Sunteți pe pagina 1din 18

TEORIA ORGANIZATIILOR

CAPITOLUL I INTRODUCERE. NECESITATEA STUDIULUI


Tipuri de organizatii
Elementele unei organizatii
Concept in studiul organizatiei
CAPITOLUL II MEDIUL ORGANIZATIONAL
Ce inseamna mediul organizational ?
Unitatea de analiza (organizatia, populatia organizationala, grup organizational)
Ce este mediul extern ? Analiza PEST
Structura oranizationala : - mecanica
- organica
Factorii de mediu : - incertitudinea
- tehnologia
- dependenta de resurse
- responsabilitatea publica
Definitia proactivitatii
CAPITOLUL III TEORII ORGANIZATIONALE CLASICE
Principii
Reprezentanti ai scolii clasice : Henri Fayol, Frederick Taylor, Max Weber, Luther
Halsey Gulick.
Max Weber birocratia : - definitie
- caracteristici
- avantaje
- critici/dezavantaje
CAPITOLUL IV TEORII ORGANIZATIONALE NEOCLASICE
Reprezentanti : Chester Barnard, Herbert Simon s.a.m.d
Principiile teoriei clasice
Elementele componente ale procesului de decizie
CAPITOLUL V SCOALA RESURSELOR UMANE
Teoria XYZ
CAPITOLUL VI ORGANIZATIILE CARE INVATA
Definitie
Principii
Caracteristici
Conditii

CAPITOLUL I
INTRODUCERE. NECESITATEA STUDIULUI
Teoriile organizationale au ca obiect de interes organizatiile si dinamica lor.
De ce avem nevoie de organizatii ?
Una dintre cele mai largi acceptate viziuni asupra aparitiei organizatiilor este cea a
limitelor tehnologiei. Potrivit acesteia unele aspecte nu pot fi realizate la nivel individual, motiv
pentru care este necesar concursul mai multor indivizi care sa isi cumuleze fortele pentru
indeplinirea acestora.
O alta viziune referitoare la ratiunea de a fi o organizatie este abordarea economica care
justifica prezenta organizatiilor prin prezenta unor situatii in care tranzactiile de pe piata sunt mai
eficiente , in sensul ca implica marje mai reduse de costuri, daca sunt realizate la nivel
organizational decat la nivel individual.
O alta abordare este cea a scopului comun potrivit careia organizatia reprezinta efortul
concentrat al unor indivizi in vederea atingerii unor obiective comune, acest scop constituind
ratiunea de a fi a organizatiei. Acest scop comun diferentiaza organizatia in mod fundamental de
alte institutii sociale, precum familia sau grupul de prieteni a caror coeziune este pastrata mai
degraba prin legaturile de sange sau aspecte de natura emotionala decat de aspecte relationale.
Printre sustinatorii aceste viziuni se numara si Shein care ofera o definitie mai ampla a
organizatiei : ,,O organizatie reprezinta coordonarea rationala a activitatii unui numar de oameni
in vederea atingerii unui scop printr-o diviziune a muncii sau a functiilor si o ierarhie a autoritatii
si a responsabilitatii (Shein 1970).
Asadar pe langa scopul comun, definitia mai aduce in discutie si problema de diviziune a
munci si a ierarhiei.
Evident definitiile date organizatiei sunt numeroase insa varietatea si complexitatea
acestora difera de la un autor la altul dar mai ales de la un curent la altul.
Cea mai larg acceptata categorie de definitii este cea care marseaza pe dimensiunea
rationala a organizatiilor si care vede organizatia ca o entitate creata si dezvoltata in vederea
atingerii unor obiective specifice.
Asadar, abordarea rationala a organizatiei, subordoneaza existenta acestora unui scop
determinat, presupune structuri formalizate create deliberar si are o abordare mecanica a
procesului de functionare interna (organizatia este vazuta ca functionand asemeni unei masinarii,
programaa si orietenta spre executarea unei anumite functii).
Neajunsurile acestei abordari le reprezinta fie intrebarea : Cat de fiabila este o astfel de
gandire ? ( in conditiile in care ca participantii sa nu se identifice cu scopul organizatiei) fie
faptului ca scopul exista pentru a justifica in fapt actiuni deja realizate adica de a oferi o forma de
justificare pentru ce s-ar realiza.
Avand in vedere aceste neajunsuri a fost dezvoltata o noua abordare a organizatiei cea
natural sistemica. Aceasta pune accent mai pronuntat pe aspectele informale din cadrul
organizatiei si mai putin pe scopul formal al organizatiei , ca factor determinant al acesteia,
asadar daca abordarea rationala vede organizatia formalizata si ghidata de un element comun al
membrilor sai, perspectiva natural sistemica vede organizatia mai degraba de structuri si relatii

informale decat formale, si ca avand scopuri multiple si variate chiar concurentiale decat unul
singur si impartasit de toti membrii organizatiei.
Principalul punct de originalitate al acestei scoli este perspectiva conform careia
organizatiile sunt sisteme ,iar echilibrul elementelor componente ale sistemului este definitoriu
in vederea atingerii obiectivelor si a supravietuirii organizatiei.
Cu toate acestea ambele abordari se concentreaza asupra mecanismelor interne ale
organizatiei si mai putin asupra acesteia cu mediul.Astfel a aparut un nou curent de abordare a
organizatiei.. tocmai din acesta perspectiva a relatiilor cu mediu din care fac parte si cu care
interactioneaza.
Pornind de la perspectiva natural sistemica, cea din urma abordare denumita sistemic,
abordarea sistemelor deschise, vede organizatia asemeni unui organism care urmareste
supravietuirea,dar care in vederea atingerii acestui obiectiv, nu adopta o conduita pasiva fata de
mediu si incearca sa il influenteze,manifestand asadar o atitudine proactiva fata de mediu.
Importanta interactiunii cu mediu si a schimbului cu acesta reprezinta punctul esential al teoriei
si elementul principal de originalitate fata de celelalte 3 modele prezentate anterior.
Perspectiva rationala
-organizatiile sunt
instrumente create si
planificate in mode deliberat
pentru atingerea unor
obiective comune
-accentul este pus pe
structura formala ca
garantie a indeplinirii
eficiente a obiectivelor
-asimilarea organizatiei
asemenea unei masinarii
(perspectiva mecanista)

