicatrizanta, cu durere surda si parestezii la debut
b). trismus
c). disfagie
d). parapareza
e). contractii musculare generalizate accentuate de zgomot si lumina
19.Care din gesturile terapeutice de mai jos este contraindicat in tratamentul
plagilor cu risc tetanigen la adult:
a). toaleta plagii cu indepartarea resturilor tisulare si excizia tesuturilor
devitalizate

b). spalarea cu apa oxigenata si solutii antiseptice


c). sutura per primam a plagii
d). la persoanele imunizate activ se face rapel in 0,5 ml. ATPA
e). antibioticoterapie
20.Orice septicemie presupune existenta unor factori esentiali enumerati mai jos,
exceptand unul:
a). poarta de intrare
b). focar septic primar
c). prezenta germenilor in sange
d). constituirea de metastaze septice secundare
e). citoliza glandelor suprarenale
21.Sutura digestiva nu trebuie sa fie:
a). etansa
b). eversanta
c). inversanta
d). neischemianta
e). fara tensiune
22.Sutura vasculara nu trebuie sa fie:
a). etansa
b). eversanta
c). inversanta
d). fara tensiune
TEST varianta A master
e). sa pastreze lumenul
1. Foliculita reprezinta:
a). inflamatia glandei sebacee
b). inflamatia glandei sebacee si a folicului pilos
c). inflamatia folicului pilos
d). inflamatia glandei sudoripare
e). glandei sudorioare si a folicului pilos
2. Tratamentul furuncului consta in:
a). extragerea firului de par
b). incizie in cruce si tratament antibiotic in unele cazuri
c). excizia larga
d). tratament antibiotic
e). tratament antiinflamator
3. In care din urmatoarele localizari ale furuncului este obligatorie antibioterapia:
a). furunculul mainii
b). furunculul nasului
c). furunculul cefei
d). furunculul spatelui
e). furunculul bratului

4. Carbunculul este:
a). o aglomerare de furunculi
b). furunculi diseminati pe mai multe regiuni ale corpului
c). furunculul cefei
d). leziunea din antrax
e). furunculul nasului
5. Care din urmatoarele semne clinice nu sunt caracteristice adenopatiei inflamatorii:
a). tegum. supraiacent prezinta semnele inflamatori locale
b). ganglionii sunt nedurerosi
c). ganglionii sunt durerosi
d). ganglionii sunt mobili initial
e). ganglionii pot forma blocuri adenopatice
6. Semnul clinic al abcedarii in infectiile localizate este:
a). tumefierea locala
b). durerea locala
c). fluctuenta locala
d). functio lesa
e). scaderea intensitatii dureroase locale
7. Erizipelul se caracterizeaza prin:
a). multiplicarea germenilor in vasele sanguine din hipoderm
b). debutul clinic brutal cu febra 390 - 400 C, frison, alterarea starii generale
c). edem alb a segmentului de membru afectat
d). febra apare dupa constituirea leziunii locale
e). nu este boala infecto-contagioasa
8. Abcesul rece (tuberculos) se caracterizeaza prin:
a).perete format din trei straturi
b). este o colectie care nu prezinta semnele inflamatiei locale
c). contine puroi cenusiu fetid
d). are localizare de electie la nivelul membrului inferior
e). evolutia clinica este rapida
9. Solutiile hipertone se pot administra pe urmatoarele cai:
a). intradermic
b). intravenos
c). intraosos
d). intramuscular
e). intraarticular
10. Urmatoarele incidente sunt posibile la administrarea intradermica a unei substante cu valoare terapeutica, cu exceptia :
a). lipotimia
b). stare de soc anafilactic
c). embolia gazoasa
d). necroze tegumentare
e). eritem
11. Intr-o plaga sangeranda principala calitate a pansamentului trebuie sa fie urmatoarea :
a). protectia
b). absorbtia
c). compresia
d). supletea
e). sa nu jeneze circulatia de intoarcere
12. Tubul de dren trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii, cu exceptia:
a). amplasat decliv;
b). sa evite necrozele;
c). ancorat la marginile plagii;

d). sa fie foarte gros, pentru a drena bine;


e). sa aiba gauri laterale.
13. Conditiile unei bune incizii sunt:
a). plasata la distanta de organul tinta;
b). perpendicular pe plicile de flexiune;
c). sa sectioneze toate vasele aflate in campul operator;
d). suficient de mica, din motive estetice;
e). directa, asigurand calea cea mai scurta posibila.
14. Incizia pentru supuratii presupune, cu exceptia:
a). asigurarea unei cai largi de drenaj;
b). centrarea inciziei pe maximum de fluctuenta;
c). suficient de mica pentru estetica;
d). sa nu lase funduri de sac;
e). plaga rezultata sa fie drenata
15. Situatii ce pot da false contracturi musculare mimand sindromul de iritatie peritoneala sunt urmatoarele, cu exceptia:
a).ruptura splinei;
b). ruptura muschilor abdominali;
c). revarsate pleurale;
d). pneumonii bazale;
e). traumatisme de coloana sau bazin.
16. Intre cele sase leziuni toracice traumatice cu risc vital imediat se incadreaza urmatoarele, cu exceptia:
a). pneumonia severa;
b). toracele moale posttraumatic;
c). pneumotoraxul deschis;
d). hemotoraxul masiv;
e). tamponada cardiaca.
17. Hematomul are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
a). formatiune tumorala cu aspect vascular;
b). circumscris sau difuz;
c). stabilizat sau evolutiv;
d). se opereaza intotdeauna de urgenta;
e). se opereaza daca este suprainfectat.

18. Traumatismele tendoanelor sunt caracterizate de, cu exceptia:


a). pot fi contuzii sau plagi;
b). determina impotenta functionala;
c). necesita tratament chirurgical;
d). imobilizarea postoperatorie este obligatorie;
e). postoperator necesita mobilizare precoce
19. Obiectivele anesteziei generale sunt, cu exceptia:
a). analgezia;
b). narcoza;
c). relaxarea musculara;
d). protectia antisoc;
e). analgezia postoperatorie.
20. Asigurarea circulatiei prin masaj cardiac extern presupune:
a). 5 compresii sternale si 1 insuflatie;
b). 4 compresii sternale si 1 insuflatie;
c). 15 compresii sternale si 1 insuflatie;

d). 5 compresii sternale si 2 insuflatii;


e). 1 compresie sternala si 5 insuflatii;
21. Momentul intreruperii masurilor de resuscitare este:
a). dupa 15 minute;
b). dupa 20 de minute;
c). dupa rezolvarea leziunilor traumatice;
d). in momentul ajungerii la spital;
e) in etapa G a resuscitarii, dupa evaluarea rezultatelor etapelor anterioare.
22. . Indicatiile toracentezei sunt, cu exceptia:
a). pleurezii serofibrinoase;
b). pleurezii purulente;
c). pleurezii vechi, inchistate;
d). revarsat pleural posttraumatic;
e). revarsat pleural din insuficienta cardiaca
23. Incidente la punctia pleurala sunt:
a). tusea intensa;
b). edemul pulmonar acut;
c). punctia alba;
d). sincopa pleurala;
e). suprainfectarea pleurei.
24. Indicatiile traheostomiei sunt:
a). traumatisme toracice fara fracturi costale;
b). traumatisme abdominale severe;
c). fracturi grave ale membrelor;
d). asfixia laringiana;
e). interventii chirurgicale de lunga durata.
25. Colecist destins cu pereti hiperechogeni ingrosati diametrul 8 mm., prezinta infundibular o formatiune hiperechogena cu
umbra posterioara diametrul 15 mm., sugeraza:
a). colesteroloza
b). neoplasm vezicular
c). colecistita acuta litiazica
d). colecistita cronica
e). chist hidatic hepatic
26. Care este temperatura minima lezanta pentru tesuturile vii:
f) 36,50C
g) 400C
h) 460C
i) 540C
j) 600C
27. Un pacient se prezinta la camera de garda cu arsuri, constand din flictene cu continut seros si cateva hemoragice, care
dupa indepartare, expun derm hiperemic, sensibil, dureros, cu zone insulare de derm hemoragic, rosu. Arsura este de:
f) gr. I
g) gr. IV
h) gr. III
i) gr. II si III
j) gr. II
28. In cursul toaletei chirurgicale primare (TCP) vom folosi:
f) alcool 90 grade
g) apa oxigenata
h) alcool 70 grade
i) cloramina
j) rivanol
29. Care din urmatoarele afectiuni NU sunt complicatii ale perioadei I:

