DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL VII,

24.03.2016

3. Clauza clientului celui mai favorizat

Clauza clientului celui mai favorizat - o parte contrcatanta (promitentul), se oblig ca in
ipoteza in care pe parcursul executarii contractului va incheia cu un tert un contract similar, prin
care va acorda tertului conditii mai favorabile decat cele cuprinse in contractul in curs de
executare, se obliga sa aplice aceleasi conditii si in favoarea celeialalte parti contractanate
(beneficiarul clauzei), contractul fiind astfel adaptat in mod corespunzator. Aceasta este o
aplicatie la nivelul dreptului comertului international, deci la nivelul dreptului privat, a clauzei
natiunii celei mai favorizate din dreptul international public.
Comparatie intre clauza clientului celui mai favorizat si clauza ofertei concurente
Cele 2 se aseamana prin faptul ca amndoua au ca scop adaptarea contractului in cazul
producerii unor riscuri nevalutare de natura a perturba echilibrul contractual stabilit initial.
Deosebireile sunt majore:
Natura elementului de referinta - la clauza ofertei concurente mecanismul clauzei se
declanseaza atunci cand un tert face o oferta mai favorabila uneia dintre partile contractante, in
timp ce la clauza clientului celui mai favorizat mecanismul acesteia se declanseaza atunci cand o
parte contractanta face o propunere de contractare in coditii mai favorabile pt un tert. Ambele
clauze presupun asadar o conditie definitoarie si anume: - un regim mai favorabil acordat tertului
(poate fi vb de ex de un pret mai bun sau orice alte aspecte ale contractului).
Din punct de vedere al efectelor - clauza clientului celui mai favorizat trebuie sa opereze
de principiu in mod automat adica atunci cand o parte acorda conditii mai favorabile unui tert
trebuie sa le aplice si partenerului contractual. Daca de pilda partea Romana incheie un contract
pe 20 de ani pt vanzarea de eneregie electrica catre o firma Bulgara la pertul de 1 dolar kw si
peste 5 ani incheie un alt contract cu o firma din Ungaria unde vinde kw cu 50 de centi, daca
exsita o asemenea clauza a clientului celui mai favorizat in contractul cu frima Bulagara, partea
romana este obligata sa modifice contractul cu partea Bulgara.
Clauza clientului celui mai favorizat de principiu actioneaza atomat, daca nu actioneaza
automat, in aceasta situatie partile vor merge la un arbitru care are cele 4 posibilitati prezentate in
cursul anetrior.
4. Clauza de impreviziune (hardship) - este o clauza specifica pt riscurile nevalutare
mai ales. Def - este acea clauza contractuala prin care se prevede obligatia partilor de a proceda
la renegocierea contractului in cazul in care pe parcursul executarii contractului se produce o
imprejurarea de orice natura idependenta de culpa vreuneia dintre parti care afecteaza in mod
grav echilibrul contractual stabilit initial producand o ingreunarea substantiala a executarii
contractului de catre una sau de catre ambele parti contractanate.
Aceasta clauza este corespunzatoare in dreptul romanist clauzei de impreviziune. Clauza
de hardship este o abatre, o execeptie de la principiul fortei obligatoeii a contractului (pacta sunt
servanda) pt ca aceasta clauza permite judecatorului/arbitrului sa intervina in contract si sa
schimbe, sa readapteze contractul, at cand au intervenit imprejurari care modifica echilibrul
contractual initial. Clauza de impreviziune nu a fost prevazuta de VCC, acesta prevdea in mod
absolut principiul fortei obligatorii a contractului. Imprejurarile au determinat ca dresptul sa se
adapteze si in NCC sa fie reglementata teoria imprevizii in art 1271. Hardship-ul este
reglementat si in principiile dreptului comertului international - UNIDROIT.
Conditiile hardship
1) sa fi survenit un eveniment de orice natura care are influenta perturbatoare asupra
echilibrului contractual. Aceasta se aplica de regula pt risurile nevalutare, dar nu este exclusa
aplicarea clauzei si pt riscurile valutare, fiind o clauza cu caracter de generalitate.

