Univ.

Tehnic ,,Gheorghe Asachi din Iai

Facultatea de Inginerie Chimic i Protecia Mediului
Specializarea: Ingineria si Protectia Mediului in Industrie

TRATAREA SI VALORIFICAREA DESEURILOR

PROVENITE DIN INDUSTRIA PIELARIEI

COORDONATOR STIINTIFIC:

Studenti:
1

Asist.Dr.Ing.Daniela Cailean

Encica Ioana - Diana

Ailincai Maricela

An universitar 2014-2015

CUPRINS
Introducere(obiectivul general,obiective secundare)
Capitolul I
1.1 Reglementari legislative aplicabile activitatii din industria pielariei
1.2 Metode si variante tehnologice specifice industriei pielariei
Capitolul II
2.1 Descrierea generala a profilului unitatii
2.2 Descrierea tehnologiilor existente.
2.3 Factorii care influenteaza semnificativ performantele procesului.
2.4 Bilantul de materii prime,materiale,utilitati.
2.5 Inventarul emisiilor rezultate: emisii gazoase,apa uzata,deseuri solide cu
precizarea provenientei acestora si a cantitatii acestora
Capitolul III
3.1 Masuri de prevenire si reducere a deseurilor rezultate din activitatea companiei.
3.2 Colectarea si transportul deseurilor solide.
3.3 Metode de tratare a deseurilor rezultate.

3.4 Masuri de depozitare specifice.

Concluzii
Bibliografie

Introducere in industria pielariei

Industria de prelucrare a pielii exista inca din cele mai indepartate timpuri, unii sustinand ca
este a doua cea mai veche profesie din lume.
Pielea de animale a devenit materialul de alegere i, la un moment sau altul, au descoperit c
diversele tratamente aplicate pieii brute ajuta la oprirea deteriorarii (prin intermediul bacteriilor).
De-a lungul secolelor reputatia industriei de pielarie ar putea fi descrisa ca fiind o mare
utilitate, cu un produs final minunat. Pe masura ce industria intra in secolul XXI devine tot mai
cunoscuta, avand un important potential economic si fiind recunoscuta la nivel international.La
sfarsitul secolului XX, industria mondiala a trecut printr-o serie de modificari fundamentale.
Adoptarea legislaiei de mediu n rile din ntreaga lume, a devenit mai rapida, mai stricta i mai
restrictiva. Tabacarii care nu au putut face fa noii legislaii au ieit din industrie, iar cei care au
rmas au investit masiv n scopul de a respecta standarde noi si prospere.

Industria pielriei,

produce in total aproximativ 18 miliarde de metri patrati de piele pe an, iar valoarea total a
acesteia este estimata la circa 40 miliarde dolari. Aproximativ 65% din producia mondial de
piele este estimata pentru a merge n nclmintea din piele, iar producia global de
nclminte este estimata la circa 11 miliarde de perechi .
Industria pielariei este o industrie internaional care detine piei brute, piei prelucrate sau
parial prelucrate, produse finite si componente din piele importate i exportate in intreaga lume.

Capitolul I
1.1Reglementari legislative aplicabile activitatii companiei si deseurilor rezultate
in urma activitatii.
Directivele care se refera la managementul deseurilor sunt in general rezultatul conventiilor
internationale: Conventia de la Basel, si Conventia de la Stockholm.Legislatia specifica
domeniului managementului mediului in UE provine din anii 70-80 a secolului XX, odata cu
cresterea importantei mediului.
Noua directive cadru a UE este 2008/98/CE. Principalul obiectiv al directivei este prevenirea
generarii deseurilor si reducerea impactului asociat al acestora asupra mediului, dar si reducerea
efectelor generale ale refolosirii resurselor, cresterea eficientei resurselor, iar dintre modificarile
importante aduse de aceasta directive enumeram:
-adaugarea unui mecanism ce permite clarificarea momentului in care un deseu inceteaza sa mai
fie deseu
-clarificarea definitiilor anumitor operatiuni de gestionare a deseurilor
-introducerea ierarhiei deseurilor ca o ordine a prioritatilor pentru ceea ce reprezinta cea mai
buna optiune din punct de vedere al protectiei mediului
-includerea prevederilor refereitoare la deseurile periculoase

-clarificarea prevederilor referitoare la planurile de gestionare a deseurilor si specificarea

necesitatii luarii in considerare a intregului ciclu de viata al deseurilor in momentul elaborarii
planului
-solicitarea ca statele membre sa elaboreze programe de prevenire al producerii deseurilor.

DIRECTIVA 2006/12/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN I A CONSILIULUI

din 5 aprilie 2006 privind deeurile
Principalul obiectiv al dispoziiilor referitoare la gestionarea deeurilor trebuie s fie protecia
sntii oamenilor i a mediului mpotriva efectelor nocive cauzate de colectarea, transportul,
tratarea, stocarea i depozitarea deeurilor.
Decizia 2003/33 /CE privind stabilirea criteriilor i procedurilor pentru acceptarea deeurilor la
depozite ,directiva vizeaz prevenirea sau reducerea efectelor adverse asupra mediului
nconjurtor ale depozitrii deeurilor.
ORDONANTA DE URGENTA nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deseurilor Obiectul
prezentei ordonane de urgenta l constituie reglementarea activitilor de gestionare a deseurilor
n condiii de protecie a sntii populaiei si a mediului nconjurtor.
Legea 211/2011 privind regimul deseurilor.
Prezenta lege stabileste masurile necesare pentru protectia mediului si a sanatatii populatiei, prin
prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea si gestionarea deseurilor si
prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor si cresterea eficientei folosirii acestora.
Ordonan de urgen nr. 61 din 06/09/2006 pentru modificarea i completarea Ordonanei de
urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deeurilor avnd n vedere necesitatea i
urgena compatibilizrii depline a legislaiei naionale cu cea a Uniunii Europene n domeniul
prevenirii generrii deeurilor i a gestionrii eficiente a acestora.

