Sunteți pe pagina 1din 8

MINISTERUL EDUCAIEI I TINERETULUI AL REPUBLICII

MOLDOVA
Universitatea Liber Internaional din Moldova
Facultatea de Informatic i Inginerie
Catedra Design
Specialitate : Design interior

R E F E R AT

PROPAGAREA SUNETULUI N

MEDIU,REFLECTAREA,REVERBERAREA

Profesor: Rejep V.
Executant: Perepujnaia Diana
Studenta grupei: DI-34

Chiinu 2016

CUPRINS

Introducere2
Reflexia Sunetelor.3
Reverberatia Sunetelor ..4-5
Calitatile Sunetului.5
Concluzie5
Bibliografie.6

1
Introducere

Acustica este stiinta sunetului, considerat ca fiind acea parte a fizicii care
se ocup cu studiul fenomenelor privind producerea, propagarea, receptia
sunetelor precum si efectele acestora. n folosirea curent, termenul sunet se
refer nu numai la fenomenul din aer responsabil pentru senzatia de auzire dar
si la om sau animal.
La propagarea sunetului sau zgomotului de la anumite surse spre camerele
sau coridoarele alaturate prin pereti, pardoseala si plafoane, apar multe probleme
cunoscute deja, care tin de domeniul acusticii camerei. Cea mai uzuala problema o
constituie porpagarea excesiva a sunetului care implica lipsa de intimitate in cazul
unei discutii sau propagarea unor sunete nedorite.
Sunetul se transmite intre camere pe diferite cai, dar cel mai simplu caz
intalnit in practica este cel in care singura cale este o compartimentare fara goluri
(scurgeri fonice). Transmitatoare fonice obisnuite pot fi peretii, pardoselile sau
plafoanele. In plus, golurile efective din interiorul camerei, cum sunt fantele din
jurul usilor, gaurile din pereti in jurul tevilor sau instalatiilor, sau o conducta de
ventilatie, pot actiona drept cai de propagare a zgomotului.
In orice mediu de propagare sunetul pierde treptat din intensitate, fiindca
frecarile transforma energia mecanica in caldura . Cum frecarea creste cu
amplitudinea vitezei de oscilatie, iar aceasta cu frecventa , slabirea va fi mai rapida
pentru sunetele inalte. Asa se explica de ce atunci cand ascultam de departe o
fanfara, auzim numai basurile si toba mare. Unele substante, cum sunt vata, pluta,
rumegusul de lemn sau alte tencuieli speciale, atenueaza sunetele foarte repede, si
de aceea le folosim ca izolanti. Cele elastice, cum sunt metalele, betonul, piatra sau
sticla transmit undele sonore pana la distante mari.
Folosirea lor in constructie are avantaje din punct de vedere ingineresc, dar
este dezastruoasa in ceea ce priveste izolatia fonica, de aceea trebuie asociate cu
paturi izolante. Lichidele transmit de asemenea sunetele, cu deminuari foarte mici.

REFLEXIA SUNETELOR
Ajungand la suprafata de separare dintre doua medii, unda sonora, ca orice
unda elastica, este partial reflectata, o alta parte fiind transmisa in cel de-al doilea
mediu. In acest fel intensitatea sunetelor reflectate este de obicei mai mica decat a
sunetului incident.
Un fenomen natural foarte cunoscut, consecinta a reflexiei sunetului, este
ecoul. Acesta consta in faptul ca producand un sunet de durata scurta in fata unui
obstacol, in anumite conditii se aude si sunetul reflectat de obstacol. Pentru ca
sunetul reflectat sa fie perceput distinct el trebuie sa ajunga la ureche dupa ce a
incetat perceperea sunetului initial. Senzatia auditiva produsa de sunetul initial
persista in ureche cel putin o zecime de secunda, astfel ca sunetul reflectat va fi
perceput ca ecou. Pentru un sunet foarte scurt distanta pana la obstacol trebuie sa
fie deci de cel putin 17 m, deoarece sunetul care are viteza in aer de circa 340 m/s
va parcurge distanta de 34 m in aproximativ o zecime de secunda.
Astfel, vorbind in fata unui perete reflectator situat la 34 m distanta, ecoul va
repeta ultima silaba, din care cauza se numeste ecou monosilabic. In cazul a doi
pereti situati fata in fata se poate obtine fenomenul de ecou multiplu, produs de
reflexia succesiva pe fiecare din cei doi pereti reflectatori. Fenomenul de ecou are
o serie de aplicatii importante precum masurarea adancimii marilor, descoperirea
submarinelor in scufundare. Adancimea marii se determina, de exemplu, masurand
timpul dupa care sunetul produs pe un vas la suprafata marii se reintoarse sub
forma de ecou in urma reflexiei pe fundul marii.
In cazul cand distanta la peretele reflectator este mai mica decat distanta
minima pentru producerea ecoului, sunetul reflectat va sosi inainte de incetarea
senzatiei auditive a sunetului direct, producand o prelungire si o intarire a acestuia.
Fenomenul poarta numele de reverberatie. Daca sunetul reflectat este perceput
aproape concomitent cu cel direct, fenomenul de reverbatie devine foarte util
deoarece produce o intarire a senzatiei auditive fara a produce si distorsionarea
sunetului direct.