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL VII,
24.03.2016

2) evenimentul de hardship trebuie sa fie independent de culpa partilor, adica sa nu fi fost

cunoscut de parti lamomemntul incheierii contractului sau sa fie in afara controlului partii
(imprevizibil) si partea sa nu-si fi asumat riscul cu privire la care evenimentul se produce.
Caracterul imprevizibil al hardshipu-lui se caracterizeaza in abstracto prin prisam a ceea ce ar fi
facut un comerciant rezonabil si prudent aflat in aceeasi situatie.
3) acest eveniment sa produca o ingreunare a executarii contractului de catre una din parti
(conditie definitorie), o ingreunare substantiala a executarii contractului de catre una din parti
(substanial hardship). Acest caracter substantial al ingreunarii se caracterizeaza obiectiv prin
prisma efectelor pe care le produce asupra contractului. De regula ingreunarea substantiala
inseamna atunci cand profitul pe care eu l-am estimat se reduce cu o un procent subtantial (de ex
10%).
4) sa fie inevitabil - ca efecte aceste ingreunari sa fie suportate de o singura parte.
Elementul de echitate este esential, ratiunea acestei clauze este acela de echilibrare a pierderilor.
Comparatie intre hardship si forta majora
Forta majora este un concept de sorginte romanista. Hardship-ul este un concept de
sorginte anglo-saxon. In momentul de fata ambele sunt reglementate in NCC.
Asemanari:
- amndoua au ca scop evitarea unor riscuri, asadar au ca scop readaptarea contractului, si
amndoua presupun ca evenimentul care se produce sa fie independent de culpa (imprevizibil).
Deosebiri:
a) forta majora presupune o conditie in plus si anume insurmontabilitatea, din acest motiv
situatiile de forta majora sunt mai putine (intra calamitatile naturale si riscurile ploticoadministrative).
b) scopul celor doua clauze este diferit si anume, la hardship scopul pt care partile au
inserat aceasta clauza in contract este aceea de a readapta contractul la noile imprejurari, daca ele
survin pe parcursul executarii. La forta majora scopul tipic este rezolutiunea contractului cu
consecinta exonerarii de raspundere a partii care a suferit forta majora. Asadar efectele sunt
diferite, hardship-ul nu duce la incetarea efectelor contractului decat in situatii exceptionale,
ratiunea acestei clauze este reechilibrarea pierderilor, pe cand forta majora duce la incetarea
efectelor contractului, contractul este rezolvit si partea care a suferit forta majora nu raspunde.
Cele 2 clauze pot convietuii.
Efectele clauzei de hardship
Daca s-a produs imprejurarea partile trebui sa se intalneasca pt renegocierea contractului.
Aceasta clauza nu opereaza automa niciodata, asa cum pot opera celalalte clauze. Aceasta
opereaza doar prin renegocierea contractului si atunci partea care a suferit hardship-ul trebuie sa
ii notifice celeilalte parti acest lucru si in principiu partile trebuie sa se intalneasca pt a renegocia.
Daca partile nu se inteleg, partea intersata se va adresa uni arbitru, judecator/ expert in functie de
cum doreste sa obtina o hotarare jurisdictionala(obligatorie)/ numai o conciliere, iar arbitrul are
posibilitatile mentionate in cursul anterior (admitere, respingere, suspendarea contractului cand
hardship - ul este partial sau incetarea contractului in mod exceptional).

Clauza de forta majora

Clauza de forta majora - se refera la calamitatile naturale sau la rscurile politicoadministrative si este foarte des intalnita in parctica (este o clauza de stil). Def fortei majore - in
comertul international aceasta este definita in 3 moduri:
1) o definitie sintetica, specifica dreptului nostru cand forta majora este definita prin
elementele ei esentiale - imprevizibilitate, insurmontabilitate, sa fi intervenit dupa incheirea

