Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
b.
c.
d.
e.
se insoteste de durere
produce hipotensiune
se palpeaza masa abdominala
poate fi asimptomatic
Care din elementele de mai jos fac parte din tabloul clinic al sindromului de ischemie acuta
periferica:
a. claudicatia intermitenta
b. paloarea tegumentara
c. parestezii
d. impotenta functionala
e. adenopatii
Care din afirmatiile urmatoare referitoare la tromboza artriala sunt adevarate:
a. evolutia este rapida spre leziuni ireversibile
b. apare cand exista conditii emboligene
c. cheagul se formeaza pe leziuni arteriale preexistente
d. apar semne de ischemie acuta la un bolnav cunoscut cu ateroscleroza
e. evolutia nu este grava datorita circulatiei colaterale
Care din afirmatiile urmatoare referitoare la boala Burger sunt adevarate:
a. apare la barbati tineri
b. fumatul nu este un factor etiologic
c. afecteaza si venele
d. substratul este o proliferare endoteliala, cu foliculi giganto-celulari, urmata de stenoze
si tromboze vasculare
e. afecteaza vasele mari la nivelul membrelor inferioare
Care din afirmatiile urmatoare referitoare la arteriopatia diabetica sunt adevarate:
a. pulsul periferic este perceptibil si in stadii avansate cu tulburari trofice
b. gangrena are forma uscata
c. pot aparea microangiopatii retiniene, renale, viscerale
d. leziunile vasculare aparute pot fi reverssibile prin controlul bolii de fond
e. afecteaza primar vasele de calibru mare
CURS CS
Care afirmatie de mai jos referitoare la varice hidrostatice este falsa:
a. sunt incriminati factori ereditari - distrofia peretelui venos (scaderea fibrelor elastice)
b. se pot asocia cu alte boli datorate "distrofiei" de colagen: hemoroizii, hernii, varicocel
c. ortostatismul prelungit favorizeaza aparitia varicelor hidrostatice
d. echografia Doppler se face pentru localizarea varicelor
e. tratamentul minim invaziv este indicat numai in varicele esentiale si contraindicat in cele
secundare
Care element de mai jos nu este factor de risc pentru tromboza venoasa profunda:
a. neoplazia
b. imobilizarea
c. obezitatea
d. fibrilatia atriala
e. sindromul antifosfolipidic
Achalazia cardiei este diagnosticata paraclinic prin urmatoarele investigatii, cu exceptia:
D ) Computer tomografia
Caracteristic varicelor hidrostatice aflate in stadiul III de evolutie sunt urmatoarele, cu exceptia :
C ) Prezenta de varice cu pachete varicoase
a.
Care din afirmatiile de mai jos referitoare la plaga cu risc tetanigen sunt false:
d ) plaga suturata cu catgut
Care din elemmentele de mai jos fac parte din sindromul de ischemie acuta periferica dintr-o leziune
arteriala traumatica :
a. durere
b. paloare
c. parestezii sau chiar anestezie
d. hemoragia
e. hipotensiunea
Care din elementele urmatoare nu poate fi cauza sindromului de ischemie acuta periferica
E ) arteriopatia diabetica asociata cu neuropatie diabetica
Care din afirmatiile referitoare la stadializarea arteriopatiei periferice cronice sunt false:
d) stadiul III - apare durere la intervale fixe in special noaptea + absenta pulsului la pedioasa si tibiala
posterioara
Care din afirmatiile de mai jos referitoare la sindromul de ischemie acuta periferica prin tromboza sunt
false:
e ) poate da dilatatii anevrismale proximale
Care din afirmatiile de mai jos referitoare la hernia inghinale strangulata sunt false:
d ) este mai frecventa la femei
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la incarcerarea unei hernii sunt corecte:
e) apar aderente ale continutului la sac si ale sacului la peretele abdominal ce impiedica reducerea
Care din explorarile imagistice de mai jos nu se folosesc in patologia splinei:
D ) Endoscopia
Care din tipurile lezionale traumatice ale splinei nu sunt corect descrise:
E ) Tipul V - zdrobire incompleta
Care din elementele de mai jos nu caracterizeaza hipersplenismul primar:
e ) hepatomegalie
Care din urmatoarele semne si simptome nu caracterizeaza rectocolita ulcerohemoragica:
D ) cefalee
a.
Care din elementele de mai jos nu cresc riscul aparitiei cancerului colorectal:
polipii inflamatori
Care din semnele si simptomele de mai jos nu caracterizeaza cancerul colonului drept
D ) ocluzia
Care din semnele si simptomele de mai jos nu caracterizeaza cancerul colonului stang
D ) tenesmele
Care dintre urmatoarele caracteristici comune ale tumorilor benigne NU este regasita la acest tip de
afectiuni:
C ) adenopatie regionala mobila si fixa
a.
b.
c.
D)
a.
a.
C)
D)
E)
a.
Diagnosticul paraclinic al ulcerului gastric si duodenal este stabilit cu maximum de precizie prin:
C ) Endoscopie digestiva
Diagnosticul radiologic al unei perforatii ulceroase gastrice se bazeaza pe aparitia:
pneumoperitoneului
a.
Elementul fiziopatologic esential, comun tuturor formelor de soc si care defineste socul este:
c ) Hipoxia tisulara
a.
b.
c.
d.
Etiologia icterului mecanic dobandit prin obstructie de CBEH este reprezentata de:
litiaza biliara
hemobilie
stenoza posttraumatica
tumori ale CBP
a.
Faza hiperdinamica din socul septic se caracterizeaza clinic prin urmatoarele manifestari mai putin una:
Tegumente reci, cianotice, cu absenta pulsului capilar
a.
b.
c.
d.
a.
a.
b. Pneumotoraxul
c. Ruptura pulmonara
d. Hematomul pulmonar
a.
a.
a.
a.
b.
c.
d.
Tranzitul baritat esofagian (esofagograma) poate oferi urmatoarele informatii despre cancerul esofagian,
mai putin una:
c ) Coloana baritata se ingusteaza progresiv in cioc de pasare
Triada Charcot este intalnita in:
D) angiocolita
a.
Una din urmatoarele afectiuni nu reprezinta cauza de infarct entero-mezenteric prin emoblie
hipotensiunea arteriala
Una din urmatoarele modificari biologice nu apare la un bolnav cu infarct entero-mezenteric
E ) scaderea ureei sanguine
Unul din urmatoarele semne clinice nu este prezent in tabloul clinic al bolnavului cu abces hepatic:
e ) durere in hipocondrul drept iradiata in bara spre epigastru si hipocondrul stang
Urmatoarele afirmatii despre degeraturi sunt adevarate cu exceptia:
C ) dezarticulatiile si amputatiile trebuie efectuate precoce pentru a inlatura factorul septic
E ) la bonavul cu degeratura nu se administreaza vasodilatatoare datorita riscului de plegie vasculara care
apare la incalzire
Urmatoarele afirmatii despre arsura de gradul II sunt adevarate cu exceptia:
d ) necesita plastie cu piele libera despicata pentru vindecare
Urmatoarele afirmatii privind semiologia chirurgicala a aparatului renouretral nu sunt adevarate, cu
exceptia:
B ) in obstructia ureterului lombar durerea se proiecteaza in punctul uretral superior
E ) Punctul costovertebral este situat in unghiul dintre coasta a XII si coloana vertebrala
2.
Care din urmatoarele afirmatii despre hipovolemia din peritonite nu sunt adevarate:
a. Este datorata acumularii de lichid in peritoneu
b. Poate realiza un deficit hidric de maximum 5 litri
c. Se insoteste de oligurie si insuficienta renala acuta
d. Pareza si staza intestinala nu sunt cauze de hipovolemie
4.
Urmatoarele afirmatii referitoare la explorarile paraclinice din peritonite acute difuze sunt adevarate cu
exceptia:
a. Radiografia abdominala simpla evidentiaza pneumoperitoneu subfrenic drept
b. Radiografia pulmonara evidentiaza ascensiunea si imobilitatea diafragmului
c. Examenul scintigrafic este absolut necesar pentru evidentierea cauzei peritonitei
d. Computer tomografia este explorare de prima intentie
e. Ecografia abdominala poate evidentia prezenta lichidului intraperitoneal
5.
6.
7.
