Colegiul Tehnic Mihai Bcescu

PROIECT DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR
PROFESIONALE

Specializare: Tehnician n turism

ndrumtor: Chiu Magdalena

Candidat: Gudana Valentin Ilie

2016

TURISMUL MARILOR
EVENIMENTE SPORTIVE

CUPRINS
*Argument
*Jocurile olimpice introducere
Cap.I Jocurile olimpice de var
1.1Programe 1.2Beneficii 1.3Sporturi
Olimpice
Cap.II .. Jocurile olimpice de iarn
1.1 Evenimente Marcante 1.2 Discipline
Olimpice 1.3 Sporturi 1.4 Locaii
Cap.III . Campionatele mondiale de
fotbal
1.1 Imactul Gzduirii Cupei Mondiale de
Fotbal 1.2Locaii
Anexe
Bibliografie
Concluzii

Argument

Am ales aceast tem de studiu pentru lucrarea mea de

atestat Impactul evenimentelor Majore asupra
dezvoltrii turismului deoarece este o tema interesant
ce aduce o multitudine de beneficii n privina
dezvoltrii economice i a turismului la nivel mondial
,indiferent de locaii. Aceast tem se refer, in special,
la olimpiade, campionate mondiale si continentale.
Asemenea activiti atrag pasionaii de sporturi sau
suporteri (fotbal, baschet, rugby, volei i schi). Oraele
care gzduiesc asemenea manifestri pun la dispozitie
servicii turistice adecvate mai multor tipuri de turiti,
interesai de aceste evenimente sportive. Orae precum
Montreal, Sydney, Munchen, Atena, Beijing au fost
gazdele unor olimpiade sportive, iar altele precum
Albertville, Lillehamer, Innsbruck organizeaz sporturi
de iarn la nivel mondial. Organizarea acestor tipuri de
evenimente necesit dezvoltarea unei infrastructuri
adiionale si adesea proiectele sunt localizate in zonele
marginale ale intraurbanului. Facilitile i stadioanele
de dimensiuni mari sunt disponibile pentru gzduirea
evenimentelor sportive i pot ajuta la stabilirea limitelor
turismului, la asigurarea unor oprtunitai recreaionale

pentru comunitaile locale (ex. Barcelona, Atlanta). n

urma gzduirii unui eveniment care promoveaz oraul
pe plan extern se observ o crestere a mndriei
comunitii (Adelaide Grand Prix Formula 1:
locuitorii au dorit organizarea altor evenimente).
Evenimentele majore utilizeaz infrastructura urban
existenta, ins megaevenimentele precum olimpiadele
reprezint o excepie, din moment ce implic investiii
substaniale. Gzduirea unor asemenea evenimente, pe o
perioad mare de timp, asociat cu atragerea
vizitatorilor face ca facilitile s fie mult mai utilizate,
oraele reducnd astfel sezonalitatea i pot crete
numrul vizitatorilor ceea ce este foarte important
pentru dezvoltarea continu a rilor ce susin
evenimente sportive de diferite tipuri i in diferite
perioade ale anului cu scopul de a contribui la creterea
ncasrilor n valut ct i la modernizarea
infrastructurii locale, prin construcia de hoteluri,
autostrzi i extinderea aeroporturilor. Turistul "sportiv"
este motivul pentru care milioane de dolari sunt cheltuii
n vederea ctigarii competiiei pentru organziarea
Jocurilor Olimpice sau a Campionatului Mondial de
Fotbal. n continuare v-oi prezenta un studiu fcut pe
baza olimpiadelor i a campionatelor mondiale ce au un
impact major n dezvoltarea turismului la nivel global
prin acumularea turitilor.