f) edem pulmonar acut


g) rinichiul de soc
h) hemoragia digestiva superioara
i) infectia
j) tromboze si embolii
30. Care din urmatorii pacienti NU necesita internare pentru tratarea arsurilor:
f) pacientii de 40 ani cu arsuri de gr. II, III ale mainilor si fetei aprox. 4%
g) pacienta de 25 ani cu arsura prin NaOH cca.1% pe trunchi
h) pacienta de 80 ani cu arsuri de gr. II, III aprox. 5% ale membrelor inferioare
i) pacient de 45 ani cu arsuri de gr. II, III 6% ale trunchiului anterior
j) pacient de 18 ani cu arsuri de gr. IV parox. 2% pe spate
31. La ce suprafete ale unor arsuri de profunzime medie devine manifesta clinic boala arsilor:
f) 20%
g) 15%
h) 25%
i) 30%
j) 10%
32. Ratia alimentara a bolnavului ars trebuie sa fie:
f) hipercalorica
g) hipoglucidica
h) hipocalorica
i) hipoproteica
j) hipolipidica
33. Indicii cei mai valorosi ai reechilibrarii in cursul reanimarii hidroelectrolitice a socului arsului sunt:
f) debit urinar orar 30- 50 ml/h (0,5- 1 ml/kg/h)
g) frecventa respiratiilor sub 20/min
h) presiunea partiala a O2 arterial peste 90 mm Hg
i) mentinerea AV sub 140/min
j) mentinerea Ht peste 45
34. Socul arsului este produs in principal de pierderi lichidiene in:
f) sectorul III prin hiperpermeabilitate vasculara
g) la nivelul tubului digestiv
h) la nivelul aparatului urinar
i) in peritoneu
j) prin sangerari la nivelul escarotomiilor
35. Care din urmatorii factori nu agraveaza evolutia unei arsuri:
f) traumatisme asociate
g) sarcina
h) sexul feminin
i) diabetul
j) varsta inaintata
36. Gastroscopia este indicata in:
f) hemoragiile digestive superioare
g) acalazie
h) in toate cazurile de sindrom esofagian
i) stenozele esofagiene
j) in angina pectorala
37. Esogastroscopia este contraindicata in:
f) cancerul esofagian
g) ulcerul duodenal
h) hematemeza
i) insuficienta cardiaca grava
j) gastrita acuta

38. E.R.C.P. colangiopancreatografia endoscopica retrograda exploreaza:


f) CBP
g) ductul pancreatic accesor
h) vezicula biliara
i) CBP, CBIH, canalul Wirsung si vezicula biliara
j) CBP si canal Wirsung
39. Colonofibroscopia este indicata in:
f) abdomen aacut
g) polipi sau polipoza colonica
h) diverticulita acuta
i) polipi gastrici
j) afectiuni inflamatorii ano-perineale
40. Hemostaza definitiva consta in:
f) forcipresura
g) tamponamentul plagii
h) ligatura
i) compresiune digitala
j) pansament compresiv
41. Proba de compatibilitate Oelecker se determina:
f) pe lama
g) cu seruri test
h) cu hematii test
i) direct
j) prin utilizarea oricarei metode
42. Indicati care din urmatoarele complicatii ale rahianesteziei reprezinta un accident major:
f) retentia de urina
g) cefalee postrahianestezie
h) reactiile alergice
i) scurgerile sanguinolente la locul punctiei
j) insuficienta respiratorie acuta
43. Incizia de decompresiune are drept scop:
f) ameliorarea durerilor
g) hemostaza
h) ameliorarea efectului de garou intern
i) combaterea infectiei
j) indepartarea escarelor

44. Care din enunturile de mai jos referitoare la aspectul macroscopic al gangrenei gazoase este fals:
a). plaga tumefiata, destinsa, cu edem masiv ce se extinde rapid
b). prezenta unei serozitati maroniu-cenusie, fetida
c). prezenta crepitatiilor
d). puroi maroniu, vascos, nefetid
e). necroza extensiva a tesutului subcutanat
45. Care din semnele, simptomele, de mai jos nu caracterizeaza gangrena gazoasa:
a). febra inalta 40-41C
b). frison
c). aspect de celulita clostridiana
d). adenopatie locoregionala, dura, nedureroasa
e). alterarea majora a starii generale
46. Care din gesturile terapeutice enumerate mai jos in gangrena gazoasa este optional:
a). administrarea de metronidazol in perfuzie

b). antibioticoterapie cu spectru larg si doze mari


c). incizii si contraincizii pana la tesut sanatos
d). lavaj abundent cu solutii donatoare de oxigen
e). vitaminoterapie
47. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la aspectul macroscopic al fasceitei necrozante este fals:
a). infiltrare masiva a tesutului subcutanat
b). fasciile au microabcese si focare de necroza
c). tegumentul este intact initial
d). muschiul are aspect normal
e). fascia este initial respectata
48. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la clinica tetanosului este falsa:
a). plaga necicatrizanta, cu durere surda si parestezii la debut
b). trismus
c). disfagie
d). parapareza
e). contractii musculare generalizate accentuate de zgomot si lumina
49. Care din gesturile terapeutice de mai jos este contraindicat in tratamentul plagilor cu risc tetanigen la adult:
a). toaleta plagii cu indepartarea resturilor tisulare si excizia tesuturilor devitalizate
b). spalarea cu apa oxigenata si solutii antiseptice
c). sutura per primam a plagii
d). la persoanele imunizate activ se face rapel in 0,5 ml. ATPA
e). antibioticoterapie
50. Sutura vasculara nu trebuie sa fie:
a). etansa
b). eversanta
c). inversanta
d). fara tensiune
e). sa pastreze lumenul

1.Placard eritematos rosu, cald, dureros la nivelul sanului, insotit de adenopatie dureroasa.
Sugereaza:
a)
b)
c)
d)
e)

galactoforita acuta
tumora mamara
limfangita acuta
maladia Reclus
tumora Phyllodes

