Sunteți pe pagina 1din 75

Sfera

106

Politicii
REVIST~ LUNAR~ DE }TIIN|E POLITICE
EDITAT~ DE FUNDA|IA SOCIETATEA CIVIL~

Cuprins
2. Editorial

Vladimir Pasti

Corup\ia - dezbatere ]i
realitate

10. Politic`

Revista este editat` de


Fundaia Societatea Civil

intern`
22. Politic`

Eufemisme
contraproductive

George Surugiu

Epilog pentru un guru

26. Dezbateri

Oana Matei

Partidele ]i democra\ia

29.

Virgil Iordache

participativ`
Constitu\ia din punct de
vedere al ecologiei umane

33. Eseu

Vasile Nazare

Considera\ii privind

EDITORIAL
BOARD
CLIN ANASTASIU
DANIEL CHIROT
DENNIS DELETANT
ANNELI UTE GABANYI
GAIL KLIGMAN
DAN OPRESCU
VLADIMIR TISMNEANU
G. M. TAMAS

Vlad Flonta

interna\ional`

axiomele democra\iei

DIRECTOR
STELIAN TNASE

39. Istorie recent`

Mircea St`nescu

Rom@nia comunist`

REDACIE
Redactor ef:
ROMULUS BRNCOVEANU
Redactori efi-adjunci:
DAN PAVEL
IOANA COSTESCU

Secretar de redacie:
LIVIU STOICA
Colectivul redacional:
ADRIAN CIOROIANU
LAURENIU TEFAN SCALAT
VALENTIN STAN

Adresa Redaciei:
Pia\a Amzei, nr. 13, Et.
1. Bucure]ti, Romnia
Tel/Fax: 01 312 84 96,

Despre diziden\` [n

48. Document

Stelian T`nase

Belu Zilber - publicist

59. Recenzii

Silviu }erban

Identitate ]i diferen\` [n
cultur`
Denys Cuche, No\iunea de cultur`
[n ]tiin\ele sociale

60.

Gheorghe Cia]cai Fa\a european` a Rusiei


Dov Lynch, La Russie face
l'Europe

61.

Andrei Vasilescu Fic\iunea [n documentele de


arhiv`
Natalie Zemon Davis, Fic\iunea [n
documentele de arhiv`. Istorisirile
din cererile de gra\iere ]i povestitorii
lor [n Fran\a secolului al XVI-lea

01 212 76 61
(Attn Viorela Mare]);
E-mail: sfera totalnet.ro
http://www.sfera.50megs.com

Revist` recunoscut`

Revista Sfera Politicii apare cu sprijinul

de CNCSIS

NATIONAL ENDOWMENT FOR DEMOCRACY

S.P. nr. 106/2004

Editorial

Corup\ia dezbatere ]i realitate


VLADIMIR PASTI
Even though the economic and social analyses and media enquiries tend to
dominate the political speech, the general debate about corruption in the Romanian society
seems to be still in a deadlock. This article presents the delicate subject of corruption from a
different angle suggesting that the real solution for the economical and political corruption to
slow down is to sustain the positive economical trend, the free market and those companies
that need no state encouragement in order to win economical competition.

pentru prima dat` adus` [n dezbatere public`, muncito-rii


]i o bun` parte din popula\ie au manifestat [mpo-triva
privatiz`rii sub lozinca nu ne vindem \ara!, iar grupul
celor care sus\ineau privatizarea rapid` ]i prin
intermediul pie\ei a propriet`\ilor statului nu reprezenta
dec@t o minoritate intelectual` ]i politic` care a fost
aspru condamnat`. Dup` 7 sau 8 ani de dezbatere
public`, sondajele de opinie [nregistrau o schimbare
uimitoare de atitudine public` fa\` de privatizare marea
majoritate a popula\iei \`rii considera privatizarea un
lucru bun ]i accelerarea privatiz`rii o reform` necesar`.
Rezultatul acestei schimb`ri de opinie [n societatea
rom@neasc` efect al dezbaterilor cu privire la
privatizare a fost [ns`]i faptul c` privatizarea a avut loc
[ntr-o m`sur` chiar mai mare dec@t inten\iile
sus\in`torilor ei la [nceputul dezbaterii. Acum nu ne mai
[ndoim nici m`car de necesitatea privatiz`rii propriet`\ilor
cu rol strategic ale statului cum ar fi utilit`\ile publice
sau energia.
3. Un alt exemplu de rela\ie bun` [ntre dezbatere ]i realitate este oferit de dezbaterea despre
dezvoltare. S` ne amintim c` [n primii ani de dup`
revolu\ia din 1989, dezvoltarea era un obiectiv aproa-pe
interzis [n politica rom@neasc`, ]i considerat de-suet [n
dezbaterea public` mai ales pentru c` fusese o obsesie
a liderilor comuni]ti ]i pentru c` cele mai importante
reforme post-comuniste erau astfel con-cepute [nc@t
efectele lor se opuneau dezvolt`rii. Concep\ia dominant`
[n acea perioad` era cea a sacrificiului, a tunelului, a
reformelor [ndreptate [mpotriva nivelului de trai al
popula\iei ]i [mpotriva cre]terii economice. Se ajunsese
[n situa\ia grotesc` [n care reformismul guvernan\ilor se
m`sura [n ca-pacitatea lor de a [nr`ut`\i via\a cotidian` a
celei mai mari p`r\i a popula\iei. {n aceste condi\ii, dez-

{n ciuda faptului c` domin` tematic discursul


politic, analizele economice ]i sociale ]i preocup`ri-le
mass-media, discu\ia despre corup\ie pare a fi intrat
[ntr-un impas ]i este necesar` ]i posibil`, cred eu
o cotitur` [n modul [n care este abordat` ]i tratat`
problema corup\iei [n Rom@nia. Dar, mai [nt@i,
discu\ia [ns`]i ar trebui reconsiderat`.
1. Dezbaterea despre corup\ie are ]ansa s`

devin` cea mai lung` discu\ie din toat` perioada


post comunist`. Alte teme majore de dezbatere,
n`s-cute imediat dup` post-comunism, fie s-au
stins, fie sunt pe cale s` devin` trecut. Dezbaterile
despre pri-vatizare sunt pe cale s`-]i piard` suflul
pe m`sur` ce privatizarea se realizeaz`.
Dezbaterile despre fosta securitate vor avea ]i ele
un sf@r]it natural, fie pen-tru c` CNSAS []i va face,
p@n` la urm`, treaba, fie pentru c` oamenii la care
se refer` vor dispare pe cale natural`.
{n schimb, discu\ia despre corup\ie, care
a [nceput [nc` din 1991, nu ]i-a pierdut p@n`
acum nimic din intensitate ]i risc` s` r`m@n`
pentru ve]-nicie. Una din cauze, iar [n opinia
mea aceast` cauz` nu este deloc minor`, este
chiar modul [n care se poart` discu\ia.
Trebuie s` \inem cont de faptul c` [ntre
dezba-terea unei probleme ]i realitatea care
genereaz` acea problem` se poate constitui o
rela\ie bun` sau o rela\ie rea.
2. Rela\ia bun` este aceea care conduce la rezolvarea problemei, prin modificarea atitudinii popula\iei, speciali]tilor, mass-media ]i a guvernan\ilor fa\` de
realitate. Pentru societatea rom@neasc` de dup`
comunism, exemplul cel mai spectaculos de rela\ie
bun` [ntre realitate ]i dezbatere este pri-vatizarea. {n
1990, c@nd problema privatiz`rii a fost

S.P. nr. 106/2004

Editorial

combaterea corup\iei, devine o component` a mecanismului care face corup\ia posibil`. Principalul efect
negativ pe care [l are actuala dezbatere despre
corup\ie este c` [ndreapt` eforturile ]i aten\ia c`tre
zone ]i teme a c`ror dezbatere este ineficient` [n
combaterea corup\iei. Cel pu\in dou` dintre aceste
orient`ri sunt extrem de disfunc\ionale.

voltarea a fost promovat` [n dezbaterea public`


de un grup mic de intelectuali care, [n timp, au
reu]it s` o aduc` [n aten\ia opiniei publice, cu
sprijinul mass-media, ]i s` fac` din ea una dintre
principalele teme ale dezbaterii actuale ]i o
prioritate pe agenda politic` a oric`rei guvern`ri.
4. Am dat aceste exemple, pentru a ar`ta c`
dezbaterea public` a unei probleme reale a
societ`\ii poate fi una dintre cele mai eficiente
modalit`\i de a aborda corect acea problem` ]i de a
o rezolva. F`r` dezbatere public`, problema nici
m`car nu exist`, ]i f`r` dezbatere public` nu se
na]te nici presiunea necesar` a societ`\ii civile
pentru con]-tientizarea ]i rezolvarea problemei de
c`tre politici-eni. Dar, pentru ca o dezbatere s` aib`
un astfel de rezultat, ea [ns`]i trebuie s`
[ndeplineasc` acele con-di\ii care genereaz` o
rela\ie bun` [ntre dezbaterea ]i realitate.
Exist` [ns` ]i varianta unei rela\ii rele. Din
p`cate, dezbaterea despre corup\ie a ur-

Astfel, [n primul r@nd, dezbaterea tinde s`


orienteze eforturile ]i aten\ia c`tre interven\ia puni-tiv` a
statului [mpotriva actelor de corup\ie care au avut loc. O
re\ea institu\ional` special` a fost creat` [n acest scop,
iar Uniunea European` [ns`]i echi-valeaz`, [n raportul
privind progresul c`tre aderare al Rom@niei din 2003,
voin\a politic` a guvern`rii de a combate corup\ia cu
cre]terea personalului ocu-pat cu anchetarea cazurilor
de corup\ie. Or, nu exist` direc\ie mai fals` [n care ar
putea fi orientate eforturile. Pedepsirea cazurilor de
corup\ie este, desi-gur, util` ca o component` a
sistemului de comba-tere a corup\iei corup\ia
nepedepsit` devine repe-de legitim`, prin simplul fapt c`
este tolerat` dar nu se cunoa]te nici un caz, [n
[ntreaga istorie a so-ciet`\ii omene]ti, [n care pedepsirea
unei crime a dus la eliminarea sau restr@ngerea
dramatic` a acesteia, oric@t de aspre ar fi fost
pedepsele ]i oric@t de vast ar fi fost aparatul represiv ]i
indiferent cum ar fi fost organizat` societatea. Faptul c`
furtul, violul, crima, t@lh`ria sau contrabanda nu au fost
eliminate de]i toate statele din istorie au [ndreptat
[mpotriva lor cele mai impresionante aparate de
represiune este, cred eu, un bun argument [n favoarea
ideii c` re-presiunea, singur`, nu rezolv` niciodat` o
problem` care are r`d`cini sociale profunde. }i acesta
este cazul corup\iei [n societatea rom@neasc` de
ast`zi.

mat un cu totul alt curs, dec@t dezbaterile bune pe


care le-am exemplificat p@n` acum. Ea ilustreaz`
mai bine dec@t orice altceva rela\ia rea care se
poate stabili [ntre dezbatere ]i realitate.

C`ci actuala dezbatere despre corup\ie, [n


loc s` dezv`luie realitatea, tinde s` o disimuleze.
{n loc s` defineasc` priorit`\i, tinde s` fixeze
\inte false.
{n loc s` aib` ca obiectiv real combaterea
co-rup\iei, are ca obiectiv real utilizarea
corup\iei exis-tente [n combaterea propriilor
adversari ]i [n promo-varea intereselor proprii.
Dac` ne vom uita cu aten\ie la cazurile de
co-rup\ie dezv`luite public [n ultimii zece ani, vom
vedea c` cea mai mare parte a lor provin din conflictul dintre corup`tor ]i corupt. Cele mai recente
cazuri de corup\ie devenite publice, sunt rezultatul
autodenun\`rii corup`torului ca reac\ie la preten\iile
excesive ale celui pe care voia s`-l corup`.
Dezv`luirea corup\iei [n Rom@nia nu face
par-te dintr-o dezbatere orientat` [mpotriva
corup\iei, ci este doar un mecanism de fixare a
limitelor ]p`-gii pe pia\a corup\iei, asem`n`tor cu
fixarea pre\uri-lor pe pia\a bunurilor ]i serviciilor.
Iar [n dezbaterea politic`, dezv`luirea
corup\iei tinde s` devin` un mecanism de
protejare a corup\ilor no]tri, prin condamnarea
corup\ilor lor. {n aceast` privin\` avem de a
face cu o evolu\ie pozitiv`, c`ci p@n` nu demult,
Rom@nia era o \ar` corupt`, dar f`r` corup\i.

{n al doilea r@nd, a]a cum se poart` acum


dez-baterea despre corup\ie, ea tinde s` creeze o
\int` fals` orient@nd aten\ia dinspre corup`tori spre
co-rup\i ]i concentr@nd-o la nivel politic. Motivul
este, evident, de natur` electoral`, politicienii rom@ni
desf`]ur@nd vaste campanii publicitare negative [n
care fiecare tab`r` se str`duie]te s` dezv`luie co-rup\ia
celeilalte. Efectele propagandistice ar putea fi
semnificative, dar efectul asupra combaterii corup\iei este nul. {n plus, crearea acestei \inte false
care este corup\ia la nivel politic, disimuleaz` \inta
real` care ar trebui s` constea [n c`utarea surselor
corup\iei la nivelul economiei ]i al vie\ii sociale.
Pe scurt, orientarea dezbaterii c`tre politic` ]i
justi\ie nu face dec@t s` reduc` importan\a direc\ii-lor
de dezbatere care pot fi eficiente [n combaterea
corup\iei analiza economiei ]i a societ`\ii.
Ceea ce face ca actuala dezbatere despre corup\ie, ca ]i cele care au precedat-o, s` stabileasc`

Ca dezbatere care stabile]te o rela\ie rea


[ntre discu\ie ]i realitate, dezbaterea despre corup\ie
departe de a fi un instrument cu rol semnificativ [n

S.P. nr. 106/2004

Editorial

cundar. Asta nu [nseamn` altceva dec@t c`


dezba-terea de p@n` acum referitoare la corup\ie
nu a reu-]it nici s` identifice corect problema, nici
s` cons-truiasc` alternative reale de rezolvare a ei.
Ceea ce [nseamn` c` dac` dorim s` transform`m actuala dezbatere rea despre corup\ie [ntr-o
dezbatere bun`, trebuie s` pornim de la o list` de
probleme esen\iale legate de corup\ie.
6. {n continuare a] vrea s` propun o asemenea
list` de [ntreb`ri esen\iale, f`r` r`spunsul la care orice
discu\ie despre corup\ie nu poate fi dec@t rea.
6.a.) Prima [ntrebare ]i cea mai important` se
refer` la legitimitatea bog`\iei. De 14 ani [ncoace, [n
societatea rom@neasc` are loc un proces de polarizare pe care privatizarea l-a f`cut s` devin` exponen\ial. Recent, a fost publicat` lista celor mai bo-ga\i
300 de oameni din Rom@nia, iar averilor lor,
cumulate, ating o valoare estimat` de 12 miliarde de
dolari, ceea ce pare destul de mult pentru o societate care cu numai un deceniu ]i jum`tate [n urm` era,
pe de o parte, egalitarist`, iar pe de alt` parte, vreme
de 11 ani a trecut printr-o criz` economic` continu`,
care a diminuat la fel de continuu PIB-ul ]i venitul
mediu. {n condi\iile unei societ`\i care a s`r`cit, este
[mbog`\irea unei minorit`\i legitim` sau nu? Sondajele
de opinie ne arat` c` cea mai mare parte a popula\iei
consider` c` bog`\ia acumulat` de minoritatea [nst`rit`
a Rom@niei este ob\inut` prin [nc`lcarea legii. Asta
nu [nseamn` neap`rat c` popula\ia are dreptate, dar
ne ajut` la definirea pro-blemei. Iar problema sun`
a]a: sunt bog`\iile indi-viduale ob\inute p@n` acum
mai ales rezultatul co-rup\iei, sau sunt legitime? Ce
atitudine politic` tre-buie adoptat` fa\` de aceste
bog`\ii?
6.b) Corolarul acestei [ntreb`ri este
[ntrebarea referitoare la legitimitatea s`r`ciei. Mai
mult de o treime din popula\ia Rom@niei tr`ie]te [n
s`r`cie. Este aceast` s`r`cie legitim` sau este un
rezultat al corup\iei ]i al nedrept`\ii din societate?
Tot son-dajele de opinie ne arat` aici o anumit`
evolu\ie a concep\iilor popula\iei despre s`r`cie. Cu
vreo cinci-]ase ani [n urm`, popula\ia considera c`
s`r`cia este rezultatul unei redistribuiri incorecte a
veniturilor statului c`tre popula\ie. Corup\ia joac`
aici un rol important c`ci corup\ia nu este altceva
dec@t un mecanism nelegitim de redistribuire a
resurselor statului. {n prezent, [ns`, popula\ia
prive]te lucru-rile mai nuan\at ]i o bun` parte dintre
rom@ni con-sider` c` s`r`cia se datoreaz` nu doar
statului, ci ]i s`racilor, care fie nu au suficiente
oportunit`\i, fie le refuz` pe cele pe care le au.
6.c) A doua [ntrebare esen\ial` referitoare la
corup\ie se refer` la rela\ia dintre politic` ]i afa-

o rela\ie rea cu realitatea pe care vrea s` o schimbe,


este, [nainte de orice, faptul c` nu se ia pe sine [ns`]i [n
serios, evit@nd temele majore ale problematicii, evit@nd recunoa]terea realit`\ii ]i, mai ales, evit@nd solidarizarea societ`\ii civile, a patronatului, a administra\iei
]i a clasei politice [n combaterea corup\iei.

5. Rezultatul normal al unei dezbateri bune


este o controvers` [ntre puncte de vedere diferite fa\`
de o realitate definit` de comun acord de c`tre
participan\ii la dezbatere. Aceast` calitate a unei
dezbateri bune nu se poate ob\ine dec@t dac` sunt
[ndeplinite o serie de condi\ii, pe care dezbaterea
despre corup\ie, din p`cate, nu le [ndepline]te.
{n primul r@nd, participan\ii la dezbatere trebuie s` cad` de acord asupra faptului c` dezbat o
problem` comun`. Aceast` condi\ie a fost [ndepli-nit`
[n cazul dezbaterii despre privatizare, [n cazul
dezbaterii despre dezvoltare, [n cazul dezbaterii
despre democra\ie ]i, mai recent, o putem considera
[ndeplinit` [n cazul dezbaterii despre sistemul electoral. Aceast` condi\ie, [ns`, nu este [ndeplinit` [n
cazul dezbaterii despre corup\ie. Punctul de plecare
al discu\iilor despre corup\ie nu este c` to\i participan\ii au o problem` comun` problema corup\iei
din societatea rom@neasc` ci c` unii dintre participan\i sunt mai corup\i dec@t ceilal\i. Consecin\a
este c`, [n locul unei dezbateri despre corup\ie, ne
alegem cu multe dezbateri despre participan\ii [n]i]i.
A doua condi\ie important` pentru ca o dezbatere s` fie bun` este solidaritatea dintre participan\ii la dezbatere, ob\inut` prin faptul c` fiecare [i
recunoa]te celuilalt bunele inten\ii [n dezv`luirea ]i
combaterea corup\iei. Controversele se poart` cu
privire la cum se reac\ioneaz` la realitate ]i nu prin
contestarea bunei inten\ii. Acest lucru nu se [nt@mpl` [n dezbaterea despre corup\ie, unde din nou,
discu\ia se mut` dinspre problem`, spre participan\i.
Discu\ia despre corup\ie trebuie s` fie un instrument
al luptei [mpotriva corup\iei ]i nu un instrument al
luptei [ntre participan\ii la discu\ie.
{n sf@r]it, dar deloc [n ultimul r@nd, dezbaterea trebuie s` porneasc` de la o list` de [ntreb`ri
esen\iale. F`r` aceast` list` de [ntreb`ri, dezbaterea
devine automat o dezbatere rea chiar dac` celelalte dou` condi\ii sunt [ndeplinite. Or, dezbaterea
despre corup\ie nu a ajuns [nc` [n faza [n care s`
reu]easc` s` defineasc` [ntreb`rile esen\iale. Cea mai
bun` dovad` [n acest sens este c`, dup` zece ani de
dezbatere, sondajele de opinie indic`, pe de o parte,
c` popula\ia consider` c` [n societatea ro-m@neasc`
corup\ia are loc pe scar` larg`, dar tot sondajele de
opinie indic` c`, pentru popula\ia, co-rup\ia este,
deocamdat`, o problem` de interes se-

S.P. nr. 106/2004

Editorial

ceri. C@t de str@nse trebuie s` fie leg`turile dintre


oamenii politici ]i oamenii de afaceri? Cum sunt ele
definite legitim? Cum se concretizeaz` iden-titatea
de interese dintre cercurile de afaceri ]i poli-tic`: prin
politici industriale ]i comerciale? Prin excep\ii de la
regulile pie\ei ]i ale competi\iei? Prin favoruri
personale? Realitatea c`reia trebuie s`-i facem fa\` [n
aceast` privin\` este c` politica nu poate fi separat`
de afaceri. Fiecare are nevoie de cel`lalt. {n m`sura
[n care orice guvern rom@n face

este situa\ia unei mass-media care, [n majoritatea


cazurilor, nu func\ioneaz` pe pia\`. Este o situa\ie
paradoxal`, pentru c` mass-media a fost unul dintre
primele domenii de activitate private de dup` revo-lu\ie.
Or, s-a dovedit c` privatizarea este una, iar intrarea pe
pia\` este cu totul altceva. {n momentul de fa\`, cele mai
multe dintre institu\iile de mass-media din Rom@nia
nu-]i pot asigura veniturile de pe pia\` pia\a de
publicitate ]i pia\a consumatorilor de mass-media ]i
sunt strict dependente de dou` surse suplimentare de
finan\are: (1) sponsoriz`rile ob\inute de la patronat, care
cere [n schimb deser-virea propriilor interese
comerciale pe c`i necomer-ciale; (2) corup\ia, o bun`
parte din mass-media fiind profund implicat` [n forme de
corup\ie dintre cele mai diverse, de la ceea ce se
nume]te state capture ]i p@n` la banala ]pag` dat`
pentru contrac-tele de publicitate. Or, este limpede c`
nu se poate lupta [mpotriva corup\iei cu o mass-media
care, la r@ndul ei, este fie corupt`, fie neinteresat` [n
comba-terea corup\iei ca fenomen, ci doar [n
combaterea adversarilor patronilor s`i. La care, atunci
c@nd lu`m [n considerare mass-media, mai trebuie s`
ad`ug`m o lips` cronic` de profesionalism a jurnali]tilor
rom@ni. Ea este de [n\eles [n condi\iile [n care popula\ia ocupat` [n domeniu a crescut exponen\ial iar
cre]terea pare a continua dar efectele sunt evi-dente ]
i extrem de p`guboase mai ales atunci c@nd se ajunge
la traducerea [n limbajul cotidian, acce-sibil opiniei
publice, a unor domenii extrem de spe-cializate, de tipul
pie\elor de capital sau financiare, al complicatelor rela\ii
administrative sau al proce-durilor juridice. Or, [n cele
mai multe cazuri [n care se lovesc de domenii
specializate, jurnali]tii rom@ni pur ]i simplu nu [n\eleg
nici contextul, nici regulile domeniului, iar traducerea
pe care o fac c`tre opi-nia public` este, de cele mai
multe ori cu at@t mai defectuoas` cu c@t pare mai
conving`toare. Modul [n care mass-media a tratat sau
a ignorat scan-dalurile bancare, manipul`rile de pe
pia\a bursier`, unele dintre privatiz`ri etc. sunt
exemplare [n ilus-trarea acestei lipse de profesionalism.

]i va face [ntotdeauna politic` economic`, el interac\ioneaz` cu mediul de afaceri. Iar acestuia nu


[i este niciodat` indiferent ce fel de politic` economic`, fiscal`, social`, educa\ional` ]i interna\ional`
fac guvernele. P@n` [n prezent, aceast` rela\ie a
luat toate formele ]i con\inuturile posibile, de la
clien-telism la ostilitate reciproc`. Ceea ce trebuie
s` fac` dezbaterea despre corup\ie este s`
defineasc` for-ma legitim` a acestei rela\ii.
Actuala tendin\` de a construi o pr`pastie [ntre cele
dou` este ]i nerealist` ]i p`guboas`, iar [n final, nu
va face altceva dec@t s` stimuleze corup\ia ca
singur element posibil de leg`tur` [ntre cele dou`.
6.d) A treia [ntrebare esen\ial` referitoare la
corup\ie se refer` la rela\ia dintre administra\ie ]i
cet`\eni. Aceasta este o rela\ie de putere ]i va tre-bui
definit` ca atare. Cine domin` [n aceast` rela\ie? Este
administra\ia o structur` pus` [n slujba cet`\ea-nului,
iar acesta o supravegheaz` ca nu cumva s` abuzeze
de resursele pe care administra\ia le are la dispozi\ie
banii publici, proveni\i din impozite ]i taxe? Sau,
dimpotriv`,
administra\ia
este
cea
care
supravegheaz` cet`\enii, tenta\i s` nu-]i pl`teasc`
impozitele, s` abuzeze de avutul public, s` [ncalce
drepturile altor cet`\eni. Nu avem aici doar o problem` de principiu a unui sistem democratic. Mo-dul
[n care definim raportul dintre administra\ie ]i
cet`\ean are un impact direct asupra problematicii
corup\iei. {n func\ie de cum r`spundem la aceast`
[ntrebare vom construi r`spunsul la [ntrebarea ce
trebuie comb`tut mai [nt@i: corup`torul sau coruptul? }i a] vrea s` atrag aten\ia asupra faptului c` r`spunsul natural care spune c` corup`torul ]i coruptul trebuie comb`tu\i [n egal` m`sur` nu este dec@t o
form` de a-i l`sa [n pace ]i pe unul, ]i pe cel`lalt.
6.e) A patra [ntrebare esen\ial` referitoare la
corup\ie ]i, totodat`, una dintre cele mai importante,
se refer` la mass-media. Pe cine trebuie s` deserveasc` jurnalistul publicul sau patronul? Aceast`
[ntrebare nu este c@tu]i de pu\in retoric` ]i simpla
adoptare a r`spunsului din manuale nu ne duce cu
nici un pas [nainte. Una dintre realit`\ile c`reia trebuie
s`-i fac` fa\` societatea rom@neasc` actual`

7. {n opinia mea, orice dezbatere despre


corup\ie nu poate avansa ]i ob\ine rezultate eficiente [n combaterea corup\iei dac` nu d` mai [nt@i
un r`spuns clar la aceste patru [ntreb`ri, referitoare
la bog`\ie/s`r`cie, politic`/afaceri, stat/cet`\ean,
mass-media/public. Din p`cate, ele au fost p@n`
acum abil evitate.
Dac` [ncerc`m s` dep`]im actualele limite ale
dezbaterii despre corup\ie, atunci ar trebui s`
orient`m dezbaterea actual` spre sursele reale ale
corup\iei ca fenomen social, [n opozi\ie cu concen-

S.P. nr. 106/2004

Editorial

trarea asupra corup\iei ca accident administrativ


sau politic.
Dac` o consider`m un fenomen social,
atunci corup\ia exist` pentru c` [ndepline]te o
func\ie real` [n mecanismul social. Or, cel pu\in
dou` asemenea func\ii ar putea fi identificate.
{n primul r@nd, corup\ia a jucat ]i mai joac`
[nc`, func\ia de mecanism de privatizare, oferind
o solu\ie simpl` unei probleme complicate.
{n al doilea r@nd, corup\ia, care [n esen\`
nu este dec@t un mecanism nelegitim de
redistribuire, a completat un loc l`sat gol de
mecanismele de distribu\ie legitime, ale pie\ei.

primeasc` p`m@nt, dar aici au intrat [n


competi\ie at@t \`ranii, c@t ]i or`]enii, unii dintre
ei [n calitate de urma]i ai \`ranilor, iar al\ii [n alte
calit`\i, de exemplu, cea de revolu\ionari sau de
poten\iali cump`r`tori de p`m@nt, etc.
Pasul al treilea face trecerea de la categoria
sau grupul social la individ. C`ci, privatizarea face
trecerea de la categoria social` la individ, ceea ce
[nseamn` c` x prime]te, iar y, membru al aceleia]i
categorii sociale, nu prime]te, sau prime]te mai
pu\in. }i, aici ne lovim de o limit` structural` a
sistemului politic democratic. Sistemul politic democratic are marele avantaj care [n post-comunism s-a dovedit a fi un dezavantaj de a lucra cu
categorii ]i nu cu indivizi. Democra\ia [nseamn`
reguli universale ]i respinge ierarhizarea individual`. Pentru condi\iile specifice ale post-comunismului, asta [nseamn` c` nici un sistem democratic
nu poate duce privatizarea, respect@nd regulile
jo-cului, mai departe de stabilirea categoriilor
sociale ]i, [n consecin\`, nu poate face
privatizarea, c`ci aceasta implic`, obligatoriu, de a
identifica persoa-ne ]i nu grupuri.
Sunt con]tient de gravitatea afirma\iilor de
mai sus. Ele poate fi rezumat [n a spune c` nici un
sistem democratic nu poate privatiza proprietatea
public`, pentru c` sistemul democratic de putere
lucreaz` cu categorii ]i nu cu indivizi, iar privatizarea se refer` la indivizi ]i nu la categorii. Cu
toate acestea, sistemele democratice trebuie, la
r@n-dul lor, s` privatizeze. Iar sistemul democratic
post-comunist a trebuit s` fac` aceast` privatizare
pe o scar` mai larg` dec@t oricare alta din istorie.

7. Pentru societatea rom@neasc`, actuala privatizare post-comunist` este cel mai vast proces
de redistribuire de avu\ie din [ntreaga sa istorie. Privatizarea nu a fost nici un moment doar o decizie
politic` a guvern`rilor, deci o practic` politic` care ar fi
putut fi rezolvat` prin ac\iune administrativ` eficient`. }
i dac` ar fi fost numai at@t ]i tot ar fi ridi-cat
probleme insurmontabile, \in@nd cont de inefici-en\a
cronic` a administra\iei rom@ne]ti. Dar ea a fost o
op\iune politic` adoptat` la nivelul [ntregii societ`\i,
ceea ce [nseamn` c`, practic, to\i actorii sociali
semnificativi au participat la proces, [ntr-un efort de
a-]i impune interesele [n dauna oric`rui alt actor
social ]i indiferent de mecanismul sanc\ionat politic
care a fost stabilit oficial. {n cel mult zece ani,
societatea rom@neasc` a trebuit s` treac` o avu\ie
social` uria]` [n proprietate privat` ]i nu exist`
mecanism politic ]i administrativ care s` poat` face
eficient acest lucru.
Privatizarea a fost pu\in studiat` [n societ`\ile
post-comuniste ]i aproape deloc [n Rom@nia. Dac`
[ncerc`m acum s` umplem acest gol de cuno]tin\e cu
o abordare simpl` vom constata c` privatizarea, [n
condi\iile post-comunismului, presupune cons-truirea
unui algoritm care are cel pu\in trei pa]i. Pasul [nt@i
const` [n decizia politic` cu privire la privatizare. La
acest nivel se stabile]te ce anume se privatizeaz` ]i
rezultatele inten\ionate ale privati-z`rii. Pasul al
doilea stabile]te c`tre ce categorii sociale are loc
transferul de proprietate. O bun` par-te a acestei
alegeri este determinat` de op\iunile politice ale
primului pas, dar o alt` parte nu poate fi determinat`
la nivelul superior. Pasul al doilea, prin urmare,
deschide calea confrunt`rilor sociale pentru
eligibilitatea la statutul de proprietar. Un bun
exemplu pentru a ilustra aceast` situa\ie este privatizarea p`m@ntului. Primul pas, cel f`cut [n 1990, a
stabilit c` suprafa\a agricol` se privatizeaz`, p`m@ntul fiind retrocedat \`ranilor. Pasul al doilea a cons-tat
[n stabilirea categoriilor sociale care urmeaz` s`

S.P. nr. 106/2004

Una dintre solu\iile adoptate a fost de a ignora democra\ia. Aceast` re\et` a fost, de exemplu,
aplicat` [n privatizarea Germaniei de Est de c`tre
Germania de Vest [nving`toare [n r`zboiul rece dintre cele dou` state. Solu\ia german` a fost continuu
ignorat` [n analizele privatiz`rii post-comuniste,
tocmai pentru c` nega principiile fundamentale ale
democra\iei ]i era incomod s` accep\i c` cea mai
eficient` privatizare pe scar` larg` din istoria postcomunist` s-a realizat nedemocratic.
Afirma\ia care urmeaz` este, [nc`, ]i mai grav`.
Pentru c` ea spune c` trecerea de la categorii la indivizi, [n privatizarea din interiorul unui sistem democratic, este imposibil` ]i singurul mecanism care o
permite este corup\ia. Ca urmare, toate societ`\ile
post-comuniste au trebuit s` accepte o anumit` form`
de corup\ie ca fiind legitim` sau m`car tolerat`. Iar
aici s-au deschis dou` c`i ale privatiz`rii.
Prima a constat [n privatizarea c`tre ]i cu sprijinul capitalului interna\ional. Cea de a doua a cons-

Editorial

Corup\ia privatiz`rii, care pare a fi o necesitate


absolut` cel pu\in pentru societ`\ile post-comuniste,
[]i pierde utilitatea social` pe m`sur` ce privatizarea
[nainteaz`. Problema real` [n combaterea corup\iei
r`m@ne aceea de a desfiin\a mecanismul, deja
stabi-lizat, [n corela\ie cu avansul [n privatizare. Este
o pro-blem` tipic` a reac\iei politicii la iner\ia social`.
8. Un corolar al paradigmei despre func\ionalitatea corup\iei [n raport cu privatizarea este c` fenomenul corup\iei ar trebui s` se diminueze pe m`sur` ce privatizarea [nainteaz`. Dar datele empirice
infirm` aceast` tendin\`. Ceea ce [nseamn` c` o form`
nou` de corup\ie tinde s` [nlocuiasc` treptat forma
ini\ial`, legat` de privatizare.
Noua form` de corup\ie nu mai este legat` de
privatizare, ci, dimpotriv`, de evolu\ia post-privatizare a firmelor private rom@ne]ti. Dincolo de particularit`\ile fiec`rei firme [n parte, o caracteristic` care
p`rea c` se generalizeaz` era c`, chiar ]i scoa-se din
sistemul de stat ]i introduse pe pia\`, cele mai multe
dintre firmele rom@ne]ti privatizate nu pu-teau, [nc`,
func\iona f`r` o subven\ie substan\ial` de la stat.
Performan\a lor productiv` era at@t de sc`zut`,
orientarea lor spre pia\` era at@t de st@n-gace, iar
dependen\a lor financiar` ]i cultural` fa\` de stat era
[nc` at@t de mare, [nc@t capacitatea lor
competi\ional` pe pia\` era aproape inexistent`. Prin
simplul fapt c` avusese loc transferul de pro-prietate
dinspre stat spre proprietari individuali ale]i [n
condi\iile deja specificate anterior firmele
rom@ne]ti deveneau nu mai viabile, ci mai vulnerabile. Rezultatul a fost c`, pe ansamblul economiei
na\ionale, [ntreaga produc\ie industrial` a [nceput s`
aib` un bilan\ negativ. Din momentul [n care privatizarea a atins o pondere semnificativ` [n produc\ia
industrial` total`, bilan\ul anual al [ntreprinderilor din
economie, cumulat, a devenit negativ. {n 1999,
totalul [ntreprinderilor rom@ne]ti cumulau o pier-dere
anual` de 8000 de miliarde de lei, la pre\urile
curente. {n anul urm`tor, aceasta se redusese semnificativ, dar tot mai [nregistra un minus de 560 de
miliarde de lei, [n pre\uri curente.
Faptul c`, pe ansamblul lor, firmele econo-miei
rom@ne]ti [nregistrau rezultate negative, are leg`tur` cu performan\a economic` ]i nu cu corup\ia. Dar
concluzia este semnificativ` pentru analiza corup\iei.
Concluzia este c` managementul econo-mic
rom@nesc este deficitar, iar oamenii [ns`rcina\i cu
conducerea economiei nu sunt, pur ]i simplu, [n stare
pe ansamblul economiei s` gestioneze re-sursele
pe care le au la dispozi\ie [n a]a fel [nc@t s` produc`
mai mult dec@t cheltuiesc.

tat [n privatizarea prioritar` c`tre capitalul autohton,


cu obiectivul politic major de a genera o clas` autohton` de capitali]ti. Prima cale este, probabil, cel
mai bine ilustrat` de Cehia ]i Ungaria. Cea de a
doua, este, de departe, ilustrat` [n primul r@nd de
Rusia. Polonia ]i Rom@nia reprezint` cazurile
intermediare, [n care capitalul autohton [n plin
proces de formare s-a opus, prin mijloace politice,
capitalului str`in, [n plin proces de expansiune.
{n toate cazurile, corup\ia a func\ionat ca un
mecanism de concretizare a acestei decizii politice
majore. Dat`, [ns`, fiind for\a ideologic` ]i politic` a
capitalului interna\ional, etichetele care au fost aplicate
procesului au fost diferite. {n cazurile Un-gariei, Cehiei,
Slovaciei, Sloveniei ]i a altor \`ri mici central-europene,
tipul de corup\ie care a func\ionat a fost cel denumit [n
studiile interna\ionale drept state capture. Faptul c` el
s-a realizat la nivel interna\ionale, nu modific` cu nimic
con\inutul s`u esen\ial, [n schimb a [mpiedicat
etichetarea acestui tip de privatizare drept corup\ie.
Achizi\ionarea uzi-nelor Skoda de c`tre Volkswagen,
ca ]i achizi\iona-rea industriei rom@ne]ti de ciment de
c`tre cele trei mari companii europene sau a Sidex
Gala\i de o multi-na\ional` cu sediul [n India, a fost un
exemplu cla-sic de state capture realizat prin dubl`
influen\` politic` ]i financiar` interna\ional` deci corup\ie
]i nu pia\` dar a fost prezentat ca un succes al
democra\iei ]i al economiei de pia\` ]i nu ca fiind
corup\ie.