La nivelul Uniunii Europene implementarea principiilor de baza ale managementului si

gestionarii deseurilor in tarile membre s-a realizat pe baza Directivei cadru 75/442/CEE privind
deseurile, modificata prin Directiva 98/2008
Principiile de baza sunt:
1. Principiul protectiei resurselor primare este formulat in contextul mai larg al conceptului de
dezvoltare durabila" si stabileste necesitatea de a minimiza si eficientiza utilizarea resurselor
primare, in special a celor neregenerabile, punand accentul pe utilizarea materiilor prime
secundare.
2. Principiul masurilor preliminare, corelat cu principiul utilizarii BATNEEC (Cele mai bune
tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive") stabileste ca, pentru orice activitate
(inclusiv pentru gestionarea deseurilor), trebuie sa se tina seama de urmatoarele aspecte
principale:
- stadiul curent al dezvoltarii tehnologiilor
- cerintele pentru protectia mediului
- alegerea si aplicarea acelor masuri fezabile din punct de vedere economic.
3. Principiul prevenirii stabileste ierarhizarea activitatilor de gestionare a deseurilor, in ordinea
descrescatoare a importantei care trebuie acodata:
- evitarea aparitiei
- minimizarea cantitatilor
- tratarea in scopul recuperarii
- tratarea si eliminarea in conditii de siguranta pentru mediu.
4. Principiul poluatorul plateste corelat cu principiul responsabilitatii producatorului si cel al
responsabilitatii utilizatorului, stabileste necesitatea crearii unui cadru legislative.
HOTARAREA GUVERNAMENTALA nr. 1.061 din 10 septembrie 2008 privind transportul
deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei.
6

HOTARAREA GUVERNAMENTALA nr. 155 din 1999-03-08 privind introducerea evidentei

gestiunii deseurilor si a Catalogului European al Deseurilor.
HOTARARE nr. 128 din 14 februarie 2002 privind incinerarea deseurilor.
Obiectivul prezentei hotarri l constituie reglementarea activitatilor de incinerare si
coincinerare si a masurilor de control si urmarire a instalatiilor de incinerare si coincinerare.
HOTARARE nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea
listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:
-deseuri din industriile pielariei si blanariei
- deseuri de la seruire
- deseuri de la cenusarire
- deseuri de la degresare cu continut de solventi fara faza lichida
- flota de tabacire cu continut de crom
- flota de tabacire fara continut de crom
- deseuri de piele tabacita (razaturi, stutuituri, taieturi, praf de lustruit) cu continut de crom.
HOTARARE nr. 1.470 din 9 septembrie 2004 privind aprobarea Strategiei nationale de
gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor.
ORDIN nr. 757 din 26 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea
deseurilor.
ORDIN nr. 95 din 12 februarie 2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor
preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in
fiecare clasa de depozit.

1.2.Metode si variante tehnologice specifice industriei pielariei

Modernizarea tehnologiilor din domeniul prelucrrii pieilor, n vederea ncadrrii n limitele

admise de protecia mediului, presupune un efort financiar suplimentar, care afecteaz eficiena
economica a procesului de producie.
Agenii economici nu-i pot asigura n totalitate resursele investiionale. Sunt necesare stimulente
financiare, care s favorizeze investiiile n vederea utilizrii unor sisteme moderne de protecie a
mediului.
Tehnologiile utilizate pn n prezent la noi in tara i pe plan mondial sunt destinate cu
precdere deeurilor de piele netabcit, care afecteaz cel mai mult mediul prin faptul c sunt
perisabile, voluminoase i conin poluani (sare, sulfur de sodiu, detergeni, conservani etc.),
dar afecteaz i costurile.
Tehnologiile de prelucrare a deseurilor tabcite nefinisate i finisate se realizeaz mecanic, n
mediu apos. Se obine o past din fibre de piele, care poate fi utilizat pentru fabricarea de plci
aglomerate (pentru branuri, staifuri, talpa intermediara), pentru liani (prin amestecare cu
latexuri acrilice sau latexuri butadienstirenice), sau pentru finisaje n industria materialelor de
construcii.
Evoluia structurilor de producie din industria de pielrie, nclminte, marochinrie cuprinde
ca principale structuri productive tbcirea, finisarea pieilor i confecia de nclminte, articole
de voiaj, marochinrie.
Pentru a fi prelucrata pielea cruda este supusa unor operatiuni mecanice si chimice pentru a fi
conservata pentru prelucrari ulterioare . Pielea cruda , pentru a fi utilizata, trebuie prelucrata
conferindu-i-se rezistenta mecanica mai buna, timp de intrebuintare mai indelungat , estetica
deosebita etc .
Dupa tehnologia de prelucrare si dupa utilizarile pielilor , pielea tabacita poate fi clasificata astfel :
- piele compacta si elastica pentru talpa, staifuri, rame etc.
- piele pentru fete de incaltamine care pot fi : box , tabacite in crom bison ,piele impermeabila
pentru incaltamine sport si bocanci ,cu fete netede sau sagrinate.
- pielea de curelarie pentru tapitarie , articole sport , marochinarie .
8

- piele pentru articole tehnice , pentru curele de transmisie .