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL VII,
24.03.2016

contractului, patea sa nu isi fi asumat riscul sau sa nu fie pusa in inatrziere (parctic orice
eveniment care indeplineste conditiile prezentate reprezinta forta majora).
2) definitie analitica, specifica sistemului de drept anglo-saxon, unde evnimentele de forta
majora sunt enumerate (de ex - calamitile naturale; - conflictele armate; - conflictele grave de
munc; - actele puterii publice (refuzul eliberrii licenei); - dificulti grave n transport). Daca
imprejurarea se regaseste in cele enumerate reprezinta forta majora, daca nu se gaseste nu va
produce efecte chiar daca ideplinieste conditiile de imprevizibilitate si insurmontabilitate.
3) definitie mixta (intalnita in clauzele tip ale camerei de comert de la Paris din 2003
unde forta majora este definita sintetic ca in sistemul nostru de drept si apoi urmeaza o insiruire
de evenimente care sunt prezumate a fi de forta majora - enumearea este exemplificativa).
Efectele fortei majore in comertul international
1) efectul suspensiv (acesta tine de natura fortei majore in comertul international) - daca
forta majora se produce contractul este suspendat pe perioada cat forta majora isi produce
efectele fara consecinte patrimoniale pt victima fortei majore. Efectul suspesniv este posibil pt ca
este vorba de contracte incheiate pe termn mediu si lung. Acest efect nu este nelimitat, partile
trebuie sa spuna care este durata supendarii de regula 3-6 luni, daca acest termen este depasit si
efectele fortei majore dureaza mai mult se produce cel de-al 2 efect, cel extintiv.
2) efectul extinctiv - contractul este rezolvit cu consecinta exonerarii de raspundere a
victimei fortei majore.
Procedura de anuntare a fortei majore
Partea care a suferit un eveniment de forta majora trebuie sa comunice acest aspect si
efectele fortei majore asupra contractului (asupra posibilitatii acestei parti de executare). O
problema este sanctiunea neanutatrii fortei majore. Dilema este daca nu este anuntat fortaa
majora imediat ce acest lucru este posibil, atrage decaderea sau nu din posibilitatea invocarii
fortei majore? Conventia de la Viena 1980 da raspunsul la aceasta dilema: neanuntarea fortei
majore nu decade partea din dreptul de a o invoca, existand totusi o sanctiune si anume partea
care nu a anuntat va raspunde pt aceste prejudicii pe care cealalta parte le-ar fi putut evita daca ar
fi fost anuntata in timp.
Daca se intampla un eveniment de forta majora, exsita o uzanta normativa si anume
obligatia de cooperare. Partea cealalta trebuie sa ia toate masurile rezonabile pt a-si limita
pierderea, daca nu face acest lucru devine raspunzator pt ceea ce ar fi putut evita.
Proba fortei majore
Mijloace de proba - de regula, ea se probeaza prin certificate sau atesate de forta majora,
care se elibereaza de camere de comert si industrie, de burse de marfuri, de federatii, asociatii
profesionale si ele atesta ca s-a produs sau nu o situatie de forta majora intr-o anumita zona etc.
Exista o lege si anume legea nr 335/2007 privind camerele de comert din Romania care
acorda o asemenea competenta cameri de comert si indsutrie.
Al-2-lea mijloc de proda este expertiza, aceasta va atesta existenta fortei majore.
Si in final forta majora poate fi dovedita prin orice mijloc de proba pt ca este o situatie de
fapt.
Regimul dobanzilor in comertul international
Reglementare - OG 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pt
obligatiile banesti. In aceast act normativ sunt tratate 2 tipuri de dobanzi: remuneratori - dobanda
care se aplica pt restituirea unui credit care este profitul bancii care da credit si care nu are
caracter sanctionator si dobanda penalizatore - care se aplica in cazul in care o parte a intarziat in
executarea unei obligatii (si este cea care ne intereseaza).

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL VII,
24.03.2016

Care este cunatumul dobanzii penalizatoare?

Exista 2 posbilitati si anume:
a) dobanda conventionala (DE REGULA ESTE CONVENTIONALA ADICA
STABILITA DE PARTI IN CONTRACT). Pincipiul este ca in comert (in raporturile dintre
profesionisti) cunatumul dobanzii penalizatoare este liber, partile stabilind orice valoare, daca
este totusi abuziva atunci va putea fi cenzuarata de catre arbitru.
b) dobanda legala - este reglementata in art. 4 din OG 13/2011 care prevede ca: in
raporturile juridice cu elemente de extraneitate atunci cand legea Romana este aplicabila si cand
s-a stipulat plata in moneda straina dobanda legala este de 6% pe an. Din acest text rezulta
conditiile:
a) sa fie un raport cu elemente de extraneitate;
b) legea Romana sa fie aplicabila (lex cause);
c) plata sa nu fie in lei ci in valuta.