Care din urmatoarele afirmatii privind peritonitele secundare localizate sunt adevarate:
a. Sunt colectii purulente limitate la o parte a cavitatii peritoneale
b. In abcesele pelvine pot apare tenesme rectale si tulburari vezicale
c. In abcesele subfrenice pot apare durere in umarul si fosa supraclaviculara de partea abcesului
d. Singura metoda de tratament chirurgical este laparatomia urmata de evacuarea abcesului
e. In abcesul submezocolic nu apar semne de iritatie peritoneala datorita prezentei peretelui abcesului
8.
Care din urmatoarele afirmatii despre peritonitele acute primitive sunt adevarate:
a. Au sursa de contaminare intraperitoneala
b. Contaminarea se poate produce pe cale genital ascendenta la femei
c. Au etiologie plurimicrobiana
d. Este frecventa la copii cu sindrom nefrotic si adulti cu ciroza hepatica
e. Daca diagnosticul a fost precis stabilit tratamentul este doar medical
9.
Care din urmatoarele afirmatii legate de examinarea tratamentului abdominal sunt adevarate?
a. Trebuie efectuata o atenta investigare a functiilor vitale
b. Nu este important sa ne interesam daca a prezentat sau prezinta sangerare digestiva superioara daca nu este
cunoscut cu ulcer duodenal
c. La palpare se poate constata glob vezical
d.Tuseul rectal nu se efectueaza daca avem suspiciunea de traumatism pelvin pentru a nu agrava leziunile
locale
e. Bombarea circumscrisa a tegumentelor cu fluctuenta semnifica colectie hematica parietala
10. Care din urmatoarele afirmatii privind explorarile paraclinice in traumatismele abdominale sunt adevarate?
c) Pericardite
d) Eritem nodos
e) Conjunctivite
18. Degenerescenta maligna a polipilor colonici se intalneste predominant la:
a)Polipii vilosi
b)Polipii adenomatosi
c) Polipii multipli
d)Polipii inflamatori
e) Polipoza difuza
19. Precizati care sunt maladiile care prin evolutia lor favorizeaza dezvoltarea adenocarcinomului colonic:
a) Polipoza difuza
b) RCUH
c) Boala Crohn cu debut sub 20 ani
d) Diverticuloza colonica
e) Polipii adenomatosi cu dimensiuni peste 2 cm
20. Neoplasmul colonic este din punct de vedere microscopic:
a.
Epiteliom glandular tipic bine diferentiat
b.
Epiteliom glandular atipic slab diferentiat
c.
Carcinom anaplazic
d.
Sarcom
e.
Adenocarcinom mucoid sau coloid
21. Diseminarea limfatica a neoplasmului colonic determina:
a. Invazia ggl. epi si paracolici
b. Invazia ggl. Intermediari si centrali
c. Aparitia ascitei
d. Metastazele hepatice
e. Carcinomatoza peritoneala
22. Complicatiile septice ale neoplasmului colonic sunt:
a.
Abcese pericolonice
b.
Peritonita difuza prin perforatie tumorala
c.
Volvulus
d.
Peritonita difuza prin perforatie diastatica
e.
Celulita peritoneala
23. Complicatiile evolutive la distanta ale neoplasmului colonic sunt reprezentate de:
a.
Extensia si invazia tumorala a organelor de vecinatate
b.
Metastazele hepatice
c.
Fistulizare in viscere
d.
Fistulizare spre peretele abdominal
e.
Metastaze peritoneale
24. Pregatirea preoperatorie a pacientilor cu diagnosticul de neoplasm colonic confirmat comporta urmatoarele
elemente:
a. Reechlibrarea bolnavilor denutriti
b. Sterilizare partiala a florei colonice
c. Corectarea anemiei secundare evolutiei cancerului
d. Monitorizarea cardio-respiratorie
e. Reducerea inflamatiei peritumorale
25. Principiile chirurgiei radical - oncologice in cancerul colonic sunt:
a.
b.
c.
d.
e.
33. Interventiile chirurgicale clasice de dezobstructie a caii biliare sunt indicate in esecurile metodelor
miniinvazive si in litiazele complexe. Precizati care dintre urmatoarele tipuri de litiaza a CBP face parte din
categoria litiazelor complexe:
a) Panlitiaza
b) Litiaza intrahepatica
c) Calculi mai mari de 2 cm
d) Litiaza autohtona
e) Megacoledocul aton locuit litiazic
34. Care dintre urmatoarele localizari neoplazice metastazeaza cu maxima probabilitate in ficat si/ sau ggl
pediculului hepatic:
a) KK sigmoidiana
b) KK pancreatica
c) KK ovariana
d) KK colonului ascendent
e) KK gastrica
35. Hemostaza in varicele esofagiene rupte se poate obtine prin:
a) Chimiolipioembolizare hepatica
b) Bandarea varicelor
c) Scleroterapia varicelor
d) Deconexiunea azygo-portala
e) Ligatura transgastrica a varicelor
36. Hipertensiunea portala este cauzata in mod direct de:
a) Baraj la flux portal
b) Reducerea absorbtiei intestinale
c) Ciroza hepatica
d) Aparitia splenomegaliei
e) Scaderea trombocitelor
37. Adenocarcinomul rectal metastazeaza limfatic in ganglionii:
a) Juxtapancreatici
b) Hilului Mondor
c) Retrorectali
d) Retropubieni
e) Juxtacoccigieni
38. Amputatia de rect presupune:
a) Operatia Hartmann
b) Rezectia rectului, vezicii, uterului
c) Anus iliac stang definitiv
d) Indepartarea totala a rectului
e) Radioablatia tumorii rectale
39. Adenomul hepatic se poate complica prin:
a) Hemoragie
b) Suprainfectare
c) Degenerare neoplazica
d) Resorbtie
e) Eventratie
40. Hemangiomul hepatic se caracterizeaza prin:
a) Reinjectare tardiva cu contrast
b) Perforatie
c) Suprainfectare
d) Calcificare
e) Resorbtie
41. Carcinomul hepato-celular se trateaza conservator prin:
a) Rezectie segmentara hepatica
b) Transplant hepatic
c) Chimioembolizare
d) Chimiolipioembolizare
e) Alcoolizare ghidata echografic
42. In tratamentul chirurgical al cancerului hepatic se poate efectua:
a) Rezectia a 60% din ficat
b) Rezectia a maximum 40% din ficat
c) Transplant hepatic
d) Radioablatie in unele cazuri
e) Deconexiune azygo-portala
43. Litiaza veziculara se poate complica cu urmatoarele:
a) Hidatidoza hepatica
b) Angiocolita acuta
c) Hidrops vezicular
d) Fistula colecisto-colica
e) Hemoragie biliara
44. Ileusul biliar este:
a) Obstructia cailor biliare
b) Ocluzie intestinala prin calcul
c) Perforatia cailor biliare
d) Stenoza coledocului
e) Ocluzia duodenului prin calcul
45. Colecistita acuta litiazica poate evolua spre:
a) Perforatie
b) Ocluzie intestinala
c) Plastron vezicular
d) Diabet zaharat
e) Evisceratie
46. Colecistozele sunt:
a) Distrofii veziculare
b) Litiaza veziculara complicata
c) Adenomiomatoza veziculara
d) Perforatii veziculare
e) Fistule colecisto-coledociene
47. Complicatiile fistulare ale litiazei veziculare sunt:
a) Fistula colecisto-hepatica
b) Fistula colecisto-pancreatica
c) Fistula colecisto-colica
d) Fistula colecisto-duodenala
e) Fistula colecisto-renala
48. In ocluzia intestinala semnele radiologice sunt:
a) Prezenta de aer subfrenic
b) Imagini in tuburi de orga
c) Nivele hidro-aerice
c) anorexie,
d) constipatie, diaree,
e) melena.
57. Apendicita acuta:
a) este mai frecventa intre 20-30 ani,
b) este mai frecventa la persoanele cu alimentatie predominant vegetariana,
c) reprezinta cea mai frecventa urgenta chirurgicala abdominala,
d) are predispozitie rasiala,
e) este exceptionala inainte de 3 ani si rara la copilul mic.
58. Formele anatomopatologice de apendicita acuta sunt:
a) catarala,
b) flegmonoasa,
c) fistuloasa,
d) gangrenoasa,
e) supurata.
59. Triada simptomatica Dieulafoy in apendicita acuta se caracterizeaza prin:
a) durere provocata,
b) febra,
c) aparare musculara,
d) semnul clopotelului,
e) hiperestezie cutanata.