INTRODUCERE

Competiiile olimpice erau deschise tuturor cetenilor

de sex masculin. Sportivii participani apreau cu
trupurile complet goale. De altfel, din cuvntul grecesc
gol (gymnos) provine gymnasium. Femeilor le era
interzis cu maxim strictee sa urmareasca aceste jocuri,
iar participarea lor la ntreceri era cu desvarire
exclus. De la o ntrecere de o singur zi, cu o singur
curs, pan n anul 471 i.e.n., Jocurile Olimpice
evoluaser, ajungnd s cuprind 10 evenimente,
derulate pe o perioad de peste cinci zile. Pe lang cursa
de alergare, evenimentele sportive incluse erau lupte
corp la corp, box, curse de cai (att clare, ct i cu care
de lupt), aruncarea discului si a suliei, precum si un tip
de saritur in lungime, pe muzic. Mai exista si un
pentatlon, alctuit din probe de srituri, alergare,
aruncarea suliei, a discului si lupte corp la corp. Un alt
eveniment era pankration-ul, o combinaie violent de
lupte corp la corp si box, in care practic nu existau nici
un fel de reguli, iar nvingtorul era primul lupttor care
se recunotea nvins. Jocurile Olimpice se ncheiau cu o
curs de alergare bizar i extenuant, n care
participanii alergau mbracai n costume complete de

armur. Dei asociem Jocurile Olimpice cu sportul,

iniial aceste Jocuri erau n Grecia Antic un festival
religios nchinat lui Zeus. Legenda spune c Jocurile au
fost fondate de Hercule, care a plantat un maslin din
ramurile cruia se mpleteau cununile oferite
nvingtorilor. Primele Jocuri Olimpice au avut loc n
anul 776 .e.n., cu un unic eveniment: o curs de
alergare de aproximativ 200 metri numit Stadion, de
unde si cuvantul stadion pe care l folosim astzi.
Jocurile au fost organizate de atunci o dat la fiecare
patru ani, iar perioada de timp dintre dou intalniri era
cunoscuta sub numele de Olimpiada. Jocurile au fost
luate att de mult n serios de catre greci, ncat pe durata
Jocurilor Olimpice orice razboaie ncetau si se derulau
armistiii atent supervizate. Chiar si in timpul
Razboaielor Peloponeziene, inamicii se adunau laolalta
si se intreceau umar la umar in competiiile sportive.
Singurii care au inclcat vreodata un asemenea
armistiiu au fost spartanii, crora drept pedeapsa li s-a
interzis participarea la Jocurile Olimpice din anul 420
.e.n.

Capitolul I
JOCURILE OLIMPICE DE
VAR
- SYDNEY 2000 Pe 23 septembrie 1993, Australia a fost aleas gazda
celei de-a XXVII-a ediie a Jocurilor Olimpice care s-au
desfsurat la Sydney, in timpul lunilor septembrie i
octombrie 2000.Acestea au fost cele mai mari de pan
acum, cu o participare de peste 10.500 de atleti care au
concurat in 300 de evenimente sportive, din aproximativ
200 de ari. Sydney a fost primul ora care a gzduit
Jocurile intr-un cadru ecologic, curat, tot aici
celebrandu-se 100 de ani de cand femeile au fost
acceptate in arena olimpica. Australianul Ian Thorpe a
fost vedeta ediiei, cucerind trei medalii de aur si dou
de argint la not. Romnia a participat la Jocurile
Olimpice de la Sydney cu 153 de sportivi i a obinut 26
de medalii, dintre care 11 de aur.

JOCURILE OLIMPICE DE VAR

-BEIJING 2008A XXIX-a ediie a Jocurilor Olimpice s-a desfurat la
Beijing, China n perioada 8 august - 24 august 2008.
Ceremonia de deschidere a nceput n 8 august la ora
8:08 p.m. Cifrele 08:08:2008 08:08 au fost alese
intenionat, n cultura chinez numrul 8 fiind asociat cu
prosperitatea. Comitetul Internaional Olimpic a anunat
pe 8 Iulie 2005 c probele de clrie se vor desfura
la Hong Kong, pe dou arene: Arena Hipic Shatin
(unde vor avea loc probele de sritur la obstacole i
de dresaj) i Arena Hipic Beas River (pentru restul
probelor). Schimbarea locului a fost determinat de
msurile de carantin necesare.Dreptul de organizare al
Jocurilor Olimpice a fost ctigat n urma votului
organizat n cadrul sesiunii de lucru a Comitetului
Olimpic Internaional inut la Moscova (13 iulie 2001).
Pentru organizarea celei de a XXIX Olimpiade i-au
depus candidatura urmtoarele
orae: Bangkok,Cairo,Havana,Kuala, Sevilla,
Osaka, Toronto, Paris, Istambul i Beijing. Beijing-ul ia mai depus candidatura i pentru organizarea Jocurilor
Olimpice de Var din anul 2000 ns a pierdut n
faa Sydney-ului dup 4 runde.

