Sunteți pe pagina 1din 5

ION

de Liviu Rebreanu
Liviu Rebreanu a excelat ca nuvelist i apoi ca romancier, astfel vom ncerca s clasificm operele acestuia:
a.
Nuvele sociale viaa ranului Rfuiala , Pro tii;
b.Nuvele psihologice conflictul dintre datorie i con tiin I ic, trul dezertor, Catastrofa;
c.
Nuvele citadine inspirate din viaa oraului, avnd ca model scriitorii ru i Golanii;
Nuvelele au constituit doar un exerciiu minor, Rebreanu a excelat prin romanele sale care surprind
cititorul. n cadrul evoluiei romanului romnesc, se poate vorbi despre momentul Rebreanu, prozatorul
continu i adncete cercetarea societii romne ti printr-o vast documentare i compozi ie, printr-un studiu
atent de analiz psihologic:
a.
Romanul social care a avut n prim plan viaa ranului, a aminti Ion , Rscoala
b.Romanul psihologic surprinde personajele in anumite stri de criz, Pdurea spnzura ilor
c.
Romanul metempsihozei Adam i Eva
d.Romanul sentimental, Jar
e.
Romanul obsesiei patologice, Ciuleandra
Geneza romanului
Liviu Rebreanu mrturisete c n lunga sa trud de crea ie, in cei 7 ani incare a lucrat la roman, un rol
important 1-a avut, pe de o parte impresia afectiva", emoia, iar pe de alt parte, acumularea de material
documentar.
O scen vzut de scriitor pe colinele dimprejurul satului 1-a impresionat inmod deosebit i a constituit
punctul de plecare al romanului Ion". Aflat la vntoare, Rebreanu a observat ...un ran mbrcat in haine de
srbtoare" , care s-a aplecat, deodat i-a srutat pmntul. L-a srutat ca pe-o ibovnica. Scena m-a uimit i mi s-a
ntiprit n minte, dar fr vreun scop deosebit, ci numai ca o simpl ciudenie".
O altntmplare relatat de sora sa, Livia, i-a reinutatenia: o fat nstrit, rmasnsrcinat cu un tnr
srac, a fost btut cumplit de tatl ei pentru c trebuia s se nrudeasc acum cu un srntoc, care nu iubea
pmntul i nici nu tia sa-1 munceasc.
Un eveniment care 1-a marcat in mod deosebit a fast convorbirea pe care Liviu Rebreanu a avut-o cu un
tnr ran vrednic, muncitor, pe nume Ion Boldijar al Glaneta ului, care nu avea pmnt i pronuna acest cuvnt
cu atta sete, cu attalcomie i pasiune, parc-ar fi fost vorba despre o fiin vie i adorat...".
Prima variant a romanului Ion" a fost o schi a scrisa de Rebreanu n 1908, care purta titlul Ru inea",
subiect reluat in alt proz, Zestrea", n care contureaz portretul lui Ion i schi eaz ntlnirea dintre flcu i
Ileana (Ana din roman).
Ne vom opri asupra romanului social , Ion aprut n anul 1920, dup o documentare laborioas, martie
1913-iulie 1920., creaie care a fost primit cu mare entuziasm. Prezentarea problematicii pmntului n condiiile
satului ardelean de la nceputul secolului al XX-lea; se prezint lupta unui ran srac pentru a obine pmntul i
consecinele actelor sale.
Pentru Nicolae Manolescu n centrul romanului se afl patima lui Ion, ca form a instinctului de
posesiune,criticul consider tema destinului central, nu problema pmntului.
Aprut in anul 1920, romanul "Ion" rspunde cerin ei modernismului lovinescian de sincronizare a
literaturii romane cu cea europeana. Primele aprecieri notabile asupra romanului le face Eugen Lovinescu, care
considera c romanul se detaeaz de idilismul smntorist, constituind "o dat istorica n procesul de
obiectivare a literaturii noastre epice [.. .] prima mare crea ie obiectiva". Prin aceasta, L. Rebreanu devine
ntemeietorul romanului romanesc modern."Ion" este un roman obiectiv care se nscrie n estetica realismului prin
obiectivitate, veridicitate, ancorarea n viaa sociala, prezenta unor personaje tipice, reprezentative pentru anumite
categorii umane.
Perspectiva narativa este realist-obiectiva, naratorul omniscient, heterodiegetic i asuma o perspectiva
detaat n raport cu evenimentele si personajele, nara iuneafiind la persoana a III-a.
Mesajul romanului are o mare ncrctura de valori etice, dominanta fiind ideea ca dorin a de pmnt duce
inevitabil la dezintegrarea morala a individului, n condi iiledep irii limitelor normalului.
Structura romanului
Drama lui Ion de desfoar ntre doi poli evideniai nc de la nivelul structurii romanului.
"Glasul pmntului" i "Glasul iubirii" sunt vocile interioare care motiveaz ac iunile personajului.
Nicolae Balot observ, ca un tipar al eroilor rebrenieni, c o prim aspira ie (dobndirea pmntului) este
deturnat de una secundar, de ordin erotic.
Cele doua pri semnific aspiraiile personajului principal, forele contrare care lstpnesc: cea demonica,
de posedare a pmntului; si cea angelica, dragostea pentru Florica. In aceasta lupta a contrariilor ce se atrag,

personajul principal este distrus n final. Cele doua pr insumeaz 13 capitole: 6 in prima i 7 in a doua, fiind i
ele semnificative, mai ales primul si ultimul ("nceputul", "Sfr itul"), sugernd destinul lui Ion.
Compoziional, aciunea este dispusa pe doua planuri: planul vie ii rne ti i planul intelectualit ii. Cele
dou se deruleaz paralel sau se intersecteaz, tehnica folosita fiind a contrapunctului.
Dac prima parte, Glasul pmntului urmre te patima pentru pmnt i dorin a lui de a se impune n
ierarhia satului, a doua parte, Glasul iubirii l gse te pe protagonist ca stpn al pmnturilor, victorios,
victorie care este exprimat prin celebra scen a srutrii delni ei, la nceput de primvar. Gestul acesta pare s i
reaeze n suflet dragostea pentru Florica, mritat intre timp cu George Bulbuc. Sinuciderea Anei i moartea
copilului precipit evenimentele spre final. Glasul nestvilit al iubirii l va duce pe Ion spre o moarte violent, cu
care pltete nclcarea tuturor poruncilor scrise i nescrise.
In centrul romanului se afla povestea lui Ion, prins intr-o dram rneasca in care se confrunta si alte
destine : Ana, Vasile Baciu, George, Florica.
Incipitul romanului l constituie descrierea drumului prin care autorul introduce cititorul n Pripas (nume
fictiv ce devine topos-literar). nceputul romanului sugereazcoborreain infern. Drumul spre Pripas i face loc
"printre dealuri strmtorate", trece un ru" peste podul btrn de lemn", apoi urmeaz "Ci meaua Mortului",
"Rpele Dracului" i, in final, satul Pripas "pitit ntr-o scrntitur de coline. Tot in maniera realista, scriitorul
insista asupra altor detalii cu valoare de simbol ce anticipeaz dramele ce vor avea loc pe parcursul romanului. In
finalul romanului, scriitorul scoate cititorul din spaiulficiunii pe acela i drum, romanul avnd o structura
circulara.
Incipitul i finalul, construite pe motivul drumului, evideniaz aspectul de corp sferoid al romanului,
care nchide n sine un bogat univers rural, stratificat social, economic, dar i cultural.
Drumul conduce cititorul n ficiunea romneasc i care l va napoia la final realitii. Drumul , la nceput
vesel, neted, jucu, nainteaz n ritm alert spre Pripas, pentru a surprinde satul adormit sub zpu eala unei
duminici linitite. La final, drumul bttorit se deplaseaz monoton-monoton ca nsui mersul vremii
mbtrnit i obosit de zvrcolirile vieii, de patimile i dramele la care a fost martor.
Crucea strmb, cu Hristos care i tremur jalnic trupul de tinichea ruginit vegheaz, att la nceput,
ct i la final, o lume ru alctuit, n care se macin destine incapabile s verticalizeze.
Tema romanului este prezentarea problematicii pmntului, particularizat n confruntarea devastatoare
ntre dou pasiuni puternice vzute ca dou jumti ale aceluia i ntreg: iubirea pentru pmnt i iubirea pentru o
singur femeie. Dorina de a cpta pmnt sugereaz de fapt, dorin a de a ie i din cercul unui destin pe care l
percepe ca strin i nesubstanial fiinei lui, acestei pasiuni care atinge cote neobi nuite i se adaug fatalitatea
iubirii.
Personaj realist si eponim (care da numele operei-n.n.), Ion este tipic pentru clasa taranimii, concentrand
tragica istorie a sateanului ardelean din primele decenii ale secolului at XX-lea, fiind construit prin procedeul
basoreliefillui (scoataea personajului in evidenta). Dupa aprecierea lui Eugen Lovinescu, Ion este expresia
instinctului de stpnire a pmntului, n slujba cruia puse o ascuita, o cazuistic strans, o viclenie
procedural, i cu deosebire, o voin imens", spre deosebire de George Calinescu a crui opinie susine ca
lacomia lui de zestre e centrul lumii i el cere cu inocen sfaturi dovedind o ingratitudine calm...Nu din
inteligen a ieit ideea seducerii, ci din vicleniacaracteristicii oricrei .fiine reduse."
Trasturile morale ale lui Ion reies indirect, din faptele, gandurile atitudinile lui, precum si din relatiile
cu celelalte personaje i in mod direct din caracterizarea naratorului si a celorlalte personaje. Conflictu interior i
mijloacele analizei psihologica reflect modernismul protagonistului si-i determina destinul previzibil. lute si
harnic ca ma-sa", chipe, voinic, dar sarac, Ion resimte dureros prapastia dintre el si bocotanii" satului ca Vasile
Baciu. Cand acesta ii zice fleandura", sarantoc", hot" si talhar", Ion, se simte biciuit, nu suporta ocara si
reactioneaza violent.
Indicii temporali i spaiali au rolul deorienta cititorul n universul ficional, dar mai ales de a crea
impresia de veridicitate, acea iluzie a realului, sub presiunea creia st tot romanul realist.
Nivelul macrotemporal este destul vag conturat, dar indic plasarea aciunii, pe durata ctorva ani, la
nceputul secolului al XX-lea. Obiceiurile, mentalitatea, acutizarea problemei naionale romno-maghiare n
Ardeal, decizia lui Titu Herdelea de a pleca n Regat, sprea a sluji de acolo mai bine cauza transilvnenilor, sunt
doar cteva dintre argumentele care susin afirmaia precedent.
Din punct de vedere spaial, universul ficiunii se plaseaz n imediata vecintate a lumii reale din zona
Bistriei, satul Pripas i zonele nvecinate sau mai ndeprtate (fie n realitate, fie n lumea ficiunii): Amaradia,
Jidovia, Cluj, Sibiu.
Conflictele
Conflictul principal al romanului consta in lupta pentru pmnt, Ion fiind convins c averea i-ar fi
conferit respectul celorlali i nimeni n-ar mai fi avut curaj s-1 jigneasc, de aceea este mai hotrt c oricnd s
puna mna pe zestrea Anei. ncordat la maxim, Ion este nerabdator s se nsoare cu fata lui Vasile Baciu, dar

acesta nu vrea s i-o dea cu niciun chip. Soluia vine de la tnrul Titu Herdelea, care, impresionat de zbuciumul
flcului, il ndeamn cu nonalan s-1 sileasca. Ion rsufl uurat i-i vine ideea s-o necinsteasc pe Ana, plan
pe care i-1 pune n practic pn la ultimul detaliu. Reusita flacaului se sprijin si pe faptul ca Ana este
indragostit de el, desi George Bulbuc ii fcea curte, find agreat si de Vasile Baciu. Tnara l primete pe Ion in
fiecare noapte pana cand flacaul este convins ea fata ramsese insarcinata, dupa care o paraseste, in asteptarea
reaciei lui Vasile Baciu.