60. Apendicita acuta retrocecala:
a) debuteaza insidios,
b) caracterizata prin dureri in lomba stanga,
c) fosa iliaca dreapta putin sensibila,
d) manevra psoasului dureroasa,
e) prezinta fenomene de ocluzie febrile.
61. Carcinoidul apendicular reprezinta:
a) cea mai frecventa tumoare la acest nivel,
b) cea mai frecventa localizare digestiva a acestui tip de tumoare,
c) de obicei este malign,
d) proliferarea celulelor argentafine Kultschitzky-Masson din glandele apendiculare,
e) secreta serotonina.
62. Manevra Blumberg reprezinta:
a) depresurizarea brusca a peretelui abdominal, dupa o palpare profunda, determinand intensificarea
brutala a durerii si este caracteristica iritatiei peritoneale,
b) percutia superficiala a peretelui abdominal constata ca durerile sunt maxime in fosa iliaca dreapta,
c) ridicarea membrului pelvin drept intins determina accentuarea durerilor din fosa iliaca dreapta in timpul
compresiunii fosei iliace drepte de catre examinator cu bolnavul in decubit dorsal,
d) sensibilitate dureroasa la atingerea tegumentelor,
e) palparea blanda a fosei iliace si flancului stang determinea dureri in fosa iliaca dreapta.
63. Gradele splenomegaliei sunt urmatoarele:
a). Gr. I - sub rebord
b). Gr. II - la 1/2 ntre rebord si ombilic
c). Gr. III - la ombilic
d). Gr. IV - sub ombilic
e). Gr. V - pana in pelvis
64. Chirurgia conservatoare a splinei presupune:
a)Splenectomie laparosopica
b)Splenorafie
c)Splenectomie in situ
d)Ligatura arterei splenice
e)Transplantul heterotopic de tesut splenic
65. Care din indicatiile splenectomiei de mai jos sunt vitale:
a) chist hidatic splenic
b) purpura trombocitopenica imuna
c) ruptura traumatica de splina
d) abces splenic
e) anevrism de artera splenica rupt
66. Care din interventiile de mai jos pot presupune splenectomie tactica :
a)pancreatectomie corporeo-caudala
b)gastrectomie totala
c) nefrectomie dreapta
d)sunt spleno-renal
e) rezectie gastrica antrala
67. Care din afirmatiile de mai jos referitor la hemoragia interna sunt corecte :
a)hemoragie mica : pierdere sangvina < 500ml
b)hemoragie medie: pierdere sangvina 500-1500ml
c) hemoragie mare: pierdere sangvina 1500-3000ml
d)hemoragie grava (cataclismica): peste 3000ml
e) toate de mai sus
68. Care din semnele si simptomele de mai jos pot sa apara in sarcina extrauterina rupta:
a)dureri hipogastrice sau in fosa iliaca dreapta
b)greturi, varsaturi
c) echimoza periombilicala
d)metroragie minima
e) lipotimie
1.
2.
Septicitatea continutului peritoneal intr-o peritonita acuta secundara depinde de urmatorii factorii cu exceptia:
a. Virulenta florei contaminate
b. Afectiuni viscerale coexistente
c. Extensia contaminarii
d. Sediul cauzei primare
e. Durata contamiarii
3.
4.
6.
7.
8.
9.
12. Precizati care din urmatoarele explorari paraclinice stabileste diagnosticul de certitudine ale neoplasmului
colonic:
a) Echografia
b)Irigografia
c) Arteriografia mezenterica
d)Colonoscopia cu biopsie
e) CT
13. T1 reprezinta:
a)Tumora limitata la mucoasa si submucoasa
b)Tumora limitata la musculara
c) Tumora limitata la seroasa
d)Tumora cu extensie la organele vecine
e) Tumora in situ
14. Precizati care din urmatoarele ictere mecanice de etiologie maligna poate prezenta remisiuni ale valorilor
bilirubinemiei
a) KK cefalopancreatica
b)KK vezicula biliara
c) KK CBP inferioara
d)KK CBP superioara (hepatic comun)
e) Ampulom vaterian
15. Precizati care dintre urmatoarele metode de dezobstructie a CBP NU apartine metodelor miniinvazive
a) Litotritie mecanica
b)Litoextractie
c) Coledocolitotomie
d)Litotritie intracorporeala cu ultrasunete
e) Coledocolitotomie laparoscopica
16. Triada lui Charcot intalnita in angiocolitele de etiologie litiazica cuprinde:
a)Durere, febra, icter
b)Durere, febra, hipotensiune
c) Durere, icter, obnubilare
d)Febra, icter, hipotensiune
e) Obnubilare, icter, hipotensiune
17. Pileflebita este consecinta:
a) Omfalitei perinatale
b)Tromboflebitei septice portale
c) Icterului mecanic litiazic
d)Adenomului hepatic
e) Trombozei venelor suprahepatice
18. Ocluzia prin fitobezoar inseamna obturare intestinala cu:
a)Resturi celulozice
b)Corpi straini metalici
c) Ghem de par
d)Material litiazic
e) Ghem de ascarizi
19. Ocluzia mai grava este una din urmatoarele:
a)Volvulus intestin subtire
b)Ocluzia prin corpi straini celulozici
c) Ocluzia prin calcul biliar
d)Ocluzia cronica rectala
d). Endoscopia
e). Laparoscopia
28. Care din tipurile lezionale traumatice ale splinei nu sunt corect descrise:
a). Tipul I - decapsulare limitata
b). Tipul II - fisura parenchimatoasa unica, la una din extremitati
c). Tipul III - ruptura stelata interesnd hilul +/- distructia de pol splenic
d). Tipul IV - ruptura + smulgere de pedicul
e). Tipul V - zdrobire incompleta
29. Care din elementele de mai jos nu caracterizeaza hipersplenismul primar:
a). imposibilitatea descoperirii unei etiologii secundare
b). splenomegalie
c). citopenie
d). hiperplazie medulara
e). hepatomegalie
30. Cea mai frecventa cauza de hemoragie interna la femeie este:
a) traumatism splina
b)sarcina extrauterina rupta
c) ruperea de folicul ovarian
d)ruptura de anevrism aorta abdominala
e) ruptura spontana de splina in cursul sarcinii
31. Semnele locale din hemoragia interna sunt urmatoarele cu exceptia:
a) dureri abdominale difuze +/- semne de iritatie peritoneala
b)abdomen destins, meteorizat
c) clapotaj
d)matitate deplasabila in flancuri
e) fund de sac Douglas care bombeaza si dureros la tact
e. Cetonurie
Clasificarea traumatismelor abdominale in contuzii si plagii se face in functie de:
a. Prezenta sau nu a solutiei de continuitate la nivelul tegumentului
b. Lezarea integritatii peritoneului
c. Suprafata corporala afectata
d. Agentul traumatic
e. Nici una din cele de mai sus
Solutia obisnuita pentru tratarea unei plagi gastrice este:
a. Gastrectomia totala
b. Gastroenteroanastomoza
c. Sutura simpla
d. Nici una din cele de mai sus
e. Toate cele de mai sus
Consecinta cea mai frecventa a traumatismului hepatic este:
a. Peritonita acuta
b. Hemoperitoneul
c. Abcesul subhepatic
d. Abcesul subfrenic
e. Oculzia intestinala
La inspectia pacientului cu peritonita acuta difuza se constata:
a. Coapse flectate pe abdomen
b. Mersul cu pasi mici cu torace aplecat in fata si cu mana pe abdomen
c. Respiratii superficiale cu participarea abdomenului la miscarile respiratorii
d. Durere abdominala vie la tuse
e. Bolnavul este agitat si nu-si gaseste locul in pat
Care din urmatoarele afirmatii despre hipovolemia din peritonite nu sunt adevarate:
a. Este datorata acumularii de lichid in peritoneu
b. Poate realiza un deficit hidric de maximum 5 litri
c. Se insoteste de oligurie si insuficienta renala acuta
d. Pareza si staza intestinala nu sunt cauze de hipovolemie
e. Secundar hipovolemiei apare hemoconcentratia
La examenul obiectiv al abdomenului in peritonite acute difuze se poate constata:
a. Aparare musculara
b. Disparitia matitatii hepatice
c. Timpanism centroabdominal in faze tardive
d. Zgomote hidroaerice intestinale intense la auscultatia abdomenului
e. Matitate decliva in stadii avansate
Urmatoarele afirmatii referitoare la explorarile paraclinice din peritonite acute difuze sunt
adevarate cu exceptia:
a. Radiografia abdominala simpla evidentiaza pneumoperitoneu subfrenic drept
b. Radiografia pulmonara evidentiaza ascensiunea si imobilitatea diafragmului
c. Examenul scintigrafic este absolut necesar pentru evidentierea cauzei peritonitei
d. Computer tomografia este explorare de prima intentie
e. Ecografia abdominala poate evidentia prezenta lichidului intraperitoneal
Tratamentul peritonitelor acute difuze include:
a. Decomprimarea tubului digestiv prin instalarea sondei de aspiratie naso-gastrica
b. Compensarea hidrica, ionica si energetica prin administrarea de solutii pe cale parentala
c. Prevenirea si combaterea insuficientei respiratorii acute
d. Antibioterapie ocazionala
e. Reechilibrare hidroelectrolitica cu ritm lent cu solutii macromoleculare
Principiile tratamentului chirurgical al peritonitelor acute difuze vizeaza:
a. Tratamentul obligatoriu al leziunii cauzale
b. Evitarea lavajului abundent al cavitatii peritoneale cu ser fiziologic pentru a reduce riscul
diseminarii factorului septic
c. Drenajul extern al organului perforat (colecistostoma, colostoma)
d. Drenajul cavitatii peritoneale limitat in zona leziunii cauzatoare
e Rezectia sau exereza organului sau a segmentului de organ afectat
Care din urmatoarele afirmatii privind peritonitele secundare localizate sunt adevarate:
a. Sunt colectii purulente limitate la o parte a cavitatii peritoneale
b. In abcesele pelvine pot apare tenesme rectale si tulburari vezicale
c. In abcesele subfrenice pot apare durere in umarul si fosa supraclaviculara de partea
abcesului
d. Singura metoda de tratament chirurgical este laparatomia urmata de evacuarea
abcesului
e. In abcesul submezocolic nu apar semne de iritatie peritoneala datorita prezentei peretelui
abcesului
Care din urmatoarele afirmatii despre peritonitele acute primitive sunt adevarate:
a. Au sursa de contaminare intraperitoneala
b. Contaminarea se poate produce pe cale genital ascendenta la femei
c. Au etiologie plurimicrobiana
d. Este frecventa la copii cu sindrom nefrotic si adulti cu ciroza hepatica
e. Daca diagnosticul a fost precis stabilit tratamentul este doar medical
Care din urmatoarele afirmatii legate de examinarea tratamentului abdominal sunt adevarate?