- piele pentru manusi , din piei de iezi ,miei mici , manji , iepuri , caprine etc .
- piei pentru confectii de imbracaminte , din piei de vitei , ovine , caprine , cabaline.

Capitolul II
Descrierea generala a profilului unitatii
Bazele acestei firmei au fost puse n anul 1984, iar S.C. DENIS a fost nfiinat n 1994,
devenind mai apoi una din cele mai cunoscute productoare de nclminte din Romnia.
Dovezile constau n nenumratele premii interne i internaionale ctigate pentru calitatea
excepional a produselor realizate, pentru design-ul atractiv i pentru dezvoltarea extraordinar
a firmei.
Fabrica este dotata cu utilaje tehnologice performante de ultima generatie, capacitatea de
productie a fabricii fiind de peste 2000 de perechi de pantofi ntr-un interval de opt ore.
Produsele sunt realizate din piele naturala, lucru ce dovedeste nca o data calitatea acestora.
Societatea comercial SC. DENIS S.A. are sediul n municipiul Suceava, strada Bujorului,
nr. 12 i este nmatriculat la Registrul Comerului ca societate pe aciuni cu numrul de
nmatriculare 1290/13.12.1990. Capitalul social este 100000 lei, divizat n aciuni, valoarea
nominal a unei aciuni fiind de 10 lei.
Societatea are urmtorul obiect de activitate:

-confecionarea de nclminte pentru

brbai, femei, copii, adolesceni, ntr-o gam

sortimental diversificat (sandale,cizme, bocanci, pantofi ) i n multiple sisteme de confecie

(nclminte cu talp lipit, vulcanizat sau injectat);
-prelucrarea pieilor brute porcine i ovine n piei destinate confeciei de nclminte (piei pentru
fee i cptueli i de haine);
S.C. DENIS S.A. are un efectiv de 1750 angajai. Suprafaa de producie este de 3000 mp i
se utilizeaz la ntreaga capacitate. Unitatea se ncadreaz n standardele internaionale, avnd n
vedere cooperarea cu firmele din Germania (Otter Schutz, Wortman), SUA, Italia.
n cadrul Departamentului Industriei Textile -Pielrie, sectorul pielrie-nclminte este
specializat n prelucrarea pieilor brute animale i realizarea de articole de nclminte.
Firma trece printr-o perioad de expansiune i conducerea acesteia intenioneaz s demareze
un process investiional (nfiinarea unei noi secii de prelucrare a pielei n scopul obinerii, pe
lng nclminte din piele,a hainelor din piele) care s permit mrirea capacitii de producie
i obinerea a unei creteri a cifrei de afaceri.
Societatea comercial DENIS S.A. a decis s dezvolte activitatea societii, in acest scop
ntreprinderea dorete s realizeze o investiie ce const n achiziionarea unui echipament
tehnologic de ultim generaie care va permite firmei extinderea produciei prin fabricarea unor
articole noi din piele(haine, marochinrie).

2.2Descrierea tehnologiilor existente

Fazele principale ale procesului tehnologic de tbcire sunt urmtoarele:
Operaiile pregtitoare tbcirii.Acestea au ca scop transformarea pielii brute n piele gelatin,
apt pentru a fi tbcit.
Tbcirea propriu -zis care are ca scop transformarea pielii gelatin n piele tbcit. n aceast
faz fasciculele de colagen afnate fixeaz i rein substanele folosite n tbcire, rezultnd o
piele imputrescibil, semipermeabil, moale, flexibil, rezistent.

10

n funcie de substanele care se folosesc la tbcire,distingem urmtoarele metode

principale: tbcirea vegetal, tbcirea mineral, tbcirea cu grsimi (amoa), tbcirea
combinat, tbcirea cu sulfocloruri.
n funcie de metoda de tbcire folosit se obin piei cu caracteristici diferite, astfel:
Piei tbcite vegetal se caracterizeaz prin comportare bun la ap, coeficientul de absorbie fiind
redus prin rezisten la uzur, imputrescibile, pline, dar mai puin flexibile i au o culoare galbencafenie. Fiind piei tari, grele, groase se ntrebuineaz pentru partea de jos a nclmintei,
articole tehnice,marochinrie, articole sportive.
Pieile tbcite mineral sunt piei subiri, uoare, moi, extensibile, stabile, culoare gri-verzui dar se
pot vopsi variat; rezistente la lumin, uzur, cldur, la splare.

Prezint inconvenientul c au

o absorbie mare de ap i efect antiderapant. Sunt destinate pentru confecionarea feelor de

nclminte, marochinrie, mnui.
Pieile tbcite cu grsimi (amoa sau emis) au culoarea galben caracteristic, foarte suple,
durabile, sunt de asemenea poroase, lavabile, permeabile laap i benzin i cu tueu de stof.
Sunt destinate pentru mnui, nclminte sport, piei pentru lustruit filtre de benzin etc.
Pieile tbcite combinat se obin prin combinarea diverselor metode n scopul obinerii unor
produse cu caracteristici noi,deosebite, al accelerrii procesului de tbcire i al reducerii
costului.
Pieile tbcite cu sulfocloruri au culoarea alb, foarte rezistente la lumin, cu tueu de stof; au
extensibilitate mare i sunt rezistente la rupere, sunt lavabile, uoare, clduroase. Se folosesc
pentru incaltaminte, mbrcminte, mnui etc.
Finisarea pieilor cuprinde operaiuni n urma crora pieile tbcite se transform n piei finite.
Scopul operaiunilor de finisare este de a scoate n eviden proprietile primite de piei n
procesul de prelucrare, de a li se corecta unele defecte aprute n timpul tbcirii i de a li se
conferi un aspect plcut.
n funcie de elasticitatea lor, pieile finite se clasific astfel:

11

a. Piei pentru partea de sus a nclmintei.Aceste piei trebuie s fie fine, subiri, flexibile,
elastice, cu alungire bun la rupere i traciune, rezisten la crpare, s permit
eliminarea transpiraiei, s aib permeabilitate la vapori de ap.
b. Piei pentru partea de jos a nclmintei. Caracteristicile pe care trebuie s le prezinte
aceste piei sunt: s fie dense, elastice, rezistente la compresiune, la ndoiri repetate, la
uzur, cu absorbie redus la ap.
Fazele principale ale procesului tehnologic de confecionare a nclmintei sunt urmtoarele:

Pregtirea materiei prime i auxiliare pentru croire sau tanare. Const n alegerea i
sortarea materialului pentru fee, talp, pri intermediare, n funcie de felul

nclmintei.
Croirea i prelucrarea detaliilor prii de sus a nclmintei.Caracteristicile calitative ale
materialelor care se folosesc pentru feele nclmintei sunt: elasticitatea, rezistena,
aspectul exterior plcut, fr defecte.
n scopul mriri rezistenei la solicitrile mecanice din timpul confecionrii i purtrii,

precum i cu scopul estetic, se folosesc drept piese interioare ale feelor nclmintei,
cptuelile. Acestea se execut de obicei din mein sau pnz, n culori deschise(alb,bej, gri).

Croirea pieselor.Pentru partea de sus a nclmintei croirea se face manual sau mecanic.
Dup croire piesele se marcheaz cu un numr de serie i de comision. n vederea
montrii lor, piesele se subiaz la margini pentru a se putea coase i ndoi uor, se ung, se

ndoiesc i li se adaug cptuelile interioare.

Coaserea propriu-zis se execut cu maini de cusut. Uneori coaserea are i un rol

ornamental, folosindu-se tighele elastice,rezistente, estetice.

tanarea i prelucrarea detaliilor prii de jos a nclmintei.Materialele utilizate pentru
partea de jos a nclmintei trebuie s prezinte urmtoarele caracteristici de calitate;

durabilitate,izolare termic, rigiditate.

Finisarea articolelor de nclminte. Aceasta tehnologie de fabricare a nclmintei
permite obinerea unor articole de calitate, cu aspect exterior frumos, apreciat de
consumator.

In continuare incaltamintea fabricata trece printr-o etapa de ambalare. Fiecare pereche de

nclminte se ambaleaz ntr-o cutie de carton pliant sau fix n funcie de tipul de
12

nclminte. nclmintea cu fee velurate i de lac se nvelete n hrtie i apoi se introduce n

cutii.
Depozitarea se face n ncperi uscate, aerisite la o temperatur cuprins ntre 10-25C, la o
umiditate de 65%, la distan de cel puin 1m, de sursele de cldur. Cutiile se depoziteaz pe
rafturi, grtare sau palete, n stive de 10-20 cutii suprapuse, la o distan de 15-20cm de podea i
cel puin 1m de orice surs de cldur.
Transportul. Articolele de nclminte se transport cu mijloace acoperite n containere sau
lzi. Se fac pachete n care se leag cte 5 cutii, avndu-se grij s nu se degradeze. Fiecare lot
de livrare este nsoit de documentul de certificare a calitii, ntocmit conform dispoziiilor
legale n vigoare.
Schema tehnologica de obtinere a pieilor folosite in producerea de incaltaminte este:

Piei brute
bovine

Inmuiere

Decarnare

Decalcificare

Tabacire

13

Stoarcere

Spalare

Neutralizare

Vopsire
Preuscare la
vid

Uscare

Finisare uscata

Piei bovine
destinate
fetelor de
incaltaminte

Principalele msuri integrate de proces BAT sunt sumarizate n tabelul de mai jos :

14

Proces

Tehnologii i tehnici BAT

Conservarea i Procesarea pieilor proaspete atunci cnd este posibil

nmuierea

Excepii:

cnd este necesar transportul de lung durat (8-12 ore pentru piei
proaspete, necongelate, 5-8 zile pentru piei meninute la 20C) ;
-

pentru

anumite

tipuri

de

produse

finite

- pentru piei de oi i viei

Reducerea cantitii de sare utilizat, n msura n care este posibil
nmuiere

Deprarea
cenurirea

Cenuar

i Utilizarea tehnologiilor cu recuperarea prului i reutilizarea

prului

Reducerea

consumului de sulfuri prin utilizarea preparatelor enzimatice

Reciclarea flotelor reziduale, aplicabil numai pentru piei ovine
deprate prin coleire.
pltuire

Tbcire

Utilizarea paltului gelatin

Decalcificarea inlocuirea parial a srurilor de amoniu cu CO2 i/sau acizi

smluirea

organici slabi

Degresarea

Optimizarea degresrii umede prin utilizarea tensioactivilor cu sau

pieilor ovine

fr solveni

Utilizarea mainilor nchise la

degresarea uscat

( reducerea emisiile solvenilor

n aer sau ape reziduale)

Piclarea

Utilizarea parial a reciclrii sau reutilizrii flotelor de piclu

Utilizarea flotelor de piclare scurte (50-60%) pentru a se reduce
consumul de sare

15

Tbcirea

mbuntirea eficienei tbcirii cu crom prin controlul riguros al

parametrilor : pH, flot, temperatur, timp, agitarea; recuperarea
cromului

din

eflueni

Utilizarea procedeelor cu epuizare avansat a cromului Epuizarea

avansat a flotelor de tbcire vegetal prin utilizarea procedeului
n contra curent (sistem cu bazine) sau reciclare (tbcire n butoi)
Retanarea

Retanare, fixareaCreterea epuizrii agenilor de retanare, fixarea avansat a

i Finisarea cromului
de

icromului n piele, reducerea coninutului de sruri din flotele

neutralizare

acoperire

reziduale

Vopsire

Creterea epuizrii coloranilor din flote

Ungere

Creterea epuizrii agenilor de ungere din flote

Uscare

Optimizarea deshidratrii mecanice, nainte de uscare

Finisarea

de Utilizarea

finisrii

acoperire

Utilizarea

pistoalelor

Utilizarea

cu
de

pistoalelor

main
finisare
de

cu

cu

perdea

sistem

HVLP

finisare

airless

Excepie de la tehnicile enumerate mai sus fac tehnicile de

realizare a pieilor anilin sau tip anilin

2.3Factorii care influenteaza semnificativ performantele proceselor tehnologice

Factorii care influeneaz calitatea pieilor finite folosite la obinerea nclmintei sunt:
a. Structura pielii : calitatea pielii finite depinde de grosimea i de adncimea firului de pr
n piele,precum i de numrul, mrimea i adncimea glandelor sudoripare i sebacee
care, n general,influeneaz negativ calitatea pielii,ducand la scaderea eficientei
procesului tehnologic.

16

b. Topografia pielii: datorit diferenei de grosime a structurii neuniforme a pielii, regiunile

topografice ale acestora se vor folosi variat pentru detaliile nclmintei, n scopul
obinerii unor produse de calitate.
c. Factorii din timpul vieii animalelor influeneaz n special suprafaa i grosimea
pieilor,prezena anumitor defecte n pielea finit, perioada de tiere, modul de sacrificare
i jupuire.
d. Conservarea pieilor: datorit compoziiei chimice complexe, bogat n substane proteice,
pieile crude sunt uor atacate de microorganisme. Pentru evitarea degradrii lor,pieile
crude, n funcie de destinaia lor, se supun conservrii prin diferite metode, obinndu-se
pieile brute. Cele mai
folosite metode de conservare sunt: uscarea, srarea,congelarea.
e. Metoda de tbcire a pieilor brute: tbcirea reprezint procesul fizico-mecanic i chimic
prin care pielea brut se transform n piele finit, imputrescibil, cu nsuiri calitative
noi, superioare.

2.4Bilantul de materii prime,material,utilitati.

La obinerea nclmintei se folosesc variate materii prime i auxiliare, care trebuie s
ndeplineasc anumite cerine de calitate n funcie de destinaia lor.Cele mai importante materii
prime de baz sunt pieile tbcite, datorit n special caracteristicilor lor fizico-mecanice i
igienice. Alturi de ele avndu-se n vedere avantajele economice,tehnologice, precum i unele
proprieti, nlocuitorii de piele devin materii prime din ce n ce mai utilizate la fabricarea
nclmintei.
Ca materii auxiliare folosite la obinerea nclmintei se folosesc:
materiale textile,ca: esturi, textile neesute pentru cptueli, panglici, ireturi, ae de bumbac,
in,mtase, fire chimice, fire sintetice etc.;
materiale metalice care se grupeaz n: materiale care rmn n nclminte (cuie, capse,
crlige, catarame,butoni, flecuri,tocuri, scoabe etc.) i materiale
ajuttoare (ace pentru cusut, srme i texturi pentru fixarea pe calapod,calapoade de metal);

17

materiale de lemn: folosite n general sun form de detalii sau accesorii n componenta
nclmintei (tocuri, flexuri, tlpi, cuie)precum i sub form de piese care servesc la obinerea i
pstrarea nclmintei (calapoade, anuri);
materiale chimice ntrebuinate la asamblarea, finisarea i ntreinerea nclmintei. Ele se
grupeaz n: solveni organici,adezivi, materiale de vopsit, de apretat, ceruri, materiale de
ntreinere,

soluii(de

cauciuc,

de

policlorur

de

vinil

etc.).

Pe lng aceste materiale auxiliare, exigenele mereu crescnde ale consumatorilor fa de

nclminte determin crearea i utilizarea i altor materiale auxiliare ct mai variate pentru
mbuntirea aspectului, i satisfacerea cerinelor fa de nclminte.
Conform bilanului de materiale din procesul tipic de tbcire, cu sruri bazice de crom, a
1000 kg piele brut, n vederea obinerii a 300 - 400 kg de piele finit, rezult o cantitate de cca
600 -700 kg deeuri solide, la care se adaug un volum de 40 - 50 m3 ape uzate.
Tehnologia este mare consumatoare de energie electric (13001500 kWh/t), energie termic
(6,4 Gkcal/t) i ap tehnologic (80-170 m3/t).

Materie prima
- piele cruda-

Produse finite 25
%
Piele tabacita si
finita

Deseuri solide 70 %

Netab./tabaci
te
finite

Deseuri provenite de la prelucrarea pieilor brute

18

Apa uzata 5 %
sulfiti,suspensii
solide,diferite
substante

2.5.Inventarul emisiilor rezultate.

Poluarea apelor
Industria de pielrie ocup un loc important att n privina consumurilor de ap tehnologic
ct i n ceea ce privete gradul de poluare a apelor. Apele reziduale din tbcrii sunt puternic
ncrcate cu substane variate ca structur chimic, respectiv: clorur de sodiu (agent de
conservare), var, sulfur de sodiu, proteine, tanani (vegetali, sintetici, minerali), colorani,
substane tensioactive sau de gresare, solveni etc.
Concentraiile maxim admise pentru poluanii specifici apelor reziduale din tbcrii sunt
prezentate in urmatorul tabel:
Tipul poluantului
Suspensii
Sulfuri
CBO5
CCO
Crom total
Crom hexavalent

CMA, mg/l
350
1
300
500
1,5
0,2

ncadrarea n normele admise se poate realiza numai prin investiii mari n utilaje i instalaii
pentru modernizarea staiilor de preepurare i epurare a apelor
uzate i pentru utilizarea unor compui chimici (coagulani, floculani), eficieni n precipitarea
rapid a poluanilor.
n prezent, se remarc eforturile industriei de pielrie pentru reducerea cantitilor de ape
reziduale i a gradului de poluare al acestora, orientare care acioneaz n scopul prevenirii
polurii, prin:
introducerea de tehnologii care s permita reducerea concentraiilor poluante
achiziionarea de utilaje ecologice dotate cu instalaii automate de dozare, reglare, urmrire a
parametrilor de funcionare;
plasarea unor capaciti de producie puternic poluante (secii umido-chimice) n afara oraelor
i realizarea de noi i moderne staii de epurare;
modernizarea actualelor staii de epurare a apelor reziduale.
Poluarea aerului
Pentru depoluarea aerului se prevd soluii tehnice prin dotarea atelierelor de lefuit i desprfuit
cu instalaii de colectare centralizat i brichetare a prafului n sistem uscat, precum i a seciilor
19

de asamblat nclminte cu instalaii de absorbie-ventilaie a aerului viciat de solvenii organici

utilizai ca soluii de lipire. Bazinele de preepurare a apelor uzate din tbcrii, conform practicii
rilor din UE, trebuie acoperite (nchise) i prevzute cu instalaii de filtrare a aerului.
Poluarea solului
Pentru prentmpinarea polurii solului, trebuie eliminate infiltraiile, prin etaneizarea
sistemului de canalizare i a bazinelor de colectare-tratare a apelor uzate. Deeurile rezultate din
atelierele de tbcrii trebuie depozitate pe platforme betonate, special amenajate cu scurgeri
ctre staiile de epurare.
Deeurile de piele finit conin 15% ap, 70% proteine,5% crom, 8% derivai grai, 2%
auxiliari organici sau anorganici.
Industria de pielrie-nclminte constituie o surs relativ mare de deeuri provenite din
materia prim de baz - pielea crud.
Tipul deeului de piele

deeuri

1989
35,2

1994
15,0

1996
9,36

2001
4,56

10,56
6,92

4,5
2,92

2,8
1,72

1,37
1,12

1,73
2,13

0,73
1,38

0,43
1,11

0,28
1,23

din

prelucrarea
pieilor

brute

bovine,

din

care:
- deeuri nereciclabile

deeuri

din

prelucrarea
pieilor
porcine,

brute
din

care:
- deeuri nereciclabile

deeuri

din
20

prelucrarea
pieilor

brute

ovine-caprine,
din care:
-deeuri nereciclabile

0,53
5,47

0,34
2,55

0,28
1,66

0,31
1,22

0,77
21,85

0,49
13,85

0,37
8,13

deeuri de piei
finite

din

confecii,

din

care:
- deeuri nereciclabile 1,64
Total deeuri din piele, 49,72

din care:
- deeuri nereciclabile 14,4
6,34
4,00
2,33
Cantiti de deeuri rezultate la prelucrarea pieilor (exprimate in mii de tone)

Capitolul III
3.1Masuri de prevenire si reducere a deseurilor rezultate din activitatea companiei
Preocuprile intreprinderii s-au concentrat spre elaborarea de procese de prelucrare a pieilor care
s diminueze cantitatea de deeuri prin:
- mbuntirea calitii pieilor brute neprelucrate i a celor prelucrate;
- diminuarea apelor reziduale;
- utilizarea deeurilor rezultate.
n ara noastr sunt bine cunoscute problemele create de cantitile mari de deeuri rezultate
din industria de pielrie i nclminte, dar i posibilitile de reducere i reutilizare a acestora.
Avnd n vedere costurile ridicate pe care le implic tratarea i valorificarea acestor deeuri,
astfel nct impactul lor asupra mediului s fie ct mai redus, foarte puini ageni economici i
pot permite investiii sau cheltuieli suplimentare n acest sens.

21

Modernizarea tehnologiilor din domeniul prelucrrii pieilor, n vederea ncadrrii n limitele