Contractele speciale in comertul international

Ne vom oprii asupra pilonului comertului international - Contractul de vanzarea
internationala de marfuri
Conventia de la Viena (conventia natiunilor unite asupra contractelor de vaznarea
internationale de marfuri - Viena 1980).
Domeniul de aplicare al acesteia:
a) din punct de vedere temporar - conevnita a intra in vigoare in anul 1992, Romania a
aderat la ea prin legea 24/1991.
b) din punct de vedere personal - conevntia se aplica in situatia existentei a 2 conditii (2
cazui):
1) cand contractul de vanzare este incheiat intre parti care isi au sediile in state diferite;
2) chiar daca partile nu isi au sediile in state diferite, legea aplicabila contractului este
legea unui stat care a aderat la conventia de la Viena (legea unui stat contractant).
c) din punct de vedere material - retinem ca aceasta conventie se aplica la toate tipurile de
vanzare cu unele exceptii pe care conventia le prevede de pilda nu se aplica la vanzarile prin
lictiatie, pt ca ele urmeaza niste principii specifice; nu se aplica la vanzarile judiciare; nu se
aplica la vanzarile de valori mobiliare, de cambii, cecuri, bilete la ordin, actiuni, obligatiuni; nu
se aplica la vanzarile de bani; nu se aplica la vanzarile de nave si aeronave, nu se aplica la
vanzarea de bunri imateriale.
Conventia este impartita in 4 parti, prima parte contine dispozitiuni generale, partea a 2-a
formarea contractului, partea a 3-a efectele contractului, a 4-a parte dispozitiu finale. Ne vom
ocupa de primele 3 parti.
Interpretarea contractului
Conventia prevede 5 reguli de intrepretare a contractului si anume:
1) contractul se interpreteaza tinand seama de caracterul sau international - adica se va
tine seama de faptul ca partile avand sediile in state diferite, contractul are conexiune cu 2
sisteme de drept diferite, fiind un contract international.
2) contractul se interpreteaza potrivit principiului respectarii bunei-credinte in comertul
international si a loialitatii comerciale - adica judecatorul sau arbitrul poate sanctiona pe una din
parti atunci cand savarseste un abuz de drept.
3) contractul se interpreteaza in ceea ce priveste probeleme pe care conventia nu le
reglementeaza in mod expres - se vor aplica principiile generale de drept din care conventia se
inspira sau daca nu exista contractul se va interpreta in conformitate cu legea aplicabila in

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL VII,
24.03.2016

temeiul normelor de drept intrenational privat. Principiile generale din care legea se inspira
inseamna principiile generale ale comertului international. In aceasta categorie intrand de pild si
principiul contrcatelor comertului international, daca nu se exista se aplica lex cause.
4) contractul se interpreteaza - dupa intentia partii care se obliga cu conditia ca cealalta
parte sa fi cunoscut sau sa fi trebui sa cunoasca aceea intentie, asadar conventia de la Viena ca si
dreptul roman adopta principiul intrepretarii contractului dupa vointa reala a partii, totusi aceasta
intentie trebuie sa fi fost cunoscuta de catre cealalta parte sau sa nu o poata ignora. Conventia
contiuna pt a se analiza ce insemna intentia uneia dintre parti se va avea in vedere semnificatia
pe care ar acorda-o acelei situatii orice persoana rezonabila cu aceeasi pregatire aflata in aceeasi
situatie (teoria omului rezonabil din sitemnul anglo-saxon). Conventia contiuna pt a determina
ceea ce ar face o persoana rezonabila se va tine seama de imprejurarile pertinente, de negocierile
care au avut loc intre parti, de obisnuinte si uzante.
5) art. 9 din conventia de la Viena - partile sunt legate prin uzantele pe care ele le-au
consimtit si prin obisnuintele care s-au stabilit intre ele. Aceasta este situatia uzantelor
conventionala cand partile au consimtit aplicarea unor uzante, dar conventia continua si spune ca
partile sunt legate de uzantele la care s-au referit in mod tacit in contract, pe care le cunosteau
sau ar fi trebuit sa le cunoasca si care in comertul international sunt larg cunoscute si in mod
regulat respectate de catre partile la contracte de acelasi tip in ramura comerciala avuta in vedere.
Partile sunt obligate sa respecte si uzantele la care nu au trimis si care indeplinsesc conditiile
prevazute in text.
Forma si proba contractului