{n schimb, transferul industriei petroliere ruse]ti c`tre dou` sau trei mari companii private autohtone, ca ]i transferul industriei de cauciuc sau mobil`
din Rom@nia, c`tre firme private autohtone, a fost
tratat ca un caz clar de corup\ie ]i exist` argumente
temeinice c` a]a s-a ]i [nt@mplat.
{n concluzie, corup\ia a fost un mecanism
esen\ial ]i indispensabil al privatiz`rii post-comu-niste
[n toate \`rile care au trecut de la economia
centralizat` de stat la cea de pia\`. F`r` corup\ie,
privatizarea ar fi fost imposibil`. Fiecare societate a
definit propriile corup\ii tolerabile [n func\ie de op\iuni
politice majore care, [n condi\iile democra\iei
politice ]i ale economiei de pia\`, erau evident
nelegitime. Una dintre aceste op\iuni politice majo-re
a fost alegerea [ntre privatizarea [n favoarea capitalului interna\ional opus` privatiz`rii [n favoarea unui
capital autohton [n ascensiune. Dar, ]i aici, avem de
a face cu o categorie ]i nu cu proprietari concre\i.
Trecerea de la mul\imea candida\ilor po-ten\iali la
individul concret care devine proprietar avea nevoie
de un mecanism pe care nici democra\iile ]i nici
economia de pia\` nu putea s`-l identifice, adic` avea
nevoie de corup\ie.

{n aceast` situa\ie de ansamblu, corup\ia in-

S.P. nr. 106/2004

Editorial

tervine ca mecanism principal de redistribuire a


pierderilor. Simplul fapt c` ansamblul industriilor
rom@ne]ti este produc`tor de pierderi nu [nseamn`
c` pierderile se distribuie uniform pe [ntreprinderi. De
fapt, marea problem` a economiei era de a in-venta
un criteriu de distribu\ie neuniform` a pier-derilor, iar
mecanismul la [ndem@n` ]i cel mai efi-cient s-a
dovedit a fi corup\ia. Managerii rom@ni, mai ales
managerii rom@ni din sectorul privat, poa-te nu ]tiau
s` conduc` o afacere, dar exista un lucru pe care ]
tiau s`-l fac` ]i tocmai aceast` ]tiin\` este cea care [i
selecta ca manageri: ]tiau s` trans-fere pierderile
propriei [ntreprinderi private asupra sectorului de
stat, [nc` suficient de mare, al econo-miei. Cele 8000
de miliarde de lei pierderi pe an-samblul
[ntreprinderilor rom@ne]ti se distribuiau, inegal, [ntre
un profit de 6000 de miliarde ale sec-torului privat ]i
o pierdere de 14.000 de miliarde ale sectorului de
stat. {n 2000, c@nd economia a mers ceva mai bine,
mecanismul a func\ionat ]i el mai bine ]i, ca urmare,
sectorul de stat a pierdut 21.000 de miliarde de lei
(pre\uri curente) pentru a asigura un profit de 20.500
de miliarde (pre\uri cu-rente) ale sectorului privat.
Cum, [n aceea]i peri-oad` infla\ia a sc`zut de la peste
50% la numai 45%, rezult` c` ceea ce s-a [nt@mplat
a fost o cre]-tere exponen\ial` aproape dubl` a
pierderilor [n sectorul de stat, pentru a asigura
profituri [n sec-torul privat.

redistribuire inechitabil` a ineficien\ei economice [ntre


sectorul de stat ]i cel privat a fost corup\ia. Prin
intermediul ei, sectorul privat a reu]it s`-]i transfere o
bun` parte din cheltuieli ]i toate pier-derile asupra
sectorului de stat. Politica, care a ve-gheat
mecanismul, a trebuit fie s` [nchid` ochii ignor@nd
neplata datoriilor fa\` de stat ]i acumularea de
arierate fie s` legalizeze transferul, prin prelua-rea
la bugetul de stat a pierderilor din sectorul economiei
de stat, rezultate din transferul asupra aces-tuia a
cheltuielilor de produc\ie ale sectorului privat.
Partea tulbur`toare a concluziei este c`, deocamdat`, f`r` corup\ie, sectorul privat al economiei de
pia\` rom@ne]ti nu func\ioneaz`. Cel pu\in, nu
func\iona cu vreo trei ani [n urm`, pentru care dispunem
de date statistice. Este probabil c`, [n ciuda celor trei
ani de cre]tere economic` consecu-tiv`, cel pu\in o parte
a lui continu` s` nu fie viabil dec@t sub condi\ia ca, prin
intermediul corup\iei, s` poat` transfera o parte a
cheltuielilor ]i a pierde-rilor, asupra sectorului de stat.
Formele pe care le ia acest transfer sunt dintre cele mai
diverse. De exem-plu, unul dintre modurile de a
subven\iona, de la bugetul de stat, un sistem bancar
aflat [n dificultate, [n ciuda faptului c` era privatizat [n
propor\ie majoritar`, a fost lansarea unor [mprumuturi
ale statului pe pia\a intern` cu o dob@nd` mai mare
dec@t dob@nda pie\ei. {n alte cazuri, b`ncile de stat
r`mase [n func\iune au creditat [n condi\ii nerezo-nabile
cheltuieli ale sectorului privat. {n alte cazuri, Ministerul
Finan\elor a acceptat ca datoriile c`tre stat ale
sectorului privat s` fie ree]alonate sau s` fie pur ]i simplu
]terse. Indiferent de metod`, sectorul privat a beneficiat
de aceast` sponsorizare mascat` a statului, f`r` de care
ar fi devenit un e]ec politic ]i economic major. Decizia
politic` cu privire la sponsorizarea sectorului privat era,
prin urmare, obligatorie. Iar rolul corup\iei [n acest
mecanism a fost de a face trecerea de la decizia de
principiu, luat` la nivel politic de toate guvern`rile
posibile, la nivel individual, adic` la nivel de firm`. Ceea
ce [nseamn` c`, f`r` corup\ia pe care o blam`m at@ta,
aceast` redis-tribuire a cheltuielilor ]i a profiturilor care a
men\inut [n via\` sectorul privat nu ar fi avut loc.

Concluzia care rezult` din aceast` analiz`


este tulbur`toare. Ideologia dominant` a perioadei
afirm` c`, urmare a caracteristicilor sale inerente,
sectorul privat al economiei ar trebui s` fie mai
eficient ]i aduc`tor de profituri [n opozi\ie cu sectorul de stat al economiei, care ar trebui s` fie
prost gestionat ]i produc`tor de pierderi. Cifrele pe
care le-am prezentat mai sus ilustreaz` tocmai
aceast` ideologie. Din p`cate, [ns`, ele justific` ]i
afirma\ia dup` care corup\ia ]i nu pia\a este
mecanismul care asigur` superioritatea sectorului
privat asupra sectorului de stat.
Economia rom@neasc` din anii 1999-2000
era format` din dou` sectoare distincte, [ntreprinderile aflate [n proprietatea statului ]i [ntreprinderile
aflate [n proprietate privat`. Raportul de m`rime este
[n favoarea capitalului privat, a c`rui cifr` de afaceri
reprezint` circa dou` treimi din totalul produc\iei. Pe
ansamblu, sectorul de stat ]i cel pri-vat, luate
[mpreun` au mers [n pierdere. Dar secto-rul privat a
reu]it s`-]i asigure profituri, [n vreme ce sectorul de
stat a cumulat pierderi din ce [n ce mai mari
propor\ionale cu profiturile sectorului privat.
Mecanismul prin care s-a asigurat aceast`

S.P. nr. 106/2004

Blamarea politicului [n aceast` privin\`, faptul c` [n loc s` aleag`, pentru sponsorizare rafin`ria
x, [n locul rafin`riei y, [ncepe s` apar` ca un detaliu
nesemnificativ. Este evident, acum, c` o rafin`rie
cel pu\in trebuia subven\ionat` ]i c`, potrivit tuturor
mecanismelor democra\iei ]i economiei de pia\`,
nu exista nici un criteriu dup` care o rafin`rie ar fi
fost mai eligibil` pentru subven\ionare dec@t alta.
Corup\ia a rezolvat aceast` incertitudine, ]i, prin

Editorial

urmare, a fost un mecanism func\ional [n


perioada la care ne referim.

SEMNAL

9. Dar, aceast` perioad` se apropie ea [ns`]i de


un sf@r]it previzibil. Spre deosebire de anii anteriori, cel pu\in o parte dintre firmele private rom@ne]ti sunt sau se simt [n stare, ceea ce este acela]i
lucru capabile s` supravie\uiasc` pe pia\` prin for\e
proprii ]i resimt redistribuirea de cheltuieli ]i de
venituri datorate corup\iei, ca pe o mutilare inu-til` a
pie\ei. Aceste firme se opun corup\iei, pentru c` se
opun unei redistribuiri dup` criterii care nu \in de pia\`
a veniturilor ]i cheltuielilor.

Marian Zulean
Armata i societatea n tranziie
Editura Tritronic, Bucureti, 2003

Descriere
De cnd supervizarea democratic a armatei a devenit o condiie necesar pentru
apartenena la NATO, prin Studiul asupra
extinderii NATO din 1995, a crescut n mod
considerabil interesul pentru aceast problem n Europa Central i de Est. Cartea
domnului Marian Zulean, un tnr cercettor romn ce promite mult i care abordeaz acest subiect serios, reprezint o piatr de hotar. Toi romnii interesai de rolul
Romniei n NATO ar trebui s citeasc
aceast carte.
Jeffrey Simon, National Defense University,

Aici st` speran\a noastr` [n combaterea real`


a corup\iei, [n apari\ia unui agent socio-economic
real, puternic ]i direct interesat [n desfiin\area
corup\iei, nu din perspectiv` moral`, ci ca urmare a
faptului c` lipsa corup\iei [i permite s` valorizeze
un avantaj competitiv. Iar acest avantaj competitiv
const`
[n
superioritate
managerial`
]i
organizatoric`, valorificat` [n condi\ii de pia\` liber`.
Rezult` de aici c`, dac` vrem cu adev`rat s`
combatem corup\ia, ceea ce trebuie s` facem [n
pri-mul r@nd nu este s` atac`m politicienii, s`
dezv`-luim corup\ii trecute ]i s` [nt`rim represiunea
juri-dic` [mpotriva corup\ilor de p@n` acum. Toate
acestea nu stric`, dar, toate la un loc, nu conduc la
o dimi-nuare a corup\ie [n economie ]i [n
societate. Ceea ce trebuie s` facem este s`
sprijinim tendin\a pozi-tiv` care se na]te [n
economie ]i pe pia\`, s` spri-jinim pia\a ]i acele
companii care nu au nevoie de sprijin de la stat
pentru a c@]tiga o competi\ie cu concuren\a.

Washington, D.C.
Originalitatea acestei lucrri poate fi identificat n formularea unui model teoretic i
operaional al relaiilor democratice dintre
civili i militari sau n instituirea unui
concept nou i comprehensiv al securitii
din care deriv consecinele specifice
politicilor de securitate. Analiza raporturilor
dintre secu-ritate i relaiile dintre civili i
militari este raportat la contexte naionale,
regionale i globale cu scopul de a deduce
formulri pragmatice pentru noi organizri
instituio-nale i pentru noi politici n
domeniile de referin.

Lazr Vlsceanu, prof.


Universitatea din Bucureti.

univ.

dr.,

VLADIMIR PASTI - Analist politic, autor a peste 1000 articole ]i lucr`ri de analiz` politic`: Rom@nia [n tranzi\ie.
C`derea [n viitor; Rom@nia: Starea de fapt; Ultima
ine-galitate. Rela\iile de gen [n Rom@nia etc.

S.P. nr. 106/2004

Politic intern

Eufemisme contraproductive
VLAD FLONTA
The article is focused on the 2003 Regular Report on Romanias progress towards
accession, released by the European Commission. The general colour of the Report is
euphemistical, since Romania is ranked on the last place of the 12 candidates in the European
Commission statistics. I argue that this has a negative impact on the progress of the Romanian
society. After 1989 the reforms where realized almost exclusively due to the pressures of the EU,
IMF and WB. A more critical Report would have determined the government to a less populistic
way of governing in the electoral year 2004. Among others the article deals with the performance
of Romania in a comparative perspective, the functioning market economy status, some difficult
chapters which are still open, and the problem of discrimination in Romania.

Exist` un contrast frapant [ntre imaginea Rom@niei care rezult` din relat`rile presei rom@ne]ti ]i
str`ine ]i raportul de \ar` al Comisiei Europene. Spre
exemplu, de]i sunt criticate diverse aspecte, din
capitolele care privesc justi\ia, afacerile interne sau
v`mile nu transpar deloc situa\iile revolt`toare ]i
abuzurile strig`toare la cer semnalate de at@tea ori,
pe bun` dreptate, de pres`. Din raport apare o \ar`
mult mai a]ezat` dec@t este Rom@nia [n rea-litate.
Dac` un turist str`in ar citi pe Internet rapor-tul de \ar`
pe 2003 ]i ar vedea pe un alt site unele imagini ale
m`n`stirilor din Moldova, ar crede c` Rom@nia este o
destina\ie excelent`. Se pare [ns` c` altele sunt
sursele de informare, din moment ce Ro-m@nia nu
a devenit o destina\ie turistic` important`, [n ciuda
unui poten\ial natural remarcabil.
Formul`rile din raport sunt tehnic-prudente iar
tonul general este eufemistic. Cred c` aceste
eufemisme sunt contraproductive pentru c` reformele din Rom@nia s-au realizat [n ultimii 14 ani
aproape exclusiv la presiunie UE, FMI ]i BM. Privatiz`rile realizate [n aceast` toamn` la Roman
Bra]ov, Tractorul Bra]ov ]i Siderurgica Hunedoara se
impuneau de ani de zile. Ele au fost totu]i f`cute
acum pentru c` autorit`\ile rom@ne au sperat la
ob\ine-rea [n ultimul moment a mult-r@vnitului statut
de economie de pia\` func\ional`. Tactica [ngr`]`rii
porcului [n ajun nu a func\ionat [ns` de aceast` dat`.

Un raport mai pu\in eufemistic ar fi putut


men\ine guvernul [ntr-o mai mare m`sur` [n priz` [n
anul electoral 2004. Exist` o mare distan\` [ntre
tonul acestui raport ]i, spre exemplu, tonul mult

S.P. nr. 106/2004

10

mai critic ]i mai realist al interven\iei ambasadorului


american Michael Guest, la Conferin\a Na\ional` a
Donatorilor Anticorup\ie, care a avut loc [n 15 apri-lie
2003 la Bucure]ti. Michael Guest spunea atunci,
sesiz@nd foarte bine starea de exasperare [n care
tr`-ie]te o mare parte a popula\iei Rom@niei:

Dac` tinerii din aceast` \ar` nu pot conta pe


faptul c` []i pot g`si o slujb` pe merit, atunci este
timpul ca ei s`-]i urmeze carierele [n alt` parte.
Dac` multe persoane influente iau bani care ar trebui folosi\i pentru refacerea str`zilor ]i pentru instalarea conductelor de ap`, [n timp ce cet`\enii care
au trecut prin cea mai neagr` perioad` a comunismului ]i prin dificult`\ile tranzi\iei nu-]i pot per-mite
s`-si pl`teasc` facturile pentru [nc`lzire, atunci acei
cet`\eni tr`iesc [ntr-o \ar` care le este str`in`.1
{ntr-un alt pasaj al discursului s`u, ambasadorul american, aflat de 18 luni [n Rom@nia la momentul respectiv s-a pronun\at f`r` menajamente:
{n\eleg de ce unele privatiz`ri dureaz` at@t
de mult [n caz c` ele se [nt@mpl` vreodat`. }tiu ce
[nseamn` lichidator; ]tiu care sunt rela\iile lor, ]tiu
ceea ce se [nt@mpl` cu conturile lor din b`nci ]i,
din nefericire, cu comunit`\ile atunci c@nd ace]-tia
cump`r` o firm`. De asemenea, ]tiu ceea ce se
[nt@mpla prea des sau, mai exact, ceea ce nu se
[nt@mpl` c@nd cei care ar trebui s` c@]tige o
afacere sunt [ndep`rta\i. }i dumneavoastr` ]ti\i asta.
}i este o ru]ine pentru aceast` \ar`.
Dup` citirea raportului nu pot dec@t s` subscriu la ceea ce Andrei Ple]u a constatat acum ceva
vreme [ntr-un remarcabil discurs prilejuit de pri-

Politic intern

mirea Premiului Joseph Bech 2001: exist` deja


o limb` de lemn a discursului comunitar, exist`
cli]ee.2
Franoise Thom spune c` ne d`m seama c`
un text este redactat [n limba de lemn de la primele
cuvinte, [nainte chiar de a le fi c`utat sensul: exist` o
[ncetineal` care nu [n]eal`. Acest caracter greoi at@t
de frapant \ine [ntre altele de anumite carac-teristici
ale sintaxei, de unele ticuri.3

{ntr-adev`r, cele 133 de pagini ale


raportului pe 2003 nu se citesc cu sufletul la
gur`. {n plus, au-torul acestui articol a citit ]i cele
153 de pagini ale raportului pe 2002.
Cele scrise mai sus nu trebuie [n nici un caz
[n\elese ca un discurs antioccidental, antieuropean
sau proamerican. {ns` ]i [n UE exist` lucruri imperfecte ]i de asemenea lucruri care func\ioneaz` foar-te
prost. Citesc frecvent presa german` ]i britanic`, care
sunt pline de critici ]i de scepticism. De]i cele dou`
\`ri sunt printre cele mai avansate din lume.
Evident c` guvernul a profitat de tonul eufemistic al raportului de \ar` pentru a-]i exagera realiz`rile. Institu\ii mult mai importante, mai credibile ]i
mai respectate [n lume dec@t Guvernul Rom@niei
au avut o optic` net diferit`. Astfel, [n Financial Times
din 6 noiembrie 2003 se spune tran]ant c` raportul
de \ar` s-a dovedit a fi o dezam`gire ma-jor`.
Agen\ia Reuters relateaz` c`: Rom@nia a e]uat [n
[ncercarea de a ob\ine statutul de economie de pia\`
func\ional`. {n acest fel se demonstreaz` vulnerabilitatea inten\iei ambi\ioase de a adera la UE [n
2007. Destul de critic s-a exprimat ]i agen\ia de
rating Standard & Poors. De altfel, [n leg`tur` cu
faptul c` anul 2007 reprezint` o \int` ambi\ioas`
pentru Rom@nia s-au pronun\at [n mod repetat at@t
comisarul european pentru extindere, Gnther Verheugen c@t ]i cancelarul german Gerhard Schrder,
cel mai influent om al Europei.
Este adev`rat c` Rom@nia a [nregistrat o serie
de progrese [n timpul guvern`rii PSD. Cre]terea
economic`, reducerea continu` a infla\iei, consolidarea rezervei valutare a BNR reprezint` succese
clare, chiar dac` calitatea cre]terii economice [nc`
las` de dorit (ponderea produselor cu valoare ad`ugat` mare [n PIB este [nc` redus`, acela]i lucru fiind
valabil ]i [n ce prive]te structura exporturilor).
Agen\iile de rating (Moodys, Standard & Poors ]i

Fitch-IBCA) au [mbun`t`\it calificativele acordate


Rom@niei, de]i ele r`m@n inferioare calificativelor
altor \`ri candidate. Pentru prima oar` dup` 1989
Rom@nia a reu]it s` duc` la bun sf@r]it un acord
stand-by [ncheiat cu FMI. Sigur c` acest lucru a
fost facilitat de faptul c` Rom@nia a pus teritoriul

11

s`u la dispozi\ia trupelor americane [n prima parte


a conflictului din Irak. Totu]i, performan\a r`m@ne.
Problema este [ns` [n ce ritm a progresat
Rom@nia [n raport cu ritmul [n care au progresat
celelalte state candidate. S` facem a]adar o scurt`
istorie a procesului de extindere a UE spre Est.
{n decembrie 1997, Consiliul European de
la Luxemburg a hot`r@t s` [nceap` negocierile cu
Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Estonia ]i
Cipru, urm@nd ca negocierile cu celelalte \`ri care
doresc s` adere la UE s` [nceap` dup` ce acestea
vor fi n-registrat un progres suficient [n baza
parteneriatelor de aderare. Porcesul de aderare a
[nceput efectiv [n 30 martie 1998, odat` cu
reuniunea de la Londra a mini]trilor de externe ai
statelor membre ]i ai celor ]ase state candidate.
Exact doi ani mai t@rziu, la Consiliul European de la Helsinki din decembrie 1999, s-a decis
[nceperea negocierilor de aderare ]i cu Rom@nia,
Bulgaria, Slovacia, Letonia, Lituania ]i Malta. Negocierile au [nceput efectiv [n februarie 2000.
A]adar, la [nceputul anului 2000 Rom@nia
a plecat de la aceea]i linie de start cu alte
cinci \`ri. Nu voi face nici o compara\ie cu
celelalte ]ase \`ri care [ncepuser` negocierile de
aderare cu doi ani mai devreme. {ns` o
compara\ie cu aceste cinci \`ri se impune.
Exist` 31 de capitole de negociere, primele
30 desemn@nd domenii precise iar ultimul fiind
intitulat Altele. De aceea, unii spun c` num`rul de
capitole ar fi de 30. {n cele ce urmeaz` voi porni
de la premisa c` sunt 31 de capitole.
{n eviden\a asupra stadiului negocierilor
realizat` la 27 iulie 2001, Rom@nia era deja pe
ulti-mul loc al clasamentului cu doar 15 capitole
des-chise ]i 8 [nchise. Penultimul loc era ocupat
de Bulgaria cu 21 de capitole deschise ]i 11
[nchise. Celelalte patru \`ri se data]aser` deja
mult de cele dou` coda]e: Lituania avea 29 de
capitole deschise ]i 16 [nchise, Letonia 29
deschise ]i 18 [nchise, Slo-vacia 29 deschise ]i
17 inchise, iar Malta 28 des-chise ]i 17 [nchise.4
Deja, din acest moment, pentru Rom@nia nu
mai e interesant` dec@t compara\ia cu Bulgaria. {n a
doua parte a anului 2001, Rom@nia ]i-a conso-lidat
pozi\ia coda]`, distan\a fa\` de Bulgaria m`-rindu-se.
Astfel, eviden\a privind stadiul negocieri-lor realizat`
la 11 decdembrie 2001 arat` c` Rom@-nia are 17
capitole deschise ]i 9 [nchise iar Bulgaria 26
deschise ]i 13 [nchise. Deci, [n acest interval de o
jum`tate de an Rom@nia a reu]it s` deschid` doar 2
capitole ]i s` [nchid` unul, [n timp ce Bulgaria a
deschis 5 ]i a [nchis dou`.

S.P. nr. 106/2004

Politic intern

Prima jum`tate a anului 2002 a adus o nou`


deterioare a situa\iei comparative a Rom@niei, de
aceast` dat` mai drastic`. Diferen\a [ntre num`rul
de capitole [nchise de Rom@nia ]i Bulgaria a
crescut de la 4 la 8, conform statisticii realizate [n
28 iunie 2002. {n acest moment Rom@nia avea
26 de capitole deschise ]i 12 [nchise [n timp ce
Bulgaria avea 30 deschise ]i 20 [nchise.
{n 30 decembrie 2002, 10 din cele 12 \`ri
can-didate [nchiseser` provizoriu toate cele 31 de
capi-tole. Rom@nia [nchisese 16, iar Bulgaria 23.
A]adar o palid` reducere a handicapului de la 8 la
7. Am-bele \`ri aveau deschise [n acest moment
30 de capi-tole. Nici [n 2003 Rom@nia nu a reu]it
s` se apropie sim\itor de Bulgaria. Rom@nia are
acum 20 de capi-tole [nchise, iar Bulgaria 26.
Dincolo de traducerile cu sau f`r` suflet,
acestea sunt cifrele ]i ele sunt edificatoare. Procesul de aderare [nceput de Rom@nia [n
februarie 2000 a decurs [ntr-un ritm foarte lent.
Rom@nia s-a men\inut cu o consecven\` demn`
de o cauz` mai bun` pe ultimul loc dintre cele 12
\`ri candidate. {ntr-un editorial plin de
dezam`gire ]i am`r`ciune, Stelian T`nase a
folosit o expresie mai brutal`: Ro-m@nia apare
a fi copilul t@mpit al Europei postco-muniste.5
{n plus, av@nd caren\e at@t de mari,
Rom@nia nici nu a negociat unele capitole. Ea a
acceptat pur ]i simplu ce i s-a dictat ]i a promis s` ]i
implemen-teze. Sunt o serie de prevederi acceptate
de Rom@-nia care vor produce mari dificult`\i unor
ramuri ale economiei rom@ne]ti (]i a]a firave) pe
pia\a con-curen\ial` a UE. {n lipsa satisfacerii
criteriilor de performan\`, dec@t s` aib` ]i mai pu\ine
capitole [nchise, Rom@nia a acceptat s` [nchid` [n
mod defa-vorabil unele capitole.
Rom@nia se afl` pe ultimul loc ]i [ntr-o evaluare realizat` de Economist Intelligence Unit a intervalului de care \`rile candidate vor avea nevoie
pentru a ajunge la valoarea medie a PIB-ului pe cap
de locuitor care exist` [n UE [n 2003. Conform
acestui studiu, Rom@nia va avea nevoie de 80 de
ani iar Bulgaria de 63. Vecinii maghiari [n schimb
doar de 34. Cel mai bine se plaseaz` micile \`ri mediteraneene: Cipru cu 21 de ani ]i Malta cu 29 de ani. 6
Sigur c` o asemenea analiz` este foarte discutabil`. {n intervale de decenii se pot [nt@mpla nenum`rate lucruri complet imprevizibile. Oricum,
evaluarea are [n vedere ipoteza hiperoptimist` c`
noile \`ri membre vor avea [n fiecare an, timp de
decenii, o cre]tere economic` de 3-4%. Totu]i,
aceast` analiz` este un reper pentru a compara gradul de dezvoltare economic` al \`rilor candidate.

S.P. nr. 106/2004

12

Discursul unor oficiali rom@ni care dup` apa-ri\ia


raportului de \ar` au elogiat progresele Rom@niei
ignor@nd (f`r` pic de naivitate) perspectiva compa-rativ`
mi-a amintit de discursul unor naivi nostalgici ai Epocii
de Aur: Tot comunismul era mai bun ca democra\ia.
Ceau]escu `sta o fi fost el nebun ]i paranoic dar m`car a
construit fabrici, a f`cut metroul. ~]tia dup` 90 doar au
distrus.

C` dup` 1989 economia na\ional` a fost devalizat` [n mod masiv este evident. {ns` performan\ele
economice ale epocii Ceau]escu trebuie comparate
cu performan\ele economice ale altor \`ri din acea
perioad`. Rom@nia lui Ceau]escu iese prost chiar [n
compara\ia cu multe din \`rile blocului sovietic.
Compara\ia cea mai pertinent` este cea [ntre RFG ]i
RDG sau [ntre Coreea de Nord ]i Coreea de Sud. Iar
rezultatul compara\iei este absolut edificator.
Iat` a]adar cum scoaterea din context sau
com-para\iile inadecvate pot distorsiona grav
realit`\ile. Fie c` este vorba de rea-voin\` interesat`
(ca [n pri-mul caz), fie doar de ignoran\` ]i naivitate.

Marea majoritate a politicienilor rom@ni nu


[n\eleg c` prezent`rile triumfaliste ]i potemkiniadele
nu mai p`c`lesc dec@t o mic` parte a electoratului.
Credibilitatea unui Teodor Stolojan, spre exemplu,
se datoreaz` unei complet alte atitudini. Fostul
consilier preziden\ial Iosif Boda scoate [n eviden\`
acest fapt ]i descrie foarte bine acest personaj
atipic al scenei politice rom@ne]ti:
Guvernul Stolojan a luat m`suri mai nepo-pulare
dec@t orice alt cabinet, cel pu\in p@n` la deci-zia
echipei Ciorbea de a [nchide 17 [ntreprinderi. Cu toate
acestea nimic din ce a g@ndit sau f`ptuit Stolojan nu a
[nt@mpinat mare rezisten\` din partea popula\iei sau a
sindicatelor. Sinceritatea lui bru-tal`, exprimat` [n vorbe
memorabile, consemnate de pres`, i-a atras [ncredea
concet`\enilor s`i. De unde se vede, [ntre altele, c@t de
fals` este credin\a politicianist` c` electoratul trebuie
lingu]it cu orice pre\ ori chiar luat de prost. (...)
Paradoxal, carisma lui venea din aceast` sinceritate.
Bolov`noas` une-ori, dar niciodat` pus` la [ndoial`. 7

Saltul semnificativ realizat de PNL dup` venirea lui Stolojan la conducerea partidului [n vara
anului 2002 confirm` faptul c` [n Rom@nia se poate
face totu]i politic` ]i [n alt mod. Un alt personaj cu o
mare longevitate [ntr-un post de mare r`spundere, de
asemenea apreciat de public pentru tonul pon-derat
realist ]i decent al declara\iilor sale este Mu-gur
Is`rescu. Poate nu este [nt@mpl`tor c` at@t Stolojan c@t ]i Is`rescu sunt economi]ti.

*
*

Politic intern

Principala speran\` a guvernan\ilor


rom@ni pentru ziua de 5 noiembrie 2003 a fost
acordarea statutului de economie de pia\`
func\ional`. {ntr-o declara\ie dat` presei, Daniel
D`ianu spunea c` economia de pia\`
func\ional` este un termen destul de ciudat, un
concept care nu poate fi g`sit [n nici un manual
de economie. {n raportul de \ar` poate fi g`sit` o
defini\ie a economiei de pia\` func\ionale, de]i
destul de vag` ]i l`s@nd loc la multe interpret`ri:
The existence of a functioning market economy requires that prices, as well as trade, are
liberalised and that an enforceable legal system,
including property rights, is in place. Macroeconomic stability and consensus about economic
policy enhance the performance of a market economy. A well-developed financial sector and the
absence of any significant barriers to market entry
and exit improve the efficiency of the economy.8
Lipsesc din aceast` defini\ie cuantific`rile
criteriilor, at@t de necesare c@nd e vorba de
eco-nomie.
Exist` dou` formul`ri [n raport care se refer`
direct la caracterul func\ional sau nefunc\ional al
economiei rom@ne]ti. Mai clar` este urm`toarea:
The increasing competitiveness of the Romanian
economy highlights the benefits of being close to
a functioning market economy.9 C@t suflet
trebuie s` punem [n traducerea lui close to pentru
a ob\ine altceva dec@t aproape de?
{n partea de evaluare general`,
formularea este foarte neclar`: Romania can
be considered as a functioning market economy
once the good progress made has continued
decisively.10 Sunt perfect de acord cu analistul
Joan Hoey, de la Eco-nomist Intelligence Unit,
care a declarat c` Comisia European` a dovedit
o lips` ]ocant` de rigoare lingvistic`.11 Aceast`
ambiguitate este [ns` deli-berat` ]i \ine de tonul
general eufemistic de care am vorbit la [nceput.

singura \ar` candidat` cu o infla\ie de dou` cifre,


adic` peste 10%. Totu]i, reducerea an de an a
infla\iei reprezint` cel mai clar progres [nregistrat de
Ro-m@nia [n domeniul macroeconomic [n ultimii ani.
|inta pentru 2003 este de 14%, iar cea pentru 2004
de 9%, aceasta din urm` fiind considerat` foarte
ambi\ioas` de o serie de bancheri ]i anali]ti, mai ales
[n condi\iile anului electoral.
{n al doilea r@nd, trebuie rezolvat` problema
arieratelor, despre care Pasquarelli spune c` reprezint` un ajutor de stat ascuns; acestea reprezint` o
treime din PIB. Aceasta este o etern` problem` a
economiei rom@ne]ti. Acum aproape doi ani scriam
[n paginile Sferei Politicii, [ntr-un articol [n care
f`ceam un bilan\ economic al anului 2001:
Pierderile ]i arieratele din economia de stat
sunt [n continuare colosale. De]i nu se g`sesc bani
pentru plata datoriilor la bugetul de stat ]i la furnizori,
mul\i directori din [ntreprinderile de stat continu` s`
achizi\ioneze ma]ini de lux ]i s` aib` facturi lunare de
zeci de milioane de lei la telefonul mobil.13

Ulterior, at@t Jonathan Scheele, ]eful Delega\iei Comisiei Europene [n Rom@nia, c@t ]i Enrico
Grillo Pasquarelli, negociatorul-]ef pentru Rom@nia
al Comisiei Europene ]i coordonatorul echipei care a
redactat raportul, au adus preciz`rile necesare ]i au
mai temperat valul de euforie ira\ional` care [i
cuprinsese pe unii demnitari ai \`rii clasate pe ultimul
loc dintre cele 12 state candidate.

Deficitul cvasi-fiscal al Rom@niei se ridic`


[n 2003 la nu mai pu\in de 2,5% din PIB, adic`
circa 1 miliard de dolari! Deficitul fiscal oficial
este de 2,7% din PIB ]i deci rezult` un deficit
total de 5,2% din PIB.14
Cele mai mari pierderi se [nregistreaz`, de
departe, [n sectorul energetic, circa 1,5% din
PIB. Aici reformele ]i privatizarea se afl` [ntr-o
faz` incipient`. Monopolul de stat a fost p`strat.
Cu re-botez`ri de tip Renel-Conel nu se rezolv`
mare lucru. Dimpotriv`, asemenea rebotez`ri
inutile pro-duc costuri. Trebuie schimbate
pl`cu\e, anteturi, c`r\i de vizit`, uniforme etc.