2. Abces mamar in buton de camasa cu semnul Budin prezent sugereaza:


a) abces tuberos al sanului
b) mastita pubertatii
c) abces premamar
d) flegmon difuz al sanului
e) abces retromamar
3. Anatomo patologic maladia Reclus este caracterizata prin:
a) prezenta de multiple chiste inconjurate de tesut de scleroza:
b) chist voluminos ce contine lapte alterat

c) multipli noduli perimamelonar


d) noduli pseudotumorali diseminati
e) nodul dur, neregulat, aderent

4. Tumora mamara de consistenta inegala ce prezinta la palpare duritate, fluctuenta si elasticitate,


ne indreapta catre diagnosticul:
a) actinomicoza mamara
b) fibrom mamar
c) endoteliom mamar
d) tumora Phyllodes
e) papilom intraductal
5. Scurgere de secretii sanguinolente prin mamelon, fara prezenta unei tumori palpabile, ne
orienteaza spre:
a) papilom intraductal
b) angiom mamar
c) tumora Phyllodes
d) carcinom mamar
6. Diagnosticul de certitudine intr-un neoplasm mamar este oferit de:
a) mamografie
b) sectorectomie cu examen extemporaneu
c) termografie
d) mamografie computerizata
e) RMN
7. Expresia mamografica a malignitatii intr-o tumora de san este:
a) nodul policiclic cu lizereu de securitate
b) opacitate rotunda bine delimitata
c) imagine stelata cu prelungiri spiculiforme
d) micronoduli diseminati in glanda
e) opacitate de intensitate redusa retromamelonar
8. Manevra Tilleaux pune in evidenta:
a) adenopatia supraclaviculara
b) limitele tumorii
c) pozitia tumorii
d) adenopatia axilara
e) mobilitatea tumorii
9. Placard eczematoid mamelonar, sugereaza diagnosticul:
a) psoriazis mamar
b) dermatita seboreica
c) fibroadenom mamar

d) boala Paget
e) maladia Reclus
10. Tumora mamara de 4 cm. cu adenopatie axilara mobila, se incadreaza in:
a) std. I
b) std. II
c) std. III
d) std.IV
e) tumora in situ

1. In care din urmatoarele situatii nu este indicat sondajul vezical:


a) retentie acuta de urina la barbat
b) interventii chirurgicale in micul bazin
c) ruptura traumatica a uretrei
d) bolnavii varstnici cu ASC si incontinenta de urina
e) bolnavii cu diferite forme de soc

2. Spalatura gastrica este indicata in urmatoarea situatie:


a) bolnavii casectici sau cu insuficienta respiratorie
b) bolnavii cu cardiopatii decompensate
c) bolnavii cu anevrism de arc aortic
d) intoxicatii acute accidentale sau voluntare
e) intoxicatie acuta dupa 4 ore de la ingestia toxicului

3. Pentru spalatura gastrica se foloseste:


a) Sonda Faucher.
b) Sonda Foley nr. 22.
c) Sonda Thieman nr. 22.
d) Sonda Nelaton.
e) Tub de perfuzor

4. Instalarea sondei naso gastrice este indicata in urmatoarele situatii cu exceptia:


a) stenoza pilorica
b) ocluzie intestinala joasa
c) ulcer duodenal cronic
d) volvulus gastric acut
e) peritonita prin ulcer perforat

5. In care din urmatoarele situatii se renunta la sondajul vezical si se efectueaza cistostoma:


a) sonda nu progreseaza usor
b) se produce sangerare mare din uretra si exista suspiciune de creare de cale falsa
c) Sonda Foley nu progreseaza usor si bolnavul este de sex masculin
d) Dupa introducerea sondei in vezica nu se scurge urina
e) cand s-a produs hemoragie ,, ex vacuo

1.
a)
b)
c)
d)
e)

Triada sindromului de hipertensiune intracraniana este reprzentata de:


cefalee, varsaturi, modificari ale fundului de ochi
cefalee, enoftalmie, lipotimie
varsaturi, lipotimie, midriaza
afazie, hemipareza, greata
mioza, ptoza palpebrala, febra inalta

2. Tulburarile fiziopatologice ale TCC sunt:


a) edemul cerebral, hipertensiunea intracraniana, angajarile cerebrale, hemoragie
b) edemul cerebral, hipertensiune intracraniana, dereglarea functiilor vegetative, tulburari
de constienta
c) edemul cerebral, functia circulatorie, tulburari de constienta, angajare cerebrala
d) functia respiratorie, hemoragie, tulburari de constienta, angajare cerebrala
e) functii vegetative, tulburari de constienta, hemoragia, angajare cerebrala
3.
a)
b)
c)
d)
e)

Fracturile complete ale craniului sunt:


fracturile liniare multiple
fracturile cu infundare
fracturile comunicante cu sinusurile nazale
fracturile tangentiale
diastaza suturilor

4.
a)
b)
c)
d)
e)

Hematoamele cerebrale au o evolutie in trei timpi:


pierdere de constienta, interval liber, agravare
hemoragie, interval liber, agravare
hemoragie, interval liber, ameliorare
comotie, hemoragie, agravare
contuzie, hemoragie, ameliorare

5.
a)
b)
c)
d)
e)

Investigatiile paraclinice utilizate in hematoamele posttraumatice sunt:


punctia lombara, CT, arteriografia cerebrala
arteriografia, EKG, fundul de ochi
elecroencefalograma, hemograma, radiografie torace
arteriografia, EKG, CT
radiografie craniana, EKG, arteriografia

6.
a)
b)
c)
d)
e)

Scorul Glasgow urmareste gravitatea:


hemoragiei cerebrale
comelor posttraumatice
fracturilor craniene
fenomene vasomotorii posttraumatice
pierderilor de constienta

7.
a)
b)
c)
d)
e)

Semnul lui Trousseau (mana de mamos) apare in:


hipoparatiroidie
hiperparatiroidie
hipotiroidie
hipertiroidie
gusa

8.
a)
b)
c)
d)
e)

Maladia Basedow se caracterizeaza prin:


gusa vasculara, exoftalmie, semne de tireotoxicoza
gusa, nodul tiroidian hiperactiv, scadere ponderala, tahicardie
gusa, tremuraturi, tahicardie
gusa, exoftalmie, edeme
gusa, tireotoxicoza, edeme

9.
a)
b)
c)
d)
e)

Tahicardia si tremuraturile extremitatilor se intalnesc in:


hipotiroidia
hipertiroidia
hipoparatiroidia
gusa exoftalmica
hiperparatiroidia

10. Colesterolemia este crescuta in:


a) hipertiroidie
b) hiperparatiroidie
c) hipotiroidie
d) cancer tiroidian
e) gusa
======================================================
1.
a)
b)
c)
d)
e)

Volumul sanguin minim pentru o perfuzie eficace este de:


30 ml / kg corp
60 ml / kg corp
75 ml / kg corp
50 ml / kg corp
40 ml / kg corp

2 .Socul din arsuri este de tip:


a) hipovolemic
b) neurogen

c) septic
d) anafilactic
e) cardiogen
3.
a)
b)
c)
d)
e)

Faza catabolica exergonica din soc este determinata de veriga de compensare:


hemodinamica
neuroendocrina
metabolica
vasculara
corticala

4.
a)
b)
c)
d)
e)

Vasoconstrictia arteriolara din soc, favorizeaza circulatia din :


tesutul subcutanat
rinichi
ficat
intestin
cord si creier

5.
a)
b)
c)
d)

Faza anabolica a socului este o faza de:


compresare adrenergica
compresare ACTH cortizolica
de recuperare
de decompensare

6.
a)
b)
c)
d)
e)

In socul cardiogen se utilizeaza:


antibiotice
cardiotonice
corticoizi
lichide izotone
lichide hipertone

7.
a)
b)
c)
d)
e)

Anestezia rahidiana poate induce socul:


hipovolemic
anemic
anafilactic
neurogen
septic

1.
a.
b.
c.
d.
e.

Herniile interne se produc mai frecvent in urmatoarele zone, cu exceptia :


Fosetele paraduodenale
Fosetele paracecale
Hiatusul Winslow
Marea incizura ischiadica
Foseta intersigmoidiana

2. Herniile liniei albe includ urmatoarele varietati herniare, cu exceptia :

a.
b.
c.
d.
e.

