Sunteți pe pagina 1din 5

Scoala Postliceala Sanitara Traian Lalescu

INGRIJIREA PACIENTILOR VARSTNICI


-Geriatrie-

Eleva:

AMG III C

INGRIJIREA BOLNAVILOR VARSTNICI

Procesul de mbtrnire se instaleaz la varste foarte diferite, se obisnuieste n general sa


fieconsiderati varstnici cei trecuti de 65 ani.
Particularitatile de ngrijire ale bolnavilor varstnici izvorsc din caracterele fiziologice si
patologiceale varstei inaintate.
Datorita reducerii fortelor fizice si a capacitatii de acomodare oamenii n vrst ajung de
multe ori la spital n stare de subnutritie cu hipovitaminoze policarentiale, igien neglijata.Omul
n vrst poate contracta toate bolile varstei mai tinere, ns din cauza reactivitatii modificatea
organismului acestea au o evolutie aparte, caracterizata printr-un debut ntotdeauna
insidios,simptomatologie monotona si de multe ori deosebit, uneori chiar contrar evolutiei
obisnuiteacelorasi boli.
Majoritatea problemelor de ngrijire izvorsc din indisponibilitatea bolnavului de a se
acomoda.Circulatia deficitara a sistemului nervos central prin vasele sclerozate duce la scaderea
activitatiicerebrale cu aparitia frecventa a tulburarilor de memorie. Acesti bolnavi n mediul lor
obisnuitfamilial triesc o viat echilibrat, ns n conditiile noi ale mediului spitalicesc se
dezechilibreazsi devin nelinistiti, agitati. Tocmai din acest motiv spitalizarea varstnicilor nu
trebuie prelungit.Igiena bolnavilor varstnici se face cu aceleasi tehnici ca si a celorlalti bolnavi,
avnd grij doar de particularitatile fiziologice si patologice ale varstei
PRIMIREA PE SECTIE SI AMPLASAREA BOLNAVULUI
-el nu trebuie s aiba impresia ca este o povar pentru personal sau pentru restul bolnavilor.
-deoarece se orienteaz mai greu este important sa le artm WC, baia, eventual salile de
tratament, chiar de mai multe ori
-ei tolereaz foarte greu zgomotul si de aceea este indicat sa fie amplasati ntre bolnavi mai
linistiti de vrst lor
-evitarea circulatiei lor pe scari
-evitarea amplasarii lor sub geamuri sau lng us din cauz c lor nu le place frigul
-cu ocazia examinarilor paraclinice, sa fie mbrcati corespunztor anotimpului, sau acoperiti
dac sunt transportati cu targ sau caruciorul
COMPORTAREA FATA DE BOLNAVII VARSTNICI
-asistenta medicala trebuie s incerce dezobisnuirea lui de obiceiurile formate n cursul anilor

-activitatea trebuie planificat n asa fel nct sa nu urgenteze bolnavul n aranjarea treburilor sale
-la nevoie cu mult tact sa-l ajute dar sa nu le execute n locul lui
-pregatirea psihica a bolnavilor pt efectuarea procedeelor de investigatie si tratament
-acordarea atentiei bolnavului varstnic si a stimei indiferent de stare n care se gseste bolnavul
IGIENA CORPORALA
-igiena trebuie supravegheata chiar dac ei si-o efectueaz singuri.
- piele lor uscata si atrofiata nu tolereaz baia zilnica, de aceea imbaierea se face odat sau de 2
ori pe sptmn, cu spun neutru, cu foarte mare atentie pentru a nu leza pielea fragila
-barbatii vor fi rasi n mod regulat, femeile pieptanate, unghiile intretinute
-intretinerea protezelor dentare
-nu se frictioneaza pielea cu alcool cci o usuc mai tare si o predispune la leziuni
-masajul se face cu parafin sau lanolina
ASIGURAREA ODIHNEI PASIVE
-deoarece vrst impune repaus mai mult la pat, pentru a fi odihnitor, acesta impune respectarea
unor tabieturi si a pozitiilor dorite de bolnav
-suprafata patului trebuie s fie ntotdeauna neted pt a evita escarele de decubit
-pentru a prevenii escarele de decubit se impune ca mobilizarea lui sa fie cat mai precoce sau n
cazul n care nu se poate atunci schimbarea pozitiei n pat tot la 2 ore
-are loc schimbarea ritmului nictemeral, ei dor ziua iar noaptea sufer de insomnia si nu
reactioneaz foarte bine la calmante si hipnotice. Adorm mult mai linistiti sear dac le faceti
ovizit inaite de culcare.
ALIMENTATIA VARSTNICULUI
-ei sunt de obicei inapetenti, datorit ori bolii ori spitalizarii si neadaptarii laregimul alimentar
-de aceea le trebuie asigurat dac boal nu impune pretentiile lor calitative . Seara ei consuma
de obicei numai lichide, n special sub forma de lactate
-necesitatile lor calorice nu sunt foarte mari de aceea nu trebuie insistat asupra consumului de
glucide si lipide, pentru a putea introduce mai usor necesarul de proteine, saruri minerale si
lichide, deoarece varstnicii se deshidrateaz foarte usor

-in caz de refuz al consumului de lichide se trece la hidratare parenterala.