In procesul lui Ion cu Simion Lungu, pentru o brazda de pmant, se implic invatorul Herdelea, care-i
intocmeste flacaului o plangere adresata ministrului justitiei, desi se teme s se amestece intr-un conflict cu
preotul Belciug, care dorea condamnarea lui Ion.
Dupa tocmeli, amenintari si jigniri ndelungate, Vasile Baciu consimte sa-i dea Anei ca zestre toate
pamnturile si amandou casele, cerand doar sa fie scrise, dup cununie, pe numele amndurora",
conflictul fiind aparent rezolvat cu sprijinul direct al preotului, care spera sa se aleaga si el cu ceva, mai ales ca
cel mai scump vis al sau este sa construiasca un sfant locas de piatra, falnic si frumos, in locul celui vechi i
darapanat care ii fcea necinste atat lui cat si satului intreg". Suparat de dojana preotului, Ion lucreaz pmntul cu
ndrjire ntr-un gest nechibzuit, intra cu o brazda in delnia Iui Simion Lungu, ceea ce isca un alt conflict exterior i
o incaierare, soldata cu proces.
Nunta are loc dupa Paste si tine trei zile, dupa obicei, nasi fiind Zaharia si Maria Herdelea. Pentru c Ana
este gravida si nu poate juca, o alege druc (fata care insoteste mireasa, avand anumite atributii in ceremonia
nuntii-n.n.) pe Florica si Ion este macinat de un puternic conflict interior declansat ntre pasiunea pentru
frumoasa fata si patima pentru pamant, redat prin monolog interior: Adic ce ar fi oare dac as lua pe
Florica si am fugi amandoi in lume, s scap de uraenia asta? Si sa ramn tot calic... pentru o muiere!...".
De altfel, Ion isi d seama, pentru prima oara, asa cum observa naratorul omniscient, ca impreuna cu pamantul
trebuie sa primeasca si pe Ana", care-i parea o strain, cu ochii pierdui in cap de plns, cu obrajii galbejii,
cu pete cenuii - si cu care nu mai schimbase nicio vorba de luni de zile, de unde reiese faptul ca flacaul nu-si
dorea o familie, ci doar loturile lui Vasile Baciu.
Un alt plan secundar al naratiunii urmareste conflictul national cu oficialitatile ungureti politicienii
vremii. In alegerile de deputati, Titu voteaza cu avocatul roman Victor Grofsoru, dar invatatorul, interesat sa
castige procesul intentat din cauza plangerii facute lui Ion, voteaza cu ungurul Bela Beck, sperand ca politicianul va
interveni in favoarea sa. Cu toate acestea, invatatorul Zaharia Herdelea este suspendat din serviciu pe timp
nelimitat", sub pretextul ca nici el nici elevii sai nu stiu ungureste, subinspectorul Horvat fiind teribil de indignat
ca nu cunosteau limba statului". Incidentul i apropie din nou pe invatatorul Herdelea de preotul Belciug, care-i
face acte pentru lotul pe care este construita casa. In locul lui Zaharia Herdelea, iesit la pensie, vine invatator la
scoala din Pripas tanarul Zagreanu, care se indragosteste de Ghighi, mezina familiei Herdelea, pe care o cere in
casatorie, urmrind s locuiasca in casa din Pripas.
Aciunea romanului debuteaz cu o expoziiunea ampl, n care sunt prezentate timpul, locul i
personajele, aceasta ncepe ntr-o zi de duminic n care stenii din Pripas sunt aduna i la hor n curtea casei
Todosiei, vduva lui Maxim Oprea. De la nceput, autorul fixeaz grupurile individuale ce se vor angaja in
conflict. Stenii se grupeaz i discuta dup rangul i greutatea dat de averea lor. Pe de laturi, "ca un cine la u a
buctriei", trage cu urechea Alexandru Glaneta ul, dornic s se amestece n vorba, dar sfiindu-se, la hora au venit
i intelectualii satului, nvtorul Zaharia Herdelea cu familia sa i preotul Belciug care cinstesc, n trecere, cu
prezena lor, petrecerea din sat. Momentul declan rii conflictului ( intriga) dintre Ion, srntocul, si Vasile Baciu,
unul dintre bogtanii satului, precum si al dezvoltrii frmntrii interioare a flcului care penduleaz ntre Ana
i Florica, intre dorina de pmnt i iubire. Ion ii face curte Anei pentru c vrea s intre n posesia averii lui
Vasile Baciu. Acesta vrea, ns, s i mrite fata doar cu un flcu nstrit. Se cearta cu Ion i l face de rsul
satului, numindu-I "srntoc, golan i ho". Striga n gura mare: "Mie-mi trebuie ginere cum se cade, nu
fleandura". Din calcul, Ion, flcul harnic i srac, i reprim "glasul iubirii" pentru Florica, o seduce pe Ana, dar,
cnd aceasta este pe cale sa aib un copil, o prse te pentru a-l sili astfel pe Baciu sa-l ia de ginere si sa-i dea
pmnturile lui. Treptat, patima mbogirii i descompune n ntregime caracterul.