REVERBERATIA SUNETELOR
In functie de activitatile care vor urma sa aiba loc in
incapere se
iau in considerare nivelul zgomotului ,frecventa
sunetelor,timpul si
directia de propagare a undelor sonore.
Cnd o und generat de o surs sonor (de exemplu o voce uman sau un
difuzor) dintr- o ncpere ajunge la un perete (sau alt obstacol mare din calea ei),
o parte din energia ei este absorbit de materialul din care este realizat peretele (i
transformat n cldur sau eliminat prin partea opus), iar restul se reflect
precum o raz de lumin ntr-o oglind, propagndu-se ntr-o alt direcie pn
ajunge la un nou obstacol, unde procesul se repet. In cazul unei ncperi goale,
sunetul se reflect din perete n perete, pn la extincia total cauzat de
absorbiile repetate. Efectul astfel rezultat se numete reverberaie a sunetului i
este caracterizat de timpul de reverberaie Cu ct pereii sunt mai netezi i mai
duri, iar procentul de und reflectat de perete este mai mare, cu att vor trebui mai
multe reflexii pn s se sting sunetul, timpul de reverberaie fiind cu att mai
mare. Deasemenea, cu ct camera este mai mare i distanele dintre perei mai
mari, cu att i T60 va avea valori mai ridicate.
Fenomenul de reverberaie este direct influenat de proprietile
fonoabsorbante ale pereilor, tavanului i a podelei ncperii, precum i a altor
posibile obstacole din interiorul ei (mobilier, echipamente, oameni,...). Cu ct
acestea absorb mai mult, cu att undele sonore vor fi absorbite mai repede (dup
mai puine reflexii) iar timpul de reverberaie asociat va fi mai mic. Datorit
faptului c proprietile de fonoabsorbie ale materialelor variaz n frecven (de
exemplu unele materiale absorb mai bine frecvenele nalte, pe cnd altele absorb
mai mult frecvenele medii sau joase) i timpul de reverberaie al unei ncperi
are diferite valori pentru unde sonore de frecvene diferite, T60 pentru o ncpere
real fiind deci o funcie de frecven. Acest fenomen este foarte important n
practic , pentru c afecteaz direct calitatea percepiei de ctre un receptor sonor
a unui semnal sonor redat de o surs de sunet n ncpere. Dac absorbia sonor
din ncpere este uniform n frecven i timpul de reverberaie are valori
apropiate pentru toate zonele spectrului audio, sunetul original redat de sursa de
sunet se va suprapune cu reflexiile din jur i va fi mbogit spectral ntr-un mod
plcut urechii umane, astfel c ntre anumite limite ale acestui timp de
reverberaie (depinznd n principal de dimensiunile ncperii) se va considera c
ncperea are o acustic bun.

4
Aadar, pentru a avea un rspuns acustic ct mai bun, timpul de
reverberaie al unei ncperi trebuie s aib valori apropiate pentru tot
spectrul de audiofrecven .
Controlul timpului de reverberaie (pentru o ncpere cu dimensiunile fixe) se face
modificnd proprietile fonoabsorbante ale suprafeelor din interiorul ei. In acest
scop, pe pereii i tavanul ncperii se vor aplica straturi adiionale din diferite
materiale fonoabsorbante (precum vat mineral sau spume acustice speciale), cu
caracteristicile de absorbie n frecven astfel alese nct, ajustnd suprafeele de
aplicare pentru fiecare material n parte, s se ajung la valorile dorite pentru T60,
n toat banda de audiofrecven. Deoarece sunt mai greu de absorbit, pentru
frecvenele joase sunt acceptate valori ceva mai mari ale T60 dect pentru
frecvenele medii i nalte.

Calitatile sunetului
Sunetele se deosebesc unele de altele prin: inaltime, timbru si intensitate.
Inaltimea este calitatea sunetului, de a fi mai inalt decat altul, cu un numar mai
mare de vibratii pe secunda. Prin definitie, intensitatea unui sunet reprezinta
energia care strabate intr-o secunda prin unitatea de suprafata perpendiculara pe
directia de propagare. Sunetele cu vibratii sinusoidale simple sunt foarte rar
intalnite in viata curenta.
In general, vibratiile corpurilor sunt mai complexe si de aici rezulta calitatea
pe care o numim timbru.

Concluzie
Sunetul intr-un anumit loc de ascultare dintr-o incapere este format din
sunetul direct si sunetul reflectat. Sunetul direct este sunetul care nu a fost inca
reflectat pe o suprafata. Suma tuturor sunetelor reflectate este numita camp sonor
de reverberanta. Este format din totalitatea sunetelor care au fost reflectate o data,
de doua ori sau de mai multe ori pe suprafetele constructiei. Sunetul reflectat o
singura data se numeste reflexie primara, cel reflectat de doua ori reflexie
secundara etc.

Bibliografie:
1. Acustica Incaperilor de Flaviu Oros
2. http://www.referateonline2.com/pe-scurt-despre-sunet-sipropagarea-acestuia-ref8954.html
3. http://www.armstrong.com/commclgeu/eu1/ro/ro/glossaryacoustics.html
4. http://www.isover.ro/confort-acustic/propagarea-sunetului196.html
5. http://www.referat.ro/referate_despre/reflexia_sunetului_ecoul.
html