admise de protecie a mediului, presupune un efort financiar suplimentar, care afecteaz eficiena
economica a procesului de producie.
Reducerea polurii cu deeurile rezultate in urma prelucrarii pieilor i de la prelucrarea
produselor finite din piele se poate realiza pe mai multe ci:
- optimizarea i reducerea pn la nlocuire a auxiliarilor chimici toxici;
- recuperarea i reciclarea deeurilor solide din procesul de prelucrare a pieilor.
Preocuprile pentru reducerea cantitii deeurilor urmresc mbuntirea calitii pieilor
neprelucrate i prelucrate, diminuarea volumului apelor reziduale i utilizarea deeurilor
rezultate. Folosind tehnologii i utilaje performante este posibil reducerea unor cantiti de
deeuri.
n etapele de fabricaie,printr-un nivel ridicat de control al calitatii, se asigur ca nivelul maxim
de calitate se obtine prin uzul de piei brute prelucrate i prin folosirea produselor chimice
necesare n transformarea acestora n piele. Reducerea totalului de apa si produse chimice, a dus
implicit la reducerea nivelului de deeuri din fabricare. Multe din noile tehnici au evoluat n mod
special pentru reducerea poluarii nainte de orice form de tratament. n mod specific metodele
alternative de conservare sunt folosite pentru a reduce utilizarea de sare pentru conservare.
Pentru industria de pielarie se propune urmatoarea abordare, n scopul implementarii
conceptului de productie curata:
- poluantii sa fie redusi/eliminati de la sursa, prin masuri tehnologice specifice
(nlocuire chimicale, produse/tehnologii alternative etc.)
- poluantii si deseurile sa fie considerate ca potentiale resurse si sa fie transformate n produse si
sub produse utilizabile; n ultima instanta neutralizare / inertizare
- modernizarea utilajelor si echipamentelor utilizate n procese astfel nct sa se
obtina reducere de costuri si minimizarea deseurilor
- sa vizeze calitatea totala, care nseamna ca productia si produsele trebuie sa fie
conforme cu cerintele clientilor si sa aiba un impact minim asupra sanatatii umane si a mediului.
Reutilizare/Reciclare/Recuperare

i Tipul de deeu

Tratare

22

Producia de piei

palturi

Producia de talp artificial

Deeuri de piele tbcit ( palturile, fluitura,

tuuitura )

Obiecte de piele mici, etc

palturi i tuuitur de piele tbcit

Materiale de umplere, ln

Pr i ln

Gelatin i sau/ clei de piele

tuuitur de piele crud, eruitur, carne de var

Folii de colagen pentru uz alimentar

palturi netbcite

Recuperarea grsimilor

tuuitur de piele crud, eruitur, carne de var

Hidrolizat de protein

Pr, tuuitur crud i cenurit, eruitur,palt

gelatin, palt cromat, fluitur

Colagen

palturi i tuuitur de piei gelatin

Agricultur i ngrminte

Pr pentru coninutul n azot, reziduuri pentru

compostare i digestie anaeroba, nmol de la staia de
epurare. Cerinele legale privind aplicarea deeurilor ca
fertilizant necesit separri sofisticate i tratamente
pentru diverse fraciuni.

Compostarea

Pr, eruitur, palt gelatin i cromat, fluitur,

grsimi, uleiuri, nmoluri de la staia de epurare.

Tratamente termice

Grsimi, uleiuri, amestecuri de solveni i uleiuri

nehalogenate

Reciclarea solvenilor organici

Solveni organici

3.2.Colectarea si transportul deseurilor solide.

23

In concordanta cu politica interna de mediu a Romaniei si implicit cu directivele Cosiliului

Europei, domeniul Managementul deseurilor devine incet in Romania ceea ce ar fi trebuit deja
de mult timp sa fie: o componenta de baza a activitatii economice per ansamblu, si trebuie vazut
nu ca o sursa de cheltuieli suplimentare ci o cale pentru o viata calitativ mai buna si mai curata.
Societatea SC.DENIS.SA si-a propus de la bun inceput sa actioneze in scopul protejarii mediului
si in concordanta cu reglementariile legale in vigoare. Societatea detine contracte pentru
eliminarea finala a deseurilor solide cu o serie de operatori economici reusind astfel sa poata
colecta o paleta foarte larga de deseuri.
Scopul colectrii deeurilor este colectarea acestora n locul n care sunt produse n mod
organizat i rentabil, pentru a preveni poluarea mediului i a permite reutilizarea i reciclarea
unei cantiti ct mai mari. Reciclarea deeurilor face s scad cererea de materii prime i cel mai
adesea utilizarea materiilor prime secundare este mai puin costisitoare dect a celor primare.
Recuperarea reprezint o prioritate aflat naintea eliminrii prin depozitare,societatea isi
propune valorificarea acelor deseuri rezultate in urma procesului de prelucrare a pieilor, care pot
fi folosite drept materie prima secundara pentru diferite scopuri,in vederea reducerii cantitatii de
materie prima si energie folosita,sau care poate fi reintrodusa ca atare in procesul de
productie.Deseurile nevalorificabile sunt supuse procesului de neutralizare pentru a reduce cat
mai mult impactul acestora asupra mediului,apoi sunt transportate la depozitele controlate de
deseuri.
Periodicitatea prelurii deeurilor este stabilit n contractul ncheiat ntre instituia public i
operatorul economic autorizat.
Societatea isi propune sa realizeze msurile necesare astfel nct s se ajung la cea mai
eficient metod de recuperare i reciclare, innd cont de tipurile de deeuri, de sursele de
deeuri i de compoziia diferit a deeurilor.

3.3.Metode de tratare a deseurilor rezultate

Tratarea deseurilor este o componenta importanta a managementului pentru o productie curata
deoarece n industria de pielarie nu va fi evitata niciodata n totalitate producerea deseurilor.De
24

aceea, procedeele noi de distrugere, decontaminare sau neutralizare/inertizare a deseurilor, pentru

a se obtine substante mai putin daunatoare, au o importanta deosebita n contextul
managementului deseurilor.
Problema deeurilor, n ansamblu, nu este simpl, ea presupune o abordare complex, sub
toate aspectele, de la gestionare,identificare i inventariere, la tratarea corespunztoare n vederea
anihilrii, reciclrii-refolosirii, ceea ce implic preocupare, suport financiar i tehnologic, for
de munc corespunztoare calificat i nu n ultimul rnd existena unui cadru legislativ,
instituional i administrativ corespunztor.
Valorificarea tuturor categoriilor de deeuri provenite din prelucrarea pieilor este specific
fiecrui tip de deeu, funcie de starea fizic, structura i compoziia chimic a acestora. Aceste
direcii de valorificare reprezint de fapt posibiliti de refolosire i de recuperare a energiei n
funcie de implicaiile economice, sociale i politice.