SUPRAVEGHEREA TRANZITULUI INTESTINAL SI AL DIUREZEI
-este foarte important supravegherea atenta deoarece ei uita emisiunile de urina si fecale si
adesea solicita purgative n mod inutil.
-constipatia habituala a varstnicilor trebuie rezolvata pe cale dietetic, clisme evacuatoare
-starile de incontinenta se raporteaz imediat medicului.
INGRIJIREA BOLNAVILOR MURIBUNZI SI SARCINILE ASISTENTEI DUPA
CONSTATAREA DECESULUI
Sfarsitul vietii bolnavului spitalizat poate sa fie brusc sau lent, n functie de cauza. De cele
mai multe ori este un proces agonizant, n cursul cruia se modific functiile vitale ale
organismului. Circulatia se nrutteste, respiratia devine greoaie, iar activitatea SNC se
diminueaz.
Musculatura isi pierde tonusul, pozitia bolnavului n pat devine pasiv. Prin caderea
mandibulei gura bolnavului rmne deschis, respiratia este pe gura, limba se usuc. Ochii sunt
sticlosi, adnciti n orbit, nconjurati de cearcane, pleoapele stau n pozitie semiinchisa.
Bolnavul nu mai nghite nimic.
Pulsul este slab si neregulat, respiratia neregulat, saliva nefiind inghitita se scurge din gura
sau se aspira n laringe si trahee, provocand o senzatie zgomotosa horcaita. Unii mai vorbesc dar
cu greutate. Reflexele diminua progresiv, reflexul pupilar dispare sfinterele se relaxeaz. Cateva
respiratii profunde neregulate, urmate de oprirea respiratiei semnalaza sfarsitul vietii.
In timpul agoniei bolnavul nu va fi prsit pe motiv ca va muri.
Comportament lor n timpul agoniei este foarte diferit. Unii sunt cuprinsi de fric,
nelinistiti, altii au o comportare tulburat, iar altii isi asteapt sfarsitul linistiti.
Asistenta medicala trebuie s incurajeze pn n ultimul moment bolnavul moribund. De multe
ori chiar dac nu da semne, el aude ce se vorbeste n jurul lui.
Pentru a asigura linistea bolnavului si pentru a nu deranja si alti bolnavi, el va fi mutat izolat intro rezerva,sunt izolat de ceilati printr-un paravan.Asistenta medicala rmne n permanent alturi
de bolnav.
Bolnavul trebuie mentinut curat si uscat. Transpiratiile abundente vor sterse de pe fat, dac are
incontinent urinar sau de fecale se schimb lenjeria de corp si de pat si se aseaz sub el o

musama. Protezele dentare vor fi ndeprtate din gura, iar buzele vor fi ntretinute n stare
umed.Secretiile glandelor salivare si faringiene vor fi indepartate stergand caviatea bucala si
aspirand continutul . Ct timp reflexul de deglutitie este pstrat bolnavul va fi hidratat pe cale
oral, avndgrij ca lichidele sa nu patrunda n trahee. Se vor da cantitati mici, cu lingurita,
avnd grij mai mult de umezirea buzelor dect de hidratarea propriuzisa.
Bolnavul trebuie asezat comod avnd grij sa nu alunece si sa-i cad capul ntr-o parte sau
napoi.
-dovediti ntelegere si empatie pentru preocuparile bolnavului, temerile, indoielilelui
-informati-l asupra bolii si corectati informatiile eronate
-ajutati-l sa foloseasca propriile rezerve de speranta
-faceti-l sa inteleaga ca este iubit de membrii familiei
-asiguratii reconfortare spiritual
- chemati preotul.
Administrarea medicamentelor prescrise se face pn n ultimul moment, n special al
acelora care usureaz ultimele clipe ale bolnavului, si starea medicatiei dup pierderea
cunostintei bolnavului se face numai la indic medicului.
Instiintarea apartinatorilor se face de asistenta medicala. Daca ea considera ca se apropie
sfarsitul bolnavului ea anunta medicul. Este bine ca acesta sa fie prezent n momentul decesului.
Decesul se constata dup semnele de probabilitate a mortii: oprirea pulsului, respiratiei,
instalarea paliditatii cadaverice, relaxarea completa a musculaturii, abolirea completa a reflexului
pupilar. Semnele de certitudine ale decesului se instaleaz putin mai trziu (rigiditatea si petele
cadaverice)de aceea pacientul rmne n pat nc dou ore nainte de a-l transporta.Asistenta
noteaz n condic de predare medicamentele cae s-au dat bolnavului, procedeele de tratament
care i s-au aplicat n ultimele momente, comportamentul si simptomele observate ca si ora exacta
adecesului. Transportul cadavrului se face n liniste, cnd nu sunt bolnavi pe coridoare.Patul
trebuie apoi splat si la nevoie dezinfectat.