Pasquarelli a declarat c` pentru a ob\ine statutul mai trebuie rezolvate trei probleme. 12 {n primul r@nd, infla\ia trebuie redus`, pentru c` este [n
continuare foarte mare ]i foarte departe de valorile
infla\iei [n celelalte \`ri candidate. Rom@nia este

13

De atunci nu s-a produs nici o [mbun`t`\ire


[n aceast` privin\`. De altfel, foarte multe din
cele scrise acum doi ani r`m@n valabile ]i
acum. Aseme-nea situa\ii revolt`toare au fost
semnalate de sute de ori de pres`.
Arieratele produc deficitul cvasi-fiscal al
Rom@niei. Deficitul bugetar (sau fiscal) reprezint`
cheltuielile pe care statul le realizeaz` peste veniturile sale curente, m`sur@nd [ndatorarea statului
pe pia\a intern` ]i pe cea extern`.
Deficitul cvasi-fiscal, [n schimb, cuprinde
cheltuielile [nregistrate [n sectorul public, dar necontabilizate la buget. Este vorba de pierderi [n
activitatea [ntreprinderilor de stat neperformante,
care se reg`sesc [n nepl`\i ale obliga\iilor lor financiare c`tre bugetele ]i utilit`\ile publice (care sunt [n
majoritate tot ale statului). Adev`ratul deficit bu-getar
al unei \`ri, numit uneori consolidat, este cel care
rezult` prin [nsumarea celor dou` de mai sus.

S.P. nr. 106/2004

Politic intern
A]adar, [n realitate, Rom@nia are un deficit
mult mai mare (dublu) ]i mai ales mult mai nes`n`tos dec@t se pretinde adesea de c`tre diver]i
oficiali. Este o minciun` prin omisiune devenit`
tradi\ional`.
Subscriu [n totalitate la concluzia lui Ilie }erb`nescu: Scoaterea din joc a produc`torilor de pierderi, sursa ultim` a deficitelor cvasi-fiscale constituie condi\ia scoaterii Rom@niei din cercul vicios [n
care se afl` financiar ]i economic.15
A treia problem` la care se refer` Pasquarelli
este cea a pre\urilor la energie, care trebuie majorate pentru a ajunge la valori realiste. Aceast`
chestiune este problematic`. Prin majorarea pre\urilor, restan\ele de plat` ale consumatorilor vor cre]te
considerabil. Astfel, [ncas`rile furnizorilor de energie ar putea s` scad` ]i mai mult. {n acest moment
o astfel de m`sur` ar [nsemna o ad@ncire [n cercul
vicios. Ea trebuie luat` abia dup` ce sectorul energetic va fi reformat considerabil ]i va fi impus` o
disciplin` financiar` rezonabil`.
Declara\ia lui Pasquarelli ne arat` c` drumul
Rom@niei p@n` la economia de pia\` func\ional`
este [nc` unul lung. Statutul va fi acordat [ns` probabil anul viitor sau peste doi ani. }i Bulgariei i s-a
acordat statutul [n 2002 cu o anumit` doz` de larghe\e, criteriile nefiind perfect [ndeplinite.
Guvernan\ii \`rii aflate pe ultimul loc din cele
12 \`ri candidate nu au ratat ocazia de a se acoperi
din nou de ridicol. Sfid@nd raportul, at@t pre]edintele Ion Iliescu c@t ]i premierul Adrian N`stase au declarat [n prim` instan\` c` Rom@nia a ob\inut statutul.
Ulterior, N`stase a dat vina pe Delega\ia Comisiei
Europene [n Rom@nia, care a tradus f`r` suflet.
{n mod nea]teptat cel care a supralicitat a
fost ministrul Finan\elor, Mihai T`n`sescu, care [n
timpul mandatului s`u a dovedit [n general competen\` tehnic` ]i decen\` (dar ]i lipsa calit`\ilor care
definesc un decision-maker). T`n`sescu a declarat
c` presa a tradus incorect. Mai mult, formularea
din concluziile raportului nu e o formulare ambigu`, ci una c@t se poate de clar`.16 Adic` ar scrie
foarte clar [n raport c` Rom@nia este o economie de
pia\` func\ional`!!!
Probabil c` domnul T`n`sescu, din gre]eal`,
a citit raportul de \ar` despre Bulgaria din 2002.
Acolo, [ntr-adev`r, formularea nu este deloc ambigu`, ci c@t se poate de clar`: Bulgaria este o economie de pia\` func\ional`.
Prin guvernan\ii s`i, Rom@nia se comport` ca
un elev coda] care [nva\` doar pentru note. Acest
elev nu este preocupat s`-]i [mbun`t`\easc` performan\ele, ci doar s` ob\in` note de trecere, f`r` a

S.P. nr. 106/2004

14

[nv`\a. C@nd reu]e]te s` ia un 6 [ntoarce foaia de


h@rtie ]i le arat` p`rin\ilor c` a luat un 9. C@nd ia un
3 caut` un pix de aceea]i culoare ]i [l transform` pe
3 [n 8. {n cazul de fa\`, p`rin\ii care trebuie p`c`li\i
sunt electoratul rom@n.
*
* *
Evident c` spa\iul nu-mi permite s` m` refer
la toate cele 133 de pagini ale raportului. M` voi
referi la c@teva capitole [nc` deschise, extrem de
dificile. {n primul r@nd, agricultura ]i protec\ia mediului [nconjur`tor. Apoi m` voi referi la [ndeplinirea criteriilor politice (riscul politic reprezentat
de Corneliu Vadim Tudor ]i problema discrimin`rii
femeilor, minorit`\ilor sexuale, persoanelor cu handicap ]i a celor din mediul rural). {n final, voi evalua orizontul de timp necesar Rom@niei pentru aderarea la UE.
Cel mai dificil capitol de negociere va fi cel
privind agricultura. {n 1997, Adrew Janos, secui
n`scut [n Odorheiul Secuiesc, devenit dup` emigrare profesor de ]tiin\` politic` la University of
California, Berkeley, i-a acordat un interviu lui
Stelian T`nase, aflat ]i el [n SUA. Stelian T`nase
l-a [ntrebat pe Andrew Janos ce l-a impresionat cel
mai mult la revenirea [n Rom@nia. Janos nu a dat un
r`spuns precum: ospitalitatea rom@nilor, progresele
[nregistrate de Rom@nia, frumuse\ea rom@ncelor
etc. R`spunsul s`u a c`zut ca o ghilotin`: |`rani
f`c@nd munci agricole, ca [n Vechiul Testament. Cu
unelte primitive ori cu m@inile goale ... 17
S` vedem cum se prezint` agricultura din
Rom@nia [n cifre. Federa\ia Sindicatelor din Agricultur`, Agrostar, a prezentat recent o analiz` a
situa\iei agriculturii rom@ne]ti.
{n perioada 1990-2002, [n Rom@nia au ap`rut
circa 4,2 milioane de exploata\ii agricole private.
Din acestea peste 70% sunt gospod`rii de subzisten\`,
cu o suprafa\` agricol` de maximum 3 ha ]i f`r`
nici un fel de dotare tehnic`. Numai 0,3% din cele
4,2 milioane au o suprafa\` de peste 10 ha ]i dispun
de mijloace tehnice acceptabile pentru o agricultur`
performant`. {n ceea ce prive]te locuitorii satelor,
[n prezent, exist` circa 3,5 milioane de gospod`rii,
din care 380.000 nu au nici o palm` de teren
agricol. Diferen\a de la 4,2 milioane de exploata\ii
agricole la 3,1 milioane de gospod`rii cu teren
agricol [n proprietate o reprezint` familiile stabilite
la ora] care au dob@ndit p`m@nt prin Legea fondului
funciar. La mai multe m`rfuri produc\ia s-a pr`bu]it
literalmente dup` 1989. Astfel, [ntre 1989 ]i 2002
suprafa\a de soia s-a redus de 5 ori, cea de in ]i

Politic intern

c@nep` de la 200.000 ha la 3.000 ha (adic` de


pes-te 60 de ori!), cea de sfecl` de zah`r de la
260.000 ha la 65.000 ha, iar culturile de orez
aproape c` au disp`rut.18
Cred ]i eu c` Legea 18, care a f`r@mi\at agricultura rom@neasc`, a reprezentat o catastrof`. Rom@nia a devenit \ara cu cea ma f`r@mi\at` agricultur` din Europa.19 Silviu Brucan a comparat situa\ia
din Rom@nia cu cea din alte \`ri foste comuniste. De
exemplu, ca urmare a reformelor agrare realizate [n
Ungaria dup` 1989, a rezultat urm`toarea struc-tur`:
societ`\i private ]i holdinguri de 4.000-5.000 ha - 19%
din total, cooperative agricole ]i asocia\ii de 2.0004.000 ha - 36%, exploata\ii peste 50 ha - 35% ]i
exploata\ii familiale sub 50 ha - 10%.

{n Cehia, 68% din suprafa\a agricol` a fost


reorganizat` [n asocia\ii ]i societ`\i agricole cu
su-prafe\e [ntre 300-800 ha, iar [n fosta RDG
82% din suprafa\a agricol` este organizat` [n
ferme [ntre 3.000-1.500 ha.20
{n agricultur` este evident nevoie de cooperativizare (prin aceasta nu [n\eleg refacerea CAPurilor comuniste ]i revenirea la economia planificat`) ]i de reforme radicale pentru a reu]i m`car o
relativ` reabilitare. Subven\iile mai mult sau mai
pu\in mascate, acordate din considerente
electorale de guvernele care s-au succedat (dat
fiindc` 47% din popula\ie tr`ie]te [n mediul rural,
acest segment de popula\ie a fost ]i este o \int`
electoral` impor-tant`) n-au rezolvat nimic. Pentru
c` nu au fost orien-tate spre investi\ii care s` poat`
duce la un progres durabil.
A fost [ntre altele falimentat` Banca Agricol`,
banc` de stat obligat` s` acorde credite [n afara
oric`rei ra\ionalit`\i economice (]tia toat` lumea c`
nu se mai [ntoarce nici un leu). Infrastructura de
sedii a B`ncii Agricole a fost apoi cump`rat` de
Raiffeisen Zentralbank foarte ieftin, dup` ce statul
a trecut peste 1 miliard de dolari din pierderile
B`ncii Agricole la datoria public`. Doar la Bancorex pierderile au fost mai mari.
Investi\iile de care are nevoie agricultura rom@neasc` pentru a ajunge m`car pe linia de plutire
sunt colosale. Deocamdat` agricultura rom@neasc`
nu a reu]it s` atrag` investi\ii de calibru.
Analiza Agrostar scoate [n eviden\` ]i faptul c`
deschiderea pie\ii pentru produsele str`ine prin reducerea cu 50% a taxelor vamale a dus la pr`bu]irea
majorit`\ii ramurilor industriei alimentare. Iat` a]adar
c` integrarea european` are ]i costuri. Iat` de ce nu
este bine ca Rom@nia s` intre [n UE [n 2007, c@nd
foarte probabil nu va fi preg`tit` s` faca fa\`
presiunilor concu-ren\iale din UE.

15

Chiar Polonia are mari dificult`\i [n adaptarea agriculturii cerin\elor UE. Cea mai mare \ar`
din Europa de Est, Polonia, are 2 milioane de
agri-cultori. UE are [n total 6 milioane de
agricultori. Politica agricol` comun` a UE e
oricum unul din domeniile cele mai delicate,
dac` nu cel mai deli-cat al politicii economice a
UE. Prin aderarea celor 10 \`ri (]i mai ales a
Poloniei, copilul-pro-blem` [ntre cele 10 \`ri
candidate) lucrurile se vor complica enorm.
Deja comisarul Gnther Verheugen a izbucnit [n parlamentul polonez, ca replic` la amenin\area
Poloniei, totu]i [nc` neintrat` [n UE, de a se al`tura
inten\iei spaniole de blocare a adopt`rii unei Constitu\ii Europene. P`r`sind limbjul diplomatic, Verheugen a declarat: Dac` a]a []i [ncepe Polonia calitatea de membru al UE, regret eforturile pe care leam f`cut [n numele ei.21
De aceea, se poate anticipa c` UE va deveni
mult mai prudent` ]i mai exigent` la al doilea val de
extindere. Faptul c` aderarea celor 10 state va fi un
succes nu este deloc o certitudine.

{n principiu, dac` nu se vor face derog`ri


majore de la criteriile de aderare, Rom@nia ar
trebui p@n` [n 2005 s` dubleze productivitatea [n
agri-cultur` (care contribuie cu doar 13% la PIB) ]i
s` [njum`t`\easc` num`rul de persoane care tr`iesc
ex-clusiv din agricultur`. Sunt obiective evident
irea-lizabile [n acest interval de timp.
Se observ` [ns` ]i o rezisten\` destul de serioas` fa\` de cerin\ele UE privind siguran\a alimentar` ]i reglemnt`rile sanitar-veterinare. Astfel, deputatul PSD Ion }tefan a declarat patriotic: Rom@nia are lan\ul carpatic, are tradi\ii proprii ]i va
t`ia zeci de ani de aici [nainte porcul [n b`t`tur`.22
Probabil dorind s` continue [ntr-o manier` sui
generis tradi\ia teoriilor dependecia ale econo-mi]tilor
latino-americani, deputatul PSD Petru Posea
construie]te o teorie a dependen\ei poporului rom@n
(latin ]i el, nu-i a]a ?) de porc: Trebuie s` vedem c`
acest animal, porcul, f`r` de care nu putem exista
noi, poporul rom@n, s` nu dispar`. 23
|ar` trist`, plin` de umor ...
S` sper`m totu]i c` cei care vor negocia pentru Rom@nia capitolul agriculturii nu vor face asemenea declara\ii demne de rubricile umoristice.
Un alt capitol foarte dificil este cel privind
protec\ia mediului [nconjur`tor. Poluarea realizat`
de o serie de ramuri industriale este [n continuare
uria]`. {n procesul de privatizare din Rom@nia au
fost cump`rate de c`tre investitori str`ini importan\i
mai ales fabrici din industriile cele mai poluante,
precum cea a cimentului sau cea petrochimic`.

S.P. nr. 106/2004

Politic intern

Spre exemplu, un succes al privatiz`rii a fost cump`rarea Romcim Bucure]ti de c`tre marele concern
francez Lafarge. Grupul german HeidelbergCement
a cump`rat nu mai pu\in de 3 fabrici de ciment [n
Rom@nia: Moldocim Bicaz, Casial Deva ]i Romcif
Fieni. {n UE, HeidelbergCement ]i Lafarge ar avea
costuri incomparabil mai mari legate de protec\ia
mediului dec@t [n Rom@nia.
Peste 5.000 de fabrici din Rom@nia trebuie s`
investeasc` urgent pentru reducerea polu`rii. Cos-tul
total al respect`rii directivelor UE privitoare la mediu
este ame\itor: 22 miliarde de euro.24 {n func\ie de
sector, Rom@nia a cerut perioade de tranzi\ie [ntre 3
]i 15 ani pentru alinierea la standardele UE.
Problematic este ]i capitolul legat de justi\ie ]i
afaceri interne. {n leg`tur` cu corup\ia, formu-larea
din raport este foarte clar`: International re-ports
and surveys indicate that corruption in Ro-mania
continues to be widespread and affects all aspects
of society.25 {ntr-adev`r, Corruption Per-ceptions
Index 2003, realizat de organiza\ia Trans-parency
International, arat` c` Rom@nia este cea mai corupt`
din cele 12 state candidate. Rom@nia se plaseaz`
pe locul 83 din 133 de state listate, cu un CPI Score
de 2,8, la egalitate cu India ]i Malawi. Bulgaria este
la o distan\` apreciabil`, pe locul 54. 26 La corup\ia din
Rom@nia m-am referit [ntr-un articol recent, [n care
subliniam caracterul sistemic al corpu\iei din \ara
noastr`.27 {n ce prive]te corup\ia, formul`rile din
raport ies [ntr-o oarecare m`sur` din tonul general
eufemistic.

Capitolul privind energia va ridica de asemenea mari probleme. {n acest sector [nc` a fost
p`strat monopolul de stat ]i el constituie principala
surs` a arieratelor din economia na\ional`, a]a cum
am ar`tat mai sus. Tot sectorul energetic va reprezenta o piedic` ]i [n negocierile privind capitolul
Politica [n domeniul concuren\ei.
{n concluzie, au fost [nchise provizoriu capitolele mai u]oare. Cele mai dificile abia urmeaz`.
Dar cel mai greu lucru va fi aplicarea efectiv` a
acestei noi legisla\ii. {n raport se subliniaz` mereu un
decalaj [ntre adoptarea legilor ]i implementarea lor.
{n aceast` privin\`, formularea este net`: How-ever,
in many areas, there has been an increasing gap
between progress in legal transposition and the
limited ability of the Romanian administration to
implement and enforce the newly adopted
legislation.28
{n partea de concluzii, se reia aceast` idee:
implementation capacity remains weak in almost
all areas.29 Noul negociator-]ef al UE pentru Rom@nia, Fabrizio Barbaso, s-a exprimat f`r` mena-

S.P. nr. 106/2004

16

jamente: Risc`m ca modernizarea \`rii s` se fac` [n


sute de pagini, pe h@rtie, dar nu ]i [n realitate. 30 De
aceast` dat`, trebuie a]adar neap`rat dep`-]it stadiul
formelor f`r` fond care a caracterizat

mereu peisajul institu\ional postdecembrist.


Boala este [ns` mult mai veche 31; expresia [i
apar\ine lui Titu Maiorescu.
*
* *
M` voi referi [n cele ce urmeaz` ]i la [ndeplinirea criteriilor politice. Aici situa\ia este considerabil mai bun` dec@t cea a indeplinirii
criteriilor economice.
Exist` [ns` [n Rom@nia un risc politic care
nu trebuie subapreciat. La alegerile din 2000,
Corneliu Vadim Tudor s-a calificat [n turul II al
alegerilor preziden\iale. {n 2004 Vadim Tudor va
fi ]i mai periculos dec@t [n 2000. {n emisiunea
Ma]ina de tocat difuzat` de TVR l [n 3 decembrie
2003 au fost invita\i Vadim Tudor ]i Sabina Fati.
Aflat [ntr-o form` de zile mari, acest performer cu
care Rom@nia s-ar putea prezenta cu mari ]anse
la medalii la un Campionat Mondial al
Demagogilor Bufoni (dac` ar exista un asemenea
campionat) ]i-a executat cu virtuozitate obi]nuitul
num`r de circ politic. Telespectatorilor le-a fost
pus` [ntrebarea: Crede\i c` Vadim Tudor va
deveni pre]edintele Rom@niei [n 2004?
Rezultatul este ]ocant: 7.500 au r`spuns
da, 3.200 nu. Acest avertisment ar trebui luat
foarte [n serios de celelalte partide.
Tudor [l poate dep`]i pe Stolojan [n primul
tur, a]a cum au f`cut-o ]i [n 2000, de]i Stolojan
este acum sprijinit de o alian\` mai puternic`
dec@t PNL-ul din 2000. {n turul II, logoreicul
Tudor, per-sonaj mult mai charismatic dec@t
Adrian N`stase ]i beneficiind de marele avantaj
de a nu fi fost la gu-vernare practic niciodat`
(doar o scurt` perioad` [n patrulaterul ro]u din
timpul guvernului V`c`roiu), poate reu]i ceea ce
a reu]it Vladimir Meciar [n Slovacia.
Eu cred totu]i c` N`stase este favorit [n
2004, dar pericolul Tudor nu trebuie bagatelizat.
Iar cei care realizeaz` sondaje nu fac nici un
serviciu democra\iei din Rom@nia (a]a cum ei
cred probabil) sc`z@ndu-i mereu c@teva
procente fa\` de rezultatele de pe teren.
*
O chestiune expediat` foarte u]or [n raport
este cea a drepturilor minorit`\ilor ]i a discrimin`rii.
De]i reglement`rile Comisiei Europene [n aceast`
privin\` sunt foarte stricte. Aceste reglement`ri sunt
cuprinse [n The European Commissions New

Politic intern

Website on Anti-Discrimination, la adresa www.


stop-discrimination.info). Acest site, care afi]eaz`
sloganul For Diversity, against Discrimination
militeaz` [mpotriva discrimin`rii on the grounds of
racial or ethnic origin, religion or belief, dis-ability,
age, gender and sexual orientation.
O serie de organiza\ii interna\ionale care
se ocup` de drepturile omului, drepturile
minorit`\ilor etc. s-au exprimat mult mai critic la
adresa Ro-m@niei. Nu m` voi referi la
discriminarea pe criterii etnice. Este o chestiune
care a fost foarte mult discutat` ]i abordarea ei
ar cere scrierea unui articol separat.
V`d cel pu\in trei categorii care sunt [n
mod clar discriminate [n Rom@nia: femeile,
minorit`\ile sexuale ]i persoanele handicapate.
De asemenea, cred c` [ntr-o serie de situa\ii
exist` ]i o discriminare a cet`\enilor din mediul
rural de c`tre cei din me-diul urban.
Cred c` este foarte important ca despre discriminarea femeilor s` scrie ]i b`rba\i, despre discriminarea homosexualilor s` scrie heterosexuali, despre discriminarea cet`\enilor din mediul rural s`
scrie ]i oameni care locuiesc [n mediul urban. Exist`
mereu o dispropor\ie [n aceast` privin\`.
*
{n ce prive]te discriminarea femeilor, trebuie
observat c` aici nu este vorba de o minoritate; persoanele de sex feminin reprezint` 51% din popula\ia
Rom@niei. S` vedem mai [nt@i c@teva cifre. Doar
11% din deputa\i ]i doar 9% din senatori sunt fe-mei.
{n recentul Top 300 al celor mai boga\i rom@ni
realizat de revista Capital figureaz` doar 8 femei.
Aici procentul este a]adar ]i mai mic: 2,6%. Nici o
femeie nu figureaz` [n primii 100. Prima clasat`,
Veronica Savanciuc, apare abia pe locul 136. Dar
probabil ]i a]a mul\i b`rba\i rom@ni se minuneaz` c`
o femeie poate c@]tiga milioane de dolari. Fe-meile
sunt departe de pozi\iile de v@rf ]i [n domenii [n care
nu ar exista nici un motiv vizibil pentru a justifica o
eventual` competen\` mai sc`zut`. De exemplu, [n
spitale. Aici nu am o statistic` dar foar-te pu\ini ]efi de
clinici sau chiar medici considera\i importan\i sunt
femei. Diver]i b`rba\i care sunt per-soane publice [n
Rom@nia reiau f`r` jen` acelea]i cli]ee mitoc`ne]ti:
treaba femeii e ciorba, domne, b`rba\ii fac lucrurile
importante, femeile s` stea acas` ]i s` nu-i [ncurce
etc. Pentru a nu mai vorbi de aser\iuni imbecile de
genul: Treaba femeii este s` fac` copii [n fiecare
sear`. Exist` apoi o mult mai larg` palet` de exprim`ri
folosite [n afara spa\iu-lui public, pentru care la
televiziune ar trebui intro-dus frecvent bip-ul.

17

O serie de studii au ar`tat c` exist` o corela\ie


[ntre gradul de dezvoltare general` al unei societ`\i ]i
cre]terea num`rului de femei care ocup` pozi\ii
importante. {n UE procentele sunt cu totul altele.
Dar este [ngrijor`tor ce \`ri ne-au luat-o [na-inte
[n aceast` privin\`: [n 1960 [n Ceylon (actuala Sri
Lanka) ]i [n 1979 [n Portugalia o femeie devine primministru. Tot [n 1979 o femeie este chiar aleas`
pre]edinte al Boliviei. Iar [n 1986 o femeie este
aleas` pre]edinte [n Filipine. Ba chiar [ntr-o \ar`
musulman` precum Turcia, Tansu Ciller a devenit
prim-ministru [n 1993. De asemenea, [n Pakistan,
Benazir Bhuto a devenit premier [n 1998. 32 {n momentul de fa\`, [n Fran\a chiar ministrul Ap`r`rii este o
femeie, Michele Alliot-Marie.

Desigur, cele spuse mai sus nu [nseamn`


c` ]i contraselec\ia nu func\ioneaz` [n Rom@nia ]i
[n aceast` privin\`. Nu am vrut s` spun c` a] dori
mai multe personaje de nivelul unor Daniela
Buruian`, Smaranda Dobrescu sau Hildegard
Puwak pe scena public` rom@neasc`. {n schimb,
Mona Musc`, Si-mona Marinescu ]i Silvia Ciornei
reprezint` exem-ple pozitive pe scena politic`;
aceasta este categoria subreprezentat`.
*
M` voi referi [n cele ce urmeaz` la
discrimi-narea minorit`\ilor sexuale [n Rom@nia.
Voi trata pu\in mai pe larg acest subiect, care nu
constituie o chestiune spinoas` a negocierilor de
aderare, toc-mai pentru c` mul\i al\i autori
rom@ni se feresc s` o fac`.
{n ianuarie 2002, dup` lupte seculare cu
Biserica Ortodox` Rom@n`33 ]i mari presiuni externe, a fost [n cele din urm` abrogat celebrul articol
200 din Codul Penal, prin care rela\iile homosexuale, chiar petrecute [n intimitate, erau considerate
infrac\iuni ]i pedepsite cu [nchisoarea. La un an de
la abrogarea articolului 200, 86% din rom@ni n-ar
accepta un vecin homosexual, iar 59% declar` c` o
persoan` homosexual` nu poate fi normal` nici [n
alte privin\e. 40% declar`, pur ]i simplu, c` homosexualii nu ar trebui s` tr`iasc` [n Rom@nia?!?!
Dar unde? {n Madagascar?34
Au existat mai multe agresiuni [mpotriva unor
perechi homosexuale v`zute \in@ndu-se de m@n`
pe strad`. Fenomenul are ]i un nume: homofobie.
Exist` o colosal` ignoran\` cu privire la ceea ce este
homosexualitatea (c@nd spun homosexualitate m`
refer ]i la lesbianism ]i bisexualitate, pentru a nu
complica discu\ia). Apoi, exist` o prejudecat` foarte
puternic` a unor medici sau psihologi (pentru a nu
mai vorbi de jurnali]tii de la diverse reviste de
divertisment [n care se scrie ]i despre sex, ace]tia

S.P. nr. 106/2004

Politic intern

fiind [n marea lor majoritate complet ignoran\i)


care nu vor s` accepte ceea ce spun studiile din
cele mai reputate reviste interna\ionale, cotate
foarte sus [n Science Citation Index. Asemenea
medici in-sist` [n folosirea unor termeni care nu se
mai uti-lizeaz` de mult [n studiile din revistele bine
cotate. Spre exemplu, expresia perversiune
sexual`, care are o conota\ie decadent`. Se
folosesc doar termeni neutri, urm@nd principiul
neutralit`\ii axiologice (Wertfreiheit) 35 al lui Max
Weber: variations in sexual behavior, alternative
sexual orientation, various forms of sexual
expression, sexual para-philias etc.36
Majoritatea rom@nilor cred a]adar c` 95% din
sexualitatea uman` reprezint` perversiune sexual` ]i
este deci un lucru nociv, care stric` tineretul.
Iat` [ns` o form` de discriminare mult mai
interesant`. O discriminare f`cut` de cei discrimina\i ]i care militeaz` [mpotriva discrimin`rii.
{n Rom@nia exist` de mai mul\i ani organiza\ia
ACCEPT, care []i propune s` apere drepturile minorit`\ilor sexuale. Este prima organiza\ie de acest gen din
Rom@nia ]i a f`cut destule lucruri bune.

Am intrat pe site-ul organiza\iei ACCEPT


(accept.ong.ro). {n capul paginii scrie: ACCEPT
este prima organiza\ie care ap`r` ]i promoveaz`
drepturile minorit`\ilor sexuale. Se folose]te a]adar pluralul. Minorit`\ile sexuale sunt de ordinul
zecilor. {mp`r\ind pe subcategorii, rezult` sute.
{ns` organiza\ia ACCEPT se ocup` practic, de o
singur` familie, cea numit` lgbt (lesbian, gay,
bisexual, transsexual). Astfel, sunt practic discriminate prin omisiune celelalte minorit`\i sexuale.
Anul 1973 a fost un punct de cotitur` pentru
mi]carea homosexual`. American Psychiatric Association, cea mai reputat` asocia\ie de profil din
lume, public` o dat` la c@\iva ani, dup` studii laborioase [n care sunt implicate o serie de echipe de
cercet`tori de v@rf, Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM). Fiecare edi\ie
con\ine unele revizuiri [n raport cu cea anterioar`.
{n edi\ia din 1973, homosexualitatea a fost scoas`
de pe lista tulbur`rilor psihice. {n edi\ia din 1994 ]i
sado-masochismul a fost scos de pe aceast`
list`.37 Minoritatea sado-masochist` este, din punct
de vedere numeric, cea mai important` dup` cea
homosexual`. O pondere important` o au apoi
diversele feti]isme etc.
Adep\ii libert`\ii sexuale pornesc de la o
premis` foarte simpl` ]i foarte logic`: orice form` de
sex petrecut` [n intimitate ]i [n mod consensual este
permis`. Consensul lipse]te [n doar trei cazuri: violul,
pedofilia (copilul nu-]i poate da acordul,

S.P. nr. 106/2004

18

neav@nd [nc` discern`m@ntul necesar) ]i necrofilia.


Nu exist` nici un motiv [ntemeiat pentru a critica din
punct de vedere etic o ac\iune care produce pl`cere
unui num`r de persoane (una, dou` sau mai multe)
f`r` a leza alte persoane. Lumea sexualit`\ii este ]i ea,
ca ]i altele, o lume colorat`, o lume a di-versit`\ii. De
gustibus non disputandum.

Av@nd [n vedere cifrele prezentate mai sus


privind percep\ia homosexualit`\ii [n Rom@nia,
este clar c` revolu\ia sexual` nu a ajuns la noi la
stadiul [n care era [n 1973 [n SUA. Revolu\ia
sexual` se afl` [n Rom@nia [nc` in statu nascendi.
{n acest climat de homofobie, nici un VIP din
Rom@nia nu ]i-a declarat homosexualitatea. {n
Occident exem-plele sunt numeroase: primarul
Parisului, Bertrand Delanoe, primarul Berlinului,
Klaus Vowereit sau premierul belgian, Guy
Verhofstadt etc. Iar primarii nu sunt numi\i, ci ale]i.
Pe de alt` parte, chiar atunci c@nd este abordat din punct de vedere ]tiin\ific, subiectul mino-rit`\i
sexuale este considerat frivol de marea ma-joritate
a membrilor unei societ`\i sufocate de abu-zuri,
s`r`cie ]i ignoran\`. O societate s`rac` [n care nu
conteaz` aproape dec@t valorile materiale. Rom@nia este [nc` foarte departe de stadiul [n care
valorile post-materialiste cap`t` o pondere important`.38 {n Occident chestiunea minorit`\ilor sexuale
este luat` foarte [n serios.39
Poate exist` o leg`tur` [ntre modul [n care
privesc rom@nii sexualitatea ]i un recent sondaj
conform c`ruia rom@nii sunt cei mai neferici\i din
lume (adic` cel mai mare procent de persoane care
se consider` nefericite se [nregistreaz` [n Rom@nia).
Sexualitatea este, ca ]i muzica sau un
apus de soare la malul m`rii, unul din miracolele
lumii. }i nu o lung` list` de interdic\ii.
*
O alt` discriminare care las` mult mai pu\in
loc de controverse este cea a persoanelor cu handicap. Atitudinea unei mari p`r\i a popula\iei fa\` de
ace]ti neferici\i semeni ai no]tri rezult` chiar din
insulta foarte frecvent` b`, handicapatule! (sau
interoga\ia b`, tu chiar e]ti handicapat, nu [n\elegi
rom@ne]te?). Aceste exprim`ri arat` c` cei mul\i
cred c` majoritatea cov@r]itoare a persoanelor cu
handicap este reprezentat` de handicapa\ii mintali.
Nu este nici pe departe a]a.
Facilit`\ile pentru handicapa\ii locomotor sunt
minime [n Rom@nia. Astfel, doar 2,06% din telefoanele publice din Bucure]ti sunt adaptate nevoi-lor
persoanelor care se deplaseaz` [n c`rucioare, ca ]i
cele doar 0,77% din peste 25.000 de locuri de
parcare. De asemenea, din 3.200 de cl`diri publice,

Politic intern

doar 6,84% sunt adaptate.40 Accesibilitatea reprezint` factorul esen\ial de exercitarea drepturilor ]i de
[ndeplinire a obliga\iilor [n societate. Opusul
accesibiliz`rii este bariera, aceasta fiind cea care
creeaz` handicapul ]i reprezint` totodat` forme de
discriminare, de excludere de la ]anse egale a persoanei cu handicap, a declarat Constantin Stoenescu, pre]edintele Autorit`\ii Na\ionale pentru
Persoane cu Handicap (ANPH).41
Se invoc` mereu lipsa de fonduri. {n schimb,
pentru risip` se g`sesc mereu fonduri. Demnitarii
rom@ni c`l`toresc adesea la business class ]i locu-iesc
[n hoteluri de 5 stele (4-600 euro/noapte). Ade-sea
aceste deplas`ri sunt complet inutile pentru \ar`, a]a
cum presa a semnalat [n repetate r@nduri. Printre
destina\ii se num`r` ]i ora]e precum Las Vegas.

