659586 bla RT) MICHELE MONTREUIL JACK DORON g TRATAT DE ¢ PSIHOLOGIE CLINICA ~ $1 PSIHOPATOLOGIE Sub directia lui SERBAN IONESCU 7 ALAIN BLANCHET a iaSub directia lui SERBAN IONESCU Sj ALAIN BLANCHET Tratat de psihologie clinica Si psihopatologie Volum coordonat de Michéle Montreuil i 9 BIBLIOTECA CENTRALK Jack Doron svt mi Traducere din franceza de Aliza Peltier “3 CU “EUGEN TODORAM TIMISOGARA INV, © COF> w SOFTEE | TReI IL xEDITORI Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu DIRECTOR EDITORIAL Magdalena Marculescu COPERTA Faber Studio (S. Olteanu, A. Radulescu, D. Dumbravician) DIRECTOR PRODUCTIE Cristian Claudiu Coban Dip Victoria Garlan CORECTORI Elena Bitu Eugenia Ursu Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale IONESCU, SERBAN Tratat de psihologie clinica si psihopatologie / Serban Ionescu si Alain Blanchet ; trad.: Aliza Peltier. - Bucuresti : Editura Trei, 2009 Bibliogr. Index ISBN 978-973-707-251-1 I. Ionescu, Serban I. Blanchet, Alain Ill. Peltier, Aliza (trad.) 159.9:616 615.851 Aceasta carte a fost tradusa dupa: Psychologie clinique et psychopathologie. Volume coordonné par Michéle Montreuil et Jack Doron Copyright © Presses Universitaires de France, 2006 6, avenue Reille, 75014 Paris Copyright © Editura Trei, 2009 pentru editia in limba romand C.P. 27-0490, Bucuresti Tel./Fax: +4 021 300 60 90 e-mail: comenzi@edituratrei.ro www.edituratrei.ro ISBN 978-973-707-251-1 Cuprins Liste QULOVILOP ...ecesesesesesescsessssssscessessescecsseesesesescssstsssasescsessssassssuscscscsterscscavevavansessenee 18 Cuvént inainte... Introducere Psihologia clinica si psihopatologica: o indispensabila abordare multidimensional .............cccecececeesseesecseseeseesenes 21 Prima parte Istorie si baze 1. Istorie, teorii $i metodede Jack Doron si Jean-Louis Pedinielli...........eeee 25 A. Istoria psihologiei clinice, de Jack Doron oo... sesssesesetestersereeseeeesneseeseeres 25 I. Crearea conceptului de psihologie clinica... eee 25 Hi. Un somn indelungat... III. Nasterea psihologiei clinice franceze.... B. Teoria si metodologia psihologiei clinice, de Jean-Louis Pedinielli T. Studiul de Caz veces esseeeenesstesessacsansessecssesnessnesneteennesetesnecasea I. Consultatia IIL. Testele si scalele.. IV. Observatia clinica C. Teoriile, de Jean-Louis Pedinielli I. Psihanaliza ................ Il. Fenomenologia . D. Psihologie clinica si psihopatologie, de Jack Doron I. Practici clinici, practici de cercetare ... Il. Psihopatologie si epidemiologie a. Normalitate si patologie b. Stabilitate, instabilitate a simptomelor, comorbiditate 43 c. Interactiuni biozpsihosociale ..... Il. Diagnostice descriptive si modele psihopatologice6 Serban Ionescu si Alain Blanchet E. Concluzie, de Jack Doron... I. Existenta, suferinta... TL. Subiect, eticd....cccccccccccsccsscsessescseses... IIL. Pentru o renastere a psihologiei clinice ..... 2. Bazele teoretice ale psihologiei clinice si psihopatologiei de Monique Plaza $i Henri Cohenicccssccsessssssssssssssesseeeccc. 50 A. Putina istorie B. Psihologia clinica si demersul diagnostic I. Practica nuanfata a testelor I. Disfunctii elementare, tulburiri COMPIEXE....eceesccccsesssecssaesseeeece 57 UL Analiza interactiunilor si feedbackurilor in ANAMNEZA 0. eee 58 IV. Nofiunea de psihopatologie secundara ......csccssssssssseeessse.. 62 C. Psihologia clinica si psihopatologia....... I. Modelul biomedical.................. Il. Modelul psihanalitic If. Modelui behaviorist IV. Modelul cognitivist.. V. Modelul sistemic VI. Modelul umanist D. Spre o abordare integrativa. I. Exemplul dislexiei IL. Cognitie, emotii si neurostiinte Partea a doua Psihopatologie generala 3. Tulburarile de dezvoltare la copil de Colette Jourdan-Ionescu si Serban Ionescu ss eeeeeeseseseiseeccceecsssseeeeessassensssssssssseeesecen 91 Prolegomene la 0 psihopatologie a copitului ..cccccccsscssscscsscsseseeececc., 91 A. Tulburarile dezvoltarii in marile clasificdri internationale................. 94 B. Tulburatile specifice ale dezvoltarii vorbirii si limbajului (ICD) sau tulburarile comunicarii (DSM) sau tulburarea vorbirii si limbajului (CFT MEA) ue eeseesssecseesssssseeceeeseees! 97 I. Tulburari specifice ale achizitiei articularii diCD) sau tulburari fonologice (DSM) sau tulburare izolata a articul&rii (CFT MEA)... eceeececccscceesseessce 98 a. Semeiologie..... ccc b. Epidemiologie C. EtiOlOgie ene ec ceceeceesneneseeseereecessnssessssessseuenesnseassesaeesseseeussecaesacesesesess d. Tratament I. Tulburdari ale achizitiei limbajului de tip expresiv (ICD si DSM) sau retard al vorbirii (CFTMEA).......0....cccccsscssessceceseeee 29D A. SeMeiOlOgie.....eseccceccsessesseecserenrerestenteeeneeees b. Epidemiologie.. c. Btiol0gie......eccen sesseseeneeseenesseereceeseeneneseeenens d. Diagnostic diferential IL. Tulburari ale achizitiei limbajului de tip receptiv (ICD) si tulburare a limbajului de tip mixt receptiv-expresiv (DSM) sau disfazie (CFTMEA) uu... cecscsescessseesssearesessessteseeaneaessessnssseesseses a. SemeiOlOgie.....escesssssecesssseseseevssssenereseesneasssseseseessteseesceasaneas b. Epidemiologie . . . c Etologia (tulburarii de tip mixt receptiv-expreSiv) ........cce iOL d. Diagnostic diferential occ eeeseectesseneeeeseeseesesesstssesseeeeesseaees IV. Afazie dobandita cu epilepsie (sindrom Landau-Kleffner) (ICD) sau afazie dobandita cu epilepsie (CFTMEA) .......cescscssssesesesees 101 a. SemeiolOgie.....ccceccceees te b. Epidemiologie... tp c. Etiologie...... 1 A. EVOLMUPI Cece eseeeeetesseeeteeaees svete ee V. Alte tulburari ale dezvoltarii vorbirii si limbajului (ICD si 1 CETMEA)........ccscscsecsssseeseeceesseseuesssessessesseesessesanestesesetsneeteaneenessensesass VI. Mutism electiv (ICD), 103 mutism selectiv (DSM si CFTMEA) .v..cscscscsceseesssesseernsnsseeseennes os a. Semeiologie........0.cccecsecneeeen Abs b. Epidemiologie...... tos c. Diagnostic diferential 0.0.0.0... cesses sees reeneesseesseceeneeseeenesseseneesaes VIL. Balbism .. a. Semeiologie. b. Epidemiologic... cseeeccesccessscseessessneessceseeseseseeesneesuseeaseeetesseesneesness c. Etiologie.......... vee d. Diagnostic diferential . “Tee e. Tratament............... : f. Evolufie........... C. Tulburarile specifice ale achizitiilor scolare (ICD) 106 sau tulburdri ale Invatarii (DSM) 0... ccccecccccscsesseeessesseeeeseeseeseeseeeesees a. Semeilogie......c ee 108 b. Epidemiologic... ees tesseesscssesensenesneesnesneeeateesnetsntesnessessSerban Ionescu si Alain Blanchet c. Etiologia tulburdrilor invafarii..... ee ecces eee 107 d. Diagnosticul diferential 0.0... - 107 e. Tratament....... ce 108 E. Bvolutie..cescsccccssssesssesneessssssnsessesssscssssssssscsssuesssesssesesusensasessesssueesss 108 Il. Tulburare specifica a citirii (ICD), tulburare a citirii (DSM) sau tulburare lexicograficd cu dislexie izolata (CFTMEA) .....eccccscsssessssesssscsssessserssneeersecsssesanees 108 A. SeMEMO OIC... seeeccsssesessesessesessssstsessnsessssssesssssecessuesesseussssstesssueesssneess 109 b. Epidemiologie.. 