Hernia epigastrica
Hernia supraombilicala
Hernia subombilicala
Hernia Spiegeliana
Hernia juxtaombilicala

3. Hernia ombilicala fetala este caracterizata de urmatoarele elemente :


a. apare dupa LIII de viata intrauterina
b. este caracterizata de absenta peritoneului inainte viscerelor herniate
c. aplazie parietala importanta, cu perete amorf, avascular
d. viscerele herniate sunt aderente la marginile defectului parietal
e. viscerele herniate sunt ireductibile
4. Deosebirea esentiala dintre eventratii si hernii consta in :
a. In cazul herniilor viscerele sunt acoperite de peritoneu
b. In cazul eventratiilor viscerele nu sunt acoperite de peritoneu
c. In cazul herniilor iesirea viscerelor se face prin orificii preformate
d. Complicatiile cele mai frecvente ale eventratiilor sunt ocluziile
e. Eventratiile se produc mai frecvent postaccidental
5.
a.
b.
c.
d.
e.

Evisceratiile libere sunt caracterizate de urmatoarele elemente, cu exceptia :


Apar in primele 3-5 zile postoperator
Pot fi cauzate de un efort de tuse sau varsatura
Reintegrare facila a viscerelor exteriorizate
Sunt precedate de o supuratie profunda a plagii
Viscerele sunt fixate la marginile bresei parietale

6. Eventratiile diafragmatice se pot insoti de urmatoarele semne si simptome, cu exceptia :


a. Palpitatii si tulburari de ritm
b. Insuficienta respiratorie cronica
c. Tumora palpabila epigastric
d. Durere retrosternala
e. Disfagie si sialoree
7. Boala Dupuytren este caracterizata de urmatoarele elemente clinice si etiopatogenice, cu
exceptia :
a. Aparitia de noduli fibrosi la nivel palmar
b. Retractia degetelor in flexie
c. Cauzata de microtraumatismele repetate ale aponevrozei palmare
d. Aparitia de durere si parestezie in teritoriul nervului median
e. Imposibilitatea mecanica a extensiei degetelor
8. Necroza aseptica a capului femural este caracterizata de urmatoarele elemente clinicoevolutive si etiopatogenice, cu exceptia :

a.
b.
c.
d.
e.

Apare mai frecvent la varstnici


Este cauzata de irigatia sangvina deficitara
In timp se produce deformarea articulatiei cu scurtarea membrului pelvin afectat
Apare mersul schiopatat
Nu se insoteste de febra sau alterarea starii generale

9.
a.
b.
c.
d.
e.

Hidartroza este caracterizata de urmatoarele elemente, cu exceptia :


Funduri de sac articulare tumefiate prin acumulare lichidiana
Miscari anormale de lateralitate ale genunchiului
Cand este acumulata o cantitate mare lichidiana, se poate percepe fluctuenta
La percutie se poate simti semnul cubului de gheata
Aspectul lichidului revarsat este seros

10. Plagile palmare pot evolua cu urmatoarele semne si simptome, cu exceptia :


a. imposibilitatea flexiei falangei II pe falanga I degete II-V
b. imposibilitatea flexiei falangei III pe falanga II degete II-V
c. imposibilitatea extensiei falangei II degete II-V
d. conservarea flexiei primei falange degete II-V
e. paralizia nervului median
11. Pentru diagnosticul diferential al unei hernii lombare pot fi utile urmatoarele investigatii, cu
exceptia :
a. laparoscopia diagnostica
b. urografia i.v.
c. tranzitul baritat
d. irigografia
e. computer tomografia
12. Care din urmatoarele tipuri de hernii diafragmatice sunt incompatibile cu viata :
a. hernii congenitale embrionare
b. hernii congenitale fetale
c. hernii retro-costo-xifoidiene
d. hernii diafragmatice posterioare
e. hernii traumatice
13. Continutul sacular al unei hernii ombilicale poate fi reprezentat de urmatoarele viscere, cu
exceptia :
a. epiploon
b. ligament falciform
c. duodenul II
d. stomac
e. intestin subtire
14.
a.
b.
c.

Urmatoarele elemente caracterizeaza fractura de clavicula, cu exceptia :


poate apare dupa o lovitura directa
poate fi generata de o cadere pe regiunea pumnului
la palpare cavitatea glenoida apare goala, permitand patrunderea varfului indexului

d.
e.

coborarea varfului umarului la inspectie


proieminenta fragmentului osos intern vizibil, palpabil, dureros

1. In fiziopatologia traumatismelor toracice putem intalni urmatoarele sindroame, cu exceptia:


1. sindromul de compresiune;
2. sindromul de iritatie peritoneala;
3. sindromul instabilitatii toracice;
4. sindromul de incarcare traheo-bronsica;
5. sindromul de dezechilibru acido-bazic si hidroelectrolitic.
2. Cauzele insuficientei respiratorii acute prin deficit ventilator, in cadrul traumatismelor toracice,
sunt reprezentate de, cu exceptia:
1. afectarea peretelui toracic;
2. pierderea etanseitatii pleurale;
3. afectarea diafragmului;
4. afectarea cordului;
5. obstructii ale cailor aeriene.
3. Cauzele insuficientei cardiace acute, in cadrul traumatismelor toracice, sunt reprezentate de, cu
exceptia:
1. emfizem sau hematom mediastinal;
2. hemotorax masiv;
3. traumatismele cordului;
4. tamponada cardiaca;
5. trombembolia pulmonara.
4. In traumatismele toracice pure nu intalnim:
1. hemotorax masiv;
2. hemoperitoneu;
3. tamponada cardiaca;
4. instabilitate toracica severa
5. pneumotorax compresiv / sufocant.
5. Voletul costal presupune, cu exceptia:
1. voletul poate fi mobil sau fixat;
2. voletul mobil determina respiratie paradoxala;
3. in urgenta, voletul mobil nu se infunda;
4. voletul mobil determina aparitia unei volum de aer pendular;
5. voletul mobil reduce eficienta miscarilor respiratorii.
6. Leziunile pulmonare intalnite in traumatologia toracica sunt, cu exceptia:
1. contuzia pulmonara;
2. fracturile costale;

3. hematomul pulmonar traumatic;


4. ruptura pulmonara;
5. corpi straini intrapulmonari.
7. Rupturi esofagiene pot apare prin, cu exceptia:
1. sindrom Claude-Bernard-Horner;
2. sindrom Mallory-Weiss;
3. manevre endoscopice;
4. leziuni prin arma alba;
5. corpi straini inghititi accidental.
8. Chilotoraxul nu poate fi produs prin:
1. traumatisme toracice inchise;
2. plagi penetrante impuscate;
3. hiperextensie brusca a coloanei cervicale;
4. ruptura splenica;
5. interventii chirurgicale toracice.
9. Formele clinice intalnite in traumatismele cordului sunt, cu exceptia:
1. ruptura istmului aortic;
2. contuzia cordului;
3. ruptura izolata a pericardului;
4. plagile inimii;
5. rupturi cardiace parietale.
10. In cazul tamponadei cardiace nu apare:
1. cianoza;
2. turgescenta jugulara;
3. tahicardie;
4. hipotensiune arteriala;
5. hipertensiune arteriala.
11. Cauzele determinante ale pleureziei purulente acute pot fi, cu exceptia:
1. scaderea rezistentei organismului;
2. traumatisme toracice deschise;
3. pneumopatii nespecifice;
4. afectiuni pulmonare periferice, supurate;
5. punctii pleurale repetate.
12. Stadiul de abcedare al pleureziei purulente acute nu este caracterizat de:
1. ingrosare marcata a pleurei viscerale;
2. ingrosare marcata a pleurei parietale;
3. puroi consistent;
4. aderente slabe ce se desfac usor;
5. aderente intinse in suprafata, groase si rezistente.