*
O alt` categorie care tinde s` ajung` una discriminat` este cea a cet`\enilor din mediul rural (de]i
aceasta reprezint` doar la limit` o minoritate, 47% din
popula\ia \`rii). Nu exist` nici o lege prin care \`-ranii
s` fie discrimina\i. S-a ajuns [ns` [n situa\ia [n care
cei proveni\i de la sate sunt foarte departe de a avea
]anse egale (desigur, ei nu au ]anse egale nici [n alte
societ`\i). {ns` procentul de 1,2% din totalul
studen\ilor al celor care provin din mediul rural nu
poate s` nu frapeze ]i s` nu [ngrijoreze. A]a cum ]i
ministrul Educa\iei, Alexandru Athanasiu, recuno]-tea
de cur@nd, niciodat` [n istoria Rom@niei acest
procent nu a fost at@t de mic. Un electorat rural
numeros, s`rac ]i neinstruit va r`m@ne o bun` mas`
de manevr` pentru diver]i demagogi ]i va fi o mare
piedic` [n calea moderniz`rii Rom@niei.

|`ranii sunt adesea discrimina\i c@nd ajung


la ora] [n tribunale, prim`rii etc. Sunt apostrofa\i de
func\ionari primitivi ]i dezvolt` resentimente justificate [mpotriva boierilor de la ora].
Iat` a]adar c` tabloul discrimin`rii este [n
Rom@nia mult mai larg dec@t las` s` se
[n\eleag` raportul de \ar`.
*
{n partea politic` a raportului surprinde ]i
aten\ia foarte mic` acordat` SRI. Rolul nociv pe care
l-a jucat aceast` institu\ie a fost adesea re-marcat de
pres`, dar ]i de unii autori de c`r\i. 42 {n raport, SRI
devine, ca urmare a unei traduceri cu excesiv de
mult suflet, Romanian Intelligence Ser-vice.43 Dan
Pavel a atras aten\ia [n repetate r@nduri asupra
diferen\ei fundamentale care exist` [ntre serviciile
occidentale de intelligence ]i serviciile de informa\ii
ale statelor ex-comuniste, foste apa-rate de
represiune mai mult sau mai pu\in reformate (foarte
pu\in [n cazul Rom@niei).44

19

{n raport se consemneaz` sec, pe 3 r@nduri


de la pagina 17, c` activitatea CNSAS a fost
blocat` ca urmare a disputei cu Romanian
Intelligence Ser-vice, care de\ine arhivele. At@t.
O formulare de la pagina 13 este mai mult
dec@t eufemistic`: Romania has made significant
progress with child protection, reducing the number of children in residential care and improving
actual living conditions. Aceasta [n condi\iile [n
care multe c`mine de copii continu` s` ofere imagini horror, preluate cu un apetit [ntr-adev`r
excesiv de unele televiziuni occidentale.
Exemplele ar putea continua.
*
* *
Din cele scrise mai sus rezult` clar c` obiectivul ader`rii [n 2007 este unul foarte ambi\ios.
Analiza f`cut` de Federa\ia Agrostar ]i citat` mai
sus [n care se spune c` deschiderea pie\ei pentru
produsele str`ine prin reducerea cu 50% a taxelor
vamale a dus la pr`bu]irea majorit`\ii ramurilor
industriei alimentare ne arat` c` o integrare prematur` [n UE poate fi d`un`toare agriculturii Rom@niei. Acela]i lucru este valabil ]i pentru alte ramuri economice. Rom@nia nu trebuie s` [ncerce
s` intre [n UE [nainte de a fi capabil` s` fac` fa\`
pre-siunilor concuren\iale din UE.
Integrarea celor 10 \`ri se va dovedi probabil
dificil`. S-ar putea ca [n cur@nd unii oficiali ai UE s`
regrete c` au invitat 10 \`ri dintr-o dat` ]i nu au
realizat un calendar de aderare mai e]alonat. Ultima
extindere a avut loc [n 1995, c@nd au aderat
Austria, Finlanda ]i Suedia, aflate cam la acela]i nivel
din punct de vedere economic ]i institu\ional cu
media UE de atunci. Precedenta extindere a fost cea
din 1986, c@nd au aderat Spania ]i Portugalia.
Extin-derea de la 15 la 25 de state este a]adar o
opera\iune riscant`. Mai ales c` decalajul economic
[ntre \`rile care ader` ]i membrii deja existen\i este
net mai mare dec@t la precedentele extinderi.
{ntr-un comunicat de pres`, SPD (Partidul SocialDemocrat din Germania) avertizeaz`: Poate fi periculos
dac` liderii Rom@niei ]i Bulgariei creeaz` [n fa\a
popula\iei impresia c` aderarea la UE se va produce [n
mod automat [n 2007. {n acest fel s-ar crea doar
a]tept`ri false, care nu ar constitui neap`rat un sprijin
pentru realizarea pa]ilor pentru modernizare necesari,
dar, [n multe cazuri, durero]i.45

De altfel, cancelarul Gerhard Schrder lansase deja cu c@teva s`pt`m@ni [naintea acestui comunicat de pres` ideea c` un al doilea val ar trebui s`
cuprind` Rom@nia, Bulgaria ]i Croa\ia. Dat fiindc`
negocierile cu Croa\ia nici nu au [nceput, aceast` \ar`

S.P. nr. 106/2004

Politic intern

urm@nd s` treac` printr-o serie de proceduri preliminare deschiderii negocierilor, este clar c` acest
al doilea val ar urma undeva [ntre 2010-2012.
Aceasta este ]i opinia lui Victor BulmerThomas, director al prestigiosului Royal Institute of
International Affairs din Londra: Rom@nia nu are ]
anse s` intre [n UE [nainte de 2010, iar Croa\ia nu
are ]anse s`-]i [ndeplineasc` visul ader`rii [n 2007.
Cred c` Croa\ia va fi invitat` la negocieri, dar nu va
intra [n UE [naintea Rom@niei, ceea ce [nseamn`
probabil, nu [nainte de 2012.46
Un alt factor care ar putea am@na ]i complica
lucrurile este elaborarea noii Constitu\ii Europene, care
a produs deja o serie de tensiuni. S` sper`m c`
dificult`\ile legate de [nghi\irea a 10 state dintr-o dat`
nu vor fi at@t de mari [nc@t s` blocheze procesul de
extindere sau s` am@ne sine die al doilea val.
Voin\a politic` a UE de a integra Rom@nia este
evident` [n acest moment. {n acest raport, Comisia
European` a trecut cu vederea pozi\iile Rom@niei
legate de conflictul din Irak ]i de imunitatea militarilor
americani [n fa\a Tribunalului Penal Interna\ional. Dar
nu a uitat. {n 6 octombrie 2003, Catherine Lalu-mire,
vicepre]edinte al Parlamentului European ]i fost
secretar general al Consiliului Europei a fost la
Bucure]ti la ]edin\a festiv` care marca 10 ani de la
primirea Rom@niei [n Consiliul Europei. {n plenul
parlamentului, ea s-a [ntrebat dac` nu cumva Rom@nia
va fi un cal troian al SUA [n UE.47

Adev`rul, 16 apr. 2003.


2
Andrei Ple]u, Unitatea european` trebuie reinventat`,
trans-crierea discursului \inut [n 27 apr. 2002 la New
Europe College, [n Revista 22, nr. 635, 7-13 mai 2002.
3
Franoise Thom, Limba de lemn, Editura Humanitas,
Bucure]ti, 1993, p. 41.
4

Pentru informa\iile care urmeaz`, vezi europa.eu.int/comm/

enlargement/negociations/chapters/index.htm.
5
Stelian T`nase, Rom@nia absent`, [nRevista 22, nr.
685, 22-28 apr. 2003.
6
Evaluarea Economist Intelligence Unit, este preluat` [n
Eve-nimentul Zilei, 1 dec. 2003.
7
Iosif Boda, Cinci ani la Cotroceni, Editura Evenimentul
Ro-m@nesc, Bucure]ti, 1999, p. 193.
8
2003 Regular Report on Romanias progress towards
accession, European Commission, p.35.
9
2003 Regular Report ..., p. 41.
10

2003, Regular Report ..., p. 44.


Evenimentul Zilei, 7 nov. 2003.
12
Adev`rul, 7 nov. 2003.
11

13

Vlad Flonta, O cre]tere mai mult cantitativ`, [n Sfera Politicii


nr. 100, p. 38.
14
Pentru detalii, vezi Ilie }erb`nescu, Deficitul cvasi-fiscal bate
deficitul fiscal, [n Revista 22, nr. 714, 11-17 nov. 2003.
15

Ilie }erb`nescu, op. cit.

16

Adev`rul, 7 nov. 2003.

17

Stelian T`nase, L.A. vs. N.Y. Jurnal american, Editura


Polirom, Ia]i, 1998, p. 69.

18

Adev`rul, 28 nov. 2003.

19

Pentru detalii, vezi Silviu Brucan, Treptele tranzi\iei spre capitalism, Editura Nemira, Bucure]ti, 1999, p. 24. Pasajul face parte
din cap. III, intitulat O gre]eal` fatal`: atomizarea agriculturii.
20
Silviu Brucan, op. cit., p. 25.
21

Trebuie [n\eles c` integrarea [n UE este un


mijloc pentru a facilita dezvoltarea Rom@niei. Nu
un scop [n sine. Integrarea [n UE nu va produce
miracole peste noapte. Discu\ia despre aderarea
la UE este folosit` de unii membri ai clasei
politice ]i ai administra\iei (nu pu\ini) ca o perdea
de fum. La ad`postul acestei perdele de fum de ei
[]i m`resc soldul conturilor din Elve\ia sau din
diverse para-disuri fiscale.
Cred c` o aderare [n 2010-2012 ar fi varianta cea
mai benefic` pentru Rom@nia. O aderare [n 2007 ar
putea produce pagube economiei rom@ne]ti, cum am
explicat mai sus. O aderare am@nat` p@n` dup` 2015
ar p`stra pentru o prea lung` perioad` Rom@nia [ntr-o
zon` gri ]i ar putea suprasolicita r`bdarea popula\iei,
produc@nd o reac\ie ostil` UE. De acest lucru ar putea
profita PRM sau un alt par-tid care dispre\uie]te valorile
democratice, cu ten-din\e autoritare pronun\ate. {n
ipoteza pesimist` c` un asemenea partid ar c@]tiga
alegerile, Rom@nia ar putea fi a]adar prins` de refluxul
celui de al treilea val al democratiz`rii. 48 Din fericire [ns`,
un ase-menea scenariu este destul de improbabil.

S.P. nr. 106/2004

NOTE
l

20

Adev`rul, 5 dec. 2003.


Adev`rul, 22 nov. 2003.
23
Adev`rul, 22 nov. 2003.
22

24

Supliment special Adev`rul, intitulat Protec\ia mediului


- o factur` scump` pentru Rom@nia, 16 mai 2003.

25

2003 Regular Report ..., p. 20.


Vezi www.globalcorruptionreport.org/download.shtml. Pentru alte informa\ii, vezi ]i site-ul Transparency International, la
adresa www.transparency.org.

26

27

Vezi Vlad Flonta, {nc` un tigru de h@rtie ?, [n Sfera


Politicii, nr. 104.

28

2003 Regular Report ..., p. 45.

29

2003 Regular Report ..., p. 123.


Adev`rul, 26. nov.2003.
31
Pentru o descriere necru\`toare, uneori vitriolant`, a mult-idealizatei democra\ii rom@ne]ti interbelice sunt foarte instructive
memoriile lui Constantin Argetoianu, publicate ca o lung` serie de
volume de dimensiuni relativ mici de Editura Humanitas ]i apoi de
Editura Machiavelli [n prima parte a anilor 90. Memoriile lui
Argetoianu se intituleaz` Pentru cei de m@ine. Amintiri din
vremea celor de ieri.
30

32

Lista este mai lung`. Vezi suplimentul nr. 131 al Revistei 22,

12 iunie 2001.
33
Conform tuturor sondajelor BOR este institu\ia [n care
rom@nii au cea mai mult` [ncredere. Trebuie spus mai [nt@i c`
al`turarea [ntr-un sondaj a institu\iilor democratice (parlament,
guvern etc.) cu institu\ii precum Biserica reprezint` o gre]eal` de
metodologie. Popularitatea constant` a Bisericii ]i a Armatei are
dou` explica\ii principale. {n primul r@nd, acestor dou` institu\ii nu
li se cere performan\`. Dac` Rom@nia ar intra [ntr-un r`zboi s-ar
vedea [n

Politic intern

ce stare e Armata Rom@n`. {n al doilea r@nd, cel [ntrebat simte


nevoia s` se pronun\e ]i pozitiv m`car despre dou`-trei institu\ii.
Acestea sunt cele mai la [ndem@n`. Este antologic` emisiunea
Reporteri incognito realizat` de Prima TV ]i Evenimentul Zilei [n
2003, [n care mai mul\i preo\i au acceptat, contra cost, s`
sfin\easc` bordeluri (apartamente [nchiriate pentru practicarea organizat` a prostitu\iei). Unul singur a refuzat (din 7-8 solicita\i).
34

Hitler a avut la un moment da un plan de deportare a


evreilor [n Madagascar.
35
Vezi Max Weber, Sensul neutralit`\ii axiologice [n ]tiin\ele
sociologice ]i economice, [n Max Weber, Teorie ]i metod` [n ]
tiin\ele culturii, Editura Polirom, Ia]i, 2001, pp. 133 - 180
36

Reviste ]tiin\ifice foarte reputate care au ca obiect de studiu


sexualitatea sunt Journal of Sex Research, Anual Review of Sex
Research (ambele la www.sexscience.org/publications), Archives
of Sexual Behaviour, (www.psychology.berkeley.edu). Vezi de
asemenea colec\iile celor mai importante reviste de ]tiin\e ale
naturii din lume: Nature (www.nature.com) ]i Science (www.
sciencemag.org). Este simptomatic ]i faptul c` [n Rom@nia se
traduc foarte pu\ine lucr`ri ]tiin\ifice despre sexualitate. Apar [ns` o
sumedenie de manuale care ne [nva\` cum s` facem dragoste
perfect (adic` foarte conformist ]i cuminte).

37

Ultima edi\ie este American Psychiatric Association, Diagnostic


and Statistical Manual of Mental Disorders, Fourth Edition, Washington DC, American Psychiatric Association, 2000. (Site-ul APA
este www.psych.org).
38
Vezi Ronald Inglehart, Value Change in Global Perspective,
University of Michigan Press, Ann Arbor, Michigan, 1995 ]i Ronald
Inglehart, Modernization and Postmodernization. Cultu-ral,
Economic and Political Change in 43 Societies, Princeton
University Press, 1997. Vezi de asemenea Peter F. Drucker,
Socie-tatea postcapitalist`, Editura Image, Bucure]ti, 1999.
39

Vezi, de exemplu, European Group of Experts on Combaiting


Sexual Orientation Descrimination, la www.emmeijers.nl/experts.

40

Adev`rul, 28 nov. 2003.

41

Adev`rul, 28 nov. 2003.

42

Vezi, de exemplu, Radu Constantin Cristea, Serviciile


secrete din Rom@nia ]i scandalurile de corup\ie, 19892001, Editura Antet, Bucure]ti, 2002.

43

2003 Regular Report ..., p. 17.

44

Vezi Dan Pavel, Anatomia ]i fiziologia tr`d`rii. {ntre Iliescu ]i


Pacepa, [n Sfera Politicii, nr. 48. Dan Pavel a reluat aceast`
idee ]i [ntr-o scrisoare deschis` adresat` conducerii SRI [n 1998.
Publicat` ini\ial [n Revista 22, ea a fost inclus` ]i [n volumul

SEMNAL
Dumitru Sandu
Sociabilitatea n spaiul dezvoltrii.
ncredere, toleran i reele sociale

Editura Polirom, Iai, 2003


Descriere
Lucrarea propune o viziune asupra toleranei/intoleranei, ncrederii i reelelor sociale
tratate att din punctul de vedere al diferenelor dintre popoarele Europei, ct i din
perspectiva spaiului romnesc. Migraia ca
fenomen de reea i satul ca spaiu de
socia-bilizare i dezvoltare sunt prezentate
ntr-un demers mai mult interpretativ dect
descrip-tiv, pe baza datelor statistice i a
msurto-rilor sociologice. Cartea intereseaz
specia-litii, dar i persoanele preocupate de
ceea ce gndesc romnii, de modul n care ei
tr-iesc la sate sau n orae i de diferena
dintre noi i celelalte naiuni europene.
Autorul i propune s gseasc rspuns la
cteva ntrebri eseniale din prisma antropologic i sociologic: Sunt mai tolerani
brbaii dect femeile?; La romni tolerana este determinat de resursele lor materiale?; Ne face sau nu religia mai tolerani?; Care este diferena dintre rile
preponderent catolice, protestante i cele
foste comuniste?; Ct ncredere au ro-mnii
n ceilali i ce preferine au cnd este vorba
de vecinii lor?; Sunt orenii mai ncreztori
dect stenii?; Ct de dez-voltate sunt satele
de la noi i, mai ales, care este diferena
ntre oreni i steni?.

Leviathanul bizantin. Analize, atitudini ]i studii politice,


Editura Polirom, Ia]i, 1998, pp. 168-173.
45

Adev`rul, 22 nov. 2003.


Evenimentul Zilei, 1 dec. 2003.
47
Adev`rul, 7 oct. 2003.
48
Samuel P. Huntington, The Third Wave. Democratization in the
Late Twentieth Century, University of Oklahoma Press, 1991.
46

VLAD FLONTA - a absolvit [n 2001 Facultatea de Stiin\e


Politice ]i Administrative a Universit`\ii Bucure]ti. Studii anterioare de matematic` la Universitatea Bucure]ti,
nefinalizate. Din 1997, consultant ]i intermediar de
afaceri independent. {n 2003, admis la doctorat la

Goethe-Universitt Frankfurt am Main, cu o tez`


despre elitele economice postcomuniste.

21

S.P. nr. 106/2004

Politic internaional

Epilog pentru un guru


GEORGE SURUGIU
In the last two years, after the 2001 anti American strikes, the danger of massdestruction terrorism became more and more serious. Focused on the trial against Aums
leader, the paper highlighters the easiness and frequency of the terrorist activities
nowadays. The terrorist attacks have their roots in the large potential of the terrorist groups
that is supported today both by the ideological or political motivation and by the incredible
easiness of purchasing chemical substances and equipment for mass-destruction weapons.

{n diminea\a zilei de 20 martie 1995, un atac cu


gaze otr`vitoare a ucis 12 persoane [n metroul din
Tokio. Al\i cinci mii de oameni au fost afecta\i, [n diverse
grade, de substan\a care, ulterior, avea s` fie identificat`
drept gaz sarin. Atentatul a fost opera unui cult religios
japonez Aum Shinrikyo (Ade-v`rul Suprem) ]i avea
s` marcheze un punct de coti-tur` [n istoria terorismului:
pentru prima dat`, o organi-za\ie civil`, neafiliat` vreunei
structuri guvernamen-tale, declan]a un atac cu arme
chimice asupra popu-la\iei civile din propria \ar`, [n
scopuri teroriste.

La doar dou` zile de la atacul din metroul capitalei nipone, poli\ia avea s` aresteze c@teva zeci de
membri ai sectei Aum, descoperi\i la sediile cultului
din capitala Tokio ]i ora]ele Shizuoka ]i Yamanashi.
{n cl`dirie ]i depozitele respective, agen\ii Poli\iei
Na\ionale Japoneze g`sesc ]i confisc` 7,9 milioane
de dolari americani ]i mai multe kilograme de aur, [n
lingouri. Tot [n depozitele sectei sunt descoperite
stocuri de substan\e chimice otr`vitoare suficiente
pentru a ucide aproape 5 milioane de persoane;
odat` cu chimicalele sunt confiscate un elicopter
militar de fabrica\ie ruseasc` ]i mai multe detectoare
de subs-tan\e chimice de lupt`. 1 La 16 mai, liderul
sectei Aum Chizuo Matsumoto, alias Shoko
Asahara este arestat ]i [ncarcerat, sub acuza\ia de
terorism ]i instigare la crim`.
Dup` un proces care a durat peste 7 ani, guru-ul
sectei Aum a fost chemat [n fa\a judec`torilor, la 31
octombrie 2003, s`-]i pledeze nevinov`\ia pentru ultima
oar`. Deja, zece dintre discipolii s`i fuseser`, p@n` [n
acel moment, condamna\i la moarte prin sp@nzur`toare pentru implicarea [n atacurile cu gaze otr`vitoare ]i arme biologice care au purtat semn`tura sectei
apocaliptice. Pentru Asahara, singura ap`rare

S.P. nr. 106/2004

22

a constituit-o delimitarea de apropia\ii s`i, aresta\i ]


i judeca\i, despre care avoca\ii liderului Aum au
decla-rat c` au ie]it de sub controlul ]efului sectei ]i
au ac\ionat f`r` ]tirea acestuia.
Soarta lui Asahara este, [n acest moment,
mai pu\in important`. Importante sunt [ns`
concluziile ce se pot trage din tragedia de la 20
martie 1995, [n contextul actualei ofensive
[mpotriva terorismului in-terna\ional [n care sunt
implicate Statele Unite ale Americii ]i alia\ii lor,
printre care se num`r` ]i Rom@nia.
Atentatul din metroul capitalei japoneze reprezint` un moment de referin\` [n istoria terorismului,
din mai multe motive. {n primul r@nd, atacul de la 20
martie 1995 a f`cut din secta Aum primul ]i (p@n` [n
prezent) unicul grup terorist care a [ncercat s` ucid`
[n mas` cu ajutorul unor arme chimice ]i biologice,
pe care a depus eforturi s` le sintetizeze [n cantit`\i
mari. {n al doilea r@nd, atentatul din 20 martie nu a
fost doar un act nebunesc, purt`tor al simbolisticii
apocaliptice specific` sectelor ezoterice care propov`duiesc sf@r]itul lumii (a]a cum a fost interpretat de
numero]i anali]ti). Shoko Asahara ]i discipolii s`i au
v`zut [n folosirea armelor de distrugere [n mas`
chimice ]i biologice - un mijloc de a r`sturna autorit`\ile guvernamentale ]i de transformare a Japoniei
[ntr-o societate ideal` inspirat` de modelul organiza\iei Aum, singura care urma s` supravie\uiasc`
Armageddon-ului ce va fi distrus complet statul nipon ]i restul societ`\ii occidentale.2
{n al treilea r@nd, Aum este un subiect ideal
pen-tru analiza poten\ialului terorist al unei grup`ri
socia-le deviante, care dispune de mijloace logistice ]i
fi-nanciare importante ]i care, frustrat` ]i nemul\umit` de
societatea [n care exist`, s-a auto-convins de fap-

Politic internaional

tul c` posed` adev`rul, revela\ia ]i resimte obliga\ia de a extinde acest adev`r la to\i cei din jur.
Imediat dup` atacul cu gaz sarin de la 20 mar-tie
1995, o serie de anali]ti ai fenomenului terorist au pus
ac\iunile cultului Aum Shinrikyo pe seama exacerb`rii
retoricii milenariste a liderului s`u, Shoko Asahara.
Cit@nd prezicerile acestuia privind sf@r]itul lumii, unii
comentatori au sim\it nevoia s` [ncadreze faptele sectei
nipone mai degrab` [n categoria vio-len\ei religioase
dec@t [n cea a terorismului. Aceast` abordare s-a
dovedit [ns` eronat`, [n momentul [n care ancheta
poli\iei japoneze a scos la iveal` ambi\iile politice ale lui
Asahara (care a ]i candidat, [n 1990, la alegerile
generale din Japonia, pentru un loc [n Diet` gest
marcat de un e]ec ustur`tor)3. {n con-cluzie, se poate
spune c` Aum Shinrikyo s-a [ndrep-tat c`tre terorism [n
cel mai pur sens al conceptului, respectiv [n ideea
atingerii unor scopuri politice prin intermediul violen\ei.4

Ceea ce trebuie re\inut, [ns`, nu este at@t


faptul c` secta Aum a recurs la crim` pentru a-]i
atinge scopurile (la instigarea ]i ordinele liderului
Asahara), c@t determinarea cu care grupul s-a
implicat [n ceea ce s-a dovedit a fi un adev`rat
program de creare de arme chimice (gaz sarin, [n
principal). Aceast` evo-lu\ie a activit`\ilor ilegale ale
sectei nipone nu poate fi studiat` dec@t [n contextul
factorilor care stimu-leaz` utilizarea armelor de
distrugere [n mas` de c`tre un stat sau un grup de
persoane. Principalul argument, [n acest sens, este
acela c` armele de dis-trugere [n mas` reprezint` o
arm` puternic` [n m@na unui grup slab din punctul
de vedere al for\ei con-ven\ionale. O bomb` atomic`
(fie ea ]i improvizat`), o substan\` chimic` de lupt`
sau un compus biologic uciga] ultimele sintetizate
[n cantit`\i serioase pot schimba complet echilibrul
de for\e [n favoarea organiza\iei care le de\ine; cu o
singur` lovitur`, aceasta poate amenin\a serios
securitatea unei [ntregi popula\ii. Cazul sectei Aum
Shinrikyo este primul de acest fel [n care echilibrul a
depins [n mare m`-sur` de (in)capacitatea membrilor
sectei de a dezl`n\ui Armageddon-ul de care ]eful lor
avea nevoie pentru a instaura promisa lume nou`.
Asahara a creat Aum Shinrikyo [n 1984, ca pe
o ]coal` de yoga; filosofia de baz` era un amalgam
de credin\e ]i principii hinduse, budiste ]i yoghine,
care propov`duiau, [n general, un model de via\`
ascetic ]i devo\iunea fa\` de guru. Chizuo Matsumoto, aka Shoko Asahara, s-a proclamat [nc` de la
[nceput drept un profet care a primit de la divinitate
puteri miraculoase [mpreun` cu o viziune asupra
viitorului potrivit c`reia lumea avea s` se sf@r]easc`
[n 1997, iar supravie\uitori nu vor fi dec@t membrii

23

cultului Aum (nu [nt@mpl`tor, simbolul sectei era figu-ra


zeului hindus Shiva, cel care [ntruchipeaz` deopo-triv`
crea\ia ]i distrugerea). {nainte de atacul asupra
metroului din Tokio, secta num`ra aproximativ 10.000
de membri [n Japonia ]i alte aproape 30.000 de Rusia.
Aum dispunea, [n acela]i timp, de filiale [n Statele Unite (la New York), Germania (Bonn) ]i [n Sri Lanka.

Aceast` performan\` este cu at@t mai mare cu


c@t autorul ei, Asahara, s-a n`scut [n 1955, [ntr-o familie s`rac`, fiind afectat de serioase deficien\e de
vedere care l-au silit s` urmeze cursurile unei ]coli de
orbi. Ulterior, viitorul guru a lucrat ca maseor ]i acupuncturist, [ntr-o clinic` obscur` pe care a [nfiin\at-o
la Tokio; [n 1981 [ns`, o c`l`torie [n Himalaya [i va
oferi lui Asahara prilejul de a anun\a c` avut o profund` experien\` mistic`, [n urma c`reia a c`p`tat
puteri supranaturale ([ndeosebi capacitatea de a
levi-ta). Anun\ul a produs oarecare senza\ie cu
ajutorul unei reviste specializat` [n miracole; deja,
un num`r din ce [n ce mai mare de curio]i dornici s`
afle secretele auto-proclamatului profet au [nceput s`
vin` c`tre ]coala de yoga a lui Asahara. Cur@nd,
acesta va deveni un cult religios, [nregistrat ca
atare ]i beneficiind de avantajele oferite de legea
nipon` (care, odat` cu recunoa]terea statutului de
grupare religioas`, ofer` ]i scutirea de taxe pentru
respectiva organiza\ie)5. Treptat, Aum Shinrikyo avea
s` recru-teze din ce [n ce mai mul\i adep\i, [ndeosebi
[n me-diile intelectualit`\ii tehnice, universitare ]i al
oame-nilor de afaceri, dornici s` devin` parte a unui
feno-men spiritual care s` [i ajute s` domine stresul
coti-dian. {n strategia de recrutare (direc\ionat` vizibil
c`tre adul\i ]i tineri cu posibilit`\i financiare) un rol
major l-a avut melanjul de credin\e budiste ]i principii filosofice yoghine propus de Asahara. Liderul
sectei care avea s` dezvolte o teorie a degener`rii
rasei umane, ce ar fi culminat apocaliptic cu o b`t`lie final`; ipoteza lini]titoare era c` un nou tip uman
va ap`rea [n Japonia, pentru a conduce noua lume
[ns` ace]ti supravie\uitori vor avea nevoie de
cuno]tin\ele guru-ului Asahara, investit de divinitate
cu puteri supranaturale6.
La mijlocul anilor 90, Aum Shinrikyo poseda
deja toate tr`s`turile unui grup social deviant, care se
[ndreapt` c`tre acte de violen\` ie]ite din comun: un
lider charismatic ce []i atribuie autoritate divin`, o
viziune apocaliptic` asupra prezentului, dar mai ales
asupra viitorului, fascina\ia fa\` de violen\` (ca mijloc
de rezolvare a conflictului cu autorit`\ile ]i, [n general,
cu comunitatea) ]i paranoia colectiv`. Ultimele dou`
elemente au fost acumulate prin culti-varea unei
psihoze a persecu\iei [n r@ndul membrilor cultului
(persecu\ie imaginat` ca venind din partea

S.P. nr. 106/2004

Politic internaional

autorit`\ilor nipone, dar ]i a restului popula\iei, considerat` in corpore drept r`u-voitoare) ]i prin propov`duirea unor teze filosofico-religioase potrivit c`ro-ra
societatea nipon` contemporan` este corupt` ]i
agresiv`, iar datoria membrilor Aum este s` se apere
prin orice mijloace, inclusiv prin anihilarea
opozan\ilor ]i criticilor.7 Sp`larea creierului era
completat` prin insuflarea credin\ei potrivit c`reia, la
ordinul guru-lui, at@t uciga]ul, c@t ]i victima sa ar
ob\ine salvarea sufletului, deoarece victima ar [nceta
s` mai p`c`tuiasc`, iar sufletul s`u s-ar elibera de
povara p`catului, [n timp ce asasinul ar acumula, prin
gestul s`u eliberator, puritate sufleteasc`.8 Asahara []i
arog`, astfel, dreptul de a decide cine trebuie s`
tr`iasc` ]i cine s` moar`:
S` presupunem c` o persoan` ar acumula
karma negativ` ]i ar merge [n iad, dac` ar fi l`sat` s`
tr`iasc`. }i s` presupunem c` un individ iluminat ar
considera c` ar fi mai bine s` pun` cap`t vie\ii
persoanei respective, d@ndu-i ocazia s` efectueze
poa... termen budist tibetan care [nseamn` transferul con]tiin\ei unui individ sau animal, de c`tre un
guru, la un nivel superior de existen\` n.a. ;
obiectiv vorbind, asta ar [nsemna distrugerea unei
vie\i... {ns` pe baza teoriei Vajrayana, nu este altceva dec@t poa, c@t se poate de respectabil`.9

Dincolo de teoriile apocaliptice construite pentru [ndoctrinarea membrilor sectei, guru-ul Asahara
s-a dovedit c@t se poate de pragmatic [n ce prive]te
viitorul post-Armageddon al organiza\iei sale. Ast-fel,
liderul cultului i-a organizat pe membrii nucle-ului
dur al sectei dup` modelul... guvernului japonez;
acest lucru ar fi garantat, [n viziunea lui Asahara, o
trecere mai u]oar` la noua administra\ie din partea
pu-blicului nipon, c`ruia Aum Shinrikyo i-ar fi oferit o
imagine institu\ional` cu care era deja obi]nuit.
Este vorba de un guvern, cu mini]tri ]i secretari de stat - ai ap`r`rii, ]tiin\ei ]i tehnologiei, s`n`t`\ii,
finan\elor, educa\iei, telecomunica\iilor ].a.. {n lista
acestui cabinet, compilat` de James K. Campbel 10
pe baza mai multor articole din presa nipon` ]i cea
ame-rican` (ziarele Sunday Mainichi ]i, respectiv,
s`pt`-m@nalul Newsweek), apar inclusiv portofoliile
Noilor Credincio]i (din Est ]i Vest) ]i ale Armelor
Chimice. Ultimul era condus de Masami Tsuchiya,
doctorand [n chimie organic` la Universitatea
Tsukuba; un alt departament, al activit`\ilor clandestine, [l avea ca ]ef pe num`rul doi al sectei Aum,
Kiyode Hayakawa, cel despre care ancheta poli\iei
nipone va stabili c` a supervizat personal programul
Aum de dotare cu diverse arme ]i muni\ii (inclusiv
pu]ti de asalt AK-47) precum ]i cump`rarea elicopterului rusesc MI-17, dotat cu dispozitiv de pulverizare a substan\elor chimice; c@t despre ministerul

S.P. nr. 106/2004

24

s`n`t`\ii, acesta [l avea ca responsabil pe Seiichi Endo,


absolvent al sec\iei de inginerie genetic` a Universi-t`\ii
Kyoto Endo s-a ocupat de construirea armelor
chimice ]i biologic solicitate de Asahara, respectiv gaz
sarin ]i toxin` botulinic` (a]a cum aveau s` demons-treze
perchezi\iile la diversele loca\ii ale sectei).
Toate cele de mai sus demonstreaz`, c@t se
poate de clar, c` Shoko Asahara []i dorea ]i pl`nuia s`
joace un rol important pe scena politic` nipon`.
Folosirea armelor de distrugere [n mas` nu a reprezentat, din acest punct de vedere, dec@t o cale pe care
liderul Aum a considerat-o demn` de urmat [n atingerea acestui \el (dup` e]ecul [n tentativa de ajunge
membru al Dietei, [n 1990). Decizia intern` de a construi
un arsenal chimic ]i bacteriologic reprezint` o consecin\`
logic` at@t pentru teoriile apocaliptice propov`duire de
Asahara, c@t ]i pentru dorin\a sa de a cuceri puterea
politic` arsenalul [n cauz` repre-zent@nd cel mai
simplu (]i conving`tor) mod de a impune secta Aum [n
fa\a autorit`\ilor. Din acest punct de vedere, cultul Aum
Shinrikyo a dovedit c` posed` toate atributele specifice
unei organiza\ii teroriste capabil` s` foloseasc`, efectiv,
arme de dis-trugere [n mas` (ADM). Aceste atribute
includ o dorin\` uria]` de a ob\ine puterea, destul de
puternic` [nc@t s` incite la ac\iuni violente; cuno]tin\e
sofis-ticate despre func\ionarea ]i efectul armelor
conven\io-nale sau neconven\ionale ]i despre tacticile
militare; existen\a unui lider autoritar ]i sociopat;
ideologie care promoveaz` ]i se bazeaz` pe violen\`;
suficiente resurse financiare pentru sus\inerea unui
program de dezvoltare a ADM; acces la informa\ii ]i
tehnologie specific` ADM; loialitate deplin` din partea
mem-brilor grupului, care func\ioneaz` ca o colectivitate
[nchis`, izolat`; dezinteres din partea celor implica\i fa\`
de posibilul e]ec la ac\iunilor grupului; disponi-bilitate
pentru asumarea de riscuri majore, inclusiv arestarea ]
i/sau pierderea vie\ii.

{n pofida existen\ei acestor factori interni, dar ]


i a unor externi, care au ajutat indirect planurile
criminale ale Aum Shinkiryo (cum ar fi reac\ia t@rzie
a autorit`\ilor nipone, motivat` de statutul de cult religios al grup`rii), secta condus` de Shoko Asahara
nu a reu]it s` dezl`n\uie Armageddon-ul pe care ]i-l
dorea. Anchetatorii poli\iei nipone au [nt@mpinat,
[ns`, dificult`\i [n a stabili, cu precizie, care erau etapele planului lui Asahara, declan]at prin atentatul din
metroul capitalei Tokio, la 20 martie 1995. Unul
dintre membrii cultului, doctorul Ikuo Hayashi, interogat de autorit`\i, avea s` afirme c` scopul atentatului din metrou a fost s`-i ucid` pe to\i cei afla\i [n
zona sta\iei Kasumigaseki, precum ]i [n cl`dirile de la
suprafa\`, majoritatea ocupate de birouri ]i agen\ii

Politic internaional

guvernamentale.11 {n logica dement` a liderului


Aum,
uciderea
a
mii
de
func\ionari
guvernamentali ar fi mar-cat, probabil, o lovitur`
serioas` dat` autorit`\ilor, poate chiar una de
gra\ie, care le-ar fi convins de pu-terea sectei.
Oricare ar fi fost calculul din spatele ac\iunilor
Aum, cazul sectei conduse de Shoko Asahara este
deo-sebit de util nu doar pentru anali]tii fenomenului
tero-rismului cu ADM, dar ]i pentru speciali]tii agen\iilor
guvernamentale responsabile cu prevenirea ]i managementul unor astfel de situa\ii de criz`.12
{n ce prive]te prevenirea unor astfel de cazuri,
lucrurile nu s-au schimbat prea mult, pe mapamond, [n
cei peste 8 ani de la atentatul din 20 martie 1995.
Poate c` una dintre cele mai [ngrijor`toare situa\ii este
reprezentat` de disponibilitatea, pe pia\a liber`, a unor
materiale ]i echipamente destul de sofisticate, absolut
necesare oric`rui grup implicat [n dezvoltarea unor ADM
de tip chimic sau biologic. Secta Aum a cump`rat, [n
Japonia
]i
Rusia,
spectrometre
de
mas`,
spectrofotometre cu infraro]ii ]i gaz-cromatografe; al`turi
de acestea, secta a avut acces liber la toate
substan\ele cunoscute ca folosite [n producerea substan\elor neuro-paralizante precum gazele sarin ]i tabun,
de la dimetilamin` ]i cianur` de sodiu la alcool etilic ]i
izopropilic, acetonitril, fluorur` de sodiu. Aceste
substan\e ]i multe altele, considerate de risc, ar trebui
s` fie monitorizate, [ns` legisla\iile de profil existente [n
diverse state (inclusiv [n cele dezvoltate) sunt adesea
ignorate sau aplicate cu [nt@rziere. La fel stau
lucrurile ]i cu m`]tile de gaze sau substan\ele chimice
folosite la purificarea aerului, care pot fi achizi\ionate
din magazine cu efecte militare.