a. Trebuie efectuata o atenta investigare a functiilor vitale
b. Nu este important sa ne interesam daca a prezentat sau prezinta sangerare digestiva
superioara daca nu este cunoscut cu ulcer duodenal
Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul cancerului de rect sunt adevarate:
a. Radioterapia are un rol principal in tratamentul cancerului de rect in multe cazuri precedand
tratamentul chirurgical
b. Amputatia de rect este interventie cu viza de radicalitate oncologica si se aplica indiferent de
localizarea cancerului
c. Operatia Hartman este indicata la bolnavi cu neoplasm de rect superior si ocluzie intestinala
d. Rezectia rectosigmoidiana cu anastomoza sigmoida rectala se utilizeaza doar pentru tumori de
sigmoid
e. In cancerul de rect neextirpabil chirurgical se poate efectua colostomie pe sigmoid
Peritonita localizata
Ocluzia
Fistula digestiva
Hemoragia digestiva inferioara
Peritonita difuza
C. Maladiei Crohn
D. Rectocolitei ulcero-hemoragice
E. Endometriozei colonice
4. Tumorile infiltrative sunt caracteristice:
A.
B.
C.
D.
E.
Cecului
Colonului descendent
Colonului transvers
Colonului ascendent
Jonctiunii recto-sigmoidiene
5. Precizati care din urmatoarele elemente clinice nu fac parte din elementele comune
constitutive ale diagnosticului de neoplasm colonic:
A.
B.
C.
D.
E.
6. Precizati care din urmatoarele explorari paraclinice stabileste diagnosticul de certitudine ale
neoplasmului colonic:
A.
B.
C.
D.
E.
Echografia
Irigografia
Arteriografia mezenterica
Colonoscopia cu biopsie
CT
7. T1 reprezinta:
A.
B.
C.
D.
E.
f)
g)
h)
i)
j)
Irigografie
Echografie
CT
Colonoscopie
Rgf abdominala pe gol
Artrite periferice
Spondilartrite
Pericardite
Eritem nodos
Conjunctivite
Polipii vilosi
Polipii adenomatosi
Polipii multipli
Polipii inflamatori
Polipoza difuza
12. Precizati care sunt maladiile care prin evolutia lor favorizeaza dezvoltarea
adenocarcinomului colonic:
A.
B.
C.
D.
E.
Polipoza difuza
RCUH
Boala Crohn cu debut sub 20 ani
Diverticuloza colonica
Polipii adenomatosi cu dimensiuni peste 2 cm
A.
B.
C.
D.
E.
Abcese pericolonice
Peritonita difuza prin perforatie tumorala
Volvulus
Peritonita difuza prin perforatie diastatica
Celulita peritoneala
16. Complicatiile evolutive la distanta ale neoplasmului colonic sunt reprezentate de:
A.
B.
C.
D.
E.
Colectomia segmentara
Hemicolectomia
Colectomia subtotala
Ileotransversoanastomoza
Colectomia totala
Postoperator st II si III
In cazul metastazelor confirmate si extirpate
In cazul metastazelor aparute postoperator
In extensiile laterale si posterioare ale tumorilor portiunilor fixe
Preoperator in st I
1. Precizati care din urmatoarele ictere mecanice de etiologie maligna poate prezenta
remisiuni ale valorilor bilirubinemiei
A.
B.
C.
D.
E.
KK cefalopancreatica
KK vezicula biliara
KK CBP inferioara
KK CBP superioara (hepatic comun)
Ampulom vaterian
Litotritie mecanica
Litoextractie
Coledocolitotomie
Litotritie intracorporeala cu ultrasunete
Coledocolitotomie laparoscopica
4. Precizati care dintre urmatoarele elemente clinice sustine diagnosticul de icter mecanic de
etiologie maligna:
A.
B.
C.
D.
E.
Angiocolita
Insuficienta hepato-renala grava
Hemoragie digestiva inferioara
Pancreatita acuta
Litiaza biliara secundara
6. Care dintre urmatoarele tipuri de drenaje biliare apartin categoriei de drenaj biliar extern:
A.
B.
C.
D.
E.
Drenajul transcistic
Anastomoza coledoco-duodenala
Drenajul tip Kehr
Drenajul axial
Anastomoza coledoco-jejunala
7. Care dintre urmatoarele tipuri de neoplasme ale cailor biliare si pancreasului determina
aparitia semnului Courvoisier-Terier:
A. KK cefalopancreatica
B. Metastazele hepatice
C. KK veziculei biliare
D. Ampulomul vaterian
E. KK CBP inalta (hepatic comun)
8. Icterul mecanic prin neoplasm de CBP este diagnosticat imagistic prin:
A.
B.
C.
D.
E.
Echografie
Colangiografie intravenoasa
ERCP
Colangio-RMN
PTC
Panlitiaza
Litiaza intrahepatica
Calculi mai mari de 2 cm
Litiaza autohtona
Megacoledocul aton locuit litiazic
10. Care dintre urmatoarele localizari neoplazice metastazeaza cu maxima probabilitate in ficat
si/ sau ggl pediculului hepatic:
A.
B.
C.
D.
E.
KK sigmoidiana
KK pancreatica
KK ovariana
KK colonului ascendent
KK gastrica
Omfalitei perinatale
Tromboflebitei septice portale
Icterului mecanic litiazic
Adenomului hepatic
Trombozei venelor suprahepatice
C. Scleroterapia varicelor
D. Deconexiunea azygo-portala
E. Ligatura transgastrica a varicelor
3. Hipertensiunea portala este cauzata in mod direct de:
A.
B.
C.
D.
E.
Juxtapancreatici
Hilului Mondor
Retrorectali
Retropubieni
Juxtacoccigieni
Operatia Hartmann
Rezectia rectului, vezicii, uterului
Anus iliac stang definitiv
Indepartarea totala a rectului
Radioablatia tumorii rectale
Hemoragie
Suprainfectare
Degenerare neoplazica
Resorbtie
Eventratie
D. Calcificare
E. Resorbtie
3. Carcinomul hepato-celular se trateaza conservator prin:
A.
B.
C.
D.
E.