Capitolul "Nunta" pune n evidenta sfierea luntric a lui Ion, privindu-le pe Ana si pe Florica, pe prima
ca proprietar al pmnturilor lui Vasile Baciu, iar pe cea de-a doua ca potenial ho de sentimente, rapindu-i-o lui
George Bulbuc. Ion triete jocul dramatic al confuziilor. El joaca cu Florica, "inchipuindu-i ca Florica e mireasa
lui", fiind "mistuit de remucri nbuite". El crede ca nimic ireversibil nu s-a intamplat, ca totul ar putea fi
refcut. Aceste auto-amagiri sporesc tensiunea tragic a romanului. Casatorindu-se cu Ana, Ion ajunge printre
fruntaii satului, dar relaiile cu Baciu sunt foarte ncordate. Maltratata salbatic de barbat, neineleas de brutalul
Vasile Baciu si dispretuit de soacr, Ana se spnzur. Parasita de Ion, Florica se marita cu George Bulbuc,
bucurandu-se de norocul ei.
Lasand tot mai mult loc "glasului iubirii", Ion o vrea acum pe Florica, dar sfarseste prin a fi ucis de
barbatului acesteia.

Destinele personajelor sunt determinate de faptul ca familia nu se intemeiaza pe baza unor sentimente, ci pe
baza intereselor economice.
Al doilea plan at romanului prezinta aspecte ale vietii intelectualitatii rurale. Invatatorul Herdelea lupta din
greu sa faca fata greutatilor materiale cu care se confrunta familia sa. El si-a construit o casa pe terenul bisericii
cu invoirea preotului Belciug. Cu timpul, relatiile dintre invatator si preot se racesc, iar Herdelea se teme sa nu isi
piarda ceea ce agonisise cu greutate. In roman se urmareste si conflictul invatatorului cu autoritatile maghiare
fiindca nu le preda elevilor sai in ungureste. Pentru aceasta abatere, el este destituit. Este pusa in evidenta farsa
alegerilor, conflictul invatatorului cu Belciug pentru faptul ca a dat votul candidatului maghiar. Laura, fiica cea
mare a invatatorului, se casatoreste cu George Pintea, in ciuda pornirii inimii, iar apoi Ghighi, fata cea mica, se va
casatori cu Zagreanu.
Preotul Belciug, ramas vaduv inca din primul an, este cel mai respectat si temut om din sat, el avand o
activitate totala asupra intregii colectivitati. Preotul este aparator at romanismului,preocupat de sporirea venitului
bisericii, dar si aplecat spre chiverniseala, de unde discutiile ce se nasc intre el si familia invatatorului.
Deznodmntul rezolv dramatic toate conflictele, ion surpins la Florica este ucis de George cu sapa,
criminalul este arestat, iar Florica urmeaz s ii duc viaa n singurtate. Singurul care i mplinete visul n
urma acestei drame este Belciug, pentru c averea lui Ion revine bisericii i slujete la ridicarea turlei strlucitoare
i triumftoare peste toate necayurile omeneti.
Multimea scenelor de masa, hora, crciuma, liturghia, momentele esentiale din viata satului : nasaterea,
nunta, moartea, constitue elementele monografice ale satului romanesc care capata accente mitice. Imaginea horei
se impune de la inceputul romanului, find un element stravechi at traditiei populare. Zecile de perechi "bat
Somesana cu atata pasiune" apoi joaca invartita. Si scena in care Ana naste copilul pe camp este antologica.
Misterul creatiei ii infioara pe Ion si pe tatal sau prezenti la scena : "Amandoi barbatii stateau nemiscati, in
picioare, cu capetele descoperite, cu ochii spre locul unde fiinta noua isi cerea dreptul la viata".
In plan filozofic finalul exprima ideea de perenitate si continuitate a ciclului vietii, pasivitatea si
indiferenta cosmica la suferintele umane: "Satul a ramas inapoi, acelasi, parca nimic nu s-ar fi schimbat. Cativa
oameni s-au stins, altii le-au luat locul". Peste suferintele oamenilor, vremea a trecut monoton, stergand toate
urmele, ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat.
Limbajul utilizat de autor se caracterizeaza prin concizie si sobrietate, scriitorul find un anticalofil,
refuzand stilul frumos: "Prefer sa fie expresia bolovanoasa si sa spun intr-adevar ce vreau, decat sa fiu slefuit si
neprecis [...]. De astfel, cred ca e mult mai usor a scrie frumos decat a exprima corect" (Liviu Rebreanu
"Cred").
Stilul su cenuiu, neutru, impersonal este specific prozei realiste obiective, scriitorul refuz jongleria
cu fraze i extravaganele stilistice, prefernd expresia, exact, bolovnoas , dar capabil s exprime adevrul.

Simboluri:
Pmntul- legtura dintre Ion i pmnt, se nclin- infrastructura simbolic a romanului, unul
dintre cele patru elemente fundamentale ale cosmosului, alturi de ap, aer, foc. n opoziie cu cerul
este marcat negativ, n raport cu apa reprezint un pol pozitiv.
n folcorul romnesc Pmntul este femeie , e mama noastr care ne hrnete, iar Dumneyeu este
tatl (Voronca, 1903). Acest simbol poate avea legtura cu moartea i naterea, poate fi un trm
al bogiei, dar i unul al suferinei. Gestul srutrii pmntului poate duce la o rentoarcere a fiului
rtcitor la substana primordial, din care s-a desprins.
Drumul care intra i care prasete satul Pripas- este asociat cunoaterii, iniierii, transformrii
destinului , o evoluie, sau o ieire din planul ficional. Este expresia de via ntr-un trasel al
iniierii, drumul alb, cum este numit de ctre autor , este unul neprincipal, deviat din oseaua
naional, sugernd parc, devierea de la sensul iniial, un drum care n mersul su ia cu sine nite
destine, pe care le transform, toate personajele cltoresc pe drum: Ana merge pe drum
insrcinat, preotul Belciug trece pe drum urmrit de doamna Herdelea, toate personajele se abat
doar o clip de la acest drum, pentru ca n final s se regseasc.
Crucea ..te ntmpin din stnga o cruce strmb pe care e rstignit un Hristos cu faa splcit
de ploi i cu o cununi de flori vetede agat de picioare. Sulf o adiere uoar i Hristos i
tremur jalnic trupul de tinichea ruginit pe lemnul mncat de carii i nnegrit de vremuri- simbol
al cretinitii, simbol al vieii i al morii, sugereaz un loc demitizat, oamenii i-au pierdut
credina, ca un semn prevestitor ce devine marc a spaiului, imagine iniialp sugereay o
mentalitate ce cu greu i aduce aminte de credin, doar n ceasurile de ntristare apar invocate
numele sfinte.
Hora- cel mai complex i rspndit dans popular, avnd un caracter ceremonial, exist cel puin
dou ideii n ceea ce privete funciile horei: R Vulcnescu este adeptul caracterului solar, iar N
Voronca l consiter un rit de ordin teluric, consacrat unei diviniti. La Rebreanu poate semnifica
un loc al descturii personajelor, iar vigoarea dansului trebuie s se manifeste nu numai n
eliberarea dionisiac de energii, ci i n impulsul de a ntemeia noi familii.Este momentul care
adun toate categoriile sociale n acelai loc: sracii, bogaii, intelectualii.