{n contextul interna\ional creat dup` atentatele


antiamericane de la 11 septembrie 2001, pericolul
reprezentat de terorismul cu arme de distrugere [n
mas` a devenit imposibil de neglijat. Cazul Aum a
dovedit c` poten\ialul de atac al grup`rilor teroriste
este amplificat nu doar de motiva\ia ideologic` ]i/ sau
politic` a membrilor lor, ci ]i de posibilitatea relativ
facil` de achizi\ionare a unor substan\e chimi-ce ]i
echipamente de laborator ce pot fi utilizate la
dezvoltare unor arme de distrugere [n mas`, chimice
sau biologice.

1997, p. 29.
3

Apud. J. Walsh, E. Desmond, Shoko Asahara: The Making


of a Guru, [n Time, 3 aprilie 1995, Vol. 145, Issue 14, p. 30.
4
O demonstra\ie conving`toare construie]te, [n acest sens,
profesorul Jean-Francois Mayer, de la Universitatea din
Fribourg, Elve\ia, [n articolul Cults, Violence and Religious
Terrorism: An International Perspective, [n Studies in Conflict
& Terrorism,(ed. Taylor & Francis), Nr. 24, 2001, p. 361-376.
5

Japonia postbelic` a [nregistrat apari\ia unui important de


culte ]i secte religioase, majoritatea compuse din persoane
cu inten\ii onorabile; [n 1985, un studiu oficial nipon ar`ta c`
num`rul acestora era de 183.581 (apud. D. Van Bierna, E.
W. Desmond, The Prophet of Poison, Time, 3 Mai 1995,
Vol 145, nr. 14, p. 26).
6
{n 1985, Asahara va declara c` a primit din partea zeului
Shiva titlul de abiraketsu no mikoto, adic` st`p@nul luminii
care conduce armatele zeilor (apud. Manabu Watane, Op.
cit., p. 83).
7

Apud. M. Ranstorp, Terrorism in the Name of Religion, [n


Journal of International Affairs, vol. 50, nr.1, 1996, p. 41-62.
8

Pentru o schem` a factorilor care contribuie la


exacerbarea comportamentului violent [n grupurile
religioase, vezi J. F. Mayer, Op. cit., p. 371.
9

Apud. Shoko Asahara, Vajrayana kosu: kyogaku shisutemu


kyohon (Vajrayana: manual de texte doctrinare), Aum
Shinrikyo, f.a., citat [n Manabu Watanabe, Op. cit., p. 88;
10

Op. cit., p. 32.


Informa\ia este extras` dintr-o depe]` a Agen\iei France Presse,
semnat` de Chiaki Ishimura ]i difuzat` la 22 martie 1995.
12
Un studiu c@t se poate de serios argumentat este propus de
Robyn Pangi, de la J.F. Kennedy School of Government,
Universitatea Harvard, SUA: Consequence Management [n the
1995 Sarin Attacks on the Japanese Subway System, [n Studies
11

in Conflict & Terrorism, Vol. 25, p. 421-448, 2002.

BIBLIOGRAFIE
Kaplan, David E. ]i Marshall, Andrew, The Cult at the End of the
World: The Incredible Story of Aum, Londra, Hutchinson, 1996
Campbell, James K., Weapons of Mass Destruction Terrorism,

Seminole, Florida, Interpact Press, 1997


Laqueur, Walter, Postmodern Terrorism, [n Foreign Affairs,
Vol. 75, Nr. 5, Sept./October 1996, p. 24-36
D. W. Brackett, Holly Terror: Armageddon [n Tokyo, New
York, Weatherhill, 1996

NOTE
1

Apud. Manabu Watanabe, Religion and Violence in


Japan Today: A Chronological and Doctrinal Analysis of
Aum Shinrikyo, [n Terrorism and Political Violence, (ed.
Frank Cass, London) Vol. 10, Nr. 4 (1998), p. 80 100.
2

James K. Campbell, Excepts from Research Study Weapons


of Mass Destruction and Terrorism: Proliferation by Non-State
Actors, [n Terrorism and Political Violence, Vol. 9, Nr. 2,

GEORGE SURUGIU - jurnalist, lector asociat,


Universi-tatea din Bucure]ti.

25

S.P. nr. 106/2004

Dezbateri

Partidele ]i democra\ia
participativ`
OANA MATEI
Analyzing the concept of participative democracy the author concludes that
the term is meaninglessly used in official documents and political speeches since
between elections political parties are not really interested to keep in touch with
their voters and to encourage the political reform in the sense of sustaining the
development of a better control of the government by the electoral body.
Toate partidele importante de pe scena politic` rom@neasc` invoc` nevoia de o democra\ie participativ`. Inc` din timpul campaniei din 2000, [n
Oferta electoral` a Partidului Democra\iei Sociale
din Rom@nia O guvernare mai bun` pentru o
via\` mai bun`, PDSR, actualul PSD, afirm` ca
hotar@t s` fac` o veritabil` reform` a statului, []i
propune s` realizeze mai multe schimb`ri, dintre
care, al`turi de institu\ii ale statului mai suple, mai
eficiente, mai operative, mai transparente, mai credibile, ]i o eficientizare a raporturilor dintre administra\ia public` central` ]i cea local`, transformarea statului [ntr-un partener al oamenilor [ntr-o democra\ie
participativ`. Aproape 4 ani mai t@rziu, un comunicat de pres` emis [n 6 decembrie 2003, anun\@nd
[nt@lnirea doamnei Rovana Plumb secretar general al Organiza\iei de Femei a Partidului Social Democrat cu reprezentantele jude\ului Neam\, reia
tema electoral` a democra\iei participative, afirma\ia
f`cut` de c`tre Secretarul General fiind c` Ac\iuni-le
trebuie s` fie axate cu prec`dere pe cet`\ean,
con]tientiz@nd astfel noul target al social-democra\iei printr-o democra\ie participativ`.
Un alt partid important, de data aceasta din
opozi\ie, av@nd ]i o alt` orientare ideologic`, Partidul National Liberal, utilizeaz` ]i el conceptul de
democra\ie participativ`, n Platforma Program a
studen\ilor liberali din Rom@nia, unde apare formulat` ideea c` transformarea profund` a Rom@niei
pentru care militez` ace]ti studen\ii are ca obiectiv
construc\ia capitalismului liberal, considerat a fi
calea autentic` spre libertate ]i prosperitate, [n
condi\iile lumii globalizate de ast`zi. Obiectivul

S.P. nr. 106/2004

26

poate fi realizat prin democra\ie participativ`, [n


care drepturile ]i libert`\ile individuale sunt
respec-tate cu sfin\enie.
Chiar ]i alian\a PD-PNL st` sub semnul
aces-tui termen. Deputatul PD de Gala\i, Mircea
Toader constata existen\a unei compatibilit`\i
[ntre aceste partide, afirm@nd c` Partidul
Democrat ac\io-neaz` asupra con]tiin\ei civice ]i
emancip`rii soci-ale, pled@nd pentru securitate
politic` ]i economic` ]i democra\ie participativ`
(prin transparen\` ]i eva-luare).
Dar conceptul nu r`m@ne sub monopolul partidelor politice. Mai multe organiza\ii neguvernamentale [l folosesc ]i i]i concentreaz` proiectele [n
vederea realiz`rii ]i consolid`rii democra\iei participative. Asocia\ia Pro Democra\ia a derulat [ntre mai
2001 ]i mai 2002, [n Caracal, Huedin, Or]ova ]i Turda
un proiect, Sus\inerea democra\iei parti-cipative [n
Rom@nia, al c`rui obiectiv general consta [n
realizarea unei mai bune [n\elegeri a ideii ]i practicilor democra\iei participative, [n r@ndul reprezentan\ilor administra\iei locale. Obiectivele specifice ale proiectului erau transferul de expertiz` [n
domeniul democra\iei participative c`tre membrii
administra\iei locale ]i crearea ]i implementarea unor
politici care s` promoveze participarea public` la
procesul decizional la nivel local.
Acela]i concept este reluat de c`tre institu\iile
europene [n vederea sublinierii importan\ei particip`rii individului la via\a public`, dorindu-se [ncurajarea acestei particip`ri. Sectorul asociativ european a manifestat interesul pentru consolidarea democra\iei participative [n Uniunea European`, iar

Dezbateri

un prim pas ar putea s` fie Cartea Alb` a


Guvern`rii Europene1. BOND2 face c@teva
recomand`ri [n acest sens, propun@nd ca solu\ie
o mai bun` con-sultare a sectorului asociativ
societatea civil` ]i organiza\iile neguvernamentale
reprezint` ceea ce trebuie dezvoltat.
Conceptul de democra\ie participativ` a suferit modific`ri. Dac` ideea de participare apare subliniat` [n scrierile care pun bazele Statelor Unite, iar
apoi Tocqueville este acela care elogiaz` capacitatea americanilor de a rezolva problemele la nivel
local, democra\ia participativ` este un termen
formulat cu claritate pentru prima data [n contextul
mi]c`rii Noua St@ng`. Anii 60 sunt aceia care aduc o
nou` provocare la adresa liberalilor Noua St@ng`.
Destul de confuz` [n orientarea sa, Noua St@ng`
respinge at@t comunismul sus\inut de Uniunea Sovietic`, dar ]i capitalismul de consum al \`rilor liberale.
De]i ader@nd la accentul liberal pus pe drepturile ]i
libert`\ile individuale, membrii curen-tului acuzau
guvernele liberale de fi dorit s` pro-tejeze [n primul
r@nd interesele economice ale mari-lor corpora\ii
capitaliste. {n acela]i timp, Noua St@ng` considera
c` majoritatea oamenilor erau redu]i la simpla pozi\ie
de consumatori, f`r` a fi [ncuraja\i s` devin` cet`\eni
activi. Aceast` idee a condus la construirea
conceptului de democra\ie participa-tiv` care
apare [ntr-o societate [n care majoritatea indivizilor
sunt capabili s` exerseze un control mai puternic
asupra deciziilor care le influen\eaz` di-rect via\a 3.
Din perspectiva acestui curent, idealul liberal
al unei separ`ri nete [ntre societatea civil` ]i Stat este
o gre]eal`, pentru c` a-l separa complet de so-cietate
[nseamn` a-l transforma [ntr-un aparat ex-terior, care
ar dob@ndi o aparen\` de obiectivitate ce i-ar putea
da dreptul de a pretinde din partea cet`\ea-nului
respect ]i supunere. Doar implic@nd individul [n
luarea de decizii se poate dep`]i acest punct [n care
alegerile sunt un mecanism incapabil s` asigu-re
responsabilitatea for\elor implicate [n guvernare4.
Pentru definirea democra\iei participative, un
document important [l reprezint` Declara\ia de la Port
Huron5. Documentul este rezultatul muncii de mai
multe luni a asocia\iei Students for a Demo-cratic
Society, asocia\ie apar\in@nd Noii St@ngi. {n
preambulul declara\iei din 1962, studen\ii semnatari
se prezint` drept t@n`ra genera\ie, crescut` [n confort ]i beneficiind de educa\ia primit` [n marile Universit`\i, dar [ngrijorat` de situa\ia interna\ional` ]i de
lumea pe care urmau s` o mo]teneasc`. Studen\ii se
declar` nemul\umi\i de discursul liberal sau so-cialist
care nu li se mai p`rea adecvat cu condi\iile

27

sociale [n care tr`iau. Respingerea oric`rei doctrine


politice deja existente este [nso\it` de dorin\a de a
vedea instaurat` ceea ce ei numeau democra\ia
participativ`. Aceast` democra\ie participativ` ar fi
trebuit s` se fondeze pe c@teva principii de baz` [n
ceea ce prive]te via\a politic`: luarea deciziilor cu
consecin\e sociale importante trebuie luate prin
participarea grupurilor publice. {n acela]i timp, [ntr-o
democra\ie participativ` politicile publice au drept
scop ]i implicarea indivizilor [n rela\ii socia-le,
motivarea lor de a fi activi [n via\a comunit`\ii.
Ordinea politic` este aceea care s-ar presupune c`
ofer` instrumentele necesare individului pentru a-]i
permite s`-]i exprime aspira\iile personale ]i pro-priile
puncte de vedere.
Declara\ia de la Port Huron este ]i un mod de
a protesta [mpotriva R`zboiului Rece, discrimin`rii,
rasiale sau sexuale, resim\ite [n Statele Unite [n
acea perioad`. Studen\ii care au forumulat declara\ia
condamn` [n aceea]i m`sur` discrepan\a economic`
existent` [ntre Statele Unite ]i celelalte \`ri. Toto-dat`,
ei cred c` Statele Unite ar fi trebuit s` []i utili-zeze
puterea economic`, politic` ]i militar` pentru a ajuta
\`rile mai s`race, f`c@nd s` dispar` orice discriminare [ntre \`rile comuniste ]i cele ne-comuniste.
Democra\ia participativ` apare [n Declara\ia de la
Port Huron ca un tip de organizare social`, un sistem
social fondat pe democra\ia particip`rii indi-viduale si
coordonat de dou` obiective principale: [n primul r@nd,
participarea individului [n procesul de luare a deciziilor
care determin` calitatea ]i direc\ia vie\ii sale, iar in al
doilea r@nd, organizarea societ`\ii [n a]a fel [nc@t s`
[ncurajeze independen\a indivizilor ]i s` ofere cadrul
pentru o participare comun`.

Plec@nd de la dorin\a de a [nlocui idealul unei


revolu\ii socialiste cu un alt regim politic, propun@ndu-]i s` reformeze comunismul compromis de
c`tre Uniunea Sovietic`, Students for a Democratic
Society a devenit foarte repede cea mai larg` organiza\ie a Noii St@ngi, cu aproape 100.000 de membri. Dar organiza\ia a sf@r]it prin a [mbr`\i]a state
totalitare, precum Cuba, Vietnamul, ]i mi]c`ri de tipul
Khmerilor Ro]ii. {n cele din urm`, liderii cu-rentului,
Tom Hayden ]i Bernardine Dohrn f`ceau apel la un
r`zboi dus [mpotriva a ceea ce ei numeau
Amerikkka ]i au creat primul cult politic terorist. Tom
Hayden a format chiar propria sa Guerilla foco,
termen reluat din strategia lui Che Guevara, numit`
Familia Ro]ie ]i care se preg`tea pentru un viitor
r`zboi [nv`\@nd s` utilizeze arme de foc.

A]adar, principiile democra\iei participative,


adic` implicarea cet`\enilor [n luarea deciziilor care
le vor influen\a via\a, apar mai [nt@i ca deziderate

S.P. nr. 106/2004

Dezbateri

ale unui curent de st@nga, pentru a ajunge s` devin`


o form` de a completa democra\ia reprezentativ` ]i a
rezolva problema absenteismului ]i a lipsei de interes pentru via\a public` [n perioadele dintre alegeri. Pierz@ndu-]i [nc`rc`tura de st@nga, conceptul
este utilizat cu accent pe individ, pe interesul implic`rii sale [n via\a comunit`\ii.
Aparent, conceptul de democra\ie participativ` [nseamn` implicarea individului [n via\a pu-blic`.
Mai precis, ar trebui s` desemneze implicarea lui [n
luarea de decizii care au ca rezultat realizarea de
politici publice. Carole Pateman6 apreciaz` c` exist`
cel pu\in trei beneficii care rezult` din prac-ticarea
democra\iei participative [ntr-o societate: educa\ia,
integrarea ]i acceptarea deciziilor.

Democra\ia participativ` presupune c` dialogul dintre aleg`tori ]i ale]i are loc [n permanen\`,
nu numai [n perioada electoral`, iar individul este
implicat [n identificarea, solu\ionarea ]i monitorizarea rezultatelor problemelor comunit`\ii [n care
tr`ie]te. Dar partidele politice par s` utilizeze termenul doar [n campaniile electorale ]i pentru a
atra-ge capital politc, reformele care ar viza cu
adev`rat instaurarea unei democra\ii prin crearea
de mecanis-me de control a guverna\ilor ]i de
implicare a guver-na\ilor fiind reduse ca num`r.

NOTE
1

europa.eu.int/comm/governance/contrib_bond_en.pdf

O re\ea format` din mai mult de 250 de Ong-uri din Marea


Bri-tanie, care lucreaz` [n domeniul dezvolt`rii interna\ionale.
3

Terence Ball, Richard Dagger, Ideologii politice ]i idealul


democratic, Ed. Polirom, Collegiu, }tiin\a Politic`, Ia]i 2000,
p. 88.
4
David Held, Modele ale democra\iei, trad. Cipriana Petre,
Ed. Univers, Bucure]ti, 2000.
5
Port Huron Statement for a Democratic Society, June
11-15, 1962, Port Huron, Michigan.
6
Carole Pateman, Participation and Democratic Theory,
New Zork: Cambridge University Press, 1970, p.33.

SEMNAL
Richard Rose, William Mishler,
Christian Haerpfer
Democraia i alternativele ei
Editura Institutul European, Iai, 2003

Descriere
O democraie complet va fi o guvernare
modern, deoarece respectul fa de
supremaia legii nseamn c ageniile
publice acioneaz dirijat i aplic politicile
n mod corect i impersonal, aceasta fiind
o cerin de baz a unei birocraii
moderne. O democraie complet va fi
eficient, deoarece corupia i favoritismul
personal nu vor duce la risipirea unor
cantiti mari de resurse.

Richard Rose este Director al Centre for


the Study of Public Policy la University of
Strathclyde.
William Mishler este profesor de tiine
politice la University of Arizona.
Christian Haerpfer este Director tiinific
al Societii Paul Lazarsfeld, Viena.

Mircea Vulcnescu
De la Nae Ionescu la Criterion
Editura Humanitas, 2003
Descriere
ncepnd cu textul de debut din 1923, Cuvinte pentru drum, i ajungnd pn la
nsemnrile zilnice din perioada deteniei la
Arsenal, n 1946, acest volum de publi-cistic
surprinde retrospectiv umbra a do-u decenii
de preocupri culturale dintre cele mai diverse.
Interesat de tot i de toa-te, Mircea
Vulcnescu scrie despre temele predilecte ale
tinerei generaii interbe-lice, dar i despre
obsesiile personale: bolevismul, mitul creat
din nimic al lui Lenin, filozofia lui Nae Ionescu,
cauzele ascensiunii micrii legionare,
mistica ortodox etc.

Editorul a conceput culegerea n unitate


cu cele trei volume Vulcnescu aprute la
Editura Eminescu sub titlul Dimensiunea
romneasc a existenei.
Textele eseistului sunt nsoite de note,
comentarii i un indice de nume.

OANA MATEI - licen\iat` a Facult`\ii de }tiin\e Politice ]i


Administrative a Universit`\ii din Bucure]ti, masterand [n antropologie, studii europene ]i doctorand
[n filosofie la aceea]i Universitate.

S.P. nr. 106/2004

28

Dezbateri

Constitu\ia din punct de vedere


al ecologiei umane
VIRGIL IORDACHE
The human ecology is quite a new branch of science. The present paper is a
debate on the new Romanian Constitution from the new science point of view. It
approaches some phenomena considered until now the subject of classical social
sciences under the new angle of ecological systems.

Ecologia uman` este o disciplin` relativ nou`


[n peisajul ]tiin\ific. {ntre ]tiin\ele societ`\ii, ea permite abordarea unor fenomene considerate apanajul
]tiin\elor sociale clasice, dintr-un unghi inedit, acela
al ecologiei sistemice. Acest articol []i propune s` contribuie la discu\ia actual` desf`]urat` [n jurul noii
Constitu\ii a Rom@niei printr-o analiz` care valorific`
perspectivele deschise de ecologia uman`. Din punct
de vedere al ecologiei umane, cinci aspecte desprinse
din actuala Constitu\ie mi se pare mai relevante:
1. Continu` utilizarea no\iunii de stat [n dou` sensuri
complet diferite, neexplicitate [n context (stat ca ansamblu socio-economic ]i stat2 ca sistem organiza\ional
prin care se exercit` puterea politic`1);
2. Se men\ine sinonimia dintre termenii de stat1 ]i de
\ar` (sau patrie)2;
3. Se men\ine modul holist de a prezenta raportul dintre individ ]i societate; propriet`\i care sunt caracteristice doar indivizilor umani (cum, voi argumenta,
este suveranitatea) sunt atribuite unor sisteme supraindividuale de organizare (poporul [n Art. 2 alin. 1 ]i
statul1 [n Art 1 alin. 2);
4. Se men\in ]i apar [n structura binelui public elemente ce \in de interesele de grup ale celor cu pu\ine
resurse ]i ale celor altrui]ti (spre exemplu statul1 este
social conform Art. 1 alin. 3)
5. Nu este stipulat` necesitatea controlului extern al
contribuabililor (prin societatea civil`) asupra statului2.
Voi argumenta c` elementele de mai sus inhib`
productivitatea sistemului socio-economic na\ional ([n
acest sens, este vorba de aspecte negative) ]i c`, [n
m`sura [n care cineva este interesat de productivitatea
acestuia, ar trebui s` renun\e la abordarea holist`, s`
promoveze controlul extern (din partea societ`\ii civile) asupra statului .3 {ntr-un sens similar (de favorizare
1

a cre]terii productivit`\ii sistemului socio-economic)


exist` ]i elemente pozitive [n noua Constitu\ie. Spre
exemplu [n structura binelui public apar ]i elemente
cu adev`rat de interes general, cum ar fi dreptul la mediu s`n`tos (Art. 33) ]i accesul la cultur` (Art. 32).
Intrig` de asemenea simultaneitatea dintre pozitivitate
]i negativitate. Nu este suficient doar s` constat`m
ambiguitatea ]i eclectismul politicului, faptul c` politica este ]i coordinare, armonizare, dar ]i efort de
dominare, de impunere, de exercitare a for\ei4, ci trebuie clarificat ce determin` aceste st`ri de fapt.
Din perspectiva ecologiei umane5 o asemenea
analiz` a st`rilor de fapt se bazeaz` pe c@teva premise
de profunzime:
a) Fiecare individ uman tinde s` maximalizeze
atingerea scopurilor sale6. Orice lucru care poate fi
folosit pentru atingerea scopurilor va fi folosit. Prin
urmare ]i etica interpersonal` (ca de altfel ]i statul),
va fi manipulat` astfel [nc@t s` fie util` maximaliz`rii
libert`\ii ontice a unor anumite persoane. De asemenea
]i conceptul de etic` personal` va fi manipulat, mai
ales [n ce prive]te semnifica\ia ]i con\inutul libert`\ii,
pentru a induce asumarea unui anumite etici personale,
astfel [nc@t persoana care adopt` aceast` etic` s` func\ioneze mai bine ca resurs` (sau s` func\ioneze mai pu\in
ca competitor) pentru persoana care promoveaz`
asumarea de c`tre alt` persoan` a unei anumite etici
personale. {n condi\iile [n care credin\a [n ceilal\i,
altruismul ]i iubirea sunt scopuri determinate (de]i nu
de baz`, ]i neprezente [n mod necesar la toate
persoanele), aceast` manipulare nu se face [n mod necesar spre r`ul celorlalte persoane, ci se poate face ]i
spre binele altor persoane.
b) Fiecare individ uman ]i resursele din proprietatea sa formeaz` un sistem care produce servicii ]i,

29

S.P. nr. 106/2004

Dezbateri

eventual, resurse, ]i consum` alte servicii ]i resurse. S`


numim acest sistem Sistem individual de produc\ie ]i
consum, SIPC. Unit`\ile elementare ale sistemelor
socio-economice (SSE) sunt organiza\iile, SIPC fiind un
anumit tip de organiza\ii. Organiza\iile sunt componente ale SSE const@nd din capital uman ]i capital neuman (inclusiv capital natural) care au rolul de a transfera fluxurile de materie, energie ]i informa\ie cu originea [n capitalul natural (corespunz@nd unor fluxuri
de resurse ]i servicii naturale) ]i cu originea [n SIPC ([n
primul r@nd servicii), [n form` neprocesat` (un serviciu)
sau procesat` (ca alte tipuri de servicii ]i ca resurse)
c`tre consumatorul final, SIPC. Prezen\a orga-niza\iilor
statale este o proprietate emergent` struc-tural` a
sistemelor socio-economice na\ionale, iar pre-zen\a
organiza\iilor globale o proprietate a SSE glo-bal.
Propriet`\ile emergente func\ionale ale SSE na\io-nale ]i
global sunt productivitatea mai mare de resurse ]i
servicii ca rezultat al modulelor func\ionale emer-gente ]
i ca urmare a schimburilor de resurse ]i servicii dintre
SES na\ionale, care are loc prin intermediul
organiza\iilor din structura acestora. Organiza\iile pot
produce nu doar bunuri materiale, ci ]i conceptuale
(limbi, teorii ]tiin\ifice, ideologii politice, modele de
dezvoltare cum ar fi modelul de dezvoltare durabil`,
sau constitu\ii). Emergen\a a noi organiza\ii la nivel
na\ional ]i global este str@ns legat` de producerea de
bunuri conceptuale cum ar fi teorii sociologice, poli-tice
sau ecologice. Astfel de organiza\ii emerg deoa-rece
scopurile unor indivizi sunt mai u]or de atins fo-losind o
parte din resursele private [n comun (de exemplu
managementul capitalului natural la nivel ecoregional ]i
global). {n acest context, apare c` sta-tul 1 este, [n
cadrul sistemului socio-economic, un mo-dul func\ional
cu o singur` organiza\ie, ]i ca urmare nu este tot una cu
sistemul socio-economic (\ara). Sta-tul 2 este un modul
func\ional cu mai multe organiza\ii care furnizeaz`
resurse ]i servicii publice organiza\ii-lor care [l pl`tesc, ]i
care este ]i el doar o parte a sis-temului socioeconomic. Deoarece individul uman tinde s`
maximalizeze atingerea scopurilor sale, ]i indivizii
implica\i [n organiza\iile de stat vor avea aceea]i
tendin\`. Prin urmare controlul asupra calit`\ii serviciilor
furnizate de stat este absolut necesar, alt-minteri
resursele furnizate vor fi folosite predominant [n
interesul indivizilor care sunt implica\i [n organiza\iile
statului2. Deoarece acest control presupune resurse
suplimentare investite de organiza\iile contribuabile, ele
vor putea exercita controlul doar dac` au aceste
resurse. Absen\a resurselor [n SIPC (minimizarea propriet`\ii private) face acest control imposibil. Prin urmare
controlul poate avea loc doar dac` proprietatea privat`
este acceptat` ideologic, sau dac` nu exist` o

S.P. nr. 106/2004

30

s`r`cie

generalizat`. Teoriile

holiste

stricte

permit

statului2 ca [n numele statului 1 s` promoveze un flux


unidirec\ional de resurse (de la contribuabili la stat 2).
Teoriile strict individualiste nu permit rezolvarea problemelor care nu se pot rezolva la nivel individual, cum
ar fi problemele de mediu sau de ap`rare. A]adar teoriile
holiste ]i individualiste stricte sunt disfunc\io-nale [n ce
prive]te aplicarea lor politic`. Numai [n SSE avansate
succesional (foarte productive ]i cu rat` mare de
autoconsum) SIPC includ suficiente resurse pentru a
putea controla eficient statul2, prin societatea civil`.
Aceasta are un efect stimulator asupra dezvol-t`rii, prin
cre]terea eficien\ei cheltuirii resurselor fur-nizate de
contribuabili.
{n
SSE
incipiente
succesional
(productivitate sc`zut` de resurse ]i servicii [nalt
procesate ]i capacitate sc`zut` de autoconsum), absen\a resurselor la nivelul SIPC, care s` permit`
controlul, are un efect inhibitor asupra dezvolt`rii, ]i
favorizeaz` exportul de resurs` uman` performant` ]i
resurse naturale pu\in procesate c`tre SSE avansate
succesional, men\in@nd polarizarea global`.
c. Binele public real, func\ional [n sistemele
socio-economice, are trei componente [n structur`:
binele oamenilor de stat, binele grupurilor dominante ]i
binele general (nerealizabil separat de to\i indivizii din
sistemul socio-economic na\ional, dar urm`rit de to\i
ace]tia). Binele general este un lucru conceptual, un
instrument pentru atingerea binelui individual [n
situa\iile c@nd organiza\iile private nu pot produce
anumite categorii de resurse ]i servicii. Al`turi de binele
general, binele public va include, periodic ]i
permanent, ]i bine de grup, care este un lucru conceptual instrumental pentru un grup mai restr@ns
dec@t cel na\ional, cel mai frecvent [n vedere redistribuirii [ntr-o form` de alta a resurselor (inclusiv prin
sisteme publice de educa\ie ]i asisten\` medical`), dar [n
func\ie de context ]i corespunz@nd intereselor unor
minorit`\i (de exemplu na\ionale). Binele public va
include ]i binele personal al celor care au puterea []i
asum` riscul [nc`lc`rii regulilor sau profit` de situa\ iile
care nu sunt reglementate. Acest bine personal rezidual
poate fi minimizat prin modul cum este struc-turat
statul2 ([n special prin separarea ]i controlul reci-proc al
puterilor) ]i prin acceptarea constitu\ional` ]i existen\a
controlului extern al statului2 (al tuturor pute-rilor din
afara statului2, dar din aceea]i \ar`). Feno-menul
corup\iei prive]te extinderea ponderii binelui individual
[n structura binelui public a unui sistem socio-economic
ca urmare absen\ei controlului extern asupra statului 2, ]i
el nu pote fi contracarat dec@t [n mic` m`sur` prin
ac\iuni exclusiv din interiorul statului 2. Redistribuirea
intens` a resurselor conform binelui de grup al celor cu
resurse pu\ine este o faz`

Dezbateri

inevitabil` [ntr-o democra\ie func\ional` (faz` social


democrat`), care are loc [n alternare cu fazele dominate de acumularea individual` a resurselor (faz`
libe-ral`), dar permanentizarea ei este un simptom
de blo-care [n stadii succesionale incipiente.
A]adar, dac` acestea sunt premisele de la care
putem pleca, chiar [n situa\ia accept`rii statului1 drept o
imens` organiza\ie public` din care indivizii umani fac
parte ca cet`\eni, nu putem echivala statul cu \ara
(aspectul 2), deoarece [n aceasta intr` ]i multe alte
organiza\ii private, cele mai importante fiind SIPC. |ara
devine identic` cu statul1 doar [n situa\ia [n care toate
resursele private, inclusiv corpurile indivizilor, au fost
na\ionalizate7. At@ta vreme c@t exist` organiza\ii
private, \ara (sau patria) este un sistem mai complex
dec@t statul1. Este evident de asemenea c` un astfel
de sistem complex nu posed` ca proprietate emergent`
suveranitatea8. Suveranitatea nu poate fi a unei na\iuni
dec@t [n sens metaforic. Suveranitatea este o tr`s`tur`
a indivizilor umani dintr-o na\iune, pe care, dac` doresc, ei ]i-o pot exercita exclusiv prin intermediul unor
reprezentan\i; dar [n urma acestei deleg`ri, a c`-rei
formulare poate fi cea holist` [nt@lnit` [n constitu\ii ]i [n
dreptul constitu\ional sau [n filosofia ]i teoria politic`,
suveranitatea nu r`m@ne mai pu\in a indivi-zilor. Ea
apar\ine acestor [n mod necesar, deoarece este
esen\ial` din punct de vedere practic, at@ta vreme c@t
con]tientizarea ei permite anularea semnifica\iei
costurilor de revolt` [mpotriva st`rii de fapt, ceea ce
constituie cheia r`sturn`rii oric`rui regim cu accente
totalitare.9
Renun\area complet` la terminologia holist` nu
este [ns` potrivit` [n momentul actual [n sistemul so-cioeconomic rom@nesc. Alternativa, contractul, nu poate
fi [ntre cet`\eni (a]a cum se teoretizeaz` originea statului
[n teroriile contractualiste), ci poate fi [ntre SIPC ]i alte
organiza\ii private, pe de o parte, ]i o orga-niza\ie din
structura sistemului socio-economic conce-put` pentru
a presta servicii publice, statul 2, pe de alt` parte. Un
astfel de contract [ns` poate surveni doar [ntr-o etap` [n
care for\a cultural` economic` a indi-vizilor poate
asigura coeziunea na\iunii ]i doar prin con]tientizarea
necesit`\ii men\inerii binelui public, materializat` [ntr-un
contract explicit cu statul2. Doar [ntr-o astfel de etap` sar putea renun\a la organiza\ia holist` stat 1, v`zut` ca o
continuatoare a grupului de na-tur` biologic` dominat de
un lider (aspectul 3). Men\ine-rea organiza\iei holiste
na\ionale este necesar` nu at@t din considerente
interne, c@t mai ales externe, de do-minare a altor
grupuri sau de ap`rare ([n cazul rom@-nesc
programatic doar de ap`rare).
SSE rom@nesc este [ntr-un stadiu succesional
relativ incipient, [n pofida regimului constitu\ional

31

adoptat. Felul cum au r`spuns la stimuli materiali minori


poten\ialii votan\i indic`, din punctual de ve-dere al
ecologiei umane, o absen\` a resurselor care nu
permite exercitarea libert`\ii. {ntr-un sistem socioeconomic cu polarizare extrem` a cantit`\ii de resurse
controlate de indivizi mecanismele democratice nu pot
func\iona, iar statul2 poate deveni cu u]urin\` instrument
pentru grupul care controleaz` resursele, indiferent din
cine este format acesta. Ponderea bine-lui de grup ]i
individual [n structura binelui public real pare s` fie mai
mare dec@t cea a celui general.
Deoarece grupurile de interese au motiva\ie mult
mai puternic` [n a se organiza pentru ob\inerea de
avantaje din partea statului dec@t au contribuabilii
pentru a controla statul ]i limita prezen\a binelui individual [n structura celui public, consolidarea societ`\ii
civile nu poate fi l`sat` exclusiv la latitudinea pie\ei
organiza\iilor neguvernamentale, ci trebuie promovat`
[nc` din legea fundamental`. Totu]i ea fost l`sat` exclusiv
la latitudinea acestei pie\e (aspectul nr. 5), ceea ce
arat` c` for\a grupurilor de interese domin` for\a restului
cet`\enilor. Echivalarea [ntre statul1 (ho-list) ]i statul2
(aspectul 1) contribuie ]i ea la re\inerea politic`
manifestat` de cet`\enii rom@ni. C` situa\ia nu este
[nt@mpl`toare, ci reflect` interesele de grup ale celor
care controleaz` statul, pare a fi sugerat ]i de faptul c`
societatea civil` a fost prin reglement`ri di-rect conexat`
cu partidele, ceea ce [mpiedic` exerci-tarea func\iei de
control extern asupra statului10.
Un grup social definit [ntr-un sens na\ional are
at@t propriet`\i emergente intrinseci (limb`, cultur`), c@t
]i rela\ionale (prin rolul [n re\eaua succesional` global`).
Recunoa]tere dreptului de acces la cultur` (aspectul 4)
este pozitiv` deoarece va consolida pro-duc\ia de
bunuri publice culturale, iar a celui la un mediu curat
este de asemenea pozitiv` pentru c` per-mite dezvoltare
politicilor care s` duc` la prezervarea ofertei de servicii a
capitalului natural de nivel regional ]i macroregional.
Dar [n condi\iile unei cons-titu\ii care permite
men\inerea conexiunii inverse (eng. feed-back) pozitive
c`tre o productivitate sc`zut` a sistemului socioeconomic na\ional, este discutabil [n ce m`sur` o simpl`
recunoa]tere va avea efectele scontate. F`r` o alocare
substan\ial` de resurse publi-ce deteriorarea acestor
propriet`\i emergente pe ter-men mediu este inevitabil`.
Apare c` semnalele pesi-miste ale unor oameni de
cultur` [n acest sens sunt justificate (spre exemplu cu
privire la alterarea irever-sibil` a limbii), iar
contrareac\iile fundate doar pe exem-ple istorice ]i pe
propunerea unor m`suri institu\ionale pentru care nu pot
exista resurse [n actualul context politic ]i legislativ
reflect` o abordare sectorial` a problemelor 11 (strict
dinspre cultur`). Politicile buge-

S.P. nr. 106/2004

Dezbateri

tare actuale [n domeniul educa\iei ]i culturii sunt


simp-tome clare ale tendin\ei de resorb\ie a unor
carac-teristici esen\iale pentru func\ionarea oric`rei
popula\ii [n sens na\ional. Direc\ionarea fondurilor
publice pre-ponderent c`tre asisten\` social` direct`
sau mascat` reprezint` de asemenea un paleativ [n
stabilizarea popula\iei [n sens na\ional. Discursul
na\ionalist nu poate compensa dec@t pe termen
scurt degradarea cul-tural`, conduc@nd pe termen
lung, prin accentele anti-democratice, la sc`derea
productivit`\ii ]i implicit la crearea premiselor pentru
sl`birea ]i mai accentuat` a coeziunii grupale.