Nr.
1

Deeu
piei netbcite

Valorificare
clei, spun, ngrminte, gelatin, auxiliari
chimici; biostimulatori, produse farmaceutice i

medicale
talp artificial, auxiliari chimici, articole

piei tbcite

tehnice, hidrolizate proteice, nlocuitori de

piele, cartoane i plci fonoizolante, mic
marochinrie, fertilizani n agricultur, surs de
biogaz, de energie caloric; materiale de
construcii sub form de panouri izolatoare
fonice i termice, rezistente la ap i intemperii,
cartoane, paste ceramice etc.; materiale de
umplutur

pentru

laminatele

cu

bitum;

compozite cu cauciuc utilizate la obinerea

3

anvelopelor
n amestec cu deeuri de piei moi i piei tari

provenit din piei cromate de bovine

defibrate,

la

obinerea

tlpii

(tehnologie aplicat n prezent)

25

artificiale

Valorificarea deeurilor din industria pielriei

Deeurile trebuie s fie valorificate fr a pune n pericol sntatea uman i fr a utiliza metode
sau procedee susceptibile de a prejudicia mediul.
n ultimul timp, deeurile de piei tbcite, datorit avantajului c sunt constituite din fibre de
colagen stabilizate, au fost utilizate tot mai mult ca: panouri izolatoare (hidro, fonic, termic i la
intemperii), cartoane speciale, paste
ceramice, plci rezistente (la cldur, presiune), cu capacitate de absorbie sau pentru acoperiuri,
materiale de umplutur pentru laminatele cu bitum, precum i n amestecurile de cauciuc pentru
obinerea anvelopelor.
Tehnologiile specifice de valorificare a deeurilor din piei netbcite constau n obinerea de:
spun, clei, auxiliar de prelucrare piei (paste de pigmeni i produse de ungere) i produse
farmaceutice sau pentru uz medical.

3.4.Masuri de depozitare specifice

Reglementarea activitii de depozitare are drept scop prevenirea sau reducerea efectelor
negative asupra mediului, n special poluarea apelor de suprafa, subterane, a solului, aerului,
inclusiv a efectului de ser, precum i a oricrui risc pentru sntatea populaiei, pe ntreaga
durat de exploatare a depozitului,ct i dup expirarea acesteia conform legislaiei n vigoare,
nainte de nceperea operaiilor de eliminare, pentru a asigura c sunt ndeplinite obligaiile
privind sigurana depozitului pentru respectarea cerinelor de protecie a mediului i a sntii
populaiei, care decurg din autorizaie. Aceast garanie va fi meninut pe toat perioada de
operare, nchidere i urmrire post-nchidere a depozitului.
Limitarea locurilor disponibile pentru depozitarea deseurilor a capatat o importanta foarte
mare, devenind o problema economica si ecologica grava.Costurile de transport si depozitare au
crescut continuu astfel nct se impune necesitatea gasirii unor solutii tehnice cu efecte
economice si ecologice favorabile, care sa reduca att volumul, ct si greutatea acestor deseuri
solide, n plus, se cauta o strategie activa pentru utilizarea acestor deseuri, care sa duca chiar la
obtinerea de profituri.

Concluzii
26

Societatea SC.DENIS S.A. isi propune sa ridice nivelul de calitate al incaltamintei si sa

foloseasca tehnologii noi care sa reduca poluarea mediului,sa reduca pe cat posibil cantitatea de
deseuri rezultate in urma proceselor de tabacire,pentru a satisaface nevoile consumatorilor.
Scopul unei productii curate este utilizarea unor procese industriale si produse care sa previna
poluarea mediului inconjurator cu substante ce rezulta in urma procesului de tabacire, reducerea
deseurilor de la sursa si minimizarea riscurilor pentru om si mediu.
Pentru industria de pielarie s-a propus urmatoarea abordare, n scopul implementarii
conceptului de productie curata:
-poluantii sa fie redusi /eliminati de la sursa, prin masuri tehnologice specifice
(nlocuire chimicale, produse/tehnologii alternative etc.)
-poluantii si deseurile sa fie considerate ca potentiale resurse si sa fie transformate n produse si
sub-produse utilizabile; n ultima instanta neutralizare / inertizare
-modernizarea utilajelor si echipamentelor utilizate n procese astfel nct sa se
obtina reducerea de costuri si minimizarea deseurilor
- mbunatatirile ecologice trebuie sa reprezinte masuri permanente, pentru a se
atinge standarde mai nalte
-sa vizeze calitatea totala, care nseamna ca productia si produsele trebuie sa fie
conforme cu cerintele clientilor si sa aiba un impact minim asupra sanatatii umane si a mediului.

Bibliografie
1.Autorizatie de mediu nr. 1290/13.12.1990
2.Ionescu M,(2013),Tehnologii de Tratare a deseurilor,Ed.Ecozone,Iasi.
3.Legea 211/2011 privind regimul deseurilor.
4.OUG 34/2000
27

5.Teodosiu.C,(2014),Curs de Tehnologii si Biotehnologii de epurare a apelor uzate.

6.www.anpm.ro

28