1.1 Programe:
A fost implementat un program promoional care a durat
10 ani. Faza de studiu s-a finalizat n decembrie 1999,
iar programul a intrat n faza de implementare n 2000.
n fiecare an in perioada 1997- 2000 a fost organizat
cte un festival tematic, gzduite de aceleai orae care
au gzduit i Jocurile Olimpice. n 1997 a avut loc The
Festival of Dreaming (Festivalul Visurilor) i a fost
dedicat culturii indigene din Australia.

n 1998 a avut loc festivalui Sea of Change (Marea

Schimbrii) care se focaliza pe migraia oamenilor pe
mare. Scopul a fost de a onora imigranii i de a celebra
identitatea multicultural a societii australiene.

n 1999 n timpul activitii Reaching for the World

(Atingerea Lumii) spiritul Australiei a fost prezentat
prin lucrrile artitilor australieni.

n 2000 un program care a durat 4 luni a prezentat arta

nou prin intermediul artitilor australieni dar i strini

10

1.2 Beneficii:
Investiii de 1.2 miliarde $
Facilitile sportive lsate generaiilor viitoare 6 noi
cldiri construite special pentru Jocuri, cu un cost de
peste 2 miliarde $
Beneficii durabile ale infrastructurii 115 milionae
$(1998/1999) pentru infrumusearea oraului
Construirea de cldiri a nregistrat o scdere de 18%
la cldirile non-rezideniale ntre 1999/2000 i o scdere
de 13% ntre 2000/2001
1.2 Sporturi Olimpice:
Programul Jocurilor Olimpice de la Beijing 2008 este
destul de similar cu cel de la Atena 2004. Au fost 28 de
sporturi, 302 evenimente sportive (165 de evenimente
pentru brbai, 127 pentru femei, 10 mixte). La
disciplina not au fost adugate evenimente de maraton
pe distane mai mari de 10 km att pentru femei ct i
pentru brbai.
Atletism(47)

Lupte(18)

Badminton(5)

Baseball(1)

Navigatie(11)

Baschet(2)

Natatie(34)
Pentatlon

modern(2) Box(11) Polo(2) Caiac canoe(16) Srituri

natatie(8) Canotaj(14) Scrim(10) Ciclism(18) Softbal
(1) Echitatie(6) Taekwondo(8) Hochei pe iarb (2)

11

Capitoul II
JOCURILE OLIMPICE DE IARN
-ALBERTVILLE 1992-

Olimpiada de iarn din 1992 (Albertville, 8 - 23

februarie) a reprezentat o schimbare n lumea
olimpismului modern i nu numai. A fost pentru ultima
oar cnd Jocurile Olimpice de iarn i cele de var s-au
desfurat n acelai an, CIO impunnd ulterior o
perioad de doi ani ntre cele dou competiii majore.
Jocurile de la Albertville au reflectat i climatul politic
n schimbare din Europa Central i de Est. Participnd
sub titulatur "Echipa unit", sportivii din fosta URSS
au concurat pentru ultima oar mpreun. Germania a
venit, de asemenea, cu o echip unificat, iar cele trei
ri baltice (Lituania, Letonia i Estonia) au luat parte ca
naiuni independente, pentru prima oar n ultimii 50 de
ani. Cea de-a XVI-a ediie a Jocurilor Olimpice de iarn
a fost deschis oficial de preedintele Franei, Franois
Mitterrand. Nu mai puin de 64 de ri i-au trimis
reprezentani la ediia din 1992. Au concurat n 57 de
probe (31 masculine, 24 feminine, 2 mixte) 1.801
sportivi, din care 488 femei i 1.313 brbai.