Hidatidoza hepatica
Angiocolita acuta
Hidrops vezicular
Fistula colecisto-colica
Hemoragie biliara
Perforatie
Ocluzie intestinala
Plastron vezicular
Diabet zaharat
Evisceratie
4. Colecistozele sunt:
A.
B.
C.
D.
E.
Distrofii veziculare
Litiaza veziculara complicata
Adenomiomatoza veziculara
Perforatii veziculare
Fistule colecisto-coledociene
Fistula colecisto-hepatica
Fistula colecisto-pancreatica
Fistula colecisto-colica
Fistula colecisto-duodenala
Fistula colecisto-renala
Resturi celulozice
Corpi straini metalici
Ghem de par
Material litiazic
Ghem de ascarizi
Durere periombilicala
Distensia prin meteorism
Varsaturile cu lichid bilio-gastric
Oprirea tranzitului pentru materii fecale
Clapotajul intestinal
Diabet zaharat
Ocluzie intestinala
Etilism
Litiaza veziculara
Colesteroloza veziculara
Litiaza pancreatica
Stenozele Wirsungiene
Malabsorbtia
Fistula pancreatico-colica
Volvulusul intestinal
Rezectie duodeno-pancreatica
Laparostomie
Necrozectomie
Drenaj retroperitoneal
Anastomoza coledoco-duodenala
A.
B.
C.
D.
E.
Gangrena pancreatica
Stenoza vena porta
Icter mecanic
Stenoza duodenala
Ruptura splenica
Semne melenice
Icter mecanic ondulant
Pneunobilie
Aparitia litiazei veziculare
Tromboza vena porta
Carcinom canalicular
Insulinom
Glucagonom
Adenocarcinom
Pancreatom
hemoroidala ce
A. Fisura anala
B. Cancerul ano-rectal
C. Prolapsul rectal
D. Abcesul perianal
E. Leziuni dermato-veneriene perianale
4. Urmatoarele elemente caracterizeaza diagnosticul pozitiv ala fisurilor
cu exceptia :
A. Durere vie si persistenta dupa scaun
B. Deformare loco-regionala perianala
C. Sangerare la scaun
D. Hipertonie sfincteriana
E. Prezenta unei papile hipertrofice
anale
A. Bandarea
B. Hemoroidectomia
C. Sclerozarea
D. Rezectia ano-rectala
E. Fotocoagularea
7. Fisurile anale in procent de 5 % se pot asocial cu urmatoarele afectiuni :
A. Tuberculoza
B. Limfoame
C. Boala Crohn
D. Sifilis
E. Ciroza hepatica
8. Abcesele ischio-rectale pot evolua cu urmatoarele semne si simptome :
A. Stare generala alterata
B. Febra, frisoane
C. Tulburari mictionale
D. Scaune cu mucozitati si sange
E. Dureri la defecatie
9. Tratamentul fistulelor perianale include urmatoarele optiuni :
A. Fistulotomia
B. Fistulectomia
C. Sfincterotomie inchisa
D. Injectarea de fibrin-glue in traiectul fistulos
E. Plasarea unui plug resorbabil in traiectul fistulos
10. Urmatoarele investigatii paraclinice pot fi utile in diagnosticul pozitiv si
diferential al afectiuniilor ano-perianale :
A. Radiografia abdominala pe gol
B. Anuscopia
C. Colonoscopia
D. RMN-colangio
E. Echografia transrectala
1. Pentru diagnosticul imagistic de apendicita acuta se folosesc urmatoarele:
a) echografia abdominala,
b) radiografia abdominala pe gol,
c) angiografia,
d) CT cu substanta de contrast,
e) laparoscopia.
2. Complicatiile apendicitei acute sunt urmatoarele, mai putin una:
a) Plastronul apendicular,
b) Peritonita generalizata,
c) Abcese subfrenice,
d) Tromboza venoasa superficiala a membrului pelvin,
e) Pileflebita.
3. Simptomele apendicitei acute sunt:
a) durere abdominala,
b) greturi, varsaturi,
c) anorexie,
d) constipatie, diaree,
e) melena.
4. Apendicita acuta:
a) este mai frecventa intre 20-30 ani,
b) este mai frecventa la persoanele cu alimentatie predominant vegetariana,
c) reprezinta cea mai frecventa urgenta chirurgicala abdominala,
d) are predispozitie rasiala,
e) este exceptionala inainte de 3 ani si rara la copilul mic.
5. Formele anatomopatologice de apendicita acuta sunt:
a) catarala,
b) flegmonoasa,
c) fistuloasa,
d) gangrenoasa,
e) supurata.
6.Triada simptomatica Dieulafoy in apendicita acuta se caracterizeaza prin:
a) durere provocata,
b) febra,
c) aparare musculara,
d) semnul clopotelului,
e) hiperestezie cutanata.
7. Apendicita acuta retrocecala:
a) debuteaza insidios,
b) caracterizata prin dureri in lomba stanga,
c) fosa iliaca dreapta putin sensibila,
d) manevra psoasului dureroasa,
e) prezinta fenomene de ocluzie febrile.
8. Carcinoidul apendicular reprezinta:
a) cea mai frecventa tumoare la acest nivel,
b) cea mai frecventa localizare digestiva a acestui tip de tumoare,
c) de obicei este malign,
d) proliferarea celulelor argentafine Kultschitzky-Masson din glandele
apendiculare,
e) secreta serotonina.
9. Carcinoidul apendicular se caracterizeaza prin urmatoarele, mai putin una:
a) flush tranzitor pe fata si gat,
b) decompensarea inimii drepte prin insuficienta tricuspidiana,
c) astm,
d) constipatie,
e) cresterea serotoninei in sange si a acidului 5-hidroxi-indol acetic in urina.
10. Manevra Blumberg reprezinta:
a) depresurizarea brusca a peretelui abdominal, dupa o palpare profunda,
determinand intensificarea brutala a durerii si este caracteristica iritatiei
peritoneale,
b) percutia superficiala a peretelui abdominal constata ca durerile sunt maxime in
fosa iliaca dreapta,
c) ridicarea membrului pelvin drept intins determina accentuarea durerilor din fosa
iliaca dreapta in timpul compresiunii fosei iliace drepte de catre examinator cu
bolnavul in decubit dorsal,
d) sensibilitate dureroasa la atingerea tegumentelor,
e) palparea blanda a fosei iliace si flancului stang determinea dureri in fosa iliaca
dreapta.
Gradele splenomegaliei sunt urmatoarele:
a). Gr. I - sub rebord
b). Gr. II - la 1/2 ntre rebord si ombilic
Care din afirmatiile de mai jos referitor la hemoragia interna sunt corecte :
f) hemoragie mica : pierdere sangvina < 500ml
g) hemoragie medie: pierdere sangvina 500-1500ml
h) hemoragie mare: pierdere sangvina 1500-3000ml
i) hemoragie grava (cataclismica): peste 3000ml
j) toate de mai sus
Cea mai frecventa cauza de hemoragie interna la femeie este:
f)
traumatism splina
g) sarcina extrauterina rupta
h) ruperea de folicul ovarian
i)
ruptura de anevrism aorta abdominala
j)
ruptura spontana de splina in cursul sarcinii
Semnele locale din hemoragia interna sunt urmatoarele cu exceptia:
f) dureri abdominale difuze +/- semne de iritatie peritoneala
g) abdomen destins, meteorizat
h) clapotaj
i) matitate deplasabila in flancuri
j) fund de sac Douglas care bombeaza si dureros la tact
Care din semnele si simptomele de mai jos pot sa apara in sarcina extrauterina rupta:
f) dureri hipogastrice sau in fosa iliaca dreapta
g) greturi, varsaturi
h) echimoza periombilicala
i) metroragie minima
j) lipotimie
Achalazia intruneste urmatoarele manifestari:
a) megaesofag;
b) disfagie paradoxala;
e ) regurgitatii esofagiene.
Adenomul tiroidian Plummer este caracterizat de urmatoarele aspecte clinico-evolutive si paraclinice:
a) Prezenta unui nodul cald scintigrafic tiroidian;
c ) Cresterea serica a T3 si T4;
Brahiterapia isi gaseste indicatiile uzuale in urmatoarele neoplazii:
B) Cancerul de prostata;
C ) Cancerul de col uterin;
Chirurgia este indicata in urmatoarele forme de hipertiroidie, cu exceptia:
C) Hipertiroidiile fara hipertrofie tiroidiana;
Cea mai frecventa forma de inflamatie acuta a glandei mamare in timpul lactatiei, dar si in afara ei, este:
C) abcesul mamar;
Care dintre urmatorarele caracteristici comune ale tumorilor benigne NU este regasita la acest tip de afectiuni:
C) adenopatie regionala mobila si fixa;
Precizati care dintre urmatoarele entitati patologice mamare prezinta potential de degenerare maligna:
a) maladia fibrochistica Reclus;
c ) adenomul papilar (dendritic);
d ) fibroadenomul mamar;
e ) adenofibromul Phylodes.