109 c. Etiologie... 110 d. Tratament $i eVOlUPIC.....ceccsssssssssssecsssssescesscssssssesssesscnsnesessseseesaees 111 II. Tulburare specificd de aritmeticd (sau de calcul, de invatare a matematicii sau discalculie) (ICD si CFTMEA), tulburare de calcul (DSM) .....scssssssssssssssecsseeesssscsssesssecsrevessuesesevenane 111 A. SeMeIO OIC... eecseececseeeessssesesssecessessesssecessssecsessssessssesessucssssesesssuucseseee b. Epidemiclogie IV. Tulburare de ortografie (sau a expresiei scrise sau disortografie) (ICD), tulburare a expresiei scrise (DSM) sau tulburare de ortografie fara tulburare de citire (CFTMEA) ....esssssccesssssssee 112 a. Semeiologie......cccececccssecieceesusssssstesseecsnneens 112 b. Epidemiologie ...........cecsecsssesessseessseee 113 c. Tratament ....... 113 d. Evolutie ween D. Tulburare specifica a dezvoltarii motorii (ICD), tulburare a achizitiei coordonarii (ICD)sau retard psihomotor (tulburari specifice ale dezvoltarii motorii) (CFTMEA) veered 3 A. SeMeiOlO gic... eee eesecsessesssesesseessssssssesecenecssesacereesseees 114 b. Epidemiologie ... veered 5 C. Tratament oo. cccsccscccessccsesssesesssssssssssncsecsnesenssassasstusssssutsssesssecessensenees 115 . EVOLUf IC ss cesesecesessecssossssseeessessssnsnsnsceesessssssssnessesesssnnusessecesssssssseeeseees 15 I. Autism infantil (ICD) sau tulburare autistd (DSM) sau autism infantil precoce — tip Kanner (CFTMEA) .........0..... 116 A, SemeiolOgie es eececcesssessesssescsesssecsussetssnecscessucenessaessees b. Epidemiologie ..............04. C. Etiologie... ees: d. Diagnostic diferential.. e. Evolutie Il. Autism atipic (ICD) sau alte forme de autism (CFTMEA)......... 120 IIL Sindrom Rett (ICD si DSM) sau tulburare dezintegrativa a copilariei (CFTMEA85).............. 121 &. SeMeiOlOgie.... cece esesteceersesssnessssesseateseeaeanssessssessssucsucavseesseaee 121 Cuprins 9 b, Epidemiologic... cence ites reeee teeters nneinesnesreeeeeeeneees 121 c. Etiologie d. Evolutfie IV. Alté tulburare dezintegrativa a copilariei (sindrom Heller sau dementa infantila, psihoza dezintegrativa, psihoza simbiotica) (ICD), tulburare dezintegrativa a copilarici (DSM si CFTMEA)........... 122 a. SEMEIOLO BIC... .ecceseecsreceeeeseeeeeereeseeeseneeesn teen neeneeresntecssnesstecnntetereesnnees b. Epidemiologie. we C. EtiolO gic... ecscessseessesseeeneeeeeeeeeneeesseeneeanerneensesiecnsenecusnesniessecsseeanees V. Sindromul Asperger...cccccsssececseeceecnesenecerseeneeecneereemesensssaees 123 a. Semeiologie......... ee 123 b. Epidemiologie. 123 C. Etiologie.... eee 124 d. Diagnostic diferential .. 124 ©. EVOLUbIC o..eseessecseessessssenseeeseessessaseeneensensassneecarseneereees 124 F. Retard mental (ICD si DSM), deficienté mentala (CFTMEA). seseeveeseeeeseeneenes 124 a. Semeiologie.......cceice pe b. Epidemiologie be C. Etiolo gic... eeeeeeseereecterieeneeeeseenseeseess ; d. Diagnostic diferential .. 13 @. INtervVerntie...cccesesesessessseseessesssncneseeersssessneeeessssesceuseneaneseessensenten 1 G. Retard mental cu tulburari de comportament semnificative care necesita o supraveghere sau un tratament + un cod eventual pentru tulburarea neurologica (ICD), deficient& cu polihandicap senzorial si/sat MOtOr) ......-eee ee 132 H. Tendintele referitoare la trataMment........ccceeeeeee rere eseseeeeeeeteteneanes 132 4. Semiologia in psihopatologia adultului de Arnaud Plagnol........-...-.++ 136 A. Semiologie, psihopatologie si demers clinic... 139 I. Descrierea semiologicd .....cccsessesecseseeenesiessesssersnensenseeeresseneentans a II. Elemente despre analiza psihopatologicd ..........--sseeeereeeies 14 a. Nofiunea de Structura ........ccccccececesceesteeeeneeeeetseneretneeseeanennennereney ie b. Semiologie si Structura oc. eee tees nenesee res esseecenenneneenenetees ie c. Vulnerabilitate $i istorie ..........cccccceesececeseeseeetecneeeennentenesseennennens 14 TIT. Nosografii ......ssccsseesssessssesteeeeesessiesseesesseceanesnseseessesseennecsancenncenaeennees B. Tulburari psihotice I. Clasificarea sindroamelor delirante ...........cccscssesesesseeesenteneree eee 152Serban Ionescu gi Alain Blanchet Cuprins 11 II. Bufeu delirant acut F. Sindroame psihotraumatice .......cccccssssseeesscsssesesessseseessesvsssececsesersacsvacas 186 a. Elemente semiologice .. T. Sindrom traumatic acuta... cccecscesssecseseseessesessesnssssssnsensecetsaves 187 b. Problema evolutiei II. Sindrom traumatic persistent... .187 TIL. Schizofrenii..scsceccccccscccsesesssssssessssssssssssssssssssssessunsuesisisesssssessessssseee TIL, Reactie traumatica ce csscesesseesseeeecccsseeseceeesesetitiinniiansnnnnasenssse 188 a. Semiologia clasica IV. Componenta traumaticd........cccccccsescccseteesessssestscscsssctetsesecsessesees 189 b. Forme de debut........0..0.... . G. Concluzii 189 c. Forme evolutive - ao. IV. Deliruri persistente sistematizate 5. Psihopatologia ca proces: vulnerabilitate si rezilientd de Serban Ionescu si Colette Jourdan-lonescu oo... cccccesesseesseneseeseessescssscsenevsees 191 a. Deliruri interpretative (tip paranoic).........ccsssssssssseseeeeceeeccccceccecces 163 b. Deliruri imaginative (tip parafrenice) A. Conceptul de rise .ccccccccccceecccsecsecsessesssseeseeseseenssessessesscseesesseevestenvasesneaees Pothoage ha c. Psihoze halucinatorii cronice............ isc si vulnerabilitate d. Problema reactiilor paranoice B. Risc 7 vu . exe! . C. Factori de risc C. Tulburati afective icccccccccccccssssssssssssssssssssssssasssseseseece D. Modele explicative. I. Sindrom depresiv eeeseenees seeeeseeeeneeneonneannannanasnanenssonreceeeeeeeeeseen E. Evaluarea riscului II. Forme clinice ale depresiei oo, . luid ilientA 204 Il. Sindrom maniacal ... F. Aparitia si evolutia conceptului de rezilienfa ....... tees IV. Sindrom mixt....... G. Rezilienta e rara? . ; V. Depresii primare.. Ce ne invata studiile despre copiii maltratafi? wc ieeeeeeeeeeeeee 209 VI. Depresii secundare..... H. Factori de protectic .ccccceceseeseecsesesssessesesssssesssessesasesseeseessesseeseeseeserses 211 VII. Stari maniacale gi stari mixte............ I Conceptul de rezilienta ,asistata” 0.0... 217 D. Tulburari nevrotice ...cscccscssssssssesstsssssssssssssnsstsisstssssastussteeessseecce J. Un tip de interventie de tip rezilien}i asistata 0.0... 218 T. Sindroame anxio-fobice .....-sseesssssssessssssessntsssasssasssstssseeeeseeece a. Criz& de angoasa sau tulburare de PAMICE oes eecsecssteesssernes 174 Partea a treia b. Anxietate generalizata .....0.0. cscs Metodologie Co FOD IE esses cseesssstessssscessusssssusesssnscsusessesesses I. Sindroame obsesional-compulsive 6. Tehnicile consultatiei de Marie-Carmen Castillo.....c.cccscsssssssseeseessseseneeeees 225 a. Obsesii si compulsii b, Nevroze obsesionale ..-soscicscssinenineenetenstn +178 Prima parte: definirea consultatiei clinice, reflectii si folosirea sa......... 225 c. Alte contexte obsesional-compulsive....cccsssecccsssssseeesscc 179 525 THT. Sindroame isterice ....cccssscccccessssssssessssossses sel 79 A. Introd ucere....eesceseesccsessssscsesseeseesssnscesessessecassasssacsseesessecnassseesesssenseenseanesets me a. Conversii Somatice oo... cceccssessseescsseseosss teeteeesssesesscatesesee 180 B. Doua paradoxuri. ™ b. Conversii psihice ........sssssssssusssssssunssstiassassssusssseeeesc, 181 I. Sa indemni la discurs fara s4 constrangi .. 226 c. Nevroze isterice......ccsccecsesssesecees 182 II. Asimetria 227 d. Alte contexte de sindroame conversive....asicmensee 183 C. Diferitele obiective ale consultatied Climice.......c.ccccccccssstseesteeeeeeeiees 228 E. Tulburdri ale PETSOMALLAPLE eee esc ccccecseeseccsesstesvescessesscasecstsevense 183 T. Comsultatia Clinica 2... ccccesecssesessesssssssesessnesessescesesssssesuesceseeseensaensens T. Persomalitate Timita 0... ceeccscsssssssseessstsseessseescccseesereee ..184 TL. Consultatia de suspinere ..-.cccssresensenetnneeneteeeieetnatenetnte IL. Personalitate marcisicd .....cccscccsccssecsssescssssssesssssessessssccosee. 185 IIL Consultatia terapeutica Sees eeeseeeeseeeesseeeeeeseneeeeneeseneasseenenessenenetetanees TIL. Personalitate psihopat ......ccscsssssesssssssesesessssssessesseeecsssssssessssssees, 10186 IV. Consultatia clinica de cercetare.. V. Ghidul de consultatic 0c eeescenenecsssesesseseesstecetscesenecsnenens12 Serban Ionescu si Alain Blanchet D. Deontologia I. Secret profesional si lucru in echip II. Dezvaluirea secretului profesional. TIL. Deontologie si cercetare wo... eecsssssesesssssccseneseseesesseesesseesteseaseenes 234 Parteaa doua: tehnicile consultatied 0.0.0... cece ceeseeseseeesesessesesteneneenens 235 A. Atitudinile climicianului oc esesseeseceecceseeecsesseseseenessnseaeeneenees 235 T. AScultarea ......ccscccscscesscesssssesseesssssessesscsecesssenseneessenseneeeeees .235 TL. Ermpattia...c.cccesceccsesssnessssessessesssnssssasssessenssnreressseseecsecaseees 236 TIL Stiinta linistirii ote eeeeeeseeeceneeeee 236 IV. Trei modalitati de conducere a consultatiei . 237 Consultatia directiva wo. cesses 237 Consultatiile semidirecte 237 Consultatiile nondirectiVe cscs cs csseeseeneesecenceneeneeneesnens 238 B. Stabilirea relatiei interpersonale in cadrul consultatied CliNnice.....ceecseseeseesseneeeesesseeseeceseencseseeseenenees 239 I. Gestionarea distanted 0... cc cccscscsssessessnecnsesessessecessueenesnessssansaness 240 If. Cererea IIL. Cadrul IV. Definirea obiectivelor, stabilirea unUi CONSEMN .......c.ccssescseceeeseeee 243 V. inchiderea unei consultatii CLMICE ccccccccssssssssssecesesesesssesesessessseseeee 244 C. Replicile in consultafia clinicd........ LT. Furncfia replicilor oo. eecccecesesssssssessessesecnessesecscssesssssavsuesesasenenesseeaee 245 IE. Replicile ca martori ai activitatii inferentiale a clinicianulUi.......cccccceceeeeseseeseeseeneeee 246 IIL. Replicile: co-constructia spafiului discursiv ........ccscsccesessssesseesse 247 TV. Registrul replicilor.......... tcc eseesseeseeseessesssesessssvesssscassacsassveseeveaneas 247 V. Formele replicilor oo... eeceeseesesessssssenssssesscsssvssscousvessnssecesasaveeceeness 248 a. Replicile directe se. ccceccesessssesssssssssessesseesesessessssecssessssessavscsnsavsses 249 Intrebarile informative... cceccesessssssssesesseescesssseseessesssssvsscsestesseses 249 Ajutorul dat exprimarii... -250 EXCMPlU oo. ceessecssecsteesesessesseeeseessessussonccsessetecsecsssesnsesesecnessuecnesuseeneeeneeneees 250 Cereri de explicitare ....csccsssssssssssessesssiisssssancscssseetessieecssssnsene 250 Intrebari care evalueaza credinta . 251 Interpretarile....... cee 251 Exemplu... b. Replicile indirecte. Exemplu Cuprins 13 TACOrEA ... eee. Ilustrare VIL. Reactiile pacientilor la replici «1... eee eeeeseseeseeseeanenneenses 254 a. Valid area oo. eeessesceeesscssseesesneesseresessesessesereensanseecararensenentesseniesetees 255 Exemplu b. ,Indecidabilitatea” 0... cscs tessessesssesesssensserssereenenerney 256 Exemplu ...scecscscceccssseeeseeeeeeseecessnneesatessneeeneceatesniesnatesntensnneesnesssnneeenniee 256 C. Nomvalidarea oo... ceececeseeeeecesssescesesessesssesseeesssensessenneseeenssesetseseenees 257 Partea a treia: riscurile comsultatied ...........ccceeee ee eeseeeseesteeeeeeeneeeeneeneeates 257 A. Relatii interpersonale .........-: eee eee I. Dificultati de gestionare a distantei II. Proasta gestionare a Cadrului ........ssseseeesesee siete nee teeiesteenteneestees TIL Excesul de neutralitate 0... ecccsscsesceeseseeneseseesessssesssesensseesessenens B. Formularile neadecvate ale replicilor ..........cccsceeeseeeseeeeeeeeenees L. Vocabular Complex .....eeccessscsssescsessessnecnnsenseateesneenennmeenseeresieeniesnies Ex@Mplut vescccssscssssesssesesssccessessntseesnsereneeeneesennseneeestsssueesanmeannerseneesseneeseseys 261 If. Supraincarcarea lexicala... ve TID. Intrebari inductOare w..ceeseeccecseececceeeseesseeseeesseesstssecseeeeseessusssneenensess IV. Folosire a unui termen CONOEAL «2.0... ceeeeeesneeeeceseseneeesterenenenerenens 262 C. Inadvertentele inferentiale..........ccssessesseesereeneeeenentereererreeesesrerees 262 I. Selectivitatea informagici..........cececsceeseseeseeeereeneneeneeneerestssesneans 263 II. Inadvertente ale rationamentului Clinic... eee eee ee ieee 263 IIL. Jatrogenia in psihopatologie ........ cece terete nenieseeseeeete 265 TV. Inadvertentele cercetarii.......ccceccsescessseeseeressnenensntensersnteneeesenseness 266 Partea a patra: tehnicile de analiza a datelor clinice...............-:eee 267 A. Elaborarea unui dari de seam C1inice........cccecseseeceeeeerereseteeseeereneenes 267 B. Analiza de continut: definifie si metodologie «00. eects 268 I. Detalierea continutului unei consultafii ........... 269 II. Detalierea formei unei consultatii ........eceeneees ...269 C. Analiza de discurs 0... ccccccesssssessesessescnnseesesaeensnennnees 269 I. Analiza conversationala...... II. Analiza de discurs $i marcatorii de limb4j....... e271 a. Articularea textulUui occ 1272 Exemplul ou... .cceceeeeeeeceee w272 b. Implicarea enunfiativa a Ill. Programele de prelucrare automata a discursurilor.............0-+ 27414 Serban Ionescu si Alain Blanchet COMCHUZIC oo eeeseeeesssssteesssseccosssssssusecssnsssssusssesssscssssuvesssussstsutatassisesssesecsssesecssece. 275 7. Elaborarea unui proiect de cercetare de Serban Joneses. ecceeseeeeees 277 A. Cercetare $i Practica ....cscseessssssssseessscesssssssssisesssssssssssnecsessasssssesvesseccen 278 B. Metoda clasica .....cccscscssssssessesssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssesssesaseseeecees 280 C. Studiul de caz si cercetarea UNUI CZ UNIC ceecccccsssssssssssscccsesseseseeceeecce 282 D. Nofiuni de metodologie a cercetarii......ccssscsssccsccssssssesessescossssescsccc 285 L. Problematica........cccccesessessesecseesees eevee 285 Il. Ipotezele.... III. Alegerea instru: IV. Egantionarea......eeessesescssecsssescssses +288 V. Factori care reduc validitatea unei cercet3ri .290 VI. Prelucrare a datelor....eescsecssssssssessssssssesssssssssissssssssusssssssiessscssseeeees 292 E. Chestiuni de etic... ecccsssssesssssssssscssssssnssesssssstssssssstacscsassstvescessseece. 293 in chip de concluzie Partea a patra Domenii conexe a. Dezvoltarea normala si patologica b. Neurotraumatologia C. Neuropsihologia clinica, 0 contributie contemporand I. Neuropsihologia in campul neurologiei cesses Il. Evaluarea neuropsihologica in secolul al XXI-lea Desfasurarea unui examen neuropsihologic Obiectivele evaluarii Cuprins 15 IL Tulburari ale memoriei................... a. Conceptii moderne despre MeMOTIZATC Ls eeseeececccsesesesesessescsees b. Testele care exploreaz4 memoria........ c. Memoria de scurta durata............... d. Memoria episodicd sau autobiografica .......e.ccccccssesessseeseesteeeees &. Memoria SeMantica ..........ccceseccesscsceeereesseeeetestssccceceresesteasatsrearauerestecs 318 f. Memoria declarativa sau explicil5ta (de natura episodica si semantica) $i memoria nondeclarativa sau implicita (de natura procedurala) g. Invafarea implicd in mod evident functiile mneZiCe veces 318 IIL. Tulburarile functiilor verbale sau afaZiile .........ccccseececeecceessesee 320 a. Gere ralitati nc eeesesessecnseneerereeseeeeees b. Explorarea limbajului oral .. c. Explorarea limbajului scris.. b. Principalele tipuri de afazie Afazia Broca.c.ccecscecssesecssscsssssssssssssessssesssscsssssssscssassesesessesacarsreaenesenses IV. Tulburdrile perceptied ........cceccceccssssssecsssessseesneeesseessessesetecssseessnecssers a. Generalitati (vezi si Lechevalier et al., 1995) .. b. Deficitele sferei vizuale c. Deficitele sferei auditive... d. Deficitele sferei tactile 00... eects 328 e. Tulburarile schemei corporale sau asomatognoziile.. 329 f. Neglijenta spatiala unilaterala sau semineglijenta...........-.0:--0 330 V. Tulburarile deprinderilor gestuale sau apraxiile......... ee 331 a. Generalitati 331 VI. Tulburarile legate de sindroamele frontale ..........ccseseseeeeeee 334 a. Gereralita fi... ceccssseesssserccssseesssseessssseesesecsssiessseissssessssenessenets 334 b. Tulburari ale reglarii activit&tii motorii ..... cesses erseeeees 336 C. Tulburarile Cognitive oo... ec ceecceessesseesseesseessecsscesnecssesseecaecseeeseeenees Functiile executive (Luria, 1978) “ d. Tulburarile comportamentului si schimbarile personalitatii.....338 E. Neuropsihologia dementelor .........:.:sssssesssssssssessseeseeessesvescesensneeseeeneers 339 T. Definite si cauze oe. ceeeecccesssssssesssesssecsecssessnssssecsuecssecanseaseesvegsecsnsees 339 A. Semiologie osc ecsessescesseessessseesssnsecssssssessessesseeseeses 340 b. ,Dementele corticale” si ,dementele subcorticale”... c. Evaluarea rapida a functiilor cerebrale superioare........ F. Sinteza gi restituirea bilanfului practicianului si pacientului . D. Explorarea neuropsihologica a tulburarilor cognitive consecutive wows . a 344 leziunilor cerebrale o....s.sceccessssssssssssssssessissesssstsssssssesccosessssesssntnnssssssase 311 G. Locul examinarii neuropsihologice in reeducare...-vnninenncen TL. Tulburdrile de atentie.....ccccccccsssssssssssssssssssssssssesssesnsesssssssssssssseee. 311 FL, Concur zie sn... .sccecseecceesssscsesssnessesenseessesssessuesnsecuseeneessesssecsecsssseaseessessecssneessea 34616 Serban Ionescu si Alain Blanchet 9. Psihologia sanatatii de Elisabeth Spit? .....ccsseceesseseseeenneeeneeeenneeseniees 348 A. Introducer ...ceccsccscsessesseesesersssseseesseseessenssnecarsessesesesessseseasenscseesneresseseeesesiane 348 B. Promovarea SAMAtafii....ecesscessseeesesesessessenesseeneeenssnsseterisanseseneeieaees 353 T. Modelele sociocogmitive 2... cece tence eesti neeneeieeneeneenneeeeneeney 353 IL Modelele de self-empowerment ......cccsscseseieeeeeesieenesesseeseseeens 355 TIL Actiurnea colectiva ..cccccccccescescsneeesnsneseescsessesessssscenssesessesssesseaens 356 C. Personalitatea si sandtatea I. Factorii de vulnerabilitate si sdmdtated «0.0.0... eeseseeseeeeeeeseees 358 a. Ostilitated 2. eeeeeeseceeseeectssesseseessersonssneaneseeessecsussessssneansrssenesatentened 358 b. Anxietatea......... c. Afectele depresive... IL. Exprimarea emofiilor si sématatea 0... eee eseeecteceee nes tsseees 360 Daath aa Ves doe ot . we nen a. Fromiul ade personalltate ae tip & $1 Exprimadred CMOWOFL ......4+ OU b. Exprimarea sau nonexprimarea emofiilor In maladiile CrOmice occ eseseeescsesseeeeecseneevencaeeseeneenerenearene 360 c. Alexitimia ILI. Factorii personali protectori si sdndtatea ees 362 a. Sentimentul de eficacitate personala sau autoeficacitatea ......... 362 b. Optimismul c. Sensul coerentei . Rezilienta ccc ccs ccsessesecseseescenssnsseesessearsssesesnesessecseesesesnesesseeseeses D. Evenimentele de viata majore, tracasarile cotidiene si sandtatea I. Evenimentele de viata majore..... IL. Tracasari cotidiene E. Sustinerea sociala $i sdmdtatea ........ ccs sceesssesesescecreeeeneeneneeenneereers I. Diferitele abordari ale sustinerii sociale . II. Comunicarea sociala a emotiilor F. Modelele stres-coping si sanatatea ec esecsssssseessecessesceeseseeeneneeenee I. Teoria cognitiva a stresului a lui Lazarus si a lui Folkman........ 371 a. Procesele de evaluate COBMIEIVA .......ecssecsessseesssesteeeecneseeseeteeneesnees 372 b. Procesul de a-face-faja (coping), strategii de adaptare .............. 373 Il. Modelul extins al stresului si copingului dupa Moss $i Schaefer........-:sscseceseeeceereeceese tener 376 TI. Modele de ajustare la maladia cronica de Maes, Leventhal gi De Ridder ......ccscccssesrer teeters eteesereeteracneetesseeeees 377 Cuprins 17 G. Modelele de self-reglare sau autoreglare $i sandtatea secteteeserseeseseees S79 I. Reprezentari ale bolii, modelul sensului comun al lui Leventhal... cece eens eencee see eteieesseeeeesseseressessaeienenenenennangs 379 IL Scopuri de viata, scopuri de sdnatate -.e ener cece 381 Ill. Procesele de reglare a scOpurilor .........c- ese ee tee tetee teen tteeteee 383 IV. Modelul scopurilor referitoare la comportamentele de sanatate al lui Maes... cceeeeeeenereeeeees H. Complianta terapeuticd 0... cnitttteeiintecessnssnenneceten I. Determinantii legati de boala si de tratament II. Determinantii legati de relatia medic/pacient III. Determinantii referitori la pacient.....-.-e eet I. Calitatea vietii si sdmatated 2. cscs teeeteeneeeneennectertseneceseccees Definitia calit&tii Vietii ose tieeecnnneettestsreceecctenaetennennssaas 391 Calitatea vietii in diverse patolOgii.......sesececee ices 393 Referinite DibHOgrafice .o...cccecsessesseeese seen eee ne eee ete RE ETE Ee 396 LOXIC cecscccsscsscseecevevesceseseseeensccecaeseneaescuenescansestenesssesensaessecesaeacneseqeanscneneesnnn ages st244 431 Tidex ROMAEIC ceeccsesccsvescssseeseeseeceesecseenssssessecsseeseeneeneenenseeseceeneasensntansenenneesccetesceted 430 Index al autorilor CitAfi ....cssesssssesesnesnesencesseeseesneennecen etn te recente ee eee 435Lista autorilor Marie-Carmen Castillo Conferentiar psihologie clinica si Psihopatologie — Henri Cohen Universitatea Paris 8 Director al Laboratorului de psihologie si neurostiinte FRE 2987 — CNRS CRE 2270/7 — CNAS Universitatea Paris 5. Profesor de psihologie la Universitatea Québec, Montréal Jack Doron Profesor de psihologie clinicd si psihopatologie — Serban Ionescu Profesor de psihopatologie la Universitatea Paris 8. Profesor-emerit [3 Universitatea Trois Riviéres, Québec Universitatea Bordeaux 2 Colette Jourdan-Ionescy Profesoara de psthologie a copilului side Psihopatologie a dezvolt3rii — Universitatea Trois Riviéres, Québec Muriel Lezak Profesoaré emerit& de neurologie si de psihiatrie — Oregon, Statele Unite ale Americii Michéle Montreuil Profesoaré de psihologie clinica si psihopatologie — Jean-Louis Pedinielli Profesor de psihologie clinics — Arnaud PlagnolS Conferentiar psihologie clinica si psihopatologie — Monique Plaza Doctor in psihologie, cercet&tor la Labora torul de FRE 2987 — CNRS — Universitatea Paris 5 Elisabeth Spitz Profesoaré de psihotogie a sandtatii — Universitatea Portland, Universitatea Paris 8 Universitatea Aix-en-Provence Universitatea Paris 8 psihologie si neurostiinte Universitatea Metz Cuvant inainte Datorita atractiei exercitate de psihologie, publicafiile care i" sunt consacrate — de la revistele destinate »marelui public pana la vers rile stiintifice — au parte, adesea, de adevarate succese de lbrarie. n acelasi timp, numeroase persoane de diferite varste sunt tenvate ‘8 faca o facultate de psihologie. Cele mal motivate si mai... rezistente j iar sa-gi obtind diploma de psiholog! — Te 300, Universitatea Paris 8 Vincennes — Saint-Denis a inaugu- rat un program de invajamant la disianja in domeniul pemhoiogiel. Crearea, in 1997, a Institutului de invafamant la distanfa a eniversi tatii Paris 8 a contribuit in mod semnificativ la dezvoltarea aces ne program. Astfel, in cursul anului universitar 2005-2006, 3 859 es We denti din 56 de tari (pe langa cei din Franja si DOM-TOM ) au urm, cursurile oferite de Institutul de invatamant la distanta. snvatamant Printre mijloacele pedagogice utilizate in formele de inv femme la distanta, un loc important este ocupat de manualele puse a ; ve °- zifia studenfilor. Anul acesta, Institutul de invatamant la is ant oe rd un Nou curs de psihologie care preia stafeta Cursului publicat, in anii 1990, sub directia profesorilor Rodolphe Ghiglione si -Francois Richard. ; nal curs de psihologie cuprinde patru volume destinate student lor si trei volume concepute pentru masteranzii in psiho ogie. Fiec ; re volum este coordonat de unul sau doi specialisti in domentul subdisciplinar cdruia ii este consacrat. La elaborarea primelox pa 5 volume ale Noului curs de psihologie au colaborat 61 de colegi in universitafi franceze si din strainatate (din Elvetia, Canada si miate © Unite ale Americii), dar si cativa cercetatori de la CNRS si pr cieni-cercetatori din mai multe centre spitalicesti universitare. lo Volumul de fata — consacrat psihologiei clinice si psihopato) ° giei — a fost coordonat de Jack Doron, profesor la Universitate ' Domeniile gi teritoriile de peste mare ale Frantei (N. t.). 2 Centre National de la Recherche Scientifique (N. t.).20 Serban Ionescu si Alain Blanchet Victor Segalen — Bordeaux 2, si Michéle Montreuil, profesor la Uni- versitatea Paris 8. Coautorii provin din cinci universitafi franceze — Victor Segalen — Bordeaux 2, Metz, René Descartes — Paris 5, Pa- ris 8 si Universitatea din Provence —, din CNRS, din Universitatea din Oregon (Statele Unite ale Americii) si Universitatile din Quebec de la Montréal (UQAM) si Trois-Riviéres (UQTR). De-a lungul in- tregii perioade de elaborare a volumelor Noului curs de psihologie, grija noastra permanenta a fost sA imbinim cunostinfele ,,clasice” cu cele de actualitate, si folosim un stil cét mai didactic cu putinta, sa asigurdm, prezentand (fara dogmatism) bazele teoretice, o des- chidere spre practica. Editarea Noului curs de psihologie la Presses Universitaires de France situeaza aceasta lucrare in perspectiva importantelor serii de publi- cafii care au contribuit atat de mult la pregatirea universitara a psi- hologilor din Franja, ale céror repere majore sunt constituite de ma- rile Tratate aparute la Presses Universitaires de France, tratatele lui Fraisse si Piaget (de psihologie experimental), Reuchlin (de psiholo- gie aplicata), Daval, Bourricaud, Delamotte si Doron (de psihologie sociala) sau Widlécher (de psihopatologie). Sperdm c& aceastd noua lucrare va fi la indltimea celor care au precedat-o! Serban Ionescu si Alain Blanchet, Saint-Denis, august 2006. Introducere Psihologia clinica si psihopatologica: ; o indispensabila abordare multidimensional Aceastd lucrare situeaza psihologia clinica si psihopatologia intr-o perspectiva istorica, pe plan francez $i, intr-un mod mai amplu, in- ternational. Ambifia noastra este de a prezenta, dintr-un punct de ve- dere didactic, evolutia conceptelor, a teoriilor si metodelor psiholo- giei clinice si psihopatologiei. oe Degi influenfa marilor curente teoretice $i caracterul lor uneori con- tradictoriu suscita si la ora actuala dispute intre diferitele scoli, psi- hologia clinica nu se fundamenteaza pe niste concepte imuabile. Aceasta a extras o serie de valori din domeniile filosofiei, antropolo- giei, medicinei si psihanalizei, care reprezinta un inevitabil soclu al constructiei sale actuale, dar ramane deschisa si intr-o perpetua evo- lutie. Iata de ce, in secolul al XXI-lea, integrarea aportului neurostiin- telor a devenit indispensabila. ae Autorii doresc si arate cd psihopatologia se afla la rascrucea mai multor modele teoretice, clinice si terapeutice. Ea este in masura sa formuleze un model integrativ al fenomenelor mentale si al compor- tamentelor patologice, astfel cd nu se lasa subjugata de o singura abor- dare ce-ar determina-o sa privilegieze formule de genul ,,totul sta in organic’ ori ,,totul sta in afect’”. Opfiunea autorilor este sa demonstre- ze ca, in psihologia clinica si in psihopatologie, un fenomen trebuie sa fie clarificat prin diferitele curente existente. In felul acesta, atunci cand clinicianul alege un anumit tip de abordare pentru a stabili un diagnostic ori pentru a propune o terapie, pare esential ca el si o faca avand in minte toate celelalte modalitati de intelegere posibile. ; Un alt scop al acestei lucrari este si sa pledeze in favoarea metodei si mijloacelor clinice si mai ales a tehnicilor consultatiei clinice. Aut” rii, toti clinicieni, insista pe locul esential al ,subiectului” care se atla in centrul evaluarii si al ingrijirii.22 Serban Ionescu gi Alain Blanchet Mai mult, problematica intimitatii si a suferintei specifice dome- niului psihologiei clinice si psihopatologiei se sprijind pe regulile de eticd si deontologie care raman niste preocupari constante in volumul de fafa. Michéle Montreuil si Jack Deron. PRIMA PARTE Istorie si baze1. Istorie, teorii si metode de Jack Doron si Jean-Louis Pedinielli A. Istoria psihologiei clinice de Jack Doron I. Crearea conceptului de psihologie clinica Psihologia clinica a fost creata in Franta la sfarsitul secolului al XIX-lea, pornind de la o dubla origine: filosofia si medicina. ,,Psiho- logia care se naste astfel este riguroasa datorita medicinei, umanista datorita filosofiei” (C. Prévost, 1988, p. 7). Termenul insusi de psiho- logie clinicd apare in aceeasi perioada in Statele Unite ale Americii multumité unui psiholog, Lightner Witmer (in 1896), format pe lan- g4 Wundt in Germania. Novatoarea lui propunere nu s-a bucurat de cine stie ce succes in propria-i fara, unde psihologii n-aveau ochi de- cAt pentru spiritul stiintific si nu aratau vreun interes pentru 0 disci- plina care incerca sa trateze persoanele cu probleme. in aceeasi pe- rioad&, in Franfa, in 1897, a fost creata ,, revista de psihologie clinica si terapeutica”, care a aparut pana in 1901, fondata de doi medici, Hartenberg si Valentin, a caror sursd de inspiratie a constituit-o $coa- la de la Nancy. Programul acesteia este uimitor de modern si 0 dife- rentiazd de psihologia experimentala care ,izoleaza si disociaza ele- mentele vietii psihice” (ibid., p. 23): , Dimpotriva, preluand din cercetarile de laborator o serie de pretioase informatii, psihologia cli- nic observa chiar viata psihologica, vazuta ca un tot concret si real... sarcina nu este schematizarea, ci individualizarea” (ibid., p. 23, 24). Nu este lipsit de interes si subliniem intreg titlul acestei reviste, ,,re- visti de psihologie clinica si terapeutica”, ce insista asupra unei di- mensiuni fundamentale a psihologiei clinice, dimensiunea psihotera-26 Serban Ionescu si Alain Blanchet peutica. De fapt, revista a fost creaté de cativa medici care se opu- neau, in numele psihologiei, altor medici (Charcot si curentul de la Salpetriére), mari specialisti in sugestie si isterie. Potrivit lui Claude Prévost, motivul pentru care aceasta revista, bine informata in privin- fa lucrarilor lui S. Freud, nu mai apare este reprezentat de faptul cd neurologia se impune atunci in viata medicala. II. Un somn indelungat Dupa Primul Razboi Mondial, curentul subteran a continuat sa subziste in ciuda tuturor vicisitudinilor. fn Franta, psihologia este o discipliné marginala, din cadrul filosofiei imperiale, impartasind cu sociologia si antropologia statutul de discipline minore in curs de dez- voltare. Ceea ce viza omul in totalitatea si fn capacitatea sa de a con- strui un proiect semnificativ tinea de filosofie si religie. Schimbarile in psihopatologie proveneau din fenomenologie si psihiatrie, de-a dreptul stralucite in Germania fnaintea preluarii puterii de c&tre na- zisti, si care au dainuit in Elvetia germanica. La sfarsitul secolului al XiX-lea, singurul proiect de psihologie clinica cu adevarat novator a fost psihanaliza, a crei viziune a fost ignorata in Franta, exceptie fa- cand cercul foarte restrans si exotic al suprarealismului insufletit de André Breton. Scrierile sale referitoare la revolutia suprarealista, ce se ridica impotriva violentei si cruzimii masacrelor razboiului din 1914-1918, sunt o viguroasa pledoarie pentru folosirea psihanalizei nu in scopul tratarii bolnavilor, ci pentru inventarea vietii, utilizind fortele inconstientului cu un obiectiv eliberator: ,Omul propune si dispune. Nu fine decat de el s4-si apartina intru totul, adicd s4-si pas- treze intr-o stare de anarhie sleahta de la o zi la alta mai de temut a propriilor dorinfe. Poezia il invataé cum” (André Breton, 1924, p. 28). Curentul suprarealist, in poezie, in pictura, in sculptura si cinemato- grafie, a fost extraordinar de novator. Era partial legat de psihanali- za, nu ca o disciplina burgheza care-si ciuta recunoasterea, ci ca un curent de eliberare impotriva opresiunii familiei, artei si religiei. Cu toate acestea, exista si o vibranta pledoarie filosoficd a lui Politzer impotriva psihologiei experimentale care nu se ocupa decat de niste probleme foarte indepartate de cele ale fiintelor umane. El insistd, cu multd patima gi indreptatire, asupra importantei ,,dramei” ce ingaduie, Istorie, teorii si metode 27 de una singura, intelegerea adevarului fiintei umane in lupta cu gre- utdtile vietii. Psihologia clinica disparuse ca atare. Fa a supraviefuit la Janet, capatand forma psihologiei medicale. Acesta dezvolta totusi me- toda clinica in lucrarile sale si mai cu seama intr-o carte, De l’angoisse a l’extase, consacrata in esenta unui caz in care abordeaza fenomenele inconstiente si psihastenia. De asemenea, Piaget, in lucrarea sa Repre- xa zentarea lumii la copil (1926), evoca ,,metoda clinica” si ,examenul cli- nic’, in conformitate cu care semnificatiile date faptelor observate au mai multa importanfa decat eventualele legaturi de cauzalitate con- struite pornind de la niste rezultate ale cercetarii experimentale. In sfar- sit, lucrarile lui Binet si Simon si ale lui H. Wallon, chiar daca nu tin in mod direct de psihologia clinica, ci de psihologia dezvoltarii, s-au in- faptuit pornind de la intrebari clinice: ce se poate face pentru ai aju- ta pe copiii care nu invata la scoala, ce se poate face pentru copiii in- stabili? Intrebari care mai sunt si acum de actualitate. Profesia de psiholog clinician in Statele Unite ale Americii a fost oficial creat in perioada de razboi, in cadrul armatei, in scopul eva- luarii si selectionarii contingentelor, dar si pentru a-i ajuta pe comba- tanfii care sufereau de nevroze traumatice. In 1947, acesti psihologi se hot&rasc s& creeze profesia ca ,savanti-practicieni” (doctori in psi- hologie) care practicau evaluarea, diagnosticarea $i tratamentul psi- hoterapeutic, sprijinindu-se nu pe niste idei magice ori ideologice, ci pe un corpus de cunostinte provenite din cercetarea stiintifica. Hl. Nasterea psihologiei clinice franceze in Franta, in 1949, Daniel Lagache, intr-un text bine cunoscut de- spre unitatea psihologici, defineste intr-un mod foarte clar si novator ceea ce poate fi psihologia clinica in Franta de dupa razboi. Este o dis- ciplinad care nu mai existase niciodat& pana atunci si care avea sd se emancipeze, o data cu psihologia si ca toate stiinfele omului, de filo- sofie. Punctul comun al acestei generatii de psihologi este faptul ca, la origine, sunt filosofi si medici. De data aceasta, psihanaliza nu mai este legaté de atdt de rodnicele exuberante ale suprarealismului, ci de céutarea unei respectabilitafi impotriva cdreia era o moda sa te pre- faci c& te revolti. Cum acesti pioneri aveau o pregatire de filosofi, se poate constata cd tot mai nutreau niste pareri moderate in privinta28 Serban Ionescu si Alain Blanchet psihanalizei, cici invafaseri sa compare diverse sisteme de gandire. Prin urmare, dupa razboi a fost creat 0 psihologie clinica inovatoa- te, in cadrul studiilor de psihologie, nu f&ra conflicte, mai ales cu co- legii de psihologie experimentala. Faimoasa complementaritate dintre psihologia experimental si psihologia clinica era perceputa ca fiind mai degraba diplomatica sau politica, dar a ingiduit 0 dezvoltare ce poate fi considerata ca para- lela, presdratd cu conflicte mai mult sau mai pufin violente. Din per- spectiva lui D. Lagache si Favez-Boutonnier, psihologul clinician tre- buia sa studieze ,omul intreg in situatia data”, iar scopurile sale erau: 8a consilieze, s4 vindece, s& educe ori si reeduce” 1949), iar apoi sd previna $i sé rezolve un conflict” (1951) (D. Lagache, in C. Prévost, 1988, p. 48). Demersul diagnosticarii intemeiaza disciplina: , Diagnos- ticarea este actul esential al psihologiei clinice; ea se poate reduce la diagnosticare; dacé o depaseste, in toate momentele, diagnosticarea ramane demersul esential, deoarece stabileste baza rationala si real a oricarei actiuni psihologice” (1951) (ibid., p. 50). Bineinfeles cé pentru punerea acestor diagnostice psihologice era necesar sd se dezvolte anumite instrumente si lumea a asistat la o mare dezvoltare a testelor cognitive, vizualo-motorii, de personalitate si a primelor chestionare de evaluare din diferite sectoare ale functionarii vietii psihice. Principala problema era si rdmane inc evaluarea fiabi- litafii acestor instrumente si se poate spune ca profesia s-a construit pe legitimitatea acestora si pe calitatea bilantului psihologic. fn spatele scenei acestui teatru pana la urma foarte constructiv, s-a jucat 0 tragico- medie legata de viata institutionald a societatilor psihanalitice. Multi- plele sciziuni inerente acestei discipline au otravit evolutiile psiholo- giei clinice care a fost considerata pentru 0 perioada doar ca spatiul de manevra al conflictelor dintre diversele institutii psihanalitice. In ciu- da luptelor care nu se referd in mod direct la disciplina noastra, aceas- ta a fost prinsa in bataliile ideologice cu final neasteptat. fn mai 1968, acest echilibru foarte rodnic si novator intre psihologie, psihopatolo- gie si psihanaliza s-a destramat, iar riscurile unor derive sectare s-au agravat. Atotputernicia ,,psihanalismului” (R. Castel) s-a dezvoltat, caci ea a permis linistirea unor indivizi distrusi din pricina cdderii mar- xismului, stangismului $i catolicismului (Turkle Sherry, 1978). Psih- analiza, atat de bogata din punct de vedere clinic, s-a transformat, din pacate, intr-o gandire fara nuante, 0 scolastica a dorinjei, pentru o ma- joritate a psihologilor gi psihiatrilor. Sloganurile au inlocuit reflectiile, Istorie, teorii si metode 29 perspectivele critice legate de cercetarea in psihologie, psihopatologie si neurostiinfe au devenit, in cel mai bun caz, indiferente si, in cel mai rau, scandaloase, deoarece afectau subiectul si discursul acestuia. Din fericire, la clinicieni, inclusiv la aceia care sunt competenti in psihana- liza, a dainuit o traditie de toleranta, de deschidere si de curiozitate intelectuala insufletita de o atentie acordata cercetarii stiintifice, fapt care a ingaduit pastrarea elanului fondatorilor. B. Teoria si metodologia psihologiei clinice, de Jean-Louis Pedinielli su La ora actual, in uzul curent, termenul de ,,psihologie clinica” are mai multe sensuri: un domeniu, ,,clinica”, o practica, o metoda, o sti- infa. Originalitatea sa rezida in faptul cd este totodata o activitate prac- ticd (diagnosticare, evaluare, terapie...) si un ansamblu de cunostin- fe: nu este nici stricta aplicare a unei teorii intr-o activitate