13. Explorarile paraclinice uzuale indicate in pleurezia purulenta acuta sunt, cu exceptia:
1. examenul radiologic standard;
2. computer-tomografia;
3. punctia pleurala;
4. examenele uzuale de laborator;
5. bronhoscopia.
14. In tratamentul medical al pleureziei purulente acute nu se include:
1. antibioterapia sistemica;
2. pleurotomia larga cu rezectie de coasta;
3. reechilibrarea hidroelectrolitica;
4. tratament simptomatic analgetic;
5. gimnastica respiratorie.
15. Pleurezia purulenta acuta se poate croniciza in urmatoarele situatii, cu exceptia:
1. tratament medical tardiv al fazei acute;
2. retentia de corpi straini intrapleurali;
3. drenaj defectuos;
4. tratament chirurgical corect efectuat;
5. instalarea unor fistule bronho-pleurale.
16. Pleurezia purulenta tuberculoasa nu este caracterizata de:
1. afectarea starii generale;
2. scadere ponderala;
3. dispnee si cianoza;
4. noduli de inoculare tuberculoasa la peretele toracic (dupa punctii repetate);
5. vindecare spontana de regula.
17. Caile prin care parazitul poate ajunge in plaman in cazul chistului hidatic pulmonar sunt, cu
exceptia:
1. calea portala;
2. calea limfatica;
3. calea aeriana;
4. calea venei cave superioare;
5. calea venei cave inferioare.
18. Explorarile imagistice utilizate in diagnosticul chistului hidatic pulmonar nu includ:
1. radiografia toracica de fata;
2. reactia Weinberg-Pirvu (de fixare a complementului);
3. scintigrafia pulmonara cu Tc99m;
4. tomografia computerizata;
5. radiografia toracica de profil.
19. Complicatie a chistului hidatic pulmonar nu poate fi:
1. infectarea chistului fara ruptura;
2. infectarea cavitatii restante;

3. ruptura chistului in pericard;


4. ruptura chistului in pleura;
5. ruptura chistului in colonul transvers.
20. Nu se indica tratament chirurgical pentru chisturile hidatice pulmonare:
1. mici, cu evolutie centrala;
2. mari, indiferent de localizare;
3. compresive;
4. supurate, indiferent de localizare;
5. periferice, cu risc de ruptura in pleura.
21. Urmatoarea afirmatie privind vena safena mare este falsa:
1. este o vena superficiala a membrului inferior;
2. se formeaza din arcada dorsala a piciorului;
3. are originea situata premaleolar medial;
4. se varsa in vena femurala la nivelul trigonului Scarpa;
5. urmeaza un traiect ascendent pe fata laterala a gambei si a coapsei.
22. In etiologia bolii varicoase nu este incriminat urmatorul factor:
1. genetic;
2. hipertensiunea arteriala;
3. sarcina;
4. ortostatismul prelungit;
5. obezitatea;
23. Varicele hidrostatice stadiul II nu prezinta:
1. tulburari trofice cutanate;
2. pachete varicoase;
3. lacuri venoase;
4. hiperpresiune venoasa ortostatica partial reductibila la mers;
5. 2-3 comunicante insuficiente.
24. Proba celor trei garouri presupune, cu exceptia:
1. obiectivarea permeabilitatii sistemului venos profund;
2. obiectivarea permeabilitatii sistemului venos superficial;
3. aplicarea garourilor in trei zone prestabilite;
4. golirea varicelor anterior aplicarii garourilor;
5. lipsa durerii la mers semnifica un sistem venos profund indemn.
25. Diagnosticul diferential in boala varicoasa nu se face cu:
1. hernia femurala;
2. adenopatia femurala;
3. anevrismul de artera femurala;
4. sindromul posttrombotic;
5. hernia inghinala.

26. Nu constituie complicatii ale bolii varicoase:


1. ruptura varicelor;
2. anevrismul de artera femurala;
3. flebita varicoasa;
4. dermatitele pigmentare;
5. ulcerul de gamba.
27. In tratamentul bolii varicoase se pot folosi:
1. profilaxie cu substante venotrope;
2. tratament chirurgical prin stripping;
3. profilaxie prin repaus prelungit in ortostatism;
4. terapie sclerozanta;
5. compresia elastica (metoda adjuvanta).
28. Intre factorii etiologici ai trombozelor venoase ale membrelor nu se afla:
1. droguri / medicamente;
2. leziunile intimei peretelui venos;
3. staza venoasa;
4. modificari reologice sangvine;
5. modificari biochimice sangvine.
29. Intre factorii favorizanti ai trombozelor venoase ale membrelor nu se afla:
1. droguri / medicamente;
2. leziunile intimei peretelui venos;
3. factori obstetricali;
4. factori chirurgicali / traumatici;
5. factorui medicali.
30. In tromboflebita intalnim, din punct de vedere fiziopatologic:
1. tromb minim aderent la peretele venos;
2. lipsa spasmului venos;
3. retractie lenta a cheagului;
4. retractie rapida a cheagului;
5. tromb neocluziv.
31. Macroscopic, in tromboflebita, trombusul este:
1. scurt;
2. galbui;
3. foarte rezistent;
4. cu extremitatea proximala fixata;
5. cu extremitatea proximala libera.
32. Semnele locale din perioada de debut a trombozelor venoase ale membrelor nu includ:
1. semnul Homans;
2. semnul Lowenberg;
3. semnul Pratt;

4. VSH crescut;
5. temperatura locala crescuta.
33. Intre complicatiile si sechelele trombozelor venoase ale membrelor nu se afla:
1. embolia cerebrala;
2. embolia pulmonara;
3. gangrena membrului inferior;
4. insuficienta venoasa cronica;
5. dermatitele pigmentare.
34. Diagnosticul trombozelor venoase profunde ale membrelor nu necesita:
1. flebografie;
2. scintigrafie;
3. arteriografie;
4. evaluare clinica si a factorilor de risc;
5. ecografie Doppler.
35. Intre obiectivele tratamentului curativ in trombozele venoase profunde ale membrelor nu se
afla:
1. tratamentul chirurgical preventiv;
2. oprirea extinderii +/- liza trombusului;
3. mentinerea circulatiei venoase;
4. tratamentul factorilor cauzali;
5. calmarea durerii si anxietatii.
36. Circumstantele aparitiei emboliei pulmonare nu includ, de regula:
1. boli cardiace;
2. neoplasme;
3. interventii chirurgicale de mica amploare;
4. interventii chirurgicale pelvine;
5. avorturi septice.
37. Semnele clinice din embolia pulmonara nu includ:
1. dispnee;
2. cianoza;
3. durere toracica;
4. hipertensiune arteriala;
5. hemoptizie.
38. Formele severe de embolie pulmonara nu includ pe cele:
1. sincopale;
2. fruste;
3. asfixice;
4. anginoase;
5. cu colaps circulator periferic.

39. Cel mai frecvent embolia pulmonara se poate confunda cu:


1. edemul pulmonar acut;
2. criza de astm bronsic;
3. anevrismul de aorta;
4. infarctul miocardic acut;
5. pericarditele.
40. Tratamentul simptomatic al emboliei pulmonare presupune:
1. anticoagulare cu heparina, in doze terapeutice;
2. fibrinoliza cu enzime proteolitice;
3. embolectomie pulmonara;
4. anticoagulare cu heparine fractionate, in doze terapeutice;
5. combaterea hipoxiei prin oxigenoterapie.
1. Intr-o contuzie arteriala cea mai fecvent afectata structura este:
a) endartera
b) media
c) adventicea
d) toate
e) intima si media
2. Plaga arteriala poate fi .. mai putin:
a) punctiforma
b) liniara
c) transversala;
d) plaga uscata
e) fara solutie de continuitate
3. Care din factorii de mai jos nu este agravant intr-un traumatism arterial :
a) spasmul arterial
b) tromboza secundara
c) vasculita
d) hemoragia
e) leziunile asociate
4.Care din elemmentele de mai jos nu face parte din sindromul de ischemie acuta periferica dintr-o
leziune arteriala traumatica :
a) durere
b) paloare
c) parestezii sau chiar anestezie
d) adenopatia locoregionala asociata
e) hipotensiunea
5. Care din elemmentele de mai jos nu face parte din sindromul de ischemie acuta periferica dintro leziune arteriala traumatica :
a) absenta pulsului

b) racirea tegumentului
c) limfedemul asociat
d) impotenta functionala
e) hematomul
6. In tratamentul leziunilor arteriale nu trebuie :
a) sa se intervina de urgenta in primele 6 ore
b) se restabileste fluxul arterial in axul principal si intoarcerea venoasa
c) se evacueaza hematomul si se sutureaza plaga arteriala
d) sa se temporizeze pana la completarea invesigatiilor (echo doppler si arteriografie)
e) sa se fac amputatie daca se instaleaza ischemia acuta cu leziuni irversibile
7.Intr-o plaga venoasa urmatoarele afirmatii sunt adevarate mai putin una :
a) retractia capetelor e mai scazuta decat la artere
b) hemoragia de tip venos e cu sange inchis la culoare
c) garoul se pune proximal
d) in varice, hemoragiile pot fi abundente;
e) pot sa apara hematoame compresive pe artere, dand ischemie.
8. Intr-un anevrismul arterial urmatoarela afirmatii sunt adevarate mai putin una:
a) simptomele depind de localizarea anevrismului
b) poate apare compresiune pe organele din jur, cu difagie, dispnee, tulburari de fonatie
c) cand anevrismul se poate palpa, este ca o tumora pulsatila, cu expansiune sistolica si cu scaderea
pulsului distal
d) se poate face punctie diagnostica
e) la auscultatie- suful aspru, cu intensitate maxima la nivelul sacului anevrismal
9. Care din elementele urmatoare nu poate fi cauza sindromului de ischemie acuta periferica
a) traumatisme arteriale
b) tromboze arteriale acute ce se dezvolta frecvent pe leziuni preexistente
c) anevrisme disecante ale trunchiurilor arteriale ce determina obstructie a lumenului si embolii;
d) embolii arteriale - in fibrilatie atriala, valvulopatii;
e) Boala Burger
10. Gravitatea depinde ischemiei acute depinde de urmatorii factori mai putin unul:
a) localizare
b) calibrul vasului
c) timpul scurs de la aparitia ischemiei
d) gradul de afectare a circulatiei colaterale
e) varsta bolnavului
11. Fazele evolutive ale ischemiei acute sunt urmatoarele mai putin una:
a) instalarea ischemiei;
b) faza de spasm pe trunchiul principal si colaterale;
c) tromboza secundara;
d) faza cu leziuni ireversibile circulatorii

e) faza de rezolutie
12 . Care din afirmatiile de mai jos referitoare la perioda de agravare a a ischemiei acute periferice
este falsa:
a) apar tromboze secundare extensive;
b) paloarea e inlocuita de cianoza;
c) se face de urgenta amputatia membrului
d) tesutul muscular e flasc;
c) apare edem
13. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la perioda de leziuni ireversibile a ischemiei acute
periferice este falsa:
a) apar flictene cu continut sero-sangvinolent;
b) apar zone de necroza tegumentare;
c) apare rigiditate musculara;
d) apar tromboze secundare extensive
e) se face amputatia membrului.
14. Care din elementele enumerate mai jos nu este sursa emboligena pentru sindromul de ischemie
arteriala acuta periferica:
a) fibrilatie atriala
b) valvulopatii
c) proteze si valve artificiale
d) anevrisme
e) tromboflebita profunda
15. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la sindromul de ischemie acuta periferica prin
mecanism embolic este falsa :
a) obstructia e brutala
b) instalarea acuta a fenomenelor clinice specifice
c) evolutia e rapida spre leziuni ireversibile
d) poate sa apara embolie pulmonara
e) exista de obicei circulatie colaterala
16. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la sindromul de ischemie acuta periferica prin
tromboza este falsa :
a) cheagul se formeaza pe leziuni arteriale preexistente
b) clinic apar semne la un bolnav cunoscut cu ateroscleroza, cu tulburari de ischemie cronica in
antecedente
c) localizarea frecventa este pe vase de calibru mare, cu placi de aterom
d) evolutia nu e grava, datorita circulatiei colaterale
e) poate sa apara embolie pulmonara
17. Care din procedeele chirurgicale de mai jos nu este indicat in ischemia acuta periferica :
a) embolectomia cu sonda Fogarty

b) trombectomia
c) trombendarteriectomia
d) tromboliza
e) sectinarea aponevrozei daca exista edem important
18. Care din tratamentele medicale de mai jos dintr-o ischemie acuta periferica nu este de prima
alegere:
a) anticoagulante pentru prevenirea trombozelor secundare si mentinerea permeabilitatii
colateralelor
b) antiagregante
c) analgetice chiar majore
d) vasodilatatoare
e) antibioticoterapie tintita
19. Care din afirmatiile referitoare la stadializarea arteriopatiei periferice cronice este falsa:
a) stadiul I = preobliterativ; apar parestezii, furnicaturi, raceala, puls normal
b) stadiul II-a = durere tip "claudicatie intermitenta" >200m si
c) stadiul II-b = durere tip "claudicatie intermitenta" <50m cu absenta pulsului la a.
femurala
d) stadiul III - apare durere nocturna si de repaus + absenta pulsului la pedioasa si tibiala
posterioara
e) stadiul IV - apar tulburari trofice ireversibile si durere permenenta, cu evolutie spre gangrena
20. Care din afirmatiile urmatoare referitoare la boala Burger este falsa :
a) apare la barbati de 25-40 ani, fumatori, cu o pilozitate evidenta;
b) afecteaza vasele mari si mijlocii, la membrele inferioare;
c) afecteaza si venele;
d) substratul este o proliferare endoteliala, cu foliculi giganto-celulari, urmata de stenoze si
tromboze vasculare;
e) vasele implicate au spasme suscesive, cu hipersecretie de catecolamine; scaderea secretiei de
heparina duce la afectarea nutritiei peretelui arterial;
21. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la hernii este falsa:
a) la femei este mai frecventa hernia femurala
b) la barbati este mai frecventa hernia inghinala
c) hernia inghinala se stranguleaza mai frevent decat cea femurala
d) herniille sunt de 5 ori mai frecvente la barbati
e) anumite profesii (suflatori, sticlari, hamali) favorizeaza aparitia herniilor
22. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la hernii este falsa:
a) la femei este mai frecventa hernia femurala
b) la barbati este mai frecventa hernia inghinala
c) hernia inghinala se stranguleaza mai rar decat cea femurala
d) herniille sunt de 5 ori mai frecvente la femei
e) anumite profesii (suflatori, sticlari, hamali) favorizeaza aparitia herniilor

23.Care din urmatoarele afirmatii referitoare la incarcerarea unei hernii este corecta:
a) apare mai des in herniile. ombilicale si femurale, in care inelul este mai rigid
b) cauza determinanta =efort instalat brusc
c) congestia de ansa jeneaza circulatia venoasa
d) hernia. devine ireductibila prin sindromul de garou se instaleaza ischemierea ansei
e) apar aderente ale continutului la sac si ale sacului la peretele abdominal
24. Care din elementele de mai jos nu face parte din tabloul clinic al herniei strangulate:
a) durere vie, cu aspect colicativ (maximul de intensitate este la nivelul pediculului);
b) apar semne generale - greata, voma
c) apar tulburari de tranzit
d) reductibilitate partiala si dificila
e) la palpare apare o tumora dura, foarte dureroasa, ireductibila;
25 Care din afirmatiile urmatoare referitoare la hernia inghinala oblica externa este falsa:
a) punctul herniar h. la orificiul inghinal profund
b) H. inghinala interstitiala in canalul inghinal
c) bubonocel = H. inghinala incompleta
d) H. inghinala funiculara = H. la nivelul funiculului, trece de orificiul inghinal superficial
e) H. inghino-scrotala.se palpeaza la nivelul scrotului
26.Care afectiune nu face obiectul diagnosticului diferential al herniei inghinale:
a) testicul ectopic,
b) adenopatie inghinala;
c) hidrocel si varicocel;
d) lipomul labiei mari
e) H. femurala daca aceasta
este situata
TEST VARIANTA A MASTER
deasupra liniei Malgaigne :
1. Intr-o contuzie arteriala cea mai fecvent afectata structura este:
a) endartera
b) media
c) adventicea
d) toate
e) intima si media
2. Care din factorii de mai jos nu este agravant intr-un traumatism arterial :
a) spasmul arterial
b) tromboza secundara
c) vasculita
d) hemoragia
e) leziunile asociate
3. Care din elemmentele de mai jos nu face parte din sindromul de ischemie acuta periferica dintr-o leziune arteriala traumatica :
a) durere
b) paloare
c) parestezii sau chiar anestezie
d) adenopatia locoregionala asociata
e) hipotensiunea
4. Intr-o plaga venoasa urmatoarele afirmatii sunt adevarate mai putin una :
a) retractia capetelor e mai scazuta decat la artere

b) hemoragia de tip venos e cu sange inchis la culoare


c) garoul se pune proximal
d) in varice, hemoragiile pot fi abundente;
e) pot sa apara hematoame compresive pe artere, dand ischemie.
5. Care din elementele urmatoare nu poate fi cauza sindromului de ischemie acuta periferica
a) traumatisme arteriale
b) tromboze arteriale acute ce se dezvolta frecvent pe leziuni preexistente
c) anevrisme disecante ale trunchiurilor arteriale ce determina obstructie a lumenului si embolii;
d) embolii arteriale - in fibrilatie atriala, valvulopatii;
e) Boala Burger
6. Fazele evolutive ale ischemiei acute sunt urmatoarele mai putin una:
a) instalarea ischemiei;
b) faza de spasm pe trunchiul principal si colaterale;
c) tromboza secundara;
d) faza cu leziuni ireversibile circulatorii
e) faza de rezolutie
7. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la perioda de leziuni ireversibile a ischemiei acute periferice este falsa:
a) apar flictene cu continut sero-sangvinolent;
b) apar zone de necroza tegumentare;
c) apare rigiditate musculara;
d) apar tromboze secundare extensive
e) se face amputatia membrului.
8. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la sindromul de ischemie acuta periferica prin mecanism embolic este falsa :
a) obstructia e brutala
b) instalarea acuta a fenomenelor clinice specifice
c) evolutia e rapida spre leziuni ireversibile
d) poate sa apara embolie pulmonara
e) exista de obicei circulatie colaterala
9. Care din procedeele chirurgicale de mai jos nu este indicat in ischemia acuta periferica :
a) embolectomia cu sonda Fogarty
b) trombectomia
c) trombendarteriectomia
d) tromboliza
e) sectionarea aponevrozei daca exista edem important
10. Care din afirmatiile referitoare la stadializarea arteriopatiei periferice cronice este falsa:
a) stadiul I = preobliterativ; apar parestezii, furnicaturi, raceala, puls normal
b) stadiul II-a = durere tip "claudicatie intermitenta" >200m
c) stadiul II-b = durere tip "claudicatie intermitenta" <50m cu absenta pulsului la a. femurala
d) stadiul III - apare durere nocturna si de repaus + absenta pulsului la pedioasa si tibiala posterioara
e) stadiul IV - apar tulburari trofice ireversibile si durere permanenta, cu evolutie spre gangrena
11. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la hernii este falsa:
a) la femei este mai frecventa hernia femurala
b) la barbati este mai frecventa hernia inghinala
c) hernia inghinala se stranguleaza mai frecvent decat cea femurala
d) herniile sunt de 5 ori mai frecvente la barbati
e) anumite profesii (suflatori, sticlari, hamali) favorizeaza aparitia herniilor
12. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la incarcerarea unei hernii este corecta:
a) apare mai des in herniile. ombilicale si femurale, in care inelul este mai rigid
b) cauza determinanta =efort instalat brusc
c) congestia de ansa jeneaza circulatia venoasa
d) hernia devine ireductibila prin sindromul de garou se instaleaza ischemierea ansei
e) apar aderente ale continutului la sac si ale sacului la peretele abdominal
13 Care din afirmatiile urmatoare referitoare la hernia inghinala oblica externa este falsa:

a) punctul herniar = hernie la orificiul inghinal profund


b) H. inghinala interstitiala este in canalul inghinal
c) bubonocel = h. inghinala incompleta
d) h. inghinala funiculara = h. la nivelul funiculului, trece de orificiul inghinal superficial
e) h. inghino-scrotala se palpeaza la nivelul scrotului
14. Placard eritematos rosu, cald, dureros la nivelul sanului, insotit de adenopatie dureroasa. Sugereaza:
f)
g)
h)
i)
j)

galactoforita acuta
tumora mamara
limfangita acuta
maladia Reclus
tumora Phyllodes

15. Anatomo patologic maladia Reclus este caracterizata prin:


f) prezenta de multiple chiste inconjurate de tesut de scleroza:
g) chist voluminos ce contine lapte alterat
h) multipli noduli perimamelonar
i) noduli pseudotumorali diseminati
j) nodul dur, neregulat, aderent
16. Scurgere de secretii sanguinolente prin mamelon, fara prezenta unei tumori palpabile, ne orienteaza spre:
e) papilom intraductal
f) angiom mamar
g) tumora Phyllodes
h) carcinom mamar
i) mastita acuta
17. Expresia mamografica a malignitatii intr-o tumora de san este:
f) nodul policiclic cu lizereu de securitate
g) opacitate rotunda bine delimitata
h) imagine stelata cu prelungiri spiculiforme
i) micronoduli diseminati in glanda
j) opacitate de intensitate redusa retromamelonar

18. Placard eczematoid mamelonar, sugereaza diagnosticul:


f) psoriazis mamar
g) dermatita seboreica
h) fibroadenom mamar
i) boala Paget
j) maladia Reclus
19. In care din urmatoarele situatii nu este indicat sondajul vezical:
f) retentie acuta de urina la barbat
g) interventii chirurgicale in micul bazin
h) ruptura traumatica a uretrei
i) bolnavii varstnici cu ASC si incontinenta de urina
j) bolnavii cu diferite forme de soc
20. Spalatura gastrica este indicata in urmatoarea situatie:
f) bolnavii casectici sau cu insuficienta respiratorie
g) bolnavii cu cardiopatii decompensate
h) bolnavii cu anevrism de arc aortic
i) intoxicatii acute accidentale sau voluntare
j) intoxicatie acuta dupa 4 ore de la ingestia toxicului
21.
f)
g)
h)
i)

Triada sindromului de hipertensiune intracraniana este reprezentata de:


cefalee, varsaturi, modificari ale fundului de ochi
cefalee, enoftalmie, lipotimie
varsaturi, lipotimie, midriaza
afazie, hemipareza, greata

j)

mioza, ptoza palpebrala, febra inalta

22.
f)
g)
h)
i)
j)

Fracturile complete ale craniului sunt:


fracturile liniare multiple
fracturile cu infundare
fracturile comunicante cu sinusurile nazale
fracturile tangentiale
diastaza suturilor

23.
f)
g)
h)
i)
j)