Precizati care dintre urmatoarele complicatii sunt intalnite in evolutia unui ulcer duodenal:
a)
perforatia;
b)
penetrarea;
c)
hemoragia;
d)
stenoza;
Principiile generale in tratamentul chirurgical din infectiile acute ale degetelor si mainii sunt:
a) Antibiotice cu spectru larg, n primele 2448 ore (dup recoltarea puroiului, antibioticele se vor
administra timp de 7-10 zile conform antibiogramei);
b) Orice infecie ajuns n faza de supuraie (puroi colectat dureri pulsatile, senzaie de fluctuen la
palpare) trebuie incizat i drenat;
D ) Incizii i contraincizii largi pentru un acces direct la colecie i o bun debridare;
E ) Se respect vasele, nervii i tendoanele (teaca flexorilor), asigurnd un bun aport sangvin spre esuturi,
evitarea lipsirii zonei de sensibilitate i mobilitate.
Printre semnele subiective intalnite in chistul hidatic pulmonar nu se afla:
C ) rectoragia;
Principiile corecte ale efectuarii unei incizii sunt urmatoarele, cu exceptia:
C ) sectionarea vaselor si nervilor este lipsita de importanta indiferent de calibrul acestora;
E ) lungimea de sectionare a pielii si tesutului celular subcutanat trebuie sa fie mai mica decat cea a
aponevrozei.
Punctia vezicii urinare se face:
a) in retentia acuta de urina;
b) numai in conditii de urgenta;
e ) cand nu se poate cateteriza uretra.
Scurgere de secretii sanguinolente prin mamelon, fara prezenta unei tumori palpabile, ne orienteaza spre:
a) papilom intraductal;
d ) carcinom mamar;
Semnele locale din neoplasmul tiroidian se caracterizeaza prin urmatoarele :
a) Disfonie;
b) Dispnee;
D ) Disfagie;
E ) Coaja de portocala.
Semnele clinice din panaritiile tenosinoviale sunt urmatoarele (Kanavel):
a) Poziie n flexie a degetului (n crlig);
b) Mrire simetric a ntregului deget;
c) Sensibilitate exagerat pe traiectul tecii;
d) Durere extrem la extensia pasiv a degetelor;
Semnele clinice ale infectiei localizate sunt urmatoarele, cu exceptia:
B ) semnul godeului prezent;
D ) tegumente cu temperatura normala;
INFECTIILE LOCALIZATE
1. Foliculita reprezinta:
a). inflamatia glandei sebacee
b). inflamatia glandei sebacee si a folicului pilos
c). inflamatia folicului pilos
d). inflamatia glandei sudoripare
1.
2.
3.
4.
5.
5.
poate da sechele.
1.
2.
3.
4.
5.
36,50C
400C
460C
540C
600C
2. Un pacient se prezinta la camera de garda cu arsuri, constand din flictene cu continut seros si
cateva hemoragice, care dupa indepartare, expun derm hiperemic, sensibil, dureros, cu zone
insulare de derm hemoragic, rosu. Arsura este de:
a)
b)
c)
d)
e)
gr. I
gr. IV
gr. III
gr. II si III
gr. II
b)
c)
d)
e)
apa oxigenata
alcool 70 grade
cloramina
rivanol
pacientii de 40 ani cu arsuri de gr. II, III ale mainilor si fetei aprox. 4%
pacienta de 25 ani cu arsura prin NaOH cca.1% pe trunchi
pacienta de 80 ani cu arsuri de gr. II, III aprox. 5% ale membrelor inferioare
pacient de 45 ani cu arsuri de gr. II, III 6% ale trunchiului anterior
pacient de 18 ani cu arsuri de gr. IV parox. 2% pe spate
6. La ce suprafete ale unor arsuri de profunzime medie devine manifesta clinic boala arsilor:
a)
b)
c)
d)
e)
20%
15%
25%
30%
10%
d) analgezice i.m.
e) analgezice p.o.
9. Ratia alimentara a bolnavului ars trebuie sa fie:
a)
b)
c)
d)
e)
hipercalorica
hipoglucidica
hipocalorica
hipoproteica
hipolipidica
10. Indicii cei mai valorosi ai reechilibrarii in cursul reanimarii hidroelectrolitice a socului arsului
sunt:
a)
b)
c)
d)
e)
traumatisme asociate
sarcina
sexul feminin
diabetul
varsta inaintata
a)
b)
c)
d)
e)
cancerul esofagian
ulcerul duodenal
hematemeza
insuficienta cardiaca grava
gastrita acuta
CBP
ductul pancreatic accesor
vezicula biliara
CBP, CBIH, canalul Wirsung si vezicula biliara
CBP si canal Wirsung
abdomen aacut
polipi sau polipoza colonica
diverticulita acuta
polipi gastrici
afectiuni inflamatorii ano-perineale
forcipresura
tamponamentul plagii
ligatura
compresiune digitala
pansament compresiv
urinara
genitala
digestiva
respiratorie
oricare
8. Indicati care din urmatoarele tipuri de hemoragii are originea la nivelul tubului digestiv:
a)
b)
c)
d)
e)
hemoptizie
epistaxis
metroragie
otoragie
melena
Dextran
Manitol
Albumina
Glucoza 5%
solutie Ringer
fibrinogen
masa eritrocitara
sol. cristaloide
masa leucocitara
sange integral
pe lama
cu seruri test
cu hematii test
direct
prin utilizarea oricarei metode
65%
75%
90%
85%
15%
la pacientii cu gr. A II
la pacientii cu gr. O I
la pacientii cu gr. B III
la pacientii cu gr. AB IV
la oricare
b)
c)
d)
e)
conditiilor de stocare
suprainfectare
hipopotasemiei
incompatibilitate de grup
Dextran
sange integral
plasme
albumine
masa eritrocitara
16. indicati care din urmatoarele complicatii ale rahianesteziei reprezinta un accident major:
a) retentia de urina
b) cefalee postrahianestezie
c) reactiile alergice
d) scurgerile sanguinolente la locul punctiei
e) insuficienta respiratorie acuta
17. Eficacitatea rahianesteziei dispare dupa urmatorul interval de timp de la efectuare:
a)
b)
c)
d)
e)
4 ore
10 ore
24 ore
8 ore
72 ore
a)
b)
c)
d)
e)
stadiul I
stadiul II
stadiul III
stadiul IV
in toate
4. Carbunculul este:
a). o aglomerare de furunculi
b). furunculi diseminati pe mai multe regiuni ale corpului
c). furunculul cefei
d). leziunea din antrax
e). furunculul nasului
5. Care din urmatoarele semne clinice nu sunt caracteristice adenopatiei inflamatorii:
a). tegum. supraiacent prezinta semnele inflamatori locale
b). ganglionii sunt nedurerosi
c). ganglionii sunt durerosi
d). ganglionii sunt mobili initial
e). ganglionii pot forma blocuri adenopatice
6. Semnul clinic al abcedarii in infectiile localizate este:
a). tumefierea locala
b). durerea locala
c). fluctuenta locala
d). functio lesa
e). scaderea intensitatii dureroase locale
7. Erizipelul se caracterizeaza prin:
a). multiplicarea germenilor in vasele sanguine din hipoderm
b). debutul clinic brutal cu febra 390 - 400 C, frison, alterarea starii generale
c). edem alb a segmentului de membru afectat
d). febra apare dupa constituirea leziunii locale
e). nu este boala infecto-contagioasa
8. Abcesul rece (tuberculos) se caracterizeaza prin:
a).perete format din trei straturi
b). este o colectie care nu prezinta semnele inflamatiei locale
c). contine puroi cenusiu fetid
d). are localizare de electie la nivelul membrului inferior
e). evolutia clinica este rapida
9. Solutiile hipertone se pot administra pe urmatoarele cai:
a). intradermic
b). intravenos
c). intraosos
d). intramuscular
e). intraarticular
10. Urmatoarele incidente sunt posibile la administrarea intradermica a unei substante cu valoare terapeutica, cu exceptia :
a). lipotimia
b). stare de soc anafilactic
c). embolia gazoasa
d). necroze tegumentare
e). eritem
11. Intr-o plaga sangeranda principala calitate a pansamentului trebuie sa fie urmatoarea :
a). protectia
b). absorbtia
c). compresia
d). supletea
e). sa nu jeneze circulatia de intoarcere
12. Tubul de dren trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii, cu exceptia:
a). amplasat decliv;
b). sa evite necrozele;
c). ancorat la marginile plagii;
44. Care din enunturile de mai jos referitoare la aspectul macroscopic al gangrenei gazoase este fals:
a). plaga tumefiata, destinsa, cu edem masiv ce se extinde rapid
b). prezenta unei serozitati maroniu-cenusie, fetida
c). prezenta crepitatiilor
d). puroi maroniu, vascos, nefetid
e). necroza extensiva a tesutului subcutanat
45. Care din semnele, simptomele, de mai jos nu caracterizeaza gangrena gazoasa:
a). febra inalta 40-41C
b). frison
c). aspect de celulita clostridiana
d). adenopatie locoregionala, dura, nedureroasa
e). alterarea majora a starii generale
46. Care din gesturile terapeutice enumerate mai jos in gangrena gazoasa este optional:
a). administrarea de metronidazol in perfuzie
1.Placard eritematos rosu, cald, dureros la nivelul sanului, insotit de adenopatie dureroasa.
Sugereaza:
a)
b)
c)
d)
e)
galactoforita acuta
tumora mamara
limfangita acuta
maladia Reclus
tumora Phyllodes
d) boala Paget
e) maladia Reclus
10. Tumora mamara de 4 cm. cu adenopatie axilara mobila, se incadreaza in:
a) std. I
b) std. II
c) std. III
d) std.IV
e) tumora in situ
1.
a)
b)
c)
d)
e)
4.
a)
b)
c)
d)
e)
5.
a)
b)
c)
d)
e)
6.
a)
b)
c)
d)
e)
7.
a)
b)
c)
d)
e)
8.
a)
b)
c)
d)
e)
9.
a)
b)
c)
d)
e)
c) septic
d) anafilactic
e) cardiogen
3.
a)
b)
c)
d)
e)
4.
a)
b)
c)
d)
e)
5.
a)
b)
c)
d)
6.
a)
b)
c)
d)
e)
7.
a)
b)
c)
d)
e)
1.
a.
b.
c.
d.
e.
a.
b.
c.
d.
e.
Hernia epigastrica
Hernia supraombilicala
Hernia subombilicala
Hernia Spiegeliana
Hernia juxtaombilicala
a.
b.
c.
d.
e.
9.
a.
b.
c.
d.
e.
d.
e.
13. Explorarile paraclinice uzuale indicate in pleurezia purulenta acuta sunt, cu exceptia:
1. examenul radiologic standard;
2. computer-tomografia;
3. punctia pleurala;
4. examenele uzuale de laborator;
5. bronhoscopia.
14. In tratamentul medical al pleureziei purulente acute nu se include:
1. antibioterapia sistemica;
2. pleurotomia larga cu rezectie de coasta;
3. reechilibrarea hidroelectrolitica;
4. tratament simptomatic analgetic;
5. gimnastica respiratorie.
15. Pleurezia purulenta acuta se poate croniciza in urmatoarele situatii, cu exceptia:
1. tratament medical tardiv al fazei acute;
2. retentia de corpi straini intrapleurali;
3. drenaj defectuos;
4. tratament chirurgical corect efectuat;
5. instalarea unor fistule bronho-pleurale.
16. Pleurezia purulenta tuberculoasa nu este caracterizata de:
1. afectarea starii generale;
2. scadere ponderala;
3. dispnee si cianoza;
4. noduli de inoculare tuberculoasa la peretele toracic (dupa punctii repetate);
5. vindecare spontana de regula.
17. Caile prin care parazitul poate ajunge in plaman in cazul chistului hidatic pulmonar sunt, cu
exceptia:
1. calea portala;
2. calea limfatica;
3. calea aeriana;
4. calea venei cave superioare;
5. calea venei cave inferioare.
18. Explorarile imagistice utilizate in diagnosticul chistului hidatic pulmonar nu includ:
1. radiografia toracica de fata;
2. reactia Weinberg-Pirvu (de fixare a complementului);
3. scintigrafia pulmonara cu Tc99m;
4. tomografia computerizata;
5. radiografia toracica de profil.
19. Complicatie a chistului hidatic pulmonar nu poate fi:
1. infectarea chistului fara ruptura;
2. infectarea cavitatii restante;
4. VSH crescut;
5. temperatura locala crescuta.
33. Intre complicatiile si sechelele trombozelor venoase ale membrelor nu se afla:
1. embolia cerebrala;
2. embolia pulmonara;
3. gangrena membrului inferior;
4. insuficienta venoasa cronica;
5. dermatitele pigmentare.
34. Diagnosticul trombozelor venoase profunde ale membrelor nu necesita:
1. flebografie;
2. scintigrafie;
3. arteriografie;
4. evaluare clinica si a factorilor de risc;
5. ecografie Doppler.
35. Intre obiectivele tratamentului curativ in trombozele venoase profunde ale membrelor nu se
afla:
1. tratamentul chirurgical preventiv;
2. oprirea extinderii +/- liza trombusului;
3. mentinerea circulatiei venoase;
4. tratamentul factorilor cauzali;
5. calmarea durerii si anxietatii.
36. Circumstantele aparitiei emboliei pulmonare nu includ, de regula:
1. boli cardiace;
2. neoplasme;
3. interventii chirurgicale de mica amploare;
4. interventii chirurgicale pelvine;
5. avorturi septice.
37. Semnele clinice din embolia pulmonara nu includ:
1. dispnee;
2. cianoza;
3. durere toracica;
4. hipertensiune arteriala;
5. hemoptizie.
38. Formele severe de embolie pulmonara nu includ pe cele:
1. sincopale;
2. fruste;
3. asfixice;
4. anginoase;
5. cu colaps circulator periferic.
b) racirea tegumentului
c) limfedemul asociat
d) impotenta functionala
e) hematomul
6. In tratamentul leziunilor arteriale nu trebuie :
a) sa se intervina de urgenta in primele 6 ore
b) se restabileste fluxul arterial in axul principal si intoarcerea venoasa
c) se evacueaza hematomul si se sutureaza plaga arteriala
d) sa se temporizeze pana la completarea invesigatiilor (echo doppler si arteriografie)
e) sa se fac amputatie daca se instaleaza ischemia acuta cu leziuni irversibile
7.Intr-o plaga venoasa urmatoarele afirmatii sunt adevarate mai putin una :
a) retractia capetelor e mai scazuta decat la artere
b) hemoragia de tip venos e cu sange inchis la culoare
c) garoul se pune proximal
d) in varice, hemoragiile pot fi abundente;
e) pot sa apara hematoame compresive pe artere, dand ischemie.
8. Intr-un anevrismul arterial urmatoarela afirmatii sunt adevarate mai putin una:
a) simptomele depind de localizarea anevrismului
b) poate apare compresiune pe organele din jur, cu difagie, dispnee, tulburari de fonatie
c) cand anevrismul se poate palpa, este ca o tumora pulsatila, cu expansiune sistolica si cu scaderea
pulsului distal
d) se poate face punctie diagnostica
e) la auscultatie- suful aspru, cu intensitate maxima la nivelul sacului anevrismal
9. Care din elementele urmatoare nu poate fi cauza sindromului de ischemie acuta periferica
a) traumatisme arteriale
b) tromboze arteriale acute ce se dezvolta frecvent pe leziuni preexistente
c) anevrisme disecante ale trunchiurilor arteriale ce determina obstructie a lumenului si embolii;
d) embolii arteriale - in fibrilatie atriala, valvulopatii;
e) Boala Burger
10. Gravitatea depinde ischemiei acute depinde de urmatorii factori mai putin unul:
a) localizare
b) calibrul vasului
c) timpul scurs de la aparitia ischemiei
d) gradul de afectare a circulatiei colaterale
e) varsta bolnavului
11. Fazele evolutive ale ischemiei acute sunt urmatoarele mai putin una:
a) instalarea ischemiei;
b) faza de spasm pe trunchiul principal si colaterale;
c) tromboza secundara;
d) faza cu leziuni ireversibile circulatorii
e) faza de rezolutie
12 . Care din afirmatiile de mai jos referitoare la perioda de agravare a a ischemiei acute periferice
este falsa:
a) apar tromboze secundare extensive;
b) paloarea e inlocuita de cianoza;
c) se face de urgenta amputatia membrului
d) tesutul muscular e flasc;
c) apare edem
13. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la perioda de leziuni ireversibile a ischemiei acute
periferice este falsa:
a) apar flictene cu continut sero-sangvinolent;
b) apar zone de necroza tegumentare;
c) apare rigiditate musculara;
d) apar tromboze secundare extensive
e) se face amputatia membrului.
14. Care din elementele enumerate mai jos nu este sursa emboligena pentru sindromul de ischemie
arteriala acuta periferica:
a) fibrilatie atriala
b) valvulopatii
c) proteze si valve artificiale
d) anevrisme
e) tromboflebita profunda
15. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la sindromul de ischemie acuta periferica prin
mecanism embolic este falsa :
a) obstructia e brutala
b) instalarea acuta a fenomenelor clinice specifice
c) evolutia e rapida spre leziuni ireversibile
d) poate sa apara embolie pulmonara
e) exista de obicei circulatie colaterala
16. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la sindromul de ischemie acuta periferica prin
tromboza este falsa :
a) cheagul se formeaza pe leziuni arteriale preexistente
b) clinic apar semne la un bolnav cunoscut cu ateroscleroza, cu tulburari de ischemie cronica in
antecedente
c) localizarea frecventa este pe vase de calibru mare, cu placi de aterom
d) evolutia nu e grava, datorita circulatiei colaterale
e) poate sa apara embolie pulmonara
17. Care din procedeele chirurgicale de mai jos nu este indicat in ischemia acuta periferica :
a) embolectomia cu sonda Fogarty
b) trombectomia
c) trombendarteriectomia
d) tromboliza
e) sectinarea aponevrozei daca exista edem important
18. Care din tratamentele medicale de mai jos dintr-o ischemie acuta periferica nu este de prima
alegere:
a) anticoagulante pentru prevenirea trombozelor secundare si mentinerea permeabilitatii
colateralelor
b) antiagregante
c) analgetice chiar majore
d) vasodilatatoare
e) antibioticoterapie tintita
19. Care din afirmatiile referitoare la stadializarea arteriopatiei periferice cronice este falsa:
a) stadiul I = preobliterativ; apar parestezii, furnicaturi, raceala, puls normal
b) stadiul II-a = durere tip "claudicatie intermitenta" >200m si
c) stadiul II-b = durere tip "claudicatie intermitenta" <50m cu absenta pulsului la a.
femurala
d) stadiul III - apare durere nocturna si de repaus + absenta pulsului la pedioasa si tibiala
posterioara
e) stadiul IV - apar tulburari trofice ireversibile si durere permenenta, cu evolutie spre gangrena
20. Care din afirmatiile urmatoare referitoare la boala Burger este falsa :
a) apare la barbati de 25-40 ani, fumatori, cu o pilozitate evidenta;
b) afecteaza vasele mari si mijlocii, la membrele inferioare;
c) afecteaza si venele;
d) substratul este o proliferare endoteliala, cu foliculi giganto-celulari, urmata de stenoze si
tromboze vasculare;
e) vasele implicate au spasme suscesive, cu hipersecretie de catecolamine; scaderea secretiei de
heparina duce la afectarea nutritiei peretelui arterial;
21. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la hernii este falsa:
a) la femei este mai frecventa hernia femurala
b) la barbati este mai frecventa hernia inghinala
c) hernia inghinala se stranguleaza mai frevent decat cea femurala
d) herniille sunt de 5 ori mai frecvente la barbati
e) anumite profesii (suflatori, sticlari, hamali) favorizeaza aparitia herniilor
22. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la hernii este falsa:
a) la femei este mai frecventa hernia femurala
b) la barbati este mai frecventa hernia inghinala
c) hernia inghinala se stranguleaza mai rar decat cea femurala
d) herniille sunt de 5 ori mai frecvente la femei
e) anumite profesii (suflatori, sticlari, hamali) favorizeaza aparitia herniilor
23.Care din urmatoarele afirmatii referitoare la incarcerarea unei hernii este corecta:
a) apare mai des in herniile. ombilicale si femurale, in care inelul este mai rigid
b) cauza determinanta =efort instalat brusc
c) congestia de ansa jeneaza circulatia venoasa
d) hernia. devine ireductibila prin sindromul de garou se instaleaza ischemierea ansei
e) apar aderente ale continutului la sac si ale sacului la peretele abdominal
24. Care din elementele de mai jos nu face parte din tabloul clinic al herniei strangulate:
a) durere vie, cu aspect colicativ (maximul de intensitate este la nivelul pediculului);
b) apar semne generale - greata, voma
c) apar tulburari de tranzit
d) reductibilitate partiala si dificila
e) la palpare apare o tumora dura, foarte dureroasa, ireductibila;
25 Care din afirmatiile urmatoare referitoare la hernia inghinala oblica externa este falsa:
a) punctul herniar h. la orificiul inghinal profund
b) H. inghinala interstitiala in canalul inghinal
c) bubonocel = H. inghinala incompleta
d) H. inghinala funiculara = H. la nivelul funiculului, trece de orificiul inghinal superficial
e) H. inghino-scrotala.se palpeaza la nivelul scrotului
26.Care afectiune nu face obiectul diagnosticului diferential al herniei inghinale:
a) testicul ectopic,
b) adenopatie inghinala;
c) hidrocel si varicocel;
d) lipomul labiei mari
e) H. femurala daca aceasta
este situata
TEST VARIANTA A MASTER
deasupra liniei Malgaigne :
1. Intr-o contuzie arteriala cea mai fecvent afectata structura este:
a) endartera
b) media
c) adventicea
d) toate
e) intima si media
2. Care din factorii de mai jos nu este agravant intr-un traumatism arterial :
a) spasmul arterial
b) tromboza secundara
c) vasculita
d) hemoragia
e) leziunile asociate
3. Care din elemmentele de mai jos nu face parte din sindromul de ischemie acuta periferica dintr-o leziune arteriala traumatica :
a) durere
b) paloare
c) parestezii sau chiar anestezie
d) adenopatia locoregionala asociata
e) hipotensiunea
4. Intr-o plaga venoasa urmatoarele afirmatii sunt adevarate mai putin una :
a) retractia capetelor e mai scazuta decat la artere
galactoforita acuta
tumora mamara
limfangita acuta
maladia Reclus
tumora Phyllodes
j)
22.
f)
g)
h)
i)
j)
23.
f)
g)
h)
i)
j)
24.
f)
g)
h)
i)
j)
25.
f)
g)
h)
i)
j)
26.
f)
g)
h)
i)
j)
27.
f)
g)
h)
i)
j)
28.
e)
f)
g)
h)
i)
29.
f.
g.
h.
i.
j.
30.
f.
g.
h.
i.
j.
31.
f.
g.
h.
i.
j.
32.
f.
g.
h.
i.
j.
33.
f.
g.
h.
i.
j.
34.
f.
g.
h.
i.
j.
Pentru diagnosticul diferential al unei hernii lombare pot fi utile urmatoarele investigatii, cu exceptia :
laparoscopia diagnostica
urografia i.v.
tranzitul baritat
irigografia
computer tomografia
35.
f.
g.
h.
i.
j.
Continutul sacular al unei hernii ombilicale poate fi reprezentat de urmatoarele viscere, cu exceptia :
epiploon
ligament falciform
duodenul II
stomac
intestin subtire
c)
d)
e)
puroi consistent;
aderente slabe ce se desfac usor;
aderente intinse in suprafata, groase si rezistente
48. Intre obiectivele tratamentului curativ in trombozele venoase profunde ale membrelor nu se afla:
a) tratamentul chirurgical preventiv;
b) oprirea extinderii +/- liza trombusului;
c) mentinerea circulatiei venoase;
d) tratamentul factorilor cauzali;
e) calmarea durerii si anxietatii.
49. Semnele clinice din embolia pulmonara nu includ:
a) dispnee;
b) cianoza;
c) durere toracica;
d) hipertensiune arteriala;
e) hemoptizie.
50. Cel mai frecvent embolia pulmonara se poate confunda cu:
a) edemul pulmonar acut;
b) criza de astm bronsic;
c) anevrismul de aorta;
d) infarctul miocardic acut;
e) pericarditele.