practicd, nici edificarea unui ansamblu de cunostinte pornind de la experimen- tare sau rationament. Ea se hraneste din practica curenta, din intalni- rea unor indivizi sau grupuri aflate in suferin{a, in dificultate. Aceas- ta practicd se fundamenteaza pe niste cunostinte ,,clinice” pe care le gi imbogateste. Astfel, vom considera ca psihologia clinica se bazeaza pe o meto- da care respecta anumite principii sau care se inspira din ele atunci cand este posibil si dezvolt& un domeniu foarte vast (mergand de la psihopatologie ia patologia sanatatii, la dezvoltare si la social) in care tehnici mai obiectivante pot sa fie utilizate in mod ocazional, cu con- ditia s4 ramana fidela referintei la subiect. Ne exprimam acordul cu definitia lui Anzieu: ,, Aceasta este o psihologie individuala si socia- la, normala si patologica; se refera la nou-ndscut, copil, adolescent, ta- narul adult, omul in puterea varstei, fiinta care imbatraneste si pana la urma moare. Psihologul clinician indeplineste trei mari functii: de diagnosticare, de formare, de expert care aduce punctul de vedere al psihologului pe langa alti specialisti. Psihologul clinician are si o pre- gatire de bazd necesara, dar nu suficienta pentru a deveni, eventual, Ppsihoterapeut, lui revenindu-i indatorirea de a dobandi in alt parte30 Serban Ionescu si Alain Blanchet solida experienta psihanalitica ceruta, personala si tehnicd. O diferen- tiere, mai usor de stabilit pe hartie decat in practic, trebuie totusi s& fie menfinuta ca fiind capitala: psihologul clinician are de-a face cu anumite ,,efecte de transfer” pe care este nevoit sa stie sd le identifi- ce; numai psihanalistul indeplineste un travaliu asupra ,nevrozei de transfer“ (D. Anzieu, 1983, p. 36). Definitia lui Didier Anzieu este ex- tensiva, dar trebuie totusi sa fie reactualizata, deoarece psihologii sunt de-acum inainte considerati si psihoterapeuti, lor revenindu-le inda- torirea sé-si completeze pregatirea. Pe urmele lui Lagache, se poate aprecia ci miezul metodei clini- ce este reprezentat de , studiul de caz”: intalnire a unui sub 2 at oc, rezentat Ge ,Stuciui ae cazZ ; intainire a unui su t i€Ct CON- siderat singular, constituit de o istorie specifica si perceput in totali- tatea sa (tulburdrile sunt raportate la tot ceea ce este, iar intregul situatiei este luat in calcul in intalnirea cu acesta), refuz al obiectivis- mului, sensibilitate la istorie, importanta a relatiei observator—obser- vat, transferul... Desigur, metoda clinica ce respecta aceste principii se poate aplica si in alte domenii in afara studiului de caz: examen psihologic, observare a grupurilor $i a indivizilor, cercetare, aplicare de teste, abordare a unor situatii institutionale... (Guillaumin, 1977; Schauder, 2004; Emmanuelli, 2004). Studiul de caz (Doron, 2001; Pe- dinielli si Fernandez, 2005) se bazeaza, intr-adevar, pe diferite meto- de (consultatie, observare, teste...) care pot fi folosite si izolat in anu- mite situafii, dar a cdror utilizare ramane conforma principiilor metodei clinice. I. Studiul de caz Sub acest termen se desemneaza o constructie a clinicianului care se bazeaza pe un mod de a solicita si apoi de a considera anumite in- formatii provenite de la pacient: persoana vorbeste despre ea insasi instituindu-se ca subiect al propriului discurs. Studiul de caz incepe, asadar, prin modul in care subiectul vorbeste despre sine insusi. Totusi, el nu vorbeste singur, ci cu cineva care ti impulsioneaza dis- cursul, fl ascultd, ii raspunde, ba chiar il solicita in anumite puncte. Prin urmare, studiul de caz nu este un monolog, ci intru totul efectul intalnirii dintre un subiect care prezinta o problema, vorbeste despre ea, si un psiholog care il asculta si va reconstitui aceste elemente sub Istorie, teorii si metode 31 forma unei constructii inzestrate cu sens. Cazul poate fi conceput ca atare, ca modul in care o persoana exprimd ceva despre ea insdsi, dar si ca o situatie originala ce permite punerea in eviden{a gi infelegerea unor fenomene specifice: patologie, suferinta subiectiva, moment al dezvoltarii, situatie existentiala... Psihologia clinica a cdrei practicad se bazeaza pe analiza cazurilor individuale fara obiectivism isi cla- deste deci cunostinfele pornind de la aceste cazuri, defineste struc- turi, procese, regularitati, ipoteze explicative, constructii, a cdror per- tinenta (euristicd) o pune la incercare in alte situatii (alte cazuri sau alte grupe de subiecti). Studiul de caz corespunde unor operatii diferite, doua la numar. Prima etapa este cea a muncii clinice concrete si seaman cu 0 pro- cedura de culegere a informatiilor, adaptata fiecdrui subiect. A doua etapa consta in elaborarea acestor informatii sub forma unei construc- tii care corespunde principiilor fundamentale ale metodei clinice si care vizeazd sd prezinte elementele evidente ale istoriei $i subiecti- vitafii, dar si modurile de rezolvare a conflictelor. In practic, con- struirea studiului de caz este adesea realizata la capatul diferitelor examinari ori al monitorizarii pacientului. Existaé insa si situatii in care se inregistreaza fie anumite etape intermediare ale studiului de caz, fie reluari regulate ale acestuia, mai ales in cazurile de psihote- rapie: ,cazul” poate constitui in mod regulat obiectul unei reflecfii in care concluziile anterioare sunt puse sub semnul intrebarii, regan- dite, reconstruite in lumina noilor informafii. Studiul de caz are o seamé de particularitati care il diferentiaza de alte forme de prezen- tare a situatiilor clinice: singularitatea, totalitatea, istoria, relatia din- tre subiecti. Acesti invarianti sunt cei ai metodei clinice, asa cum 0 concepe Lagache. Scopul respectului fata de singularitatea vietii este ca subiectul, mai precis cazul, s4 fie tratat ca un fenomen inedit si sa nu fie redus la ceea ce ar putea el si exemplifice (tipul de patologie, de pilda). Ca- zul este unic (orice caz este unic: de fapt, demersul este acela care transforma un caz ,,banal” — in ochii unora — intr-un caz ,,unic”, in masura in care clinicianul insistA asupra caracteristicilor radical ori- Sinale ale respectivului caz) si totodata singular (termenul desem- nand in acelasi timp individualul, particularul, ceea ce deosebeste un individ de altii, raritatea). S4 consideri istoria unui pacient ca un /caz singular” inseamné sa fii atent la ceea ce nu se confunda nici cu evidentele, nici cu obisnuinta, nici cu normalul (in sensul a ceea ce