Investigatiile paraclinice utilizate in hematoamele posttraumatice sunt:


punctia lombara, CT, arteriografia cerebrala
arteriografia, EKG, fundul de ochi
elecroencefalograma, hemograma, radiografie torace
arteriografia, EKG, CT
radiografie craniana, EKG, arteriografia

24.
f)
g)
h)
i)
j)

Semnul lui Trousseau (mana de mamos) apare in:


hipoparatiroidie
hiperparatiroidie
hipotiroidie
hipertiroidie
gusa

25.
f)
g)
h)
i)
j)

Tahicardia si tremuraturile extremitatilor se intalnesc in:


hipotiroidia
hipertiroidia
hipoparatiroidia
gusa exoftalmica
hiperparatiroidia

26.
f)
g)
h)
i)
j)

Volumul sanguin minim pentru o perfuzie eficace este de:


30 ml / kg corp
60 ml / kg corp
75 ml / kg corp
50 ml / kg corp
40 ml / kg corp

27.
f)
g)
h)
i)
j)

Faza catabolica exergonica din soc este determinata de veriga de compensare:


hemodinamica
neuroendocrina
metabolica
vasculara
corticala

28.
e)
f)
g)
h)
i)

Faza anabolica a socului este o faza de:


compensare adrenergica
compensare ACTH cortizolica
de recuperare
de decompensare
de decompensare metabolica

29.
f.
g.
h.
i.
j.

Herniile interne se produc mai frecvent in urmatoarele zone, cu exceptia :


Fosetele paraduodenale
Fosetele paracecale
Hiatusul Winslow
Marea incizura ischiatica
Foseta intersigmoidiana

30.
f.
g.
h.

Hernia ombilicala fetala este caracterizata de urmatoarele elemente:


apare dupa LIII de viata intrauterina
este caracterizata de absenta peritoneului inaintea viscerelor herniate
aplazie parietala importanta, cu perete amorf, avascular

i.
j.

viscerele herniate sunt aderente la marginile defectului parietal


viscerele herniate sunt ireductibile

31.
f.
g.
h.
i.
j.

Evisceratiile libere sunt caracterizate de urmatoarele elemente, cu exceptia :


Apar in primele 3-5 zile postoperator
Pot fi cauzate de un efort de tuse sau varsatura
Reintegrare facila a viscerelor exteriorizate
Sunt precedate de o supuratie profunda a plagii
Viscerele sunt fixate la marginile bresei parietale

32.
f.
g.
h.
i.
j.

Boala Dupuytren este caracterizata de urmatoarele elemente clinice si etiopatogenice, cu exceptia :


Aparitia de noduli fibrosi la nivel palmar
Retractia degetelor in flexie
Cauzata de microtraumatismele repetate ale aponevrozei palmare
Aparitia de durere si parestezie in teritoriul nervului median
Imposibilitatea mecanica a extensiei degetelor

33.
f.
g.
h.
i.
j.

Hidartroza este caracterizata de urmatoarele elemente, cu exceptia:


Funduri de sac articulare tumefiate prin acumulare lichidiana
Miscari anormale de lateralitate ale genunchiului
Cand este acumulata o cantitate mare lichidiana, se poate percepe fluctuenta
La percutie se poate simti semnul cubului de gheata
Aspectul lichidului revarsat este seros

34.
f.
g.
h.
i.
j.

Pentru diagnosticul diferential al unei hernii lombare pot fi utile urmatoarele investigatii, cu exceptia :
laparoscopia diagnostica
urografia i.v.
tranzitul baritat
irigografia
computer tomografia

35.
f.
g.
h.
i.
j.

Continutul sacular al unei hernii ombilicale poate fi reprezentat de urmatoarele viscere, cu exceptia :
epiploon
ligament falciform
duodenul II
stomac
intestin subtire

36. In fiziopatologia traumatismelor toracice putem intalni urmatoarele sindroame, cu exceptia:


a) sindromul de compresiune;
b) sindromul de iritatie peritoneala;
c) sindromul instabilitatii toracice;
d) sindromul de incarcare traheo-bronsica;
e) sindromul de dezechilibru acido-bazic si hidroelectrolitic.
37. In traumatismele toracice pure nu intalnim:
a) hemotorax masiv;
b) hemoperitoneu;
c) tamponada cardiaca;
d) instabilitate toracica severa
e) pneumotorax compresiv / sufocant.
38. Leziunile pulmonare intalnite in traumatologia toracica sunt, cu exceptia:
a) contuzia pulmonara;
b) fracturile costale;
c) hematomul pulmonar traumatic;
d) ruptura pulmonara;
e) corpi straini intrapulmonari.
39. Stadiul de abcedare al pleureziei purulente acute nu este caracterizat de:
a) ingrosare marcata a pleurei viscerale;
b) ingrosare marcata a pleurei parietale;

c)
d)
e)

puroi consistent;
aderente slabe ce se desfac usor;
aderente intinse in suprafata, groase si rezistente

40. In tratamentul medical al pleureziei purulente acute nu se include:


a) antibioterapia sistemica;
b) pleurotomia larga cu rezectie de coasta;
c) reechilibrarea hidroelectrolitica;
d) tratament simptomatic analgetic;
e) gimnastica respiratorie.
41. Pleurezia purulenta tuberculoasa nu este caracterizata de:
a) afectarea starii generale;
b) scadere ponderala;
c) dispnee si cianoza;
d) noduli de inoculare tuberculoasa la peretele toracic (dupa punctii repetate);
e) vindecare spontana de regula.
42. Urmatoarea afirmatie privind vena safena mare este falsa:
a) este o vena superficiala a membrului inferior;
b) se formeaza din arcada dorsala a piciorului;
c) are originea situata premaleolar medial;
d) se varsa in vena femurala la nivelul trigonului Scarpa;
e) urmeaza un traiect ascendent pe fata laterala a gambei si a coapsei.
43. Varicele hidrostatice stadiul II nu prezinta:
a) tulburari trofice cutanate;
b) pachete varicoase;
c) lacuri venoase;
d) hiperpresiune venoasa ortostatica partial reductibila la mers;
e) 2-3 comunicante insuficiente.
44. Diagnosticul diferential in boala varicoasa nu se face cu:
a) hernia femurala;
b) adenopatia femurala;
c) anevrismul de artera femurala;
d) sindromul posttrombotic;
e) hernia inghinala.
45. In tratamentul bolii varicoase nu se poate folosi:
a) profilaxie cu substante venotrope;
b) tratament chirurgical prin stripping;
c) profilaxie prin repaus prelungit in ortostatism;
d) terapie sclerozanta;
e) compresia elastica (metoda adjuvanta).

46. Macroscopic, in tromboflebita, trombusul este:


a) scurt;
b) galbui;
c) foarte rezistent;
d) cu extremitatea proximala fixata;
e) cu extremitatea proximala libera.
47. Intre complicatiile si sechelele trombozelor venoase ale membrelor nu se afla:
a) embolia cerebrala;
b) embolia pulmonara;
c) gangrena membrului inferior;
d) insuficienta venoasa cronica;
e) dermatitele pigmentare.

48. Intre obiectivele tratamentului curativ in trombozele venoase profunde ale membrelor nu se afla:
a) tratamentul chirurgical preventiv;
b) oprirea extinderii +/- liza trombusului;
c) mentinerea circulatiei venoase;
d) tratamentul factorilor cauzali;
e) calmarea durerii si anxietatii.
49. Semnele clinice din embolia pulmonara nu includ:
a) dispnee;
b) cianoza;
c) durere toracica;
d) hipertensiune arteriala;
e) hemoptizie.
50. Cel mai frecvent embolia pulmonara se poate confunda cu:
a) edemul pulmonar acut;
b) criza de astm bronsic;
c) anevrismul de aorta;
d) infarctul miocardic acut;
e) pericarditele.