NOTE
1

De exemplu stat1 [n Art. 1 alin. 1: Rom@nia este stat


na\ional, suveran ]i indivizibil cuplat cu Art. 3 alin. 1 Teritoriul
Rom@niei este inalienabil, iar stat2 [n Art. 1 alin. 4 Statul se
organizeaz` potrivit principiului separa\iei ]i echilibrului
puterilor , sau [n Art. 43 alin. 1 Statul este obligat s` ia m`suri
de dezvoltare economic` . Pentru o discutare a distinc\iei stat 1
stat2 din perspectiva dreptului constitu\ional, a se vede de
exemplu Vrabie, G., Drept constitu\ional ]i institu\ii politice
contemporane, Ed. Team, Ia]i, 1995.
2

Art. 1 alin. 1 cuplat cu Art. 3 alin. 1 (nota 1) ]i cu Art. 3


alin. 2 Frontierele \`rii sunt consfin\ite sau cu Art 4 alin. 2
Rom@nia este patria .
3

{n formularea acestor simptome ]i a obiectivului meu am utilizat


o serie de presupozi\ii ]i termeni pe care nu este cazul s` le explicitez aici, at@t din considerente de spa\iu disponibil, c@t ]i din
dorin\a de a men\ine articolul la un nivel nu foarte tehnic.
4

Iliescu, A. P., Introducere [n politologie, Ed. Bic All,


Bucure]ti, 2002, p. 34.
5
Pentru domeniul de interes al ecologiei umane a se
vedea Geor-gescu, D., V. Iordache, M. Botezatu, Ecologie
uman`, Ed. Ars Docendi, Bucure]ti, 2001.
6

Nu este necesar s` asum`m c` acest comportament este


deter-minat genetic, ci este suficient s` [l constat`m ca un fapt.
7

A se vedea incitanta analiz` a lui Hoppe (Hoppe, H. H., A


theory of Socialism and Capitalism, Boston, 1989, Cap. 2)
8

Argumentarea faptului c` suveranitatea apar\ine individului


este fenomenologic`, f`r` leg`tur` cu ecologia uman`, ]i nu o
prezint aici. Subliniez c` politicul este fundat nu doar ontic ([n
acest articol, din perspectiva ecologiei umane), ci ]i ontologic.
9

Ceea ce revine la anularea ra\ional` a termenului C,


costuri, din ecua\ia propus` de Gordon Tullock cu privire la
reac\ia revolu\io-narului poten\ial. Anularea acestor costuri
este inteligibil` din perspectiva libert`\ii ontologice.
10
A se vedea Matei, Oana, Societatea civil` ]i finan\area
parti-delor, Sfera Politicii, 102-103/2003, pp. 18-20.
11
A se vedea Mincu, M., Va disp`rea limba rom@n`?,
Ziua literar`, 76/2003, I.

VIRGIL IORDACHE - asistent la Universitatea din Bucure]ti. Licen\iat [n biologie [n 1993, doctorat [n ecologie
[n 2003, studii [n filosofie [n curs de finalizare. Experien\` didactic` ]i de cercetare [n domeniul
ecologiei ]i managementului capitalului natural.
Coautor la o carte de ecologie uman`, capitole [n dou`
c`r\i de editor, 40 de articole ]tiin\ifice.

S.P. nr. 106/2004

32

SEMNAL
Stejrel Olaru
Cei cinci care au speriat Estul.
Atacul asupra legaiei RPR de la
Berna (februarie 1955)
Cuvnt nainte de Adrian
Cioroianu Editura: Polirom, Iai
Anul apariiei: 2003

Cuprins
Diplomaia RPR n anii 50: obedien
i servilism Afacerea Berna, primul
episod: atacul asupra Legaiei RPR
Procesul spionilor Braul i urechile
Securitii Dup afacerea Berna.

Descriere
Cartea este dedicat unuia dintre cele mai
spectaculoase evenimente ale primului deceniu al istoriei Romniei comuniste: atacarea, la 14 februarie 1955, a Legaiei romne de la Berna (Elveia) de ctre un
comando ad-hoc. El era alctuit din cinci
tineri romni refugiai la sfritul anilor 40,
a cror principal intenie era aceea de a
demonstra lumii libere occi-dentale dar i
lumii romneti, prins ntre graniele de
netrecut ale Cortinei de Fier c spiritul
independenei romneti era nc viu, c
orgoliul naional nu a plecat steagul i c
rezistena din munii Romniei nu era
singur i cu totul izolat n lupta mpotriva
sovietizrii rii.

Eseu

Considera\ii privind
axiomele democra\iei
VASILE NAZARE
This work intends to emphasize the defining elements, the mechanism, the
principles and the finality of the democratic process. The conclusions of the
analysis have been synthesized in an axiomatic structure, which in our opinion
denotes the essence of democracy in its normal diachrony.

1. Democraia ntre mit i realitate


Democra\ia a fost abordat`, de-a lungul timpului, din perspective diferite: ca teorie a puterii, ca
form` de guvernare, ca regim politic sau [n ipostaza
de metod` de luare a deciziilor [n cadrul unei comunit`\i. Dincolo de r`spunsuri, o concluzie s-a impus
defini\iile sunt nesatisf`c`toare ]i incomplete; mai
mult, exist` o stare de incongruen\` [ntre teoriile
democra\iei, idealul democra\iei ]i democra\ia real`.
Chiar cu aceste imperfec\iuni evidente, democra\ia a r`mas mitul preferat al lumii moderne. Deoarece, principiul democratic, scria K. Popper, presupune convingerea c` p@n` ]i acceptarea unei politici
proaste [ntr-o democra\ie (at@ta vreme c@t se poate
ac\iona pentru o schimbare pa]nic`) este preferabil`
supunerii fa\` de o tiranie, oric@t de inteligent` sau
binevoitoare ar fi aceasta1. Iar A. Giddens ([n Sociologie), interesat de o explica\ie ra\ional` a puterii ]i ariei
sale de atrac\ie ]i influen\`, ad`uga ]i alte argu-mente: a)
asocierea cu capitalismul competitiv, gene-rator de
bun`stare; a) globalizarea activit`\iilor uma-ne amplific`
interesul membrilor comunit`\ilor pen-tru felul cum sunt
condu]i; c) motivarea particip`rii cet`\enilor la via\a
public` (prin influen\a mijloacelor de informare [n mas`).

2. Axiomele democraiei
A1 Democra\ia ]i prosperitatea sunt dou` lu-cruri
diferite, iar [n unele cazuri complementare; de-mocra\ia
poate fi o p@rghie de realizare a prosperit`\ii, dar
prosperitatea nu se poate realiza automat prin
construc\ia democra\iei, prosperitatatea devine doar o
condi\ie ]i un criteriu de apreciere a democra\iei

(Mill, Lipset, Dahrendorf).


S.M. Lipset, [n Politics and the Social Science,

33

lucrare [n mare vog` prin anii 60, men\iona: democra\ia este dependent` de starea dezvolt`rii econo-mice,
cu c@t o na\iune este mai bogat`, cu at@t mai mult
sunt ]anse ca democra\ia s`-]i g`seasc` loc aici. Dac` [n
secolul XIX, J.St. Mill considera salariile mari ]i
alfabetizarea drept dou` compo-nente indispensabile
unui regim democratic, [n vea-cul trecut Seymour
Martin Lipset invoca un prag de-mocratic psihologic, f`r`
de care democra\ia ar fi de neconceput: un venit de
1000-2000 $ pe cap de locu-itor. Iar Dahrendorf, din
dorin\a de a g`si contraargu-mente, formula un alt
paradox: democra\iile permit \`rilor s` practice, [n
libertate, jocuri de sum` nul`2.

Teza lui S.M. Lipset a fost validat` de S. Huntington prin analiza asupra valurilor democratiz`rii.
Autorul a f`cut o leg`tur` [ntre dezvoltarea economic`, apreciat` pe baza produsului na\ional brut pe
cap de locuitor, ]i procesele democratice, stabilind o
corela\ie pozitiv` [n sensul favoriz`rii instaur`rii
regimurilor democratice prin dezvoltarea socio-economic`. Din tabelul lui S. Huntington privind Dezvoltarea economic` ]i cel de al treilea val de democratizare [n perioada 1974-1989, din 26 de \`ri analizate, cu un venit cuprins [ntre 1000-3000$, 21 erau
democratice ]i 5 nedemocratice, ceea ce [l determin`
pe politologul evocat s` eviden\ieze faptul c` un cercet`tor social care, la jum`tatea anilor 70 ar fi vrut s`
prezic` viitorul democratiz`rii ar fi avut succes indic@nd pur ]i simplu \`rile cuprinse [n plaja de tranzi\ie
dintre 1000 ]i 3000 de dolari 3. De asemenea, o confirmare indirect` o avem prin pozi\ia lui A. Przeworski ]i F. Limongi ([n studiul Modernization: Teories
and Facts, 1997) privind speran\a de via\` a
democra\iilor: democra\iile se ivesc independent de
nivelul de dezvoltare, dar mor [n \`rile mai s`race ]i

S.P. nr. 106/2004

Eseu

supravie\uiesc [n \`rile bogate iar democra\iile,


mai ales cele s`race, sunt extrem de vulnerabile
fa\` de slabele presta\ii economice.

nitatea incontestabil` [ntre democra\ie ]i economie.


Rela\ie, care, [n opinia lu Fr. Revel, trebuie [n\eleas` [n
felul urm`tor: Sub aspect economic () democra\ia

Toate sistemele politice pot deveni democratice


(Tocqueville, Rustow). Dar regimurile democratice tind
s` devin` ]i regimuri dezvoltate din punct de ve-dere
social-economic, [n ciuda unor evidente ine-galit`\i
interne; cele nedemocratice tind s` fie relativ mai pu\in
dezvoltate economic, cu o polarizare socio-economic`
foarte pronun\at`. Democra\iile conso-lidate, cu ]anse
mari de supravie\uire, sunt cele din \`rile dezvoltate,
deoarece ele pot face fa\` dificult`\ilor ]i tensiunilor;
democra\iile din \`rile s`race sunt mai vulnerabile la
crizele economice.

[n sensul s`u cel mai umil-practic ofer` poporului


mijlocul de a se debarasa la timp ]i pa]nic - f`r`
insurec\ie ]i r`zboi civil de un guvern r`u. () nu
exist` democra\ie f`r` economie de pia\`, exist` [n
schimb economie de pia\` f`r` democra\ie. De]i democra\ia ]i dezvoltarea economic` nu se presupun
re-ciproc, o societate construit` pe o economie de
pia\` nu poate fi niciodat` total antidemocratic`
deoarece, [n timp, libertatea economic` va conduce
la apari\ia libert`\ii politice5.

De]i, [n opinia sa, nu nivelul de dezvoltare


este cel care produce democra\iile () ci absen\a
dez-echilibrelor ]i inegalit`\ilor semnificative dintre
dife-rite grupuri sociale, G. Pasquino nu eludeaz`
totu]i importan\a factorului economic. Aser\iunea sa
r`-m@ne elocvent` [n acest sens: este mai facil`
insta-larea ]i men\inerea unui regim democratic [n
condi\iile [n care un regim autoritar posed` un nivel
de
dez-voltare
socio-economic`4.
Parametrii
economici nu sunt factori de generare ci de
condi\ionalitate. {nclin`m s`-i d`m dreptate lui G.
Hermet care [n lucrarea Poporul contra democra\iei
nota: Dezvol-tarea poate ajuta procesul democratic,
la fel cum acesta din urm` poate favoriza progresul
material, constatare validat` de istorie.
Complementaritatea dintre democra\ie ]i dezvoltarea economic` este sus\inut` argumentat ]i de Fr.
Revel ([n Revirimentul democra\iei): Pentru ascensiunea economic`, [nceputurile democra\iei sunt
indispensabile ]i anume sub forma autonomiei pie\ei, pe
care se [ntemeiaz` autonomia societ`\ii civile fa\` de
stat. Aceast` independen\` face posibil` cre]terea
deopotriv` a economiei ]i a democra\iei: ele se afl` [ntrun raport de reciprocitate, urm`resc aceea]i evo-lu\ie,
sunt indisociabile pe calea c`tre dezvoltare prin bog`\ie,
prin instaurarea votului liber universal, a li-bert`\ii
presei, a separa\iei puterilor [n stat, a accesului liber la
educa\ie, a garant`rii drepturilor individuale.
Totu]i nu trebuie exagerat` aceast` rela\ie de
intercondi\ionare. Au fost ]i situa\ii [n care dezvol-tarea
economic` s-a produs chiar [n contextul absen\ei sau a
unei democra\ii incipiente, neevolutate. Istoria
economic` ]i politic` a \`rilor [n care a ap`rut revolu\ia
industrial`, a Africii de Sud, Coreei de Sud, Spaniei ([n
timpul lui Franco), statului Chile ([n timpul lui Pinochet)
confirm` afirma\ia. {n general, \`rile lumii a treia, prin
experien\a tr`it`, au descoperit c` de-mocra\ia are o
valoare proprie, independent` de dez-voltarea
economic` Anali]tii remarc` consagvi-

S.P. nr. 106/2004

34

A2 A impune autonomia politic` unui grup


[m-potriva voin\ei lui este tot la fel de coercitiv
ca ]i re-fuzul autonomiei unui grup care o
dore]te. Dreptul la autoguvernare nu implic`
totu]i dreptul de a institui un regim tiranic.
Un principiu necesar [n rela\iile interna\ionale, care
ar pune la ad`post statele mici ]i mijlocii fa\` de politica
capricioas` ]i imperialist` a statelor mari (vezi M. Britanie,
SUA interven\ia militar` [n Irak, f`r` consim\`m@ntul
comunit`\ii interna\ionale). Nici o agresiune nu poate fi
justificat` de inten\ia gene-roas` de a institui pe calea
armelor un regim demo-cratic. Nu se poate admite exportul
de democra\ie, de modernizare sau de revolu\ie6. Dup`
cum dreptul popoarelor de a dispune de ele [nsele,
sublinia Fr. Revel ([n Revirimentul democra\iei), se
deosebe]te de dreptul lor la democra\ie, iar principiul
deplinei independen\e al statului na\iune nu trebuie
disociat de cel al legitimit`\ii acelui stat. Preocupat de
adap-tarea dreptului interna\ional la noile realit`\i ale lumii
contemporane, autorul propune ca acesta s` numai
recunoasc` dec@t legitimitatea guvernelor demo-crate,
aceasta trebuie s` fie singura apt` s` justifice
recunoa]terea interna\ional` a unui stat () o atare situa\ie schi\eaz` necesitatea unui nou drept. Comunitatea
interna\ional` se simte abilitat` s` intervin` [n a]a-numi-tele
afaceri interne, mai ales c@nd este vorba de un stat
nedemocrat, cu o putere nelegitim` ]i unde minorit`\ile nu ]iau putut exprima niciodat` aspira\iile ().

Destinul democra\iei este str@ns legat de starea


de libertate a individului. Dac` numai democra\ia, remarca Fr. Revel, [i permite omului s` se nasc` liber,
numai omul liber [i permite democra\iei s` dureze7.

A3 {ntr-o societate democratic`, influen\a individului, competent ]i membru al demosului, este [ntro rela\ie de invers` propor\ionalitatate cu volumul
resurselor ]i al oportunit`\ilor de participare, care
sunt, [n mod obi]nuit, inegal distribuite8.
Selec\ia indivizilor pentru organele ]i institu\iile
eligibile pun [n eviden\` cu prisosin\` aceast` contra-

Eseu

dic\ie. {n timp, cantitatea a uzurpat calitatea; legea


cantit`\ii, scria Sartori, devalorizeaz` calitatea. Dac`
alegerile au fost menite s` selec\ioneze, ele de fapt
selec\ioneaz` [ntr-un mod inadecvat, adic` fac selec\ia
[n sens invers. Pe baza legii numerelor, cei care me-rit`
s` fie ale]i sunt de multe ori dep`]i\i de cei care nu merit`
aceast` op\iune. {n cele din urm`, condu-cerea
valoroas` este [nlocuit` de o conducere inca-pabil`,
nevrednic`9. Cunoa]terea ]i puterea, remar-ca C.W.
Mills ([n The Power Elite), nu sunt cu ade-v`rat unite [n
interiorul clasei dominante.

{n condi\iile perfec\ion`rii mijloacelor de manipulare a electoratutului, aleg`torii aleg nu dup` realit`\i, ci dup` aparen\e, iar arta de a fi ales nu mai are
nici-o leg`tur` cu capacitatea de a guverna, totul se
transform` [ntr-un joc de imagine, [n care candidatul
supraliciteaz` [ndeosebi impresia pe care o face [n
public, ]i nu cea legat` de bilan\ul ac\iunilor ]i proiectelor sale. Fin observator al scenei politice contemporanme, Fr. Revel nota: O dat` cu intrarea
politicii [n era publicitar`, dominat` de consilierii [n
rela\ii publice ]i de f`c`torii de imagine, nu poporul []i
alege reprezentan\ii, ci reprezentan\ii se fac ale]i de
popor ().
De fapt, cu mult [nainte, Michels prin legea de
bronz a oligarhiei, formula teza prin care cel care
caut` puterea pl`te]te [n schimb un pre\ democra\iei.
Cei care vor s` ac\ioneze [n sfera politicului se afl`
[ntr-o dilem`: fie s` r`m@n` prea departe de locul
unde se iau deciziile, fie s` fie acaparat de acesta10.
A4 Nu exist` democra\ie pur`, [ntotdeauna va
exista o discrepan\` [ntre democra\ia real` ]i cea
ideal`, [ntre democra\ia ra\ional` (deductiv`, universal`, imaginar`, [ndep`rtat` de realitate ]i incapabil` s`
controleze problemele generate de lumea real`) ]i
cea empiric`; democra\ia nu se identific` cu autoguvernarea ci cu guvernarea prin mijlocirea unei elite.
Democra\iile, sus\inea R. Dahl, nu sunt niciodat` absolut democratice11. Dup` convingerea lui J.J.
Rousseau, democra\iile sunt forme ideale pentru un
popor ideal (pentru ni]te popoare formate din zei).
Guvernarea poporului de c`tre popor a fost imposibil` ]i
[n antichitate, ]i [n utopia marxist`, ]i acum, ]i r`m@ne,
scria G. Sartori, imposibil` pentru totdea-una 12. Poporul
nu conduce, scria J.C. Isaac13 din mai multe motive: a)
conducerea popular` este mediat` de oamenii publici; b)
cet`\enii sunt [n mod obi]nuit diviza\i func\ie de
caracteristici multiple; c) cei care voteaz` reprezint`,
probabil, doar o parte, uneori foarte mic`, a electoratului
(de pild`, [n Atena, dintr-o popula\ie de aproximativ de
50 000 de cet`\eni, la Eeclesia adunare participau
cel mult 6000 de reprezentan\i, atunci c@nd trebuiau s`
fie luate decizii, iar [n timpurile

35

noastre, dup` cum se ]tie, absenteismul este foarte


ridicat chiar [n \`ri cu o cultur` democratic` foarte
veche); d) procesul electoral reflect` preferin\ele ]i nevoile electoratului doar [n mare, reduc@nd o gam` larg`
de op\iuni la un mic grup de partide ]i candida\i (cet`\enii opteaz` pentru programe, partide ]i oameni, care de
cele mai multe ori nu le reprezint` interesele).

Democra\iile, [n forma [n care s-au manifestat


p@n` acum, au pus [n eviden\` multiple paradoxuri ]i
ne[mpliniri. {n concep\ia lui N. Bobbio ([n Democra\ia
viitorului, 1984), democra\ia nu ]i-a respectat promisiunile generoase ]i mult a]teptate secole de-a
r@ndul: de a deveni o societate de egali, f`r` corpuri
inter-mediare; de a elimina interesele organizate ]i
parti-culare care s` contrasteze cu reprezentarea
politic` general`; de a pune cap`t oligarhiei; de
p`trunde [n aparatele birocratico-administrative ]i
militare ale sta-tului ]i [n intreprinderi; de a distruge
puterile invi-zibile; de a ridica nivelul educa\iei
politice a cet`\eni-lor; iar Lasch ([n Revolta elitelor.
Tr`darea demo-cra\iei, 1995) ad`uga o alta:
autorealizarea persoa-nelor. N. Bobbio g`sea ]i o
explica\ie: proiectul politic democratic a fost
conceput pentru o societate mult mai pu\in complex`
dec@t cea de azi. Democra\ia poate degenera, a]a
cum avertizau la timpul lor A. de Tocqueville ]i J.St.
Mill, [ntr-o adev`rat` tiranie a majorit`\ii, legitim@ndo. Ea se poate concretiza [ntr-o tiranie spiritual`,
conformism social extrem ]i sufocant. Principiul
majorit`\ii a fost privit de la [nceputurile democra\iei
moderne cu suspiciune, cu o oarecare ne[ncredere.
De pild`, Jefferson considera c` voin\a majorit`\ii
trebuie s` prevaleze [n toate cazurile cu condi\ia ca
acea voin\` s` fie just` () ]i rezonabil`. Realitatea
alegerilor din vremea noastr` transform` dictatura
majorit`\ii [ntr-o dictatur` a unei minorit`\i alese,
domnia conduc`torilor ale]i de popor. Pentru a evita
[ns` e]ecul, principiul antic care a fundamentat
democra\ia toat` puterea [n m@-na poporului
trebuie transformat, pe m`sur` ce de-mocra\ia se
dezvolt`, [n pricipiul toat` puterea [n m@na nim`nui.
K. Popper ([n Paradoxurile suveranit`\ii), sesiz@nd inconsiten\a defini\iei democra\iei ca form` de
suveranitate popular`, aduce ]i corec\ia cuvenit`:
teoria democra\iei nu se bazeaz` pe principiul c`
majoritatea trebuie s` guverneze; putem spune mai
cur@nd c` diversele metode de control democratic,
c` alegerile sau guvernul reprezentativ, nu trebuie
con-siderate dec@t ni]te instrumente ]i [n condi\iile
unei ne[ncrederi tradi\ionale difuze fa\` de tiranie
ni]te dispozitive institu\ionale de protec\ie destul de
eficiente [mpotriva tiraniei. Potrivit acestui model de
g@ndire, democra\ia apare [n ipostaza unei forme

S.P. nr. 106/2004

Eseu

de guvern`m@nt care nu permite instaurarea


dictaturii sau cre]terea puterii statului.
A5 Democra\ia, [n decursul istoriei sale,
pune [n eviden\` o evolu\ie ciclic` democra\ia
direct`, democra\ia reprezentativ`, poliarhiile,
democra\ia direct`; evolu\ia nu a fost liniar` ci una
cu sincope, cu valuri ]i contravaluri democratice.
Democra\ia direct`, antic` a impus ni]te norme
care au dat con\inut ]i specificitate acestui [nceput de
proces: participarea direct` a ansamblului cet`\enilor la
guvernarea cet`\ii; ocuparea tuturor func\iilor legate de
guvernare ]i administrarea legilor nu prin competi\ie
electoral` ci prin tragere la sor\i; egali-tatatea [n fa\a
legii (isonomia); aplicarea pricipiului cet`\eniei active
cet`\eanul se putea implica ca per-soan` numai
ac\ion@nd ca parte a sa, ca membru al comunit`\ii,
ceea ce solicit` responsabilitatea civic`, identificarea
individului cu soarta polisului14. Comple-xitatea
problematicii sociale, cre]terea factorului demografic ]i
incapacitatea funciar` a poporului de a-]i administra
corespunz`tor interesele au solicitat un nou tip de
democra\ie, cel reprezentativ, care a presupus
delegarea prerogativelor de autoguvernare unei clase
politice, mai mult sau mai pu\in organizate ]i
competente. Perioad` care a anun\at apari\ia unor
probleme contradictorii, aproape insolubile. {n timp ]i-a
f`cut sim\it` prezen\a teorema imposibilit`\ii generale
(Arrow)
care exprim` manifestarea legic` a
neconcordan\ei dintre interesele reale exprimate de
opinia public` ]i deciziile pe care politicul le ia cu privire
la aceste probleme15. Rudolf Bahr sesiza foar-te bine
contradic\iile interne ale democra\iei: prin-cipiul
democra\iei se limiteaz` doar la foarte pu\ine institu\ii
politice ]i la multe organiza\ii voluntare; [n timp ce o
serie larg` de institu\ii de importan\` cen-tral` continu` s`
fie condus` de oligarhii incon-trolabile ]i nealese ]i de
indivizi autocra\i16. A]a cum bine aprecia E.H. Carr ([n
The New Society, 1951) trebuie s` vorbim nu de nevoia
de a ap`ra democra\ia, ci despre nevoia de a o creea.
De fapt, Michels, prin recurs la postulatul lui Rousseau
voin\a nu se poate [nstr`nia , nega posibilitatea unei
democra\ii repre-zentative. Parfraz@ndu-l pe J.
Naisbitt, ne afl`m inse-ra\i [ntr-o re\ea institu\ional`
democratic` dar t@njim dup` democra\ie, dup` dreptul
de a fi asculta\i ]i de a fi lua\i [n serios.

S. Huntington ([n The Third Way. Democratization [n the Laste Twentieth, 1993) a identificat
schema logic` a evolu\iei democra\iei p@n` [n
secolul trecut: cu trei valuri de democratizare ]i dou`
valuri de reflux (contravaluri). A fost un drum sinuos,
la ruleta istoriei, \`rile ]i-au pierdut ]i ]i-au recucerit
succesiv democra\ia. La sf@r]itul primului val de

S.P. nr. 106/2004

36

democratizare (generat de condi\iile socio-economice: industrializarea, urbanizarea, na]terea burgheziei ]i a clasei mijlocii, apari\ia clasei muncitoare ]i a
capacit`\ii sale de organizare, reducerea inegalit`\ilor
economice; 1826-1926) au existat 29 de state democratice, dar dup` primul reflux au r`mas doar 12; al
doilea val de democratizare (generat de factori politici ]i militari: victoria alia\ilor [n cel de al doilea r`zboi
mondial ]i [nceputul procesului de decoloni-zare;
1943-1962) a ridicat num`rul democra\iilor la 36, iar
al doilea reflux a sc`zut num`rul cu 6 (30); aflat [n
desf`]urare, cel de al treilea val a [nceput cu 1974
(criza de legitimare a regimurilor autoritare; cre]terea
economic` f`r` precedent; noul rol al bise-ricii catolice
dup` Conciliul Vatican II; impactul Comunit`\ii
Europene asupra regimurilor autoritare din Europa
de Est; rolul politicilor de protejare ]i promovare a
drepturilor omului ]i spectaculoasa ten-tativ` a lui
Gorbaciov de a transforma regimurile co-muniste;
efectul de domino al proceselor democratice) ]i a
ridicat num`rul statelor democratice la 5817.

A6 Apropierea unei comunit`\i de realizarea


idealului democratic al autoguvern`rii, prin cre]terea amplorii particip`rii cet`\enilor la deciziile guvern`rii, determin` propor\ional anularea, dispari\ia
distinc\iilor dintre guvernan\i ]i guverna\i18.
J.St. Mill, cu toat` aversiunea pe care o avea fa\`
de ignoran\a maselor, sus\inea principiul demo-cratic
care afirm` c`, at@t c@t este posibil, poporul trebuie s`
se guverneze pe sine ]i c` obiectivul ultim trebuie s` fie
un maxim de participare: nimic nu poate fi mai dezirabil
dec@t admiterea tuturor la [mp`r\irea puterii suverane a
statului. O reiterare a democra\iei de expansiune
imaginat` de J.J. Rous-seau. Acest deziderat devine
posibil ]i realizabil doar [n societatea viitorului,
societatea informa\ional`. Momentul [n care vom putea
vorbi despre telegu-vernare, e-guverne (guverne
electronice, guverne on line, ciberguvernare) ]i
democra\ie cibernetic`. Soci-etatea informa\ional` ofer`
indivizilor posibilitatea de a recep\iona informa\ii din
diferite domenii ]i de a angaja dezbateri, de a-]i asuma
responsabilit`\i [n luarea deciziilor care privesc
comunitatea. TIC a des-chis por\ile formul`rii de noi
idei ]i modalit`\i de exprimare a opiniilor personale, de a
face schimb de informa\ii, posibilitatea angaj`rii
indivizilor [n in-terac\iuni sociale (telesocializare). Se
vorbe]te de o adev`rat` revolu\ie a guvern`rii, de o
schimbare dramatic` [n modul de organizare ]i folosire a
puterii politice ]i sociale, apari\ia unor noi reguli ]i
metode de g@ndire ]i ac\iune pentru guverne ]i
administra\iile locale ]i centrale. Va cre]te transparen\a ]
i posibili-tatea de acces la informa\ii guvernamentale
online, se

Eseu

faciliteaz` apropierea serviciilor guvernamentale de


cet`\eni, se vor diminua cheltuiele guvernamentale
prin reducerea birocra\iei. Schimbul de informa\ii de
la distan\` pe diverse probleme de interes comun,
inclusiv cele cu caracter politic, pot duce la l`rgirea,
[mbog`\irea ]i cre]terea calit`\ii vie\ii sociale 19. Abia
aceast` faz` de proiec\ie ideal` va apropia
democra\ia de sensul s`u orginar, etimologic.

A7
Func\ionalitatea
]i
succesul
guvern`rilor democratice sunt func\ie de virtutea
civic`
a
indi-vizilor.
Func\ionalitatea/nefuc\ionalitatea,
succesul/
insuccesul
regimurilor
democratice
sunt
propor\io-nale cu tendin\a de apropiere de
idealul comunit`\ii civice20
Virtutea civic` a indivizilor este apreciat` func\ie
de urm`torii indici: a) angajamentul civic (in-teresul ]i
devotamentul cet`\enilor pentru rezolvarea problemelor
publice); b) egalitatea politic` (calitatea de cet`\ean
presupune drepturi ]i libert`\i egale pen-tru to\i; nu este
suficient` doar postularea juridic` ci ]i tr`irea percep\iei
necesit`\ii acestei realit`\i); c) solidaritate, [ncredere ]i
toleran\`; d) asocia\iile, exis-ten\a ]i func\ionarea
acestor structuri sociale de coo-perare 21. Adev`rata
libertate, nu este posibil`, [n opi-nia lui R. Dahrendorf,
f`r` cele trei ingredinte: de-mocra\ia, economia de
pia\` ]i societatea civil`. Acest tip de societate
reprezint` cea mai de [ncredere ancor` a libert`\ii, [n
vreme ce democra\ia [i procur` expresia cea mai
vizibil`. O democra\ie atotcuprin-z`toare, nelimitatat` de
statele na\ionale, continua autorul, are nevoie de o
societate
civil`
mondial`,
societatea
care
administreaz` dreptul (lipsa unei societ`\i civile
europene este una din marile sl`biciuni ale Comunit`\ii
Europene). Proiectul societ`\ii civile mondiale se
identific` cu proiectul unor valori care merit` s` fie
ap`rate. Instaurarea unei democra\ii la scar` mondial`
nu este doar un deziderat. Ea a devenit, sublinia Fr.
Revel, nu doar ceva posibl, dar ]i inevitabil.
Democratizarea a fost [ntotdeauna indis-pensabil`, dar
inevitabil` n-a mai fost p@n` acuma

() Dac` democra\ia ni se impune, asta s-a


[nt@mplat fiindc` e singurul doctor care ne-a r`mas.
Interesat de fenomen, pentru a ne feri de confuzii,
autorul atr`-gea aten\ia s` nu identific`m democra\ia
mondial` cu guvernul mondial, cu un utopic proces
de omoge-nizare ]i uniformizare. Democra\ia
mondial` trebuie s` favorizeze afirmarea culturilor
orginale [n condi\iile conjug`rii eforturilor pentru
realizarea unei comunit`\i care []i formuleaz` acelea]i
obiective politice, eco-nomice ]i strategice.
A8 {n organiza\iile moderne se manifest` legea de fier a oligarhiei, tendin\a de concentrare a
puterii de guvernare [n m@na unui num`r limitat de

persoane,
de
diminuare
coeficientului democratic.

progresiv`

Cine spune organiza\ie, scria R. Michels, spu-ne


tendin\` spre oligarhie. Orice tip de regim tinde spre o
stare oligarhic`. Chiar ]i regimurile constitu\io-nalpluraliste, scria R. Aron, sunt imperfecte, ele pot fi
suspectate pentru exces de oligarhie, exces de demagogie ]i lips` de eficien\` 22. Fluxul puterii c`tre v@rful
piramidei este inevitabil, iar organiza\ia devine tot mai
birocratizat`. O evolu\ie fireasc`, observa J.C. Isaac.
Pentru simplul motiv c` modul de via\` politic nu a fost ]i
nu va fi niciodat` modul de via\` a celor mul\i. Iar
politica trebuie l`sat` [n seama eli-telor. Dintr-un mijloc
foarte eficient de organizare a unor mase de oameni
care iau decizii dup` criterii co-mune, democra\ia este
[nclinat` endemic spre biro-cratizare, corup\ie ]i
sclerozare. Observ`m o ade-v`rat` discrepan\` [ntre
promisiuni ]i realiz`ri: nu a asigurat egalitatea [n fa\a
legii, exercitarea voin\ei poporului, dimpotriv` a
promovat inegalit`\ile eco-nomice ]i sociale, a obturat
canalele autentice de participare civic`. Democra\ia,
conchidea senten\ios J.C. Isaac, manifest` tendin\a de
a promova alienarea politic` ]i resentimentul, este
minat` de imobilism ]i neguvernabilitate. Dup` o analiz`
lucid` a feno-menului, autorul sublinia ]i cauzele acestor
ne[m-pliniri: guvernele alese sunt lipsite de sprijin
politic ]i resurse financiare care s` le permit` abordarea
]i rezolvarea (s.n) problemelor sociale ]i de mediu23.

A9 Regula fundamental` a democra\iei,


care nu este agreat` de tehnocra\i sau exper\i,
este ex-primat` de op\iunea sau vocea
majorit`\ii. Orice rezultat al sufragiului majoritar,
indiferent de valoa-rea deciziei (c@t de exact
reflect` fenomenul real), se confund` cu ra\iunea
suprem`, cu adev`rul demo-cratic24.
Asta nu [nseamn` nicidecum c` poporul []i
exercit` puterea. Regimurile democratice reale se
bazeaz` pe ideea de reprezentare care, [n opinia lui J.J.
Rousseau, [nseamn` o abandonare de c`tre popor a
suveranit`\ii. Democra\ia []i merit` titlul doar [n condi\iile
[n care reprezentan\ii sunt la fel de nu-mero]i ca ]i cei
reprezenta\i. Actul majorit`\ii devine actul totalit`\ii.
Fiecare individ, admitea J. Locke, care formeaz`
[mpreun` cu ceilal\i un corp politic supus unui guvern
unic se plaseaz` singur [n obliga\ia pe care o are
fiecare [n aceast` societate, de a se supune voin\ei
majorit`\ii. Chiar dac` majoritatea are drep-tul de a-]i
exprima opiniile ]i de a fi ascultat`, nimic nu garanteaz`
c` efectul acestui drept este automat [ntotdeauna ]i unul
pozitiv, remarca corect Fr. Revel. Sistemul este definit
democratic, accentua J.C. Isaac, nu pentru c` poporul
ar conduce cu adev`rat, ci doar

37

S.P. nr. 106/2004

Eseu

pentru faptul c` reprezenta\ii acestuia, prin intermediul c`rora se iau deciziile, sunt desemna\i [n cadrul
unui proces electoral corect ]i nepervertit.
A10 Corup\ia reprezint` virusul letal al democra\iei, [i poate compromite viitorul; [mpiedc` instaurarea sa acolo unde nu a devenit [nc` o realitate ]i o
]ubreze]te (sl`be]te) pe cea deja existent`.