Perspectiva natural
sistemica
-se axeaza pe analiza
sistemului
-organizatia reprezinta un
organism viu care incearca sa
supravietuiasca intr-un mediu
incert si ostil (organizatia este
de tip reactiv , strict adaptiva)
-componentele
organizationale nu sunt
exclusiv rezultatul
planificarilor rationale, ci si
adaptarii spontane la mediu
-organizatia este privita ca un
mijloc de atingere a
obiectivelor,dar si ca obiectiv
in sine (supravietuirea) de
aceea pentru a supravietui
abandoneaza obiectivele
vechi in favoarea unora noi
-se punce accentul pe
dimensiunea informala in
cadrul organizatiei

Perspectiva sistemelor
deschise
-organizatia reprezinta un
organism viu care incearca sa
supravietuiasca intr-un mediu
incert si ostil
-se concentreaza pe analiza
mediului si pe schimbul
dintre organizatie si mai putin
pe analiza
intraorganizationala spre
deosebire de precendentele 2
-organizatia este proactiva
(adica se adapteaza mediului
si incearca sa il influenteze)
-rolul managementului :
gestionarea
activitatilor interne
actiune asupra
mediului

De ce studiem organizatia ?!
Printre argumente se pot numara numarul si complexitatea organizatiilor si prezenta
acestora in viata economica.
Importanta studiului rezida si in faptul ca fiecare dintre noi suntem implicati intr-o forma
sau alta intr-o organizatie sau intram in contact cu organizatii in fiecare zi.Contemporaneitatea
este caracterizata de o explozie a numarului de organizatii, intelegerea ratiunii aparitiei acestora,
a mecanismelor de functionare si supravietuire a relatiilor dintre ele si mediu este fundamentala
pentru a putea pe de o parte anticipa evolutii viitoare,iar pe de alta parte pentru a putea incuraja
sau descuraja anumite forme organizationale.
Un alt argument important il reprezinta puterea din ce in ce mai mare pe care anumite
organizatii o dobandesc la nivel societal sau chiar global.Criza economica inceputa in 2008 isi
are originea in disfunctionalitatile sistemului financiar si a fost incurajata de crearea unor situatii
in care sectorul bancar detinea resurse considerabil mai importante decat statul care il
gazduia.Intelegerea mecanismelor de functionare interne precum si a influentelor mediului care
au permis aparitia unei asemenea situatii nu se poate face in absenta unei analiza temeinice a
acestor organizatii.
Un alt argument rezida din dorinta de eficientizare a activitatii, sau de realizare a unor
deziderate precum eficacitate, echitate, etc., lucruri care nu pot fi atinse in absenta intelegerii
mecanismelor si a factorilor care conditioneaza asemenea performante.Asadar este putin
probabila sau de neinteles o crestere a performantelor organizationale in absenta unei analize
detaliate a mecanismelor organizationale indiferent ca vorbim de aspecte de management
operational sau management tactic sau strategic.
TIPURI DE ORGANIZATIE
Principalele tipuri de organizatii sunt :
1. In functie de beneficiarul lor primordial se pot identifica 4 mari categorii de organizatii :
a) prima categorie de organizatii are ca beneficiari membrii organizatiei si sunt definite ca fiind
organizatii mutual benefice (ex: partidele politice , sindicatele etc)
b) are ca principali beneficiari propietarii sau patronii, organizatiile fiind definte ca interesate de
afaceri (ex : majoritatea firmelor private care urmaresc profitul in beneficiul propietarilor sau
patronilor)
c) are ca principali beneficiari clientii sau publicul cu care intra in contact si poarta denumirea de
servicii (ex: clinicile medicale)
d) are ca beneficiari primordial publicul in general si poarta denumirea de organizatii publice
(ex: majoritatea institutiilor publice)
2. In functie de sectorul de apartenenta organizatiile sunt publice, private si non profit.
Din perspectiva sectorului de apartenenta organizatiile iau 2 mari forme : guvernamentale si nonguvernamentale (ONG) . ONG-urile pot fi la randul lor orientate spre obtinerea profiturilor sau
nu urmaresc asemenea obiective.

Avand in vedere aceste considerente organizatiile pot fi :


-

Guvernamentale sau publice (ex: primarii, instante de judecate,guvern etc)


Non-guvernamentale si orientate spre profit (ex: societatile comerciale etc)
Non-guvernamentale non-profit (ex: asociatii,fundatii etc)

Se ridica intrebarea de ce nu exista doar organizatii private ? dat fiind faptul ca acestea
reprezinta (potrivit teoriilor economice clasice) cea mai eficienta forma de organizare deoarece
sunt ghidate de dorinta individuala de maximizare a profitului si determina binelui universal
conform principiului mainii invizibile.Raspunsul il da chiar esecul pietei sau al functionarii
mainii invizibile, fapt care justifica existenta organizatiilor publice.
Dintre esecurile care fac utila prezenta organizatiilor publice se pot numara :
1. Concurenta imperfecta sau acea situatie in care exista ofertanti pe piata care pot influenta
pretul, adica pretul nu este fixat de cerere si oferta.Cea mai cunoscuta forma de concurenta
imperfecta monopulul , oligopulul, cartelul (producatorii se inteleg sa fixeze anumite marje
maximale si/sau minimale ale pretului)
Daca exista astfel de situatii cine le poate rezolva ?
Poate o organizatie private sa resolve aceste situatii ? Raspunsul este evident NU motiv
pentru care este necesara existenta unor organizatii publice care sa urmareasca un al interes decat
cel privat si anume pe cel public si care pe deasupra sa beneficieze de dreptul de utilizare
legitima a puterii in caz de nerespectare a reglementarilor impuse.
2. Bunurile publice reprezinta bunurile la care este greu sau chiar imposibil sa se limiteze
accesul unor persoane daca se permite accesul altora, cu atat mai mult cu cat un consumator
suplimentar nu ar aduce nici un fel ce costuri suplimentare.Trasaturile fundamentale ale
bunurilor publice sunt nondivizibilitatea ( nu pot fi impartite si vandute ) si nonexclusivitatea
( daca este folosita de catre o persoana nu inseamna ca nu pot fi folosite si de o alta persoana )
3. Externalitatile negative sau acele situatii in care participantii dintr-o tranzactie impun costuri
asupra unor indivizi care nu au luat parte la tranzactie.Altfel spus faptuitorii nu suporta
plenitudinea consecintelor ce deriva din actiunile lor, motiv pentru care le vor practica in exces
si/ci in detrimental intereselor legitime alte altor indivizi ex: poluarea.
4. Pietele incomplete apar in acele situatii in care desi exista cerere si disponibilitate de a plati
peste costul de productie nu exista furnizori.Desi o astfel de situatie pare irationala din
perspectiva legilor pietei,exista insa situatii in care ofertantii nu sunt dispusi sa-si assume riscul
unui esec,ca de exemplu situatia de a asigura impotriva inundatiile o zona cu potential de risc
ridicat.
5. Informatia imperfecta care justifica interventia statului prin institutiile sale. Ex: il reprezinta
piata medicamentelor in care partile pur si simplu nu se afla pe pozitii de egalitate, altfel spus
este foarte greu ca un comparator al unui medicament sa inteleaga plenitudinea consecintelor pe

care le are respectivul medicament,motiv pentru care exista o agentie guvernamentala care are
menirea de a verifica respectivele produse si de a permite lansarea acestora pe piata.
6. Somajul si inflatia apare cu regularitate in sistemul pietei libere.In absenta interventiei
statului consecintele somajului si inflatiei la nivel social risca a fi extreme de ridicate pe de o
parte,iar pe de alta parte pierderile din economie risca sa fie prea mari.
Desigur,pe langa esecurile pietei mai exista si alte argumente pentru existenta
organizatiilor publice (eficienta colectiva,echilibrarea interesului public cu cel privat,etc)
Se pune intrebarea de ce ar fi nevoie de organizatii nonguvernamentale si nonprofit ?!
Un raspuns il reprezinta dezinteresul de a furniza anumite servicii (profit redus, riscuri prea
ridicate) dar si din imposibilitatea statului de a se adresa tuturor problemelor care apar intr-o
societate.Astfel se considera ca ONG-urile pot sa raspunda in mod adecvat nevoilor unor
categorii specifice de indivizi care nu sunt deserviti nici de piata nici de stat.
ELEMENTELE UNEI ORGANIZATII
Organizatia a fost definita ca implicand un grup de oameni care isi pun in comun
eforturile in vederea atingerii unui anumit scop sau obiectiv,utilizand anumite tehnici si
tehnologii.Evident o organizatie exista intr-un anumit mediu si astfel un alt factor organizational
il reprezinta mediul acesteia:
1. Strucuta sociala : se refera la relatiile cotidiene dintr membrii organizatiei.
Structura sociala imbraca 3 forme simultane :
-

Normativa se refera la valorile normele si rolurile atribuite membrilor organizatiei.


Cultural-cognitiva (cunoscuta drept cultura organizational, se refera la credintele
commune ale membrilor organizatiei)
Structura comportamentala (aceasta nu vizeaza probleme de cum ar trebui ci aspecte
concrete , cum se deruleaza efectiv relatiile dintre membrii.

Cele 3 desi distincte sunt fundamental interdependente (comportamentul membrilor


organizatiei este influentat de regulamentul in functiune sau de cultura organizationala)
2. Participantii : sunt indivizii care in schimbul unor beneficii isi pun resursele la dispozitia
organizatiei. Acestia sunt : propietarii, membrii comunitatii, furnizorii, etc.
3. Scopul daca pornim de la definitia organizatiilor ca fiind entitati orientate spre atingerea unor
obiective predeterminate, scopul organizatiei este unul fundamental reprezentand insasi ratiunea
de a fi a organizatiei.In functie de scopul organizatiei se contureaza structura organizationala se
definesc rolurile membrilor organizatiei, sunt create posturile si sarcinile organizationale.

4. Tehnologia se refera la munca prin care organizatia incearca sa isi indeplineasca


obiectivele,fie ca este vorba de organizatii axate pe productie, fie ca este vorba de organizatii
axate pe servicii.Munca manifesta un anume grad de dependent fata de tehnologie. Pe langa
tehnologia fizica, factorul tehnologie mai include si tehnica indivizilor,expertiza si cunostiintele
lor care permit utilizarea tehnologiilor disponibile cat si completarea acestora.
5. Mediul organizatiile sunt dependente de mediul in care vietuiesc si de dinamica acestuia.
Desi la origini studiul mediului ca factor organizational a fost ignorat,curentele sucessive au
inceput sa acorde o importanta tot mai mare mediului ajungandu-se pana la punctual in care
anumite scoli sa conditioneze intr-u totul organizatia de mediul ei.
ALTE CONCEPTE ESENTIALE IN STUDIUL ORGANIZATIEI
In continuare vor fi abordate o serie de concepte necesare indeplinirii obiectivului de a
intelege mecanismele organizationale.
Un element esential pentru orice organizatie este structura organizationala.Aceasta este
definita ca fiind totalitatea modalitatilor prin care munca este impartita in sarcinile sale
componente si regrupata apoi intr-un tot,prin procesul de coordonare.
Structura organizationala are 2 mari forme :
-formala
-informala
Structura formala este cea prevazuta de documentele statutare ale organizatiei(ex:
regulament de functionare intern),iar structura informala este reprezentata de ansamblul
relatiilor sociale care se stabilesc intre membrii oranizatiei.
Asadar cele 2 elemente centrale ale structurii organizatiei sunt diviziunea muncii
(impartirea muncii in sarcini) si coordonarea diviziunilor cu scopul de a obtine garantia ca la
finalul procesului rezultatul dorit este atins.
Pe langa diviziunea muncii coordonare si .. un alt concept ce apar cu regularitate in
studiul organizatiei este ierarhia,reprezentata de raporturile de supraordonare respective
subordonare stabilite intre membrii organizatiei. Nivelul ierarhic indica succesiunea de posturi de
conducere aflate pe aceiasi linie ierarhica, in timp ce inaltimea piramidei indica distanta
piramidei si varful acesteia, principalul factor care influenteaza inaltimea piramidei fiind
ponderea ierarhica sau numarul de persoane conduse nemijlocit de un manager.Pe masura ce
ponderea ierarhica scade, inaltimea piramidei are tendinta sa creasca intrucat este nevoie de mai
multe niveluri intermediare.
Factorii care influenteaza ponderea ierarhica sunt : natura si complexitatea
sarcinilor,nivelul de pregatire al subordonatilor,posibilitatea de pricepere si prelucrare a
informatiilor sau dispersia teritoriala a obiectivelor conduse.

CAPITOLUL II
MEDIUL ORGANIZATIONAL
Problematica mediului organizational sau a influentei pe care mediul o exercita asupra
organizatiilor nu a prezentat interes pentru teoreticienii organizatiilor decat dupa cel de-al doilea
razboi mondial. Pana la acel moment conceptele care sintetizeaza abordarea organizationala erau
rationalitatea structura si performanta.Un aspect mereu prezent insa in teoriile organizationale a
determinat o largire a sferei de interes pentru practicieni si teoreticieni, acesta fiind motivul
pietei. Cum poate organizatia sa-si imbunatateasca situatia fata de competitori ? Cum isi poate
sporii productivitatea, performanta si profitul ? O varianta de raspuns o constituie analiza
mediului si incercarea de a maximize beneficiile oferite de mediu si de a minimiza impactul
negativ pe care l-ar putea avea.
Atentia acordata mediului a dat nastere scolii sistemelor deschise care se axeaza tocmai
pe modul in care organizatia interactioneaza cu mediul si a alimentat abordarea organizatiilor
potrivit careia nu exista o cale unica de organizare, ci in functie de mediul extern,o organizatie
trebuie sa isi structureze procedurile si mecanismele de functionare interna.
In primul rand,trebuie clarificat ce inseamna mediul organizational.Un raspuns la
aceasta intrebare ar fi tot ceea ce se afla in afara organizatiei.Insa se ofera ca si contra argument
variabilitatea in timp (in timp un element ce apartinea mediului exterior poate sa devina
componenta mediului intern, sau invers cand organizatia hotaraste sa externalizeze un anumit
mediu de activitate, de exemplu serviciul de contabilitate) mai mult se poate ca in anumite
situatii acelasi element sa fie inclus cand in mediul intern cand in cel extern.
In al doilea rand este important sa clarificam unitatea de analiza a mediului
organizational.Exista 3 posibile alternative :
1. Organizatia
2. Populatia organizational
3. Grupul organizational (sau ansamblul de organizatii interdependente intre ele indiferent
daca au acelasi obiect de activitate sau nu)
Unitatea de analiza este relevanta deoarece in functie de aceasta se pot schimba anumiti
factori de mediu ( spre ex: daca alegem ca unitate de analiza grupul organizational un element
extra-organizational de exemplu furnizor poate devenii element intern organizatiei ) Fiecare
dintre alternative prezinta avantaje si dezavantaje, drept pentru care se poate allege una sau mai
multe dintre acestea.
In al treilea rand trebuie analizat ce anume inseamna mediul extern. Cel mai des este
utilizata analiza PEST sau varatiuni ale acesteia. PEST este abrevierea de la politic ,

economic ,social , tehnologic. Asadar mediul extern este format din totalitatea factorilor de
natura politica, econimica , sociala sau tehnologica care exercita influente asupra unei anumite
organizatii.
Astfel la nivel politic trebuie urmarite aspect precum structure politice si legale, aliante
politice,structure legislative,reglementari antimonopol,stabilitatea politica,politica fiscala,sociala
si de somaj, politica comericala, cea de mediu,puterea grupurilor de interese si a sindicatelor.
Asadar, in analiza mediului se au in vedere si alte organizatii care ar putea sa influenteze
bunastarea propiei organizatii.
La nivel economic se au un vedere elemente precum ciclurile economice,lichiditatea de
pe piata,nivelul inflatiei,investiilor, rata somajului, costul energiei, evolutia PIB-ului,tipul
concurentei de pe piata,
La nivel social, se au in vedere aspecte precum stilul de viata,mobilitatea sociala,nivelul
de educatie,comportamentul consumatorului,modelele comportamentale.
La nivel tehnologic se are in vedere interesul autoritatilor fata de activitatile de cercetaredezvoltare,investitiile in cercetare-dezvoltare, viteza de transfer tehnologic,durata de viata a
produselor,costul schimburilor tehnologice.
Mediul influenteaza organizatiile si in consecinta acestea isi pot asuma anumite roluri in
raport cu mediul in care vietuiesc.
Succesul comercial depinde de masura in care organizatiile s-au adaptat la mediul in care
vietuiesc.Mai exact,orice organizatie se afla intre 2 mari alternative din punct de vedere
structural : o structura mecanica si o structura organic. Nici-o organizatie nu este total mecanica
sau total organica, iar proximitatea fata de una din cele 2 limite este data de stabilitatea mediului
in care acestea vietuiesc.Asadar, o structura mecanica se potriveste mediului stabil,predictibil,in
timp ce o structura organica se potriveste unui mediu instabil mai putin predictibil. Stabilitatea
mediului este stabilita in functie de 4 mari factori :
1.Cererea fata de produsele sau serviciile organizatiei
2.Numarul si natura competitorilor
3.Natura inovatiei tehnice
4.Politica guvernamentala in domeniul de activitate al organizatiei si la nivel de fiscalitate

La acest stadiu,se ridica intrebarea Ce inseamna organic si ce inseamna mecanic ?


In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile de organizare a celor 2 alternative de
organizare.
Trasaturile modelului mecanic

Trasaturile modelului organic

- conditionarea actiunii asupra evenimentelor


non-rutiniere de emitere a unor instructiuni
din partea superiorilor

-solutii de grup la problemele organizationale

- definirea exacta a drepturilor obligatiilor si


indatoririlor fiecarui membru ale organizatiei
(adica reguli clare de organizare interna)
-concentrarea pe mijloace,pe procesul muncii

-coordonarea se face prin credintele


commune si printr-un sentiment de
responsabilitate colectiva,si nu atat prin
structura ierarhica sau sistemul de reguli
-comunicarea se realizeaza atat pe orizontala
cat si pe verticala (are mai mult caracter de
consultare si informare decat de comanda)

-comunicarea este cu precadere pe vertical


-interactiunea limitata cu precadere la
raporturile superior-subordonat
-se asteapta supunere stricta din partea
subordonatilor
-luarea deciziei la varful piramidei
concentrate in varful ierarhiei
-motivarea se realizeaza prin sanctiuni si
recompense extrinseci

- interactiunea intre indivizi se realizeaza in


termini de echilibru (spre deosebire de
supra/sub ordonare
-dedicarea primeaza in fata loialitatii si
supunerii,decizia se ia in proximitatea
problemei in functie de compententa si nu la
varful ierarhiei in functie de autoritatea
informal
-motivarea este intriseca prin indentificarea
mediului organizatiei cu obiectivele
organizationale (de unde si un nivel crescut
de autocontrol si mai putin control extern)

Nu este de dorit ca o organizatie sa se plaseze cu desavarsire doar in una din cele 2


alternative de organizare,si asta deoarece nici-o organizatie nu se poate gasii intr-un mediu total
stabil sau total instabil.
In timp abordarea sistemelor organice si mecanice a suferit critici si completari. Una
dintre acestea este reprezentata de detalierea realizata in 2006 de catre specialist care precizeaza
ca o organizatie organica intr-un mediu instabil nu este intotdeauna potrivita ,aducand de
exemplu noile organizatii care intra pe piete relativ tinere si care datorita unei mai slabe
formalizari fata de furnizorii dj existenti pe piata sunt mai putin performante si competitive, pe

cand organizatiile cu un nivel de formalizare si specializare ridicat depasesc performantele


organizatiile cu structuri organice.
Pana la acest moment a fost abordata problema delimitarii dintre mediul extern si cel
intern.In continuare se va aborda problema modului complex in care mediul organizational
influenteaza activitatea organizationala.
Factorii de mediu extraorganizationali :
-incertitudinea are aparente contradictorii asupra organizatiilor.Astfel,daca in acceptiunea
specialistilor BURNS si STAKAL ,incertitudinea determina organizarea mai flexibila si
adaptabila,intr-un alt studiu realizat asupra Departamantului de Stat American ( echivalent cu
Ministerul de Interne) incertitudinea a determinat o crestere a birocratice la nivelul
departamentului deoarece a crescut cantitatea de informatii transmite catre department si s-a
intensificat tendinta inaltilor oficiali de a controla tot ce intra si tot ce iese din
organizatie.Aceasta stare a determinat supraaglomerarea . de unde si nevoia aparitiei
mai multor niveluri ierarhice si a unui nivel mai inalt de formalism procedural.Ceea ce in mod
normal trebuia sa determine o structura mai plata si mai putin formalizata,in acest caz a
determinat o ..
-tehnologia la nivelul acestuia sunt abordare 2 cercetari realizate de WORWARD si PUGH .
Concluzia cercetarii a fost ca tehnologia nu influenteaza prea puternic structura. Un alt factor al
mediului reprezinta dependenta de resurse.Pentru a putea raspunde actorilor externi care aduc
resurse esentiale pentru organizatie,managementul poate proceda la modificarea si adaptarea
relatiilor si proceselor de lucru astfel incat sa se raspunda asteptarilor actorilor sau chiar la
crearea de noi subunitati pentru a raspunde mai bine incertitudinii. Un alt factor de mediu il
reprezinta responsabilitatea publica care este un element ce influenteaza structura
organizationala in sensul in care expunerea managerilor la control extern sau la opinia publica
afecteaza delegarea si descentralizarea.Se considera ca pe masura ce responsabilitatea publica e
mai ridicata,probabilitatea ca autoritatea sa fie concentrata in varful ierarhiei creste.
Mediul afecteaza organizatiile dar si organizatiile pot afecta mediul . Aceasta calitate de a
influenta mediul de existenta si nu doar de a reactiona evolutiei mediului poarta denumirea de
proactivitate.
In primul rand o activitate poate sa isi schimbe in buna masura mediul de existenta prin
schimbarea domeniului de activitate.Un astfel de scenariu pune organizatia intr-un alt mediu
tehnologic ,social , si chiar economic . O astfel de posibilitate reprezinta o forma de alterare a
mediului de catre organizatie.In aceiasi directive,dar mai putin radicala este alternativa de a
schimba mixul de bunuri furnizate cu scopul de a altera cel putin o parte din mediu (ex: clientela
si competitia) , de a intra pe alte piete (ex: un producator de electrocasnice decide de a intra pe
piata de telefonie mobile),de a se exitinde pe orizontala sau pe vertical. O organizatie are si
alternative mai usoare de a influenta mediul de existenta cum ar fi prin campaniile publicitate

(caz in care se incearca alterarea clientelei si a competitorilor) prin lobby (caz in care se incearca
alterarea politicilor guvernamentale), crearea de asociatii impreuna cu organizatii similar.
Asadar, organizatiile nu se afla in pozitia dezavantajoasa de a asista pasiv la influenta
mediului asupra lor ci din contra dispun de mijloace complexe de alterare a acestuia.Astfel de
scenarii sunt valabile si pentru organizatiile publice (ex: universitatiile lanseaza anual campanii
de promovare pentru atragerea de studenti)

Cursul 4
Teorii organizationale clasice: Max Weber. Frederick Taylor.
Teoriile organizationale clasice, dupa cum arata si numele, au fost primele teorii
considerate traditionale si continua sa fie baza pe care alte scoli organizationale s-au construit.
Scoala clasica a dominat teoria organizational pana in anii 1930 si are o mare influenta
si in zilele noastre. Principiile sale de baza a fost stabilita odata cu revolutia industrial din 1700.
Aceste principii sunt:
1.Organizatia exista pt a realiza productie si obiective economice.
2.Exista o singura cale pt a organiza productia si aceasta poate fi gasita prin cercetare stiintifica.
3.Productia poate fi fi maximizata prin specializarea si diviziunea muncii.
4.Oamenii si organizatiile actioneaza in concordanta cu principiile economice rationale.
Aparitia sistemului de munca modern a individualizat concepte curente de organizare
economica si organizare de productie.Managerii trebuie sa organizeze productia pe scara larga
,sa coordoneze sis a controleze activitatea unui numar larg de personane si functii sis a mentina
cu o forta de munca bine pregatita si motivate. Centralizarea muncii in fabric,diviziunea
muncii,managementul specializarii au reprezentat preocuparile lui Adam Smith in lucrarea
Avutia Natiunilor : cercetarea supranaturii si cauzele ei. Capitolul despre diviziunea
muncii este cea mai influenta sic ea mai faimoasa declaratie despre ratiunea economica a
sistemului productive. Smith a revolutionat conceptiile despre economie si organizatie. De aceea
a fost definit in anul 1776,anul in care Cartea Bogatiilor a fost publicata,drept punctual de
inceput al teoriilor organizationale ca si stiinta aplicata si disciplina academica.
Henry Fayol (1841-1923) inginer francez,a fost cel care a dezvoltat prima teorie
cuprinzatoare a managementului. Lucrarea sa de baza Administration Generale et
Industrielle publicata in 1916 in Franta a fost aproape ignorata in SUA pana in momentul
traducerii sale in engleza in 1949.
Frederick Taylor parintele bine cunoscut al miscarii managementului stiintific
cunoscut sub numele de Taylorism. Avand ca punct de plecare idea ca exista one best way
(unica cale buna). Pt indeplinirea oricarei sarcini ce trebuie executate, managementul stiintific al
lui Taylor a incercat sa mareasca rezultatele prin descoperirea celei mai rapide,mai eficiente si
mai putin obositoare metode de productie.
Sarcina managementului stiintific ,odata ce one best way a fost gasita ,era sa
impuna aceasta procedura in propria organizatie. Taylor a oferit managementului stiintific ca si o
modalitate pt firme,pt a-si creste profitul si pt a-si creste productivitatea.
Taylor a avut un effect profund ,aproape revolutionar asupra domeniului
administratiei publice si a business-ului. Taylor a castigat incredere pt ideea ca operatiile

organizationale pot fi planificate si controlate sistematic de catre experti folosind principiile


stiintifice.
Lucrerea cea mai cunoscuta a lui Taylor este Principiile managementului stiintific
publicat in 1911.
Max Weber (1864 - 1920) sociolog cunoscut care a studiat situatiile birocratice.
Birocratia a aparut ca un viitor luminos si dominant al lumii contemporane.In mod characteristic
, birocratia se refera la un set specific de aranjamente structurale. Este foarte cunoscut faptul ca
aceste caracteristici numite birocratice influenteaza comportamentul indivivilor (clienti sau
birocrati) care interactioneaza intre ei.
Notes all the theory of organization a lui Luther Gulick (care a fost influentat de
lucrarea lui Taylor) este una din declaratiile majore ale abordarii principale de a conduce
organizatia. In aceasta lucrare a introdus Gulick faimosul POSDCRB care a reprezentat cele 7
functii majore ale managementului acreditiv:

Planificare

Organizare

Stuff

Directing

Coordonare

Raportare

Buget

Principalele administratii ale lui Gulick includ si unitatea de comanda si control.


Studiul organizational cu intermediul analizarii functiei managementului continua si
astazi in cadrul domeniilor teoriilor organizationale.
Frederick Taylor recunoscut ca primul dintre pionierii analizei managerial.
Principles of Stience Management publicat in 1912, Taylor a devenit fondatorul miscarii
cunoscute sub numele de Organizatia stiintifica a muncii. Este probabil pt prima data cand
se sustine in mod clar ca , pt a avea succes, o organizatie nu are nevoie de oameni exceptionali,ci
de o metoda stiintifica care sa asigure acest lucru.
Un concept nou pe care il introduce Taylor este cel de diviziune a muncii.
Managementul stiintific sustine o diviziune a responsabilitatii intre grupul managerial si grupul
care munceste.
Rolul managementului este de a strange informatii detaliate despre procesul muncii, de
a-l analiza si de a emite reguli care sa stabileasca cea mai eficienta metoda de a executa o
anumita sarcina.
Unele dintre metodele sale mai sunt aplicate cu success si astazi. Studiul timp-miscare
implica masurari si analize detaliate ale caracteristicilor fizice ale locurilor de munca (plasarea
instrumentelor si masinilor in relatie cu muncitorii,miscarile si timpul necesar accesului la ele).

Obiectivul acestui studiu a fost obtinerea unei harti care sa duca la o crestere a performantei pt
o anumita sarcina.
Taylor a enuntat cele 4 mari principii ale managementului stiintific:
1.Studiul stiintific al muncii: trebuie sa fie facut de catre o echipa de specialist. El faciliteaza
relatia definind procesele operative cele mai economice si stabileste cantitatea produsa de catre
un muncitor plasata in conditii optime de lucru.
2.Selectia stiintifica si pregatirea muncitorilor: pt o eficienta marita sunt necesare o selectie
sistematica dupa aptitudinile necesare specificitatii unei munci ,cat si pregatirea unui muncitor.
3.Aplicarea stiintei de catre muncitori - relationarea primelor doua principia.
4.Cooperarea stransa intre nivelul managerial si muncitor.
Convingerea lui Taylor este ca obiectivul principal al managementului este un profit
maxim atat pt patron, cat si pt angajat, managementul stiintific permitand muncitorilor sa-si
mareasca castigul cat si calitatea muncii. Taylor afirma ca pt un salariat nu este nevoie doar de
un salariu mare, ci si de o dezvoltare personala pt a pastra o munca eficace. Din perspectiva
patronului, o stare permanenta de prosperitate este mai importanta decat un profit maxim pe
termen scurt. O astfel de viziune sugereaza o interdependent a prosperitatii patronului si a
angajatului.
Una din criticile aduse conceptiei lui Taylor il reprezinta accentual pus de Taylor pe
programarea eficienta a sarcinilor,pe caracteristicile fizice ale muncii precum si lipsa oricarei
abordari a domeniului psihologiei muncitorului sau a influentei sociale, concluzia generala fiind
aceea ca Taylor a simplificat complexitatea pozitiei individului la locul de munca.
Cursul 5
(continuare Cap III Teorii organizaionale clasice)
04.11.2014
Henri Fayol a publicat n 1917 Administraia industrial i general
prevedere,organizaie, conducere, control, coordonare.
Fayol credea c managementul este universal aplicabil oricrui tip de organizaie.
Avea 6 principii:
-

tehnice (producerea de bani);


comerciale (cumprare, vnzare i activiti de schimb);
financiare (creterea i folosirea materialelor);
securitate (protecia proprietii i a persoanelor);
control i management (coordonare, control, organizare, planificare i conducere);

Dei, avea 6 principii interesul i accentual primordial al lui Fayol a fost pus pe principiul
final, cel managerial.
Principiul managerial se adreseaz variabilelor:
- diviziunea muncii;
- autoritate i responsabilitate;
- disciplin;
- unitate de comand;

unitatea conducerii;
subordonarea interesului individual i interesului general;
remunerarea personalului;
stabilitatea personalului;
stabilitate, ordine i echitate.

Fayol face repartiia activitilor pentru fiecare persoan din ntreprindere i trage
concluzii Activitile administrative sunt prezente peste tot i au o pondere din ce n ce mai
mare pe msura avansrii n ierarhie (prima concluzie), astfel c pentru persoanele din nivelurile
superioare ale ierarhiei devine obligatorie studierea tiinei administraiei (cea de-a doua
concluzie).
Fayol se concentreaz pe analiza activitilor administrative, activitile administrative
nereferindu-se la activitile despre material i maini, ele privesc doar personalul
Fayol stabile;te ]n urma acestei analize principii de administrare cu o larg valabilitate:
- diviziunea muncii (muncitorii trebuie specializai pentru creterea produciei);
- unitatea dup oameni (fiecare om trebuie s aib un singur ef,comanda dubl fiing o
serie de conflicte);
- gradul de descentralizare (depinde de calitatea i de activitatea personalului);
- ierarhia;
- o ordine material i moral (ordinea social ar reprezenta o organigram a ntreprinderii);
- autoritate i responsabilitate (este dreptul de a da ordine i puterea de a determina
executarea lor prin sanciuni);
- disciplina (obligaia de a respecta conveniile stabilite);
- subordonarea interesului individual i interesului general (scopurile ntreprinderii sunt
prioritare n faa celor personale);
- echitatea;
- remunerarea (trebuie s fie proporional cu eforturile depunse pentru ntreprindere);
- stabilitatea i unitatea personalului reprezint un factor de reuit i de fora
ntreprinderii;
- iniiativ (conceperea unui plan pentru a-i asigura n reuit).
Fayol considera c aceste principii de administrare sunt necesare i suficiente, adic orice
persoan care ar cunoate i ar respecta aceste principii pentru a ndeplinii n mod corect ntreaga
activitate administrativ. Aadear, Fayol considera c nu este nevoie de indivizi excep ionali i
doar de o tiin administrativ coerent.
Fayol pornete n analiza sa asupra ntrprinderii de la clasificare tuturor activitilor
acesteia. El clasific activitile n 6 grupe:
1. Activiti tehnice: - producie;
- prelucrare;
- fabricare.
2. Activiti comerciale: - vnzare;
- cumprare;

- schimb.
3. Activiti financiare: - cutarea;
- administrarea capitalului.
4. Activiti de securitate: - protecia bunurilor i persoanelor.
5. Activiti contabile: - inventar;
- bilan;
- statistici.
6. Activiti administrative: - prevedere;
- organizare;
- comand;
- coordonare.
- control.
Ca i n cazul lui Taylor, Fayol a fost ferm convins c o tiin a administrrii i o bun
cunoatere a acesteia sunt necesare ca o ntreprindere s funcioneze eficace.
Ambii teoreticieni au insistat pe anunarea unor principii de administrare valabile pentru
orice organizaie. Dup cum era de ateptat aceste principii au fost foarte criticate insistndu-se
pe dificultatea de a le implementa i pe disensiunile pe care le creeaz.
Cea mai solid critic vine din partea colii de resurse umane care atrage atenia asupra
totalei neglijri a dimensiunii psihologice i psihosociale ale organizaiei.
Max Weber
Termenul de birocraie este unul utilizat intens att de teoreticienii domeniului administrrii
, dar mai ales de oamenii politici, lucru care a condos la o nelegere greit a semnificaiei sale i
atribuirea unei conotaii negative.
Studiul administrrii este legt de conceptul de birocreie i de printele su Max Weber
(1864 1920).
n construcia modelului birocratic al administrrii,weber pornete de la analiza conceptului
de autoritate.
Autoritatea se refer la ansa ca un set de comenzi s fie respectat, executat de un grup de
indivizi. Conceptul de autoritate se leag de cel de legitimitate. Autoritatea legitim este cea
recunoscut i acceptat att de conductor ct i de cel condus.
Weber descrie puterea ca fiind probabilitatea de a ndeplini dorina cuiva indiferent de
propria dorin, n variant extrem reprezint abilitatea de a fora indivizii s se conformeze
unui anumit se de reguli. Efectele puterii depend de cine deine puterea, cum e perceput acea
persoan i de situaia particular n care este invocatsau utilizeaz puterea.
Weber considera c civilizaia uman a evoluat, trecnd prin diverse stri de fundamentare
a autoritii,pornind de la autoritatea de tip tradiional (chiar mistic) ajungnd n secolul al XIXlea la cea raional.
Weber catalogheaz autoritatea n 3 mari categorii:
1. Autoritatea tradiional are la baz normele, cutumele i tradiia existent care
determin restul indivizilor s accepte autoritatea conductorului,acetia consider autoritatea
conductorului legitim deoarece lucrurile s-au desfurat astfel de o lung perioad de timp.
Autoritatea tradiional se bazeaz pe retenia liderilor i acceptarea supuilor,a virtuiei,
exemple de astfel de organizare social bazat pe autoritatea tradiional sunt: triburile,
societile patriarhale sau matriarhale, un criteriu important n stabilirea poziiei n cadrul

grupului l reprezint vrsta , cei mai vrstnici ocupnd o pozi ie de autoritate cum este sfatul
btrnilor.
2. Autoritatea carismatic weber sugereaz c acest tip de autoritate are la baz
devotamentul de netgduit fa de sanctitate, eroismul sau caracterul exemplar al conductorului
i fa de normele i regulile instituite de acesta. Mai exact autoritatea conductorului asupra
celorlali se bazeaz pe carism, calitate pe care supuii o vd ca fiind unic i supranatural.
Existena i inexistena calitii n sine este irelevant , credin a supuilor i existen a ei este ceea
ce conteaz. De asemenea,Weber vede acest tip de autoritate ca o for creatoare opus tradiiei i
regulilor existente (are un caracter revoluionar).
Dintre cele 3 tipuri de autoritate, autoritatea carismatic este considerat de Weber cea mai
puin stabil deoarece are o baz inspiraional i dispariia persoanei duce la dispariia autoritii
(urmtorul lider ar putea s nu aib aceleai caliti).
3. Autoritatea legal = raional are la baz raionalitatea, adic ncrederea n legalitatea
legilor existente i dreptul care deine o poziie de autoritate s emit ordine sau comenzi.
Acest tip de autoritate este mai stabil i mai longeviv dect celelalte, presupune c apari ia
cadrului legal s-a realizat ntr-o manier just acceptat de membrii comunitii. Un element
important n aceast ecuaie este asocierea autoritii cu funcia sau postul nu cu individual care
ocup pentru o anumit perioad de timp a cea funcie sau post. Mai specific, ocuparea func iei
pe baza legii ofer autoritate individului.
Weber consider c acest tip de autoritate va domina societatea modern, deoarece
organizaiile tind spre organizare, raionalizare i rutin, iar autoritatea legal raional este
interpretat n acest fel i se exercit prin intermediul birocraiei.