12

JOCURILE OLIMPICE DE IARN

VANCOUVER 2010

Ediia a 21-a a Jocurilor Olimpice de Iarn se va

desfura n perioada 1228 februarie 2010 n
Vancouver din provincia Columbia Britanic.
Olimpiada de Iarn din 2010 va fi a treia olimpiad
gzduit de Canada. Canada a fost gazda Olimpiadei de
Var din 1976 din Montreal i Olimpiadei de Iarn din
1988 din Calgary. n paralel cu desfurarea Jocurilor
Olimpice de Iarn, vor avea loc i Jocurile Paralimpice
de Iarn, ce reprezint o competiie n care concureaz
persoanele cu dizabiliti. Cele dou jocuri (Olimpice i
Paralimpice) vor fi organizate de Comitetul de
Organizare Vancouver (VANOC). Vancouver este cel
mai mare ora care a gzduit vreodat Jocurile Olimpice
de Iarn, el numr peste 2,1 milioane de locuitori.
Unele din arene care gzduiesc aceste sporturi, sunt
amplasate la nivelul mrii, ceea ce este o raritate pentru
Jocurile Olimpice de Iarn. De asemenea, pentru prima
dat n istorie, Jocurile Olimpice vor avea o ceremonie
de deschidere i una nchidere care se va desfura ntro sal, la BC Place Center, cu o capacitate de 55.000 de
locuri.

13

1.1 Evenimente marcante:

Finlandezul Toni Nieminen devine la 16 ani cel mai
tnr brbat campion la Olimpiada de iarn. Germanul
Mark Kirchner devine primul biatlonist care ctig
medalii n toate cele trei probe de biatlon.
1.2 Discipline Olimpice
Biatlon, Bob, Combinata nordic, Hochei pe ghea,
Patinaj artistic, Patinaj vitez, Patinaj vitez pe pist
scurt, Sanie, Srituri cu schiurile, Schi acrobatic
(movile), Schi, Schi fond.
1.3 Sporturi
Sporturi Demonstrative: CurlingSchi; acrobatic (srituri
i balet); Schi viteza
-86 de probe din diferite sporturi de iarn a fost
programate la Jocurile de iarn din 2010.
-8 sporturi din categoria sporturilor pe ghea: bob,
sanie, hochei pe ghea, patinaj artistic, patinaj vitez,
patinaj short-track i curling.
-3 sporturi din categoria sporturilor alpine: schi, schi
acrobatic i snowboard.
-4 sporturi din categoria sporturilor nordice: biatlon,
schi fond, srituri cu schiurile i combinata nordic

14

1.4 Locatii

Cteva arene, incluznd Ovalul Olimpic Richmond,

sunt la nivelul mrii, o raritate pentru Jocurile de iarn.
Jocurile din 2010 sunt primele -de var sau de iarn- a
cror ceremonie de deschidere a avut loc n sal.
Vancouver, care este cel mai populat ora care a
organizat vreodat Jocurile de iarn, beneficiaz de o
vreme clduroas: n februarie, temperatura medie este
de 4,8 C.

Vancouver; Canada Hockey Place (hochei pe ghea);

Vancouver Olympic Centre (curling); Pacific Coliseum
(patinaj artistic, short track); UBC Thunderbird Arena
(Hochei pe ghea); Whistler; The Whistler Sliding;
Centre (bob, sanie, skeleton); Whistler Creekside (schi
alpin); Whistler Olympic Park (biatlon, schi fond,
srituri cu schiurile, combinat nordic); Richmond;
Richmond Olympic Oval (patinaj vitez) Vancouverul
de Vest; Cypress Mountain (schi acrobatic, snowboard)

Capitolul III

15

CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL

- GERMANIA 2006-

n iunie 2000, Germania a ctigat dreptul de a gzdui

pentru a doua oara, cel mai important eveniment
fotbalistic, desfurat ntre 9 iunie 2006 i 9 iulie 2006.
(1974). La eveniment au participat 32 de ri.

CAMPIONATUL DE FOTBAL
-AFRICA DE SUD 2010-

A fost 19-a Cup Mondial FIFA, un turneu

internaional de fotbal, care a fost programat s aib loc
ntre 11 iunie i 11 iulie 2010 n Africa de Sud.
Competiia a fost ctigat de Spania, campioana
Europei i a doua clasat n ierarhia mondial FIFA.

16

1.1Impactul gazduirii Cupei Mondiale de

Fotbal
mbuntiri aduse stadioanelor germane;
mbuntirea sistemului de transport naional
(transportul feroviar si rutier);
mbuntirea sistemului de informare turistic la nivel
naional ca platform multilingvistic utlizand
internetul;
Promovarea industriei turistice cu un pre relativ sczut
i cu servicii i faciliti de cumprturi;
Alinierea Germaniei, ca o destinaie de vacan
modern i ospitalier la nivel internaional, ce prezint
o diversitate regional si cultural;
Promovarea Germaniei ca un excelent loc pentru
investitorii strini.

17

18