Corup\ia presupune utilizarea direct` sau


indi-rect` a puterii politice sau administrative [n
afara sferei ei legitime, [n scopul ob\inerii de
avantaje [n bani sau bunuri pentru folos propriu
sau fidelizarea clientelei politice.

NOTE
1

Pooper, K., Paradoxurile democra\iei. {n: Filosofia


social` ]i filosofia ]tiin\ei, Ia]i: Editura. Trei, 2000, p. 342.
2
Vezi Arblaster, A., Democra\ia, Bucure]ti: Editura Du
Style, 1998, p 70; Dahrendorf, R., Conflictul social modern,
1996, p. 87. 3 Apud Pasquino, G., Curs de ]tiin\` politic`,
Ia]i: Editura Institutul European, 1997, p. 321.
4
Ibidem, p. 320, 322.
5
Revel, Fr., Revirimentul democra\iei, Bucure]ti: Editura
Huma-nitas, 1995, p. 232-237.
6
Dahl, R., Democra\ia ]i criticii ei, Ia]i: Editura Institutul European, 2002, p. 289.
7
Revel, Fr., op. cit., p. 398.
8
Dahl, R., op. cit., p. 160
9
Sartori, G., Teoria democra\iei reinterpretat`, Ia]i: Editura
Poli-rom, 1999, p. 142

{n variatele sale forme folosirea banului public dup` bunul plac al oamenilor puterii, amestecul 10 Dahrendorf, R., Conflict social modern, 1996, p. 76-77.
politicului [n administra\ie ]i economie, dona\ii ile- 11 Dahl, R., op. cit., p. 244.
12
Sartori, G., op. cit., p. 82.
gale pentru campanii electorale, utilizarea nelegal` a
13
Isaac, J.C., Democra\ia [n vremuri [ntunecate, Ia]i:
informa\iilor confiden\iale pentru realizarea de bene- Editura
Polirom, 2000, p. 38
ficii, distribu\ia de posturi publice sau parapublice pe 14 Arblaster, A., op. cit., p. 42-46
criterii clientelare (prin ignorarea oric`ror norme de 15 Teodorescu, Gh., Putere, autoritate ]i comunicare politic`,
Bu-cure]ti: Editura Nemira, 2000, p. 184.
profesinalism ]i legalitate) ]i remunerate din banii 16
Arblaster, A., op. cit., p. 135
contribuabililor, ]arlatanismul electoral, traficul de 17
Apud Pasquino, G., op. cit., p. 316-318
influen\`, acordarea de facilit`\ii ]i subven\ii cu res- 18 Arblaster, A., op. cit., p. 90
pectarea legii chiar ]i acolo unde nu este cazul, 19 Ghilic-Micu, B., Stoica, M., Activit`\ile [n societatea informa\iobirouri de studii a c`ror unic` menire e s` [ncaseze nal`, Bucure]ti: Editura Economic`, 2002, p. 35; 48-49; 240sume din facturi false, retribuirea de c`tre muni- 241.
20
Vezi Galson, W.A. Liberal Virtues, 1988; Almond,
cipalitate a liderilor de partid [n scopuri electorale , A.,Verba,
S., Cultura civic` 1996; Isaac, J.C., op. cit.
corup\ia se manifest` la scar` global`, ea a afectat [n 21 Isaac, J.C., op. cit., p. 102-105.
propor\ii diferite toate statele planetei, chiar ]i pe cele 22 Aron, R., Democra\ie ]i totalitarism, Bucure]ti: Editura All Edua]a-zise state de drept. {n acest sistem, ne aten\io- ca\ional, 2001, p. 257.
23
Vezi Giddens, A., Sociologie, Bucure]ti: Editura Bic All,
na Fr. Revel, cleptocra\ia a [nlocuit democra\ia25.
2001, p. 321-331; Isaac, J.C., op. cit., p. 33.
Realitate incontestabil`. Fapt ce pune [ntr-o stare de 24
Bougnoux, D., Introducere [n ]tiin\ele comunic`rii, Ia]i:
complementaritate corup\ia din \`rile dezvoltate ]i cea Edi-tura Polirom, 2001, p. 108.
din \`rile [n curs de dezvoltare. Cu implica\ii de-loc 25 Revel, Fr., op. cit., p. 365.
neglijabile: exemplul corup\iei din \`rile bogate 26 Bruckner, P., Melancolia democra\iei, Oradea: Editura
descurajeaz` tendin\a de [ntronare a democra\iei Antet, 1996, p. 20.
[n \`ri-le s`race, \`rile [n curs de dezvoltare.
Ne propunem s` [ncheiem acest scurt demers
prin evocarea unei aser\iuni a lui P. Bruckner plin` de
[n\elepciune: una din marile sarcini ale democra\iei
moderne const` [n a repara, a [ndigui relele provocate
de interpretarea excesiv` a ideii de democra\ie. Ea nu
reprezint` un model de guvernare perfect, ci unul cu
cea mai accesibil` perfectabilitate; democra\ia poate
[ndrepta gre]elile, erorile; ea are avantajul c` le permite
popoarelor s` fac` lucruri bune chiar ]i atunci c@nd au
guverne de proast` calitate. Cu o singur` condi\ie: s`
credem [n ea ap`r@nd-o. Altfel democra\ia poate muri
chiar din izb@nda ei... s` se [ndrepte spre ruin` sub
masca sur@z`toare a succesului, sau poate deveni
contemporan` cu falimentul ei26.

VASILE NAZARE - conferen\iar universitar la


Academia Naval` Mircea cel B`tr@n din
Constan\a, la catedra de ]tiin\e comportamentale,
[n domeniul filosofie-politologie.

S.P. nr. 106/2004

38

Istorie recent

Despre diziden\` [n Rom@nia


comunist` (1977-1989)
MIRCEA ST~NESCU
The paper has several purposes: define the dissidence, make a short history
of dissidence in Romania during the communist regime, and realize a brief analysis
concerning the essence and political ethic consequences of that action.

Scopul comunic`rii1 noastre este triplu: de a defini diziden\a, de a face un scurt istoric al acesteia [n
Rom@nia comunist`, [n contextul s`u social-politic, ]i de
a [ntreprinde o scurt` analiz` asupra sensului ]i consecin\elor moral-politice ale acestui tip de ac\iune.

nist`. Nu este inutil s` spunem c` aceste criterii


sunt cumulative. Ele permit at@t stabilirea unui
[nceput pre-cis al ac\iunii diziden\ilor, c@t ]i
delimitarea cu precizie a diziden\ei [n interiorul
sferei mai largi a contest`rii regimului comunist.
O istorie de cazuri

Definirea noii realiti


Realitatea pe care no\iunea o denot` apare pentru prima dat` [n Rusia Sovietic`, la sf@r]itul anilor 60.
Limba rus` are doi termeni pentru a o denumi: un vechi
termen slav, inakom@slia]cii care desemna [n secolul
al XIX-lea pe cineva care g@nde]te diferit, ]i un
cuv@nt de origine latin`, dizident, care se impune
[ncep@nd din 1972. Acest din urm` termen a fost lansat
de c`tre ziari]tii occidentali care s-au confruntat cu un
fenomen nou: acela prin care inakom@slia]cii protesteaz`, semneaz` peti\ii sau manifest` [n plin centrul
Moscovei. La r@ndul lor, autorit`\ile sovietice se folosesc de acest termen str`in pentru a sugera c` cei pe
care [i nume]te astfel sunt colaboratori ai du]manului
capitalist. Termenul importat a avut un asemenea
mare succes [ntruc@t el corespunde unei realit`\i pe
care inakom@slia]cii nu putea s` o acopere, ar`t@nd
ast-fel c` diziden\a este un fenomen istoric singular
care nu poate fi confundat cu tipurile precedente de
opozi\ie. Ea este rezultatul unui proces istoric care
[ncepe la moartea lui Stalin, [n 1953, ]i se contureaz`
[ntre 1965 ]i 19682.
Diziden\a poate fi definit` ca o lupt` pentru drepturile inalienabile ale persoanei umane, lupt` dus` cu
respectarea urm`toarelor principii: cel al legalit`\ii, al
nonviolen\ei ]i al transparen\ei, principii care o disting
de toate mi]c`rile de opozi\ie care au existat [nainte. {n
cele ce urmeaz` vom proceda la o expunere a cazului

sau, mai degrab` a cazurilor din Rom@nia comu-

39

Momentul na]terii diziden\ei [n Rom@nia [l reprezint` scrisoarea lui Paul Goma, din ianuarie 1977,
c`tre reprezentan\ii a ceea ce avea s` se numeasc` mai
t@rziu Prim`vara de la Praga. Asemenea altor intelectuali din Rom@nia, Paul Goma g@ndise [n mod liber
[nainte de acest text. N`scut [n 1935 [n Basarabia, [n
1944 Paul Goma se refugiaz` [mpreun` cu p`rin\ii [n
Rom@nia. {n 1952, pe c@nd era elev la Sibiu, este
ares-tat de Securitate ]i re\inut timp de opt zile, dup`
care este exmatriculat din toate liceele din \ar`. Din
1954 este student la Institutul de Literarur` ]i Critic`
Literar` Mihai Eminescu din Bucure]ti (similarul
Institutului Maxim Gorki din Uniunea Sovietic`)
numit` fa-bric` de scriitori. {n 1956, dup` ce citise [ntrun semi-nar al lui Mihai Gafi\a un text [n care denun\a
colec-tivizarea, [n contextul revoltei din Ungaria este
arestat de Securitate ]i, ulterior, condamnat. Este
de\inut poli-tic [n perioada 1956-1963 (doi ani de
[nchisoare la Jilava ]i Gherla ]i patru de domiciliu
obligatoriu la L`te]ti). Timp de ]apte ani, [ncep@nd cu
1970, este sin-gurul scriitor interzis la publicare, ceea
ce arat` din plin c` era de mult` vreme o persoan` care
g@ndea [n mod diferit fa\` de regim. Cu scrisoarea
intitulat` C`tre Pavel Kohout ]i camarazii s`i asist`m [ns`
la un eveniment care ilustreaz` [n Rom@nia noul tip de
ac\iune care este diziden\a.
Textul lui Paul Goma este scris [n nume propriu,
dup` ce [ncerc`rile sale de a redacta unul comun [mpre-

S.P. nr. 106/2004

Istorie recent

un` cu colegii scriitori ]i cu fo]ti de\inu\i politici e]u-eaz`.


Este vorba despre un text de solidaritate cu oameni
afla\i sub st`p@nirea aceluia]i R`u: M` declar solidar cu
ac\iunea voastr`. Situa\ia voastr` este ]i a mea; situa\ia
Cehoslovaciei este cu deosebiri nefunda-mentale ]i
a Rom@niei. Tr`im, supravie\uim [n acela]i Lag`r, [n
aeea]i Biafra (capital`: Moscova). Sunt al`-turi de voi,
cehi, slovaci, unguri, polonezi, germani. 3 Faptul c`
diziden\a [ncepe [ntotdeauna cu o luare de pozi\ie
public` (textul scrisorii a fost citit la Europa liber` [n 9
februarie 1977), fiind un gest de solidarizare cu al\ii,
este, [n sine, plin de consecin\e. C`ci nu poate exista o
ap`rare a propriei libert`\i f`r` ap`rarea libert`\ii altora, tot
a]a de bine cum nu se poate sus\ine libertatea f`r` s` [i
aperi [n mod concret pe cei care sunt lipsi\i de ea. Sau,
[n termenii lui Paul Goma: Aceea]i lips` de drepturi
elementare, aceea]i batjocorire a omului, ace-ea]i
neru]inare a minciunii peste tot. Peste tot: s`r`-cie,
haos economic, demagogie, nesiguran\`, teroare. 4 Nu
[nt@mpl`tor, deci, anali]tii diziden\ei din URSS situeaz`
[nceputul acesteia [n 25 august 1968 c@nd, pe
banderorele manifestan\ilor din Pia\a Ro]ie [mpotriva
invaziei sovietice [n Cehoslovacia (Constantin Babi\ki,
Tatiana Baeva, Larisa Bogoraz, Vadim Delaunay,
Vladimir Dremliuga, Victor Fainberg, Natalia Gorbanevskaia ]i Pavel Litvinov) st` scris: Pentru libertatea
5

voastr` ]i pentru a noastr` .


Reg`sim [n ac\iunea lui Paul Goma enun\ate,
dintru [nceput, principiile diziden\ei: o luare de pozi\ie
care refuz` conspira\ia, transparent`, desf`]urat` la lumina zilei; o ac\iune legalist` care vizeaz` luarea [n
serios a drepturilor [nscrise [n Constitu\ie ]i a tratatelor
interna\ionale privitoare la acestea la care Rom@nia
era parte; ]i una care utilizeaz` mijloace non-violente
ale protestului sau scrisorii deschise [n complet`
opozi\ie cu cele teroriste ale regimului comunist.
Respectarea legilor ]i a conven\iilor interna\io-nale
pornind de la situa\ia din Cehoslovacia, dar cu trimitere la
cea din Rom@nia este tema Scrisorii c`tre Ceau]escu
din februarie 1977: Iat` mi-am zis , [n sf@r]it, glasul
ra\iunii se face auzit: oameni responsabili, iubitori de \ar`,
devota\i socialismului, cer, nu r`sturna-rea guvernului
cehoslovac (cum pretind r`uvoitorii), ci aplicarea legilor
existente, at@t a celor interne, c@t ]i a conven\iilor
interna\ionale semnate, deci, acceptate de c`tre guvernul
lor. Cet`\enii nu se bucur` de drep-turile [nscrise [n
Constitu\ia \`rii lor a Cehoslovaciei

ca s` nu mai vorbim despre cele cuprinse [n Charta


Drepturilor Omului sau [n Actul Final al Conferin\ei de la
Helsinki.6 Apoi, este tema Scrisorii deschise adre-sate
participan\ilor la Conferin\a de la Belgrad, din 8
februarie 1977 (transmis` la Europa liber` la o dat`
situat` [ntre 9 ]i 16 februarie 1977)7. Ea a fost semnat`

S.P. nr. 106/2004

40

de Paul Goma [mpreun` cu alte ]apte persoane: Adalbert Feher, Erwin Gesswein, Emilia Gesswein, Maria
Manoliu, Sergiu Manoliu, Ana Maria N`vodaru (Goma) ]i
}erban }tef`nescu. Acest din urm` text este expresia cea
mai pur` a modului [n care sunt revendicate drep-turile
omului din punctul de vedere al diziden\ei: nu o
sus\inere a unuia sau altuia a dreptului la libertatea
expresiei sau a dreptului la liber` circula\ie a persoanelor ]i ideilor ori a unuia [mpotriva altuia, ci o revendicare a acestora [n integralitatea lor. Spre deosebire
de refuznik-ul din Uniunea Sovietic` sau de cel care
cere un pa]aport [n Rom@nia comunist`, Paul Goma
are con]tiin\a indivizibilit`\ii drepturilor omului, criteriu
care distinge diziden\a de alte tipuri de opozi\ie.
Toate preciz`rile de mai sus nu ar reu]i s` dea
contur noii realit`\i numit` diziden\`, dac` nu am spune c` ea
reprezint`, [n fond, o [n\elegere superioar` nu doar a
realit`\ii regimului comunist, ci ]i a mijloacelor ]i metodelor
eficace pe care opozi\ia fa\` de acest regim le poate lua.
{nc` din scrisoarea c`tre diziden\ii cehi, Paul Goma exprim`
foarte clar ce fel de regim este cel comu-nist: Poate
pentru m`runtul, nesemnificativul motiv c` o ideologie care,
pe de o parte, pretinde c` se afl` [n slujba omului, iar, pe de
alta, taie capul omului nu are nici o leg`tur` nici cu ideea,
nici cu omul.8 Regimul comunist este deci, la fel ca ]i cel
nazist9, un regim ideo-logic, fiind cu at@t mai eficace [n
reprimarea propriilor cet`\eni cu c@t se acoper` cu mantia
umanismului. Tema sub[ntinde toate textele lui Paul Goma
din aceast` perioad`, fie ]i de o manier` negativ` ca [n
Scrisoarea c`tre Ceau]escu ]i este sintetizat` [n
Scrisoarea des-chis` adresat` participan\ilor la Conferin\a
de la Bel-grad, unde statele comuniste sunt numite
totalitare10. Aceast` lips` de iluzii nu doar fa\` de
socialismul real, ci ]i fa\` de ideologie este, trebuie s` o
spunem, o consecin\` a experien\ei de de\inut politic a lui
Paul Goma ]i a reflec\iei sale asupra deten\iei politice.

Dup` transmiterea de c`tre Europa liber` a


scrisorii c`tre diziden\ii cehi, [n 8 februarie 1977, Paul
Goma [nregistreaz` primele semn`turi de adeziune la
textul Scrisorii deschise. Pornind de la istoria personal`
a celui de-al nou`lea semnatar, Nicolae Bedivan, Paul
Goma scrie un text intitulat Cazul Bedivan, difuzat ]i
el, dup` pu\in timp, de Europa liber`. Scopul s`u este,
desigur, acela de a ilustra [n concret ce [nseamn`
antiumanismul funciar al regimului.
{n 17 februarie intr` [n func\iune dispozitivul
Securit`\ii. El este preg`tit din 16 februarie prin ]edin\e
de informare [n institu\ii, uzine, ]coli, universit`\i,
caz`rmi, iar [n ziua urm`toare Ceau]escu [nsu]i \ine o
cuv@ntare [n care [l [nfiereaz` pe Paul Goma f`r` s` [l
numeasc`. Lui Paul Goma [i sunt proferate injurii,
obscenit`\i ]i amenin\`ri telefonice ]i, alternativ, i se

Istorie recent

[ntrerup convorbirile ]i/sau telefonul. Concomitent,


Securitatea pune [n mi]care, prin re\eaua sa de
agen\i ]i informatori, o complex` ma]in`rie de
dezinformare11. Rezultatele acestei campanii au fost
[ns` complet opuse celor scontate de Ceau]escu ]i
de Securitate, transfor-m@ndu-l pe dizident [ntr-o
persoan` cunoscut` dincolo de mediile scriitorilor.
{n 18 februarie este instalat [n jurul blocului s`u
din cartierul Drumul Taberei un baraj format din
mili-\ieni ]i securi]ti, cu scopul de a [mpiedica accesul
poten\ia-lilor semnatari ai Scrisorii [n imobil, baraj care
r`m@ne [n func\iune p@n` la arestarea scriitorului, din
1 aprilie 1977. Num`rul total al semnatarilor a trecut de
200, doar 10 dintre ei fiind fo]ti de\inu\i politici ]i un
singur scriitor: istoricul ]i criticul literar Ion Negoi\escu
(constr@ns ulterior s` retracteze, [n urma amenin\`rii de
c`tre Secu-ritate cu un proces de moravuri). Faptul c`
majoritatea absolut` a semnatarilor au fost oameni
simpli, arat`, pe de o parte, c` ac\iunea care va fi
numit` de c`tre ziari]ti Mi]carea Goma r`spundea
aspira\iilor de libertate, dreptate ]i adev`r ale celor mul\i.
}i, pe de alt` parte, c` intelectualitatea din Rom@nia, [n
marea ei parte format` [n comunism, s-a comportat ca o
intelighen\ia, miz@nd nu pe valorile adev`rului, binelui ]i
drept`\ii reg`site, ci pe politica regimului comunist [nsu]i.
C` ]i despre aceasta este vorba, ]i nu doar despre
pura ]i simpla fric`, ne d`m seama din lectura dosarului
de anchet` pe care Paul Goma o face la Securitate, [n
care g`se]te decizia de excludere din Uniunea
Scriitorilor, datat` 13 aprilie 1977, votat` de colegii s`i ]i
semnat` pentru conformitate de Ion Hobana.
Dup` arestare, Paul Goma este dus la sediul
anchetelor Securit`\ii de pe Calea Rahovei, unde este
b`tut, insultat ]i umilit [n diverse moduri de c`tre [nsu]i ]eful
Securit`\ii, Nicolae Ple]i\`, ]i este anchetat de c`tre
colonelul Vasile Gheorghe, ]eful Direc\iei Anche-te Penale.
Rolul anchetei ca [ntotdeauna [n regimurile comuniste,
indiferent de timp ]i de loc este acela de a scoate de la
arestat bandit, [n terminologia Securit`\ii

dovezile culpei sale. {n total` opozi\ie cu acest mod


de a proceda, imediat dup` arestare Paul Goma cere
asisten\a unui avocat. Dizidentul o face tocmai pentru
c` un asemenea gest era de neconceput [ntr-un regim
comunist ilegal, tocmai pentru a-]i manifesta spiritul
legalist, respectul pentru normele ]i procedurile juridice. Ancheta ia forma unui joc de-a ]oarecele ]i pisica, pentru a-l [nfr@nge pe dizident. Av@nd t`ria de
caracter ]i experien\a dob@ndit` [n urma persecu\iilor ]i
urm`ririlor Securit`\ii, Paul Goma rezist` tuturor [ncerc`rilor, fapt pentru care, la ordinul lui Ceau]escu, Securitatea [i administreaz` droguri care au ca efecte o criz`
cardiac` ]i anihilarea voin\ei. Faptul c` scriitorul a fost la
un pas de moarte arat` cu prisosin\` c` regimul nu

41

voia s`-i dea drumul f`r` s` [ncerce s` [l


compromit`, f`r` s` ob\in` de la el dac` nu o
m`rturisire, cel pu\in o recunoa]tere a culpei.
Arest@ndu-l pe Paul Goma, ca ]i pe c@\iva dintre
semnatarii Scrisorii, Securitatea proiecta organizarea unui
proces de tr`dare ]i spionaj puse la cale de legionari.
Ancheta urm`rea [ndeaproape cuv@ntarea lui Ceau]escu
din 17 februarie, care vorbea de o intensificare a activit`\ii
unor cercuri neofasciste din Occident, c`ut@nd s`
probeze leg`tura dintre Mi]ca-rea Goma ]i aceste
pretinse cercuri. Tocmai de aceea celor selecta\i pentru a fi
inclu]i [n proiectatul proces Securitatea cu excep\ia lui
Paul Goma, c`ruia Secu-ritatea [i plantase la perchezi\ie
manifeste legionare

Securitatea le putea lipi, din varii motive, eticheta de


legionar. Este vorba de Nicolae Bedivan ]i Vlad
Dr`goescu. Primul era macedonean, iar printre macedoneni se ]tie existaser` foarte mul\i legionari, ceea
ce f`cea verosimil` acuza\ia Securit`\ii. Cel de-al doi-lea
caz este al unui fost de\inut politic trecut prin
reeducarea de tip Pite]ti care, dup` eliberarea din
deten\ie, fusese denun\at ca legionar de c`tre un
informator care [i purta o ur` personal`, tocmai pentru a
se r`zbuna. Acuza\ia nu avea nimic de-a face cu
realitatea, [ns`, ca [n cazul oric`rui fost de\inut politic, ea
se g`sea la dosarul s`u12. Acesta era deci lotul pe care
Securitatea voia s` [l alc`tuiasc` [n vederea procesului.
{n plus, Nicolae Bedivan primise un pa]a-port ]i se
exilase [n Germania Federal`, iar Dr`goescu afirmase [n
declara\ia pe care o d`duse [n ancheta la care fusese
supus c` nu se dezice de Scrisoarea pe care o
semnase ]i c` [l consider` pe Goma un om cinstit,
curajos ]i patriot, ceea ce [i f`cea pe anchetatori s` se
concentreze pe zdrobirea lui Paul Goma [nsu]i.
Finalmente, pe 9 mai 1977, [n urma publicit`\ii
organizate [n Occident de c`tre Dumitru |epeneag,
Mihnea Berindei, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca,
Marie-France Ionesco, Virgil T`nase, Alain Paruit (grupa\i [n Comitetul Francez de Ap`rare a Drepturilor
Omului din Paris), Brutus Coste ([n numele Asocia\iei
Adev`rul pentru Rom@nia), postul de radio Europa
liber` ]i de c`tre gazetari, Paul Goma este eliberat.
Publicitatea [n Occident avea [ns` s` se combine cu un
act prealabil al dizidentului [nsu]i. C`ci, cunosc@nd
Securitatea, Goma []i f`cuse testamentul, [n care indica
faptul c` dac` dup` ]ase s`pt`m@ni de la arestare
Occidentul nu va primi un semn direct de via\` de la el,
[nsemna c` a murit [n anchet`.

Pe 20 noiembrie 1977, cu s`n`tatea ruinat` ]i


f`r` nici o perspectiv` pentru sine ]i familie, Paul
Goma se va exila la Paris, unde va continua
activitatea sa de militant pentru drepturile omului ]i
de opozant al regi-mului comunist din Rom@nia.

S.P. nr. 106/2004

Istorie recent

Vasile Paraschiv este n`scut [n 1929, [ntr-un sat de


l@ng` Bucure]ti13. Din cauza problemelor familiale la 13
ani pleac` la Bucure]ti, unde face diferite munci, iar [n 1946
devine membru de partid, pun@ndu-]i [n comunism
speran\a lichid`rii nedrept`\ilor sociale. {n 1949, cu ocazia
stagiului militar, este selectat pentru ]coala de ofi\eri, pe
care o absolv` [n 1951. Mai mult, [n 1949 fusese ales
pentru a fi trimis pentru studii militare [n URSS, dar nu mai
pleac`, [ntruc@t comite eroarea de a poseda printre c`r\ile
sale una de Lucre\iu P`tr`]canu, devenit peste noapte
agent al imperiali]-tilor. {n fine, fiind considerat nesigur
din punct de ve-dere politic, [n 1952 este exclus din
armat`. Lucreaz` apoi ca tehnician la Po]t`, unde la ]
edin\ele organiza\iei de partid denun\` comportamentul
condamnabil al ]efi-lor fa\` de muncitori. Sc@rbit, se
transfer` la o [ntreprin-dere din C@mpina, dar conducerea
[ntreprinderii la care lucrase [nainte profit` de transfer
pentru a-l da, [mpre-un` cu familia sa, afar` din locuin\`.
Paraschiv denun\` abuzul primului secretar de partid al
jude\ului Prahova, tovar`]ul Mineu, care [ns` [l trateaz` de
bandit ]i [l d` afar` din cabinetul s`u. Acela]i tratament [l
suport` ]i la Comitetul regional de partid, din partea
tovar`]ului Balalia, ]i la Comitetul Central. Abia dup` ce
amenin\` c` []i va face singur dreptate, ajung@nd un
asasin, pri-me]te ceea ce i se luase: o locuin\`. Timp de
zece luni el ]i familia sa st`tuser` prin g`ri sau pe unde
apucaser`.

Discursul lui Ceau]escu din aprilie 1968, de


denun\are a crimelor din timpul perioadei Dej, are asupra sa efectul pe care [l avusese [nainte, asupra altor
comuni]ti, discursul secret al lui Hrusciov. {mpreun` cu
nemul\umirea fa\` de abuzurile conducerii fabricii unde
lucra, acesta va constitui motivul retragerii lui Paraschiv
din partid, [n prim`vara anului 1969. Fiind deja
categorisit ca protestatar, [n iulie 1969, [nainte de vizita
lui Nixon [n Rom@nia, este arestat. La Mili\ie, al`turi de
maiorul }erban, se g`se]te medicul Constan-tin Botez,
care [i pune diagnosticul de boal` mintal`, ]i care [i va
aduce o prim` internare [n Spitalul psihiatric Urla\i. La
fel ca ]i [n Uniunea Sovietic`, arestarea pro-testatarilor
care urmau s` fie interna\i pentru motive de con]tiin\`
este f`cut` de c`tre Mili\ie, diagnosticul este dat, la
cererea Securit`\ii, de un colaborator oficial sau
neoficial (uneori este vorba de ofi\eri acoperi\i de Securitate), iar internarea se face [n unit`\ile Ministerului
S`n`t`\ii. Spre deosebire de fo]ti de\inu\i politici sau de
al\i protestatari care sunt aresta\i cu acela]i prilej, ]i care
sunt \inu\i [n aresturile Securit`\ii, Securitatea profit` de
situa\ia c` muncitorul nu era cunoscut ca s`-i lipeasc`
eticheta de bolnav psihic.
{n septembrie 1976, Paraschiv afl` la postul de
radio Europa liber` istoria unui vechi militant al Partidului Social-Democrat, Alexandru Ungureanu. {ntruc@t

S.P. nr. 106/2004

42

postul [i d` ]i adresa, [l viziteaz`. {n urma contactului cu


b`tr@nul socialist, [n noiembrie acela]i an trimite
Europei libere o scisoare [n care denun\` condi\iile de
via\` ale vechilor sociali]ti, dar [n special ale lui Alexandru Ungureanu. Reac\ia Securit`\ii vine pe 11 noiembrie, c@nd casa [i este perchezi\ionat` ]i este
arestat. {n anchet` afl` c` este acuzat de propagand` cu
carac-ter fascist. Acuza\ia nu are nimic surprinz`tor, ]
tiut fiind c` pentru partidul comunist sociali]tii fuseser` ]i
nu [ncetaser` s` fie, socio-fasci]ti.
I se permite s` mearg` acas`, fiind [ns` anchetat
p@n` pe 1 decembrie 1976, c@nd Securitatea opteaz` tot
pentru represiunea extrajudiciar`. Este adus [n fa\a unei
comisii de psihiatri, care decide c` protestatarul mani-fest`
grave tulbur`ri psihice, av@nd nevoie s` fie inter-nat. Este
internat la Spitalul psihiatric Voila, de l@ng` Ploie]ti. Pe 23
decembrie este externat, pe certificatul s`u, redactat de
medicul Mircea Piticaru pentru uzul Securit`\ii, scriind c`
diagnosticul este: paranoia, psi-hoz` delirant` ]i
revendicativ` sistematizat`, istoricul bolii fiind: delir de
persecu\ie (...), disfunc\ie a ins-tinctului de conservare;
antecedentele: debut [n 1969, c@nd se simte persecutat ]
i se retrage din Partidul Co-munist Rom@n, iar examenul:
Scrie o serie de pl@n-geri iresponsabile la adresa
autorit`\ilor, ba chiar ]i [n str`in`tate14. Diagnosticul, ca ]i
descrierea ]i evolu\ia bolii nu au nimic de-a face cu
psihiatria ca ]tiin\`, ci cu psihiatria ca arm` de represiune a
protestatarilor [mpotriva regimului. Terminologia folosit`, la
fel ca ]i modul de a proceda al Partidului ]i/sau Securit`\ii
sunt identice cu cele utilizate [n Uniunea Sovietic`
[ncep@nd din anii 6015. De aceast` dat` internarea
avusese ca scop s`-l rup` pe muncitor de vechii sociali]ti ]i
s`-l descu-rajeze s` transmit` ideile acestora tinerei
genera\ii.
{n ianuarie 1977, dup` crearea Cartei 77, Vasile
Paraschiv [i propune lui Alexandru Ungureanu s` fac` ceva.
La fel ca ulterior, [n cazul lui Paul Goma cu scriitorii ]i fo]tii
de\inu\i politici, vechii sociali]ti sunt de p`rere c` nu este
momentul. Trecu\i prin [nchi-sorile politice ]i zdrobi\i [n
urma regimului de deten\ie, dar ]i a supravegherii ]i
presiunilor de dup` eliberare, pentru vechii sociali]ti nu va
mai fi niciodat` momentul. Ac\iunea lui Goma iat` prilejul
pe care muncitorul [l a]tepta. }i tocmai de aceea, pe 20
februarie semneaz` Scrisoarea redactat` de Goma. Cu
acela]i prilej, [i [nm@neaz` textul unei scrisori [n care
spune: |in s` v` dau adeziunea mea deplin` ]i total` ]i s`-mi
exprim solidaritatea cu lupta pe care o duce\i pentru
respectarea legilor ]i a drepturilor omului [n Rom@nia.
Cauza voas-tr`, a intelectualilor, este de asemenea ]i a
noastr`, a muncitorilor.16 Prin solidaritatea exprimat`, prin
ape-lul la legalism ]i la respectarea drepturilor omului, prin
convingerea c` acum este momentul, opozi\ia munci-

Istorie recent

torului prinde un alt contur. Este momentul de na]tere al


diziden\ei lui Vasile Paraschiv. Pe 23 februarie este [ns`
r`pit din fa\a casei lui Goma, dus la sediul Minis-terului
de Interne ]i apoi la Securitatea din Ploie]ti, unde este
b`tut. Securitatea [i propune un t@rg: s` re-nun\e s`-l
vad` pe Goma [n schimbul anul`rii diagnos-ticului de
bolnav mintal. Dizidentul refuz`.
La invita\ia Comitetului pentru Ap`rarea Drepturilor Omului, merge la Paris unde, pe 6 februarie 1978,
denun\` represiunea psihiatric`, [mpreun` cu medicul
Ion Vianu (]i el semnatar al Scrisorii redactat` de Goma,
din septembrie 1977 exilat [n Occident), iar pe 18 aprilie
particip` la o conferin\` de pres` [mpreun` cu secretarii
confedera\iilor sindicale franceze ]i cu reprezentan\i ai
muncitorilor din spatele Cortinei de Fier: Victor Fainberg
pentru URSS, Alexandr Smolar
pentru Polonia ]i Ian Letcinski pentru Cehoslovacia.
Paraschiv denun\` absen\a libert`\ii de asociere sindical` ]i expune un program [n unsprezece puncte care ar
duce la crearea de sindicate libere. Se [ntoarce apoi
[n \ar`, dar la grani\` i se interzice intrarea. Pe 8 iulie,
dup` dou` luni de tentative, i se permite, [n sf@r]it, s`
ajung` acas`.
Represiunea nu se las` a]teptat`. Mai [nt@i este
concediat de la uzina Otopeni ]i mutat la o [ntreprindere
din Ploie]ti, tocmai pentru a-l controla mai bine. Ca o
consecin\` a Mi]c`rii pentru Drepturile Omului ini\iat` de
Goma ]i a ac\iunii lui Vasile Paraschiv, [n 4 martie 1979 se
[nfiin\eaz` Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii (SLOMR),
organizat de cincisprezece muncitori din Turnu Severin ]i
cinci bucure]teni. {n c@teva zile sindica-tul liber num`r`
deja 2000 de aderen\i. Represiunea este, ca ]i [n cazul
minerilor din Valea Jiului, violent`. Parti-dul ]i Securitatea
folosesc toat` gama lor de opera\iuni: b`t`i, torturi,
concedieri, dizloc`ri, intern`ri psihia-trice ]i camuflarea
motivelor deten\iei sub condamn`ri de drept comun. {n
dou` luni sindicatul este anihilat prin metode teroriste. Dup`
ce [ncearc` f`r` succes s` citeasc`, la uzina unde lucreaz`,
declara\ia de consti-tuire a SLOMR, pe 8 martie Paraschiv
caut` s`-l [nt@l-neasc` pe Gheorghe Bra]oveanu, unul din
purt`torii de cuv@nt ai sindicatului. Este [ns` arestat din
nou de Secu-ritate ]i ca de obicei b`tut. {ncep@nd din
9 martie, Paraschiv pierde orice contact cu Occidentul, nu
[nainte de a-i transmite unui prieten de-al lui Mihnea
Berindei, membru al Comitetului de la Paris, care este
situa\ia sa.

Pe 28 mai 1979 patru ofi\eri de Securitate [l ridic`


la ie]irea din fabric`, [l duc [ntr-o p`dure de la marginea
ora]ului, unde [l bat [ngrozitor, rup@ndu-i toate
coastele. {n 11 februarie 1982 Comitetul de la Paris
[ncearc` s` afle care este situa\ia sa, trimi\@nd un
ziarist: Bernard Poulet. F`r` succes [ns`, ziaristul fiind el
[nsu]i crunt b`tut de c`tre Securitate. Singurul semn

43

de c`ldur` uman` din acest` perioad` este o telegram`


de la Doina Cornea, din ianuarie 1987, cu prilejul
zilei sale de na]tere. Paraschiv [i r`spunde tot printr-o
tele-gram`, pe care viitoarea dizident` nu o va primi
[ns` niciodat`. Mai mult, [ncearc` s` o viziteze la Cluj,
[mpreun` cu so\ia, dar [n Bucure]ti sunt [mpiedica\i
de Securitate s` urce [n tren.
Pe 14 mai 1987 este r`pit de Securitate de pe
strad`, dus la o caban` la munte, unde este \inut legat
timp de patru zile ]i patru nop\i. {n urma terorii exercitate asupra sa, pentru a-i anihila diziden\a ]i pentru a-l
compromite, securi]tii [i zmulg un angajament de
colaborare. Din acest moment diziden\a sa este [ncheiat`. Fostul dizident mai are [ns` for\a s` pun` pe h@rtie
toat` istoria sa personal`. {n mai 1988 iese la pensie. Pe
22 martie 1989 este [ns` r`pit [nc` o dat` de Securitate,
care [l bate [n cap cu s`cule\i umplu\i cu nisip, simuleaz` c` [l sp@nzur`, apoi [l iradiaz` ]i [l interneaz` din
nou la sanatoriul de la Voila, de ast` dat` [mpreun` cu
nebunii periculo]i. Peste dou` s`pt`m@ni i se d` dru-mul.
Paraschiv continu` [ns` s`-]i scrie istoria, ceea ce
reprezenta una din cele 19 activit`\i care i se interziceau
conform angajamentului smuls prin teroare. Este singura ra\iune care [i mai r`m@ne pentru a supravie\ui
moral ]i uman.

Dac` [ntre diziden\a lui Paul Goma ]i Mi]carea


pentru Drepturile Omului ini\iat` de el exist` o leg`tur`
cu diziden\a ulterioar` a lui Vasile Paraschiv,
diziden\a Doinei Cornea survine [ntr-o perioad`
c@nd tradi\ia acestui tip de opozi\ie era [ntrerupt`. {n
tot cazul, [ntre diziden\a Doinei Cornea ]i cea a
antecesorilor s`i nu exist` o leg`tur` direct`, ac\iunea
sa fiind mai degrab` consecin\a unei medita\ii
personale sub presiunea evenimentelor.
N`scut` la Bra]ov [n 1929, Doina Cornea urmeaz`, [n perioada 1948-1953, Facultatea de Litere din
Cluj, sec\ia francez`-italian`. Din 1953 p@n` [n 1956
este profesoar` de francez` la un liceu din Zal`u, iar
[ncep@nd cu 1958 devine profesoar` la Facultatea de
Filologie din Cluj. {n 1977, [n timpul Mi]c`rii Goma,
seminarizeaz` singura carte a lui Goma ap`rut` [n
Rom@nia, Camera de al`turi17. {n perioada 1982-1987
trimite la Europa liber` o suit` de 13 texte, care arat`
cu prisosin\` faptul c` era o persoan` care g@ndea [n
mod diferit fa\` de regim18. {nc` din primul s`u text,
Scrisoare c`tre cei ce n-au [ncetat s` g@ndeasc`, din
1982, Doina Cornea [n\elege foarte bine care este
cauza r`ului: Eu, tr`ind aici, ca profesoar`, [ntrez`resc o
cauz` mult mai general` ]i mai ad@nc` a acestei
catastrofe cea comunist`, desigur n.n. : este vorba
de devalorizarea cultural` ]i spiritual` a societ`\ii noastre,
[n urma impunerii unei ideologii reduc\ioniste,
sterilizante.19 Scopul textului s`u, scris din punctul de

S.P. nr. 106/2004

Istorie recent

vedere al profesorului, era acela de a refuza compromisul cu regimul [ntr-o chestiune de o importan\`
fundamental` instruc\ia ]colar` ]i formarea spiritual` a
tinerei genera\ii: S` [ncet`m de a mai forma un tineret
infirm: servil, lipsit de curaj ]i de personalitate,
interesat ]i gata preg`tit ([nc` din gr`dini\`!) pentru cele
mai cumplite compromisuri! S` nu-l mai expunem, zilnic,
prin la]itatea noastr`, la atitudini oportuniste ]i ipocrite!
Prin atitudinea noastr` de conformism total ]i de
excesiv` pruden\` (deseori nejustificat`!) contri-buim, zi
de zi, la debilitarea moral` a neamului nos-tru. 20
Luarea de pozi\ie a Doinei Cornea este cu at@t mai
important` cu c@t e ]tiut c` educatorii din Rom@nia
fuseser`, [nc` de la instaurarea comunismului cum
spunea Paul Goma un fel de activi]ti extrabugetari ai
Partidului ]i/sau ai Securit`\ii.
Absen\a referirii la drepturile omului ]i faptul c`
autoarea scrisorii nu []i declin` identitatea dec@t pentru
a convinge redac\ia postului de radio c` este vorba
despre un text autentic (ceea ce contravine principiului
transparen\ei) arat` c` nu este [nc` vorba despre diziden\`. Textele ulterioare ale Doinei Cornea, de p@n` [n
1987, indic` [ns` o evolu\ie c`tre noul tip de opozi\ie.
Numele Doinei Cornea va fi f`cut public de c`tre
redactorii postului de radio, care crezuser` c` este vorba despre unul de [mprumut. Privind retrospectiv, putem spune c` este vorba despre o eroare fericit`.
{n 17 noiembrie 1987, cu prilejul alegerilor, Doina
Cornea se prezint` la sec\ia de votare, unde refuz` s`
participe la fic\iunea [n desf`]urare, refuz pe care ]i-l
exprim` cu glas tare ]i [n scris, printr-un text preg`tit de
acas`. Actul era motivat de dorin\a ]i de voin\a de a tr`i
[n conformitate cu propriile principii, acesta fiind unul
din comandamentele de baz` ale diziden\ei:
Hot`r@sem s` tr`iesc a]a cum [i sf`tuiam ]i pe ceilal\i s`
tr`iasc`. Lucrul acesta devenise o condi\ie esen\ial`
pentru a putea continua: nu mai voiam s` pre-dic
cinstea ]i adev`rul [n timp ce eu [ns`mi r`m@neam
deoparte, [n ad`postul c`ldu\ al casei mele!21
C` Doina Cornea evolueaz` rapid, sub presiunea
evenimentelor [n curs, de la statutul unei g@ndiri
diferite de a regimului, la cea de diziden\`, o probeaz`
ceea ce a urmat. Afl@nd c` [n aceea]i zi muncitorii de la
uzina Steagul Ro]u din Bra]ov se revoltaser`, ia
repede decizia de a se solidariza cu ace]tia. Face mai
[nt@i o pancart`, [n care declara c` [i sprijin` pe manifestan\i, pe care o afi]eaz` [n poart`, la strad`. Apoi, a
doua zi, confec\ioneaz` 160 de manifeste pe care,
[mpreun` cu fiul s`u Leontin Iuhas, le distribuie [n fa\a
uzinelor ]i a Universit`\ii. }tiam ]i eu c` o sut` ]i ceva de
mici manifeste nu reprezint` mare lucru, dar sim\eam c`
trebuie salvat un principiu. Trebuia s` te solidarizezi cu
cei afla\i [n [nchisoare, care sufereau pe nedrept,

S.P. nr. 106/2004

44

care erau chinui\i! Era inadmisibil s` predici adev`rul,


s` predici dreptatea, s` predici solidaritatea, dar s` nu
faci nimic! Nu m` a]teptam ca ac\iunea mea s` aib`
vreun efect practic, dar trebuia s` m` [ncadrez [ntr-un
anumit principiu ]i s`-l aplic [n propria-mi existen\`. 22
Pe 19 noiembrie este arestat` de Securitate.
{n vederea judec`rii ]i condamn`rii sale, anchetatorii au [ncercat, alternativ, s`-i confec\ioneze o prob`
de de\inere ilegal` de valut` [n acest scop fiindu-i
plantat` la perchezi\ie suma de 50 de ]ilingi austrieci
]i s` trucheze un articol ap`rut [n ziarul francez
Prsent, pentru a o acuza, ca ]i pe Paul Goma de altfel,
de legionarism. }i, la fel ca Paul Goma, va fi drogat`
pe parcursul anchetei. Finalmente, pe 24 decembrie
1987, [n urma publicit`\ii f`cut` cazului s`u [n Occident,
Doina Cornea este eliberat`.

{n primul text de dup` eliberarea din deten\ie,


Scrisoare adresat` de Doina Cornea tuturor celor care
au sprijinit-o, dizidenta []i exprim` dorin\a statornic` de
a m` solidariza cu oricine [ndr`zne]te s` protesteze
[mpotriva oprim`rii23, solidaritate pe care o probase cu
ocazia ac\iunii [n favoarea muncitorilor revolta\i ]i persecuta\i. {n plus, aici apare prima referin\` la drepturile
omului, drepturi concrete, ale unor oameni concre\i, pe
care le ap`rase cu acela]i prilej: cu to\ii lupt`m pentru a
ni se reda ni]te drepturi elementare: de a g@ndi ne[ngr`dit, de a ne exprima ne[ngr`dit, de a crea ne[ngr`dit,
de a tr`i [n libertate.24
{ncep@nd de acum ]i p@n` la pr`bu]irea regimului Ceau]escu, referin\a Doinei Cornea la drepturile
omului, apelul ]i demonstra\ia sa de solidaritate cu cei
persecuta\i vor fi constante. {n plus, dizidenta nu se
rezum` doar la denun\area R`ului care este regimul
comunist, ci []i expune propriul program politic alternativ la opera regimului ceau]ist, [ntre care cea de
aneantizare a tradi\iei ]i culturii prin politica ceau]ist` de
sistematizare a satelor ocup` un loc central. Tema
care fusese enun\at` pentru prima dat` [n Reflec\ii
asupra problemei neamestecului [n treburile interne ale
unui stat25 este reluat` [n Scrisoare deschis` adresat`
pre]edintelui Consiliului de Stat (cu privire la
necesitatea unor reforme), cunoscut` ]i sub denumirea
de Scrisoarea din 23 august26. Scrisoarea [ncepe cu un
adev`rat rechizitoriu la adresa politicii ceau]iste, considerat` a fi un r`u cu care trebuie s` [ncet`m s` mai fim
complici: Dar continu@nd s` asist`m cu pasivitate la
aceste pr`bu]iri, [nseamn` s` consim\im la o complicitate cu r`ul.27 Doina Cornea [i propune conduc`torului comunist fie s` renun\e la putere [mpreun` cu
nomenclatura, fie s` procedeze la introducerea reformelor care s` duc` la reorientarea societ`\ii pe alte
baze: [n primul r@nd, pe baza adev`rului, a adev`rului
istoric, [n vederea p`str`rii identit`\ii noastre, apoi pe

Istorie recent

baze democratice ]i liberale.28 Iat` care sunt cerin\ele


de principiu, [n viziunea dizidentei: principiul separar`rii
puterilor [n stat, cel al separ`rii puterii administrative ]i
juridice de puterea de partid 29; respectarea drepturilor
omului; liberalizarea presei30; admiterea pluralismului
politic ]i de idei31; desfiin\area CAP-urilor ]i, la
cererea
\`ranilor,
re[nfiin\area
gospod`riilor
individuale32, ]tiut fiind de la g@nditorii clasici ai
democra\iei c` proprietatea este cea mai bun` garan\ie
a libert`\ii.
Textul este dens, ceea ce face s` fie foarte greu
de rezumat, Doina Cornea av@nd grij` s` nu evite s`
denun\e vreun tip de [nc`lcare a drepturilor omului ]i s`
nu omit` un singur domeniu al vie\ii social-politice din
Rom@nia. Dup` citirea Scrisorii la Europa liber`,
reprezentan\i ai muncitorilor de la uzina 6 Martie din
Z`rne]ti intr` [n contact cu dizidenta. De]i muncitorii sunt
aresta\i, b`tu\i ]i dizloca\i de Securitate [n alte localit`\i,
contactul efemer cu lumea muncitoreasc` este unul de
cea mai mare importan\`.
P@n` [n 1989, Doina Cornea [i va adresa mai multe
scrisori deschise lui Ceau]escu, va revendica din nou libertatea religioas` ]i, [n primul r@nd, pentru Biserica GrecoCatolic` interzis` va lua pozi\e [n privin\a drep-turilor
minorit`\ilor ]i, [n primul r@nd, a celei maghiare , va vorbi
despre ce [nseamn` cu adev`rat a fi intelectual ]i se va adresa
tuturor oamenilor de bun` credin\`.

Ca ]i asupra lui Paul Goma ]i Vasile Paraschiv,


asupra Doinei Cornea Securitatea folose]te toat` gama
sa de m`suri. I se [ntrerupe sau, dup` caz, i se taie
telefonul, i se amenin\` familia ]i prietenii, iar fiul s`u
este dat afar` din serviciu. {n plus, pentru a-i [mpiedica
pe vizitatori, fie ei cet`\eni rom@ni sau jurnali]tii ]i
diploma\i str`ini, [ncep@nd din septembrie 1988 ]i p@n`
la 21 decembrie 1989, la poarta casei sale este postat
un mili\ian. Trebuie s` spunem c` termenul de arest la
domiciliu33 pe care dizidenta [l folose]te ulterior pentru
a descrie aceast` situa\ie nu convine. El este rezultatul
unei ra\ionaliz`ri ulterioare. Ca ]i [n cazul lui Paul Goma
sau al lui Vasile Paraschiv, dispozitivul format de
mili\ie ]i Securitate nu avea, [n general, rolul de a o
[mpiedica pe dizident` s` ias` afar` din cas`, ci s`-i
[mpiedice pe vizitatorii s`i neagrea\i ]i/sau necunoscu\i
de c`tre Securitate s` o viziteze. Cazurile [n care Doinei
Cornea i s-a interzis s` ias` din cas` probeaz` faptul c`
Securitatea nu []i propusese s` o \in` [nchis`, ci voia s` o
[mpiedice s` ia contact cu cet`\eni str`ini care se aflau [n
ora]: mai [nt@i, [n 15 mai 1989, c@nd scriitoarea
Elisabeth Marain, voia s` o [nt@lneasc`; apoi, [n zilele
urm`toare, p@n` pe 18 mai, c@nd depu-tatul
european ]i pre]edinte al Partidului Social Cre]tin din
Belgia, Grard Duperez, [nso\it de un ziarist, [ncercau
s` ajung` la locuin\a sa, au fost crunt b`tu\i de
Securitate. {n aceea]i zi dizidenta, care a [ncercat s`

ias` [n ora], a fost b`tut` s`lbatic de mili\ianul de la poart`


care primise [n acest sens ordine de la Securitate.
Calvarul suferin\elor Doinei Cornea se va sf@r]i abia o
dat` cu schimbarea de regim din decembrie 1989.

Istorie i memorie a dizidenei


Tipic pentru diziden\a din Rom@nia este
faptul c`, spre deosebire de mi]c`rile de acela]i tip din
cele-lalte state comuniste, care au un caracter de
grup, ea reprezint` o istorie format` din cazuri. {n
Rom@nia nu reg`sim acea ac\iune de grup ]i acea
[nl`n\uire a genera\iilor care caracterizeaz` diziden\a
din Rusia Sovietic`. Totu]i, cele trei cazuri descrise
mai sus permit s`-i stabilim un profil specific.
Diziden\a de prim` genera\ie (sf@r]itul anilor 60[nceputul anilor 70) din Rusia Sovietic`, a]a cum a fost
analizat` de Ccile Vaissi, poate fi caracterizat` drept:
o mi]care [n care majoritare sunt femeile (angajamentul lor fiind un reflex al faptului c` sunt mai pu\in
interesate [n reu]ita profesional` dec@t b`rba\ii), au [n
totalitate ca mediu de reziden\` ora]ul (leg`turile
personale ]i schimbul intelectual fiind facilitate de condi\iile vie\ii urbane), sunt membri ai intelighen\iei
umaniste (care predispune la o interoga\ie cu privire la
valorile general-umane de libertate, adev`r ]i justi\ie) ]i
sunt de origine etnic` preponderent evreiasc` (fie c`
sunt sau nu asimila\i, subiec\ii de acest tip au un nivel
de formare profesional` statistic superior restului popula\iei, iar discriminarea a c`rei \int` sunt [i predispune la
o interoga\ie asupra raportului dintre discursul ]i
practica regimului). La mijlocul anilor 70 apar schim-b`ri
sociologice importante: diziden\a cuprinde de acum [n
mod preponderent muncitori ]i membri ai inte-lighen\iei
tehnice, ceea ce arat` at@t eficacitatea bre]ei f`cut` de
diziden\ii de prim` genera\ie [n discursul de monolit al
regimului, c@t ]i o luare la cuno]tin\` a lumii muncitore]ti
asupra drepturilor sale34.
Diziden\a din Rom@nia are un profil similar cu
cea din Rusia Sovietic`. Este o ac\iune a intelectualilor
de forma\ie umanist` (excep\ia muncitorului Paraschiv
este una doar pe jum`tate, ]tiut fiind apetitul s`u pentru
cunoa]tere [n general ]i pentru lectur` [n special);
urban`, iar biografiile diziden\ilor m`rturisesc leg`tu-rile
cu minorit`\ile etnice ]i religioase sau originea dintr-o
regiune periferic` a Rom@niei Mari (ca [n cazul Doinei
Cornea este vorba de leg`tura cu minoritatea
maghiar` ]i de apartene\a la confesiunea greco-catolic`,
ori na]terea [ntr-o provincie zmuls` Rom@niei de Uniunea Sovietic` Basarabia, [n cazul lui Paul Goma)35.
Bre]a f`cut` de diziden\ii din Rom@nia [n dis-cursul
de monolit al regimului a fost at@t de important`, [nc@t
minerii din Valea Jiului revolta\i [n 1 august 1977 [l vor lua
ca reper pe Paul Goma ]i se vor declara solidari

45

S.P. nr. 106/2004

Istorie recent

cu ac\iunea ini\iat` de el, la fel cum activitatea lui Vasile


Paraschiv de denun\are a fic\iunii sindicale comuniste va
declan]a na]terea primului sindicat liber din Rom@nia. {n
mod invers, revolta muncitorilor de la Bra]ov va fi pri-lejul
pentru na]terea diziden\ei Doinei Cornea, care []i va
manifesta, la r@ndul s`u, sprijinul pentru contestarea
venit` din mediile muncitore]ti, populare. {n plus, ac\iu-nea
celor trei va fi la originea unei [ntregi pleiade de protestatari care vor l`rgi sfera contest`rii regimului comu-nist ]
i/sau a lui Ceau]escu: Radu Filipescu, Mihai Botez,
Mariana Celac, Gabriel Andreescu, William Totok, Scs
Geza, Dan Petrescu, Liviu Cangeopol, Liviu Antonesei,
Mircea Dinescu, Dan De]liu sau Lazslo Tkes.

Cu cele trei cazuri de diziden\i indicate mai sus


asist`m la denun\area miturilor regimului comunist din
Rom@nia: cel al unit`\ii na\ionale [n jurul partidului
comunist [n fapt fiind vorba de o uniformitate a celor
oprima\i ]i lipsi\i de drepturile cele mai elementare; sau
cele ale independen\ei lui Ceau]escu ]i a Rom@niei
fa\` de Moscova ]i al neamestecului [n treburile interne
ale altui stat [n fapt o manier` mai eficace de
represiune comunist`, de ocupare a rom@nilor de c`tre
rom@ni, cum sugestiv spune Paul Goma.
Diziden\ii sunt aceia care au [n\eles un adev`r pe
c@t de simplu, pe at@t de fundamental: c` [ntr-un
regim al terorii simpla t`cere [i transform` pe oameni [n
colaboratori ai regimului, c`ci dup` expresia Regimului
Minciunii ]i al Terorii, cine tace, consimte. Ei sunt cei
care nu doar c` rup acest pact al t`cerii, ci [nce-teaz`
lan\ul de ambiguit`\i ]i compromisuri cu Puterea. Apoi, ei
au demonstrat c` [mpotriva logoreei ]i logocra\iei
deversate de Partid prin limba de lemn, singura victorie
posibil` nu poate fi dec@t aceea prin cuv@nt. La acest
nivel poate fi stabilit` f`r` gre] victoria lor asupra
regimului: aceea a cuv@ntului purt`tor de sens, [n total`
opozi\ie cu neantul limbii de aparat.
Asum@ndu-]i [n mod con]tient riscurile de a sus\ine ni]te principii ]i a se lupta [n mod transparent ]i
nonviolent pentru ele de cele mai multe ori [mpotriva
oric`rei speran\e , ei au ar`tat nu doar c` rezisten\a
[mpotriva R`ului este posibil`, ci ]i c` este singura atitudine
moral` ]i eficace din punct de vedere politic fa\` de un
regim care nu-]i alege mijloacele pentru a-i distruge. To\i
trei refuz` termenul de eroism pentru a defini ac\iunea lor,
tocmai pentru a spune c` ea nu se voia altceva dec@t o
reconstruc\ie ]i o [ncadrare [ntr-un spa\iu social al
normalit`\ii care le lipsise p@n` atunci. Ei sunt dovada vie
c` valorile general umane de bine, adev`r ]i justi\ie
redescoperite prin ei de c`tre societate, dup` perioada de
teroare generalizat` din era Dej, nu trebuie s` piar`, c`ci
dac` vor pieri atunci nici o agregare uman` nu mai este de
imaginat. Ei sunt redescoperitorii ]i reinventatorii, [ntr-un
regim totalitar, ai societ`\ii civi-

S.P. nr. 106/2004

46

le [n ceea ce are ea mai propriu: ac\iunea social` liber`


ca ]i cum ar fi lipsit` de constr@ngeri ]i recursul la drept
ca baz` a raporturilor dintre indivizi, ]i dintre ace]tia ]i
puterea politic`. To\i trei manifest` un anumit refuz al
politicului, dat fiind c` drepturile omului, principiile ]i
valorile pentru care ei militeaz` nu sunt altceva dec@t
fundamentul, baza oric`riei politici [n contrast evident
cu neantul ideologiei ]i politicii comuniste.
Analiz@nd e]ecul [ntemeierii unui stat de drept
[n Rom@nia ]i al structur`rii unei societ`\i civile, privit
din perspectiva istoriei diziden\ei, el ne apare mai
explicabil. C`ci a [ncerca s` construie]ti democra\ia f`r` a
valorifica mo]tenirea intelectual` ]i practic` a diziden\ei,
nu poate reprezenta dec@t un demers care []i sap`
propriul fundament. El ne face s` ne [ntreb`m dac`
agen\ii acestei construc\ii nu sunt de fapt repre-zentan\ii
fariseismului intelectual, politic ]i moral sau, mai grav, ai
tr`d`rii valorilor binelui, adev`rului ]i justi\iei, iar nu al
celor democratice. Iar pentru acest e]ec sunt
responsabile nu doar structurile securisto-comuniste
care de\in puterea politic`, economic` ]i ins-titu\ional` [n
Rom@nia [n fond, ele nef`c@nd altceva dec@t ce-au
f`cut dintotdeauna! , ci ]i intelectualitatea format` [n
comunism. F`r` [n\elegerea ]i asumarea acestui e]ec,
orice [ncercare de reconstruc\ie va fi sortit` e]ecului ]i va
perpetua actuala situa\ie.
Nu putem [ncheia f`r` s` spunem c` diziden\ii nu au
primit recunoa]terea pe care o merit`. Nu din partea unei
societ`\i generice ]i nespecifice, ci din partea regimurilor
post-comuniste, a intelectualit`\ii ]i grupuri-lor care afirm` c`
[mp`rt`]esc acelea]i principii democra-tice ca cele pentru
care diziden\ii ]i familiile lor suferiser` ]i []i ruinaser`
s`n`tatea ]i orice posibilitate de a face cari-er`. Nu este deci
[nt@mpl`tor c` toate aceste persoane, grupuri ]i institu\ii,
prin ac\iunile ]i refuzul ac\iunii lor, de dup` 1990, au f`cut ca
Paul Goma s` r`m@n` un scriitor rom@n expulzat din
Uniunea Scriitorilor ]i exilat [n Fran\a (cu statut de refugiat
politic [n urma retragerii cet`\eniei de c`tre Ceau]escu ]i
regimul s`u), nepublicat [n propria limb`, boicotat fiind de
chiar colegii s`i scriitori; nu este [nt@mpl`tor c` Vasile
Paraschiv a fost el [nsu]i evitat, ni-meni interes@ndu-se de
soarta lui; nu este [nt@mpl`tor c` Doina Cornea a fost de
multe ori ironizat` public ]i s-a [ncercat [n permanen\`
exploatarea imaginii sale publice.

}i ce poate fi mai trist dec@t s` vezi nu doar c`


acestor oameni care s-au sacrificat pentru binele public
nu li se acord` pre\uirea public` pe care o merit`, ci ]i c`
membri ]i alia\i ai nomenclaturii se proclam` ]i sunt
proclama\i peste noapte diziden\i? Ce poate fi mai revolt`tor dec@t s` vezi c` oameni care au colaborat cu
regimul sau doar au t`cut complice devin, la 12 ani de la
c`derea regimului comunist, protestatari, opozan\i
sau, dup` caz, diziden\i? Ce poate fi mai ofensator

Istorie recent

dec@t s` vezi c` aceia]i predic` unei societ`\i analfabetizate politic de comunism, dar ]i de post-comunism, la
care au contribuit ei [n]i]i, amnistia crimelor ]i a criminalilor care au torturat acest popor? }i, [n ultim` ins-tan\`,
ce poate fi mai tragic dec@t s` vezi fo]ti anticomu-ni]ti ]i
de\inu\i politici care se reconciliaz` cu membrii
nomenclaturii comunisto-securiste, sau care predic` iertarea pentru cazuri [n care nu au nici un drept moral?

17

Este vorba de: Scrisoare c`tre cei ce n-au [ncetat s` g@ndeasc`, din
1982; de Scrisoare deschis` adresat` rectorului Universit`\ii din Cluj,
din 1984; de Medita\ie asupra posibilit`\ii unei rena]teri spiri-tuale, tot
din 1984; de Ciclul de texte adresate tinerilor Necesitatea [ntoarcerii
la spiritual, Despre libertatea spiritual`, Despre [nstr`inarea de sine,
Despre adev`r ]i Despre creativitate din 1985; de textul Despre
machiavelism, tot din 1985; Despre adev`r sau cum s` rezist`m terorii
istoriei, [n mod egal din 1985; despre Ce e de f`cut? Sau: s` nu dai
cezarului ce i se cuvine lui Dumnezeu, din 1986; de Scrisoare
deschis` adresat` doamnei Raluca Patrulian, tot din 1986; ]i, [n fine, de
Scrisoare deschis` adresat` pre]edintelui Consiliului de Stat, din 1987.
V. Doina Cornea, Scrisori deschise ]i alte texte, Bucure]ti, Editura
Humanitas, 1991.

NOTE
1

Comunicare prezentat` la Simpoziunul de la Sighet din 5-7


iulie 2002. 2 Pentru aceste considera\ii istorice ca ]i pentru
analiza diziden\ei [n Rusia Sovietic`, a se vedea studiul
fundamental al lui Ccile Vaissi, Pour votre libert et pour la
notre. Le combat des dis-sidents de Russie, Editions Robert
Laffont, Paris, 1999. Acesta reprezint`, dup` c@te cunoa]tem,
singura analiz` sistematic` a dizi-den\ei [ntr-un stat comunist.
3
V. textul [n Culoarea curcubeului (1979), Editura Humanitas,
Bucure]ti, 1990, pp. 28-29. Pentru relatarea care urmeaz` a se
vedea, de asemenea, Christian Duplan ]i Vincent Giret, Via\a
[n ro]u (1994), Bucure]ti, Editura Nemira, 2000, traducere din
francez` de Nicolae Balt`, vol. I-IV, passim.

O bun` parte din lucr`rile lui Paul Goma, ]i [n special cele


inedite, pot fi consultate, [n acces liber, la adresa de
Internet www.paulgoma.net. 4 Paul Goma, op. cit., p. 28.
5
V. Ccile Vaissi, op. cit., pp. 69-72.
6

V. textul [n Paul Goma, op. cit., pp. 37-40. 7


V. textul [n Paul Goma, op. cit., pp. 47-49.
8

C`tre Pavel Kohout ]i camarazii s`i, [n Paul Goma, op. cit., p. 29.

V. Paul Goma, op. cit., p. 345 unde insist` asupra compara\iei [ntre
cele dou` regimuri ideologice. Pentru definirea comunismului ]i
nazismului ca regimuri ideologice, pornind de la intui\ia lui Alexandr
Soljeni\@n din Arhipelagul Gulag, a se vedea de asemenea Alain
Besanon, Originile intelectuale ale leninismului, Bucure]ti, Editura
Humanitas, 1993, cap. I, intitulat Ideologia.
10

Pentru istoria personal` a Doinei Cornea a se vedea, de


asemenea, C. Duplan ]i V. Giret, op. cit., passim.

19
20

Doina Cornea, Libertate? (1990), Bucure]ti, Editura


Humanitas, 1992, traducere din francez` de Oana Vlad, p. 68.

22

Ibidem, p. 77.
V. Scrisori deschise ]i alte texte, p. 62.
24
Ibidem, p. 62.
25
Ibidem, pp. 67-68.
26
Ea fusese scris` [n prim`vara anului 1988, la cererea
muncitorilor Iulius Filip ]i Dumitru Alexandru Pop, dar a fost
difuzat` de Europa liber` [n septembrie acela]i an. V. Scrisori
deschise ]i alte texte, pp. 74-81.
27
Scrisori deschise ]i alte texte, p. 75.
28
Ibidem, p. 76.
29
Ibidem, p. 75.
30
Ibidem, p. 77.
31
Ibidem, p. 78.
32
Ibidem, pp. 79-80, subliniat [n text.
33
Doina Cornea, Libertate?, p. 89.
34
Pentru aceste considera\ii trimitem, din nou, la lucrarea lui
Ccile Vaissi, op. cit., [n special pp. 113-117.
23

35

Paul Goma, op. cit., p. 48.

Pentru m`surile operative care sunt [n perioada regimului


Ceau-]escu [n principal preventive, viz@nd stoparea oric`rei
tentative de contestare a regimului ]i/sau a lui Ceau]escu, a se
vedea Instruc\i-uni Nr. D 00190/1987 privind organizarea ]i
desf`]urarea acti-vit`\ii informativ-operative a organelor de
Securitate, 17 p., lucra-re, din nefericire, inaccesibil`.
Interviu cu Vlad Dr`goescu, Bucure]ti, 23 septembrie 1997.

13

Vasile Paraschiv ]i-a scris memoriile, care au fost traduse [n francez` ]i adnotate de c`tre Anne Planche, membr` a Comitetului pen-tru
Ap`rarea drepturilor Omului de la Paris. Din p`cate, ele nu au fost
publicate nici m`car [n Romnia, iat`, la 12 ani de la c`derea regimului
comunist. Pentru istoria personal` a muncitorului dizi-dent, trimitem la
C. Duplan ]i V. Giret, op. cit., passim.

14

C. Duplan ]i V. Giret, op. cit., vol. III, p. 189.

15

A se vedea Vladimir Boukovsky, Et le vent reprend ses tours,

traducere din rus` de Jacqueline Lafond ]i Ren Marichal, Paris, Ro-bert


Laffont, 1978 ]i Une nouvelle maladie mentale en URSS: lopposition, Paris,
Editions du Seuil, traducere din rus` Franois Simon, prezentare ]i note
Jean-Jacques Marie, 1971; Leonid Pliuchtch,

Dans le carnaval de lHistoire. Mmoires, Paris, Editions du Seuil,


traducere din rus` de Simon Vincent, 1977; Jaurs Medvedev, Un cas
de folie!, Paris, Julliard, 1972; A. Artemova, L. Rahr ]i M. Sla-vinsky,
Condamns la folie, Paris, Stock, 1977; Piotr Grigorenko, Mmoires,
Paris, Presses de la Renaissance, traducere din rus` de Denis
Authier ]i Pierre Grazimis, prefa\` de Pierre Daix, 1979.
16

Doina Cornea, op. cit., p. 14.


Ibidem, p. 15.

21

11

12

Ap`rut` [n 1968.

18

{n comunicarea \inut` la Sighet afirmam c` Vasile Paraschiv este de


origine rom`, urm@ndu-i, [n acest sens pe C. Duplan ]i V. Giret, care
sus\in c` [n venele sale curge s@nge \ig`nesc (op. cit., vol. I., p.
183) ]i pe Paul Goma care afirm` acela]i lucru, vorbind despre Cel pe
care-l h`ituiesc securi]tii ]i [l detest` romna]ii no]tri: fiindc` \iga-nul are
mai mult` demnitate dec@t mul\i daco-romani (Jurnal american, p. 24,
[n Alte jurnale, Editura Dacia, Cluj, 1998). {n urma unei sugestii a D-lui
Romulus Rusan l-am [ntrebat pe Dl. Paraschiv dac` informa\ia este
corect`, fapt pe care fostul dizident l-a negat. {ntruc@t ]i [ntr-un prim
articol asupra temei diziden\ei am luat aceast` informa\ie drept cert` (v.
C@teva [ntreb`ri legate de diziden\`, contestare ]i impostur`
adresate Domnului Gabriel Andreescu, [n Lumea Liber`, nr. 712, 24
mai 2002, p. 19), \in s` corectez aceast` eroare, mul\umindu-i totodat`
D-lui Rusan de a-mi fi atras aten\ia asupra ei. (n. aut. din 26 iulie
2003).

MIRCEA ST~NESCU - a absolvit Facultatea de Filozofie a


Universit`\ii Bucure]ti. Este doctor al Universit`\ii Bucure]ti cu o tez` despre reeducarea de tip Pite]ti. A lucrat
ca cercet`tor la Institutul Na\ional pentru Studiul Totalitarismului, Institutul de Cercetare a Calit`\ii Vie\ii ]i la
Consiliul Na\ional pentru Studierea Arhivelor Securit`\ ii.
Autor al volumului Organisme politice romne]ti (19481965). Documente privind institu\iile ]i practicile.

C. Duplan ]i V. Giret, op. cit., vol. III, p. 238.

47

S.P. nr. 106/2004

Document

Belu Zilber - publicist


Deschidem ast`zi rubrica Document. Vom publica aici, [n fiecare num`r, articole ap`rute [n
presa interbelic`. Sunt nume, unele dintre ele uitate, altele devenite, [n decenii, foarte cunoscute.
Cercet@nd [n ultimii ani la Biblioteca Academiei colec\ii de ziare ]i reviste, pentru cartea la care
lucrez, am avut surpriza s` g`sesc multe lucruri care ]i ast`zi intereseaz`. R`zboiul, ]i apoi regimul
comunist, au f`cut ca multe dintre aceste dezbateri ]i polemici - din care vom publica mai pu\in
dec@t am dori din lips` de spa\iu - s` nu aibe un punct final real, ci unul impus brutal de
evenimente. Ce m-a impresionat a fost [nt@i de toate nivelul la care se scria [n anii 20 - 30. V`
propun un asemenea exemplu. Am ales trei articole publicate de Belu Zilber, [n anul 1935, [n
revista social democrat`, condus` de Ion Pas, }antier. V` l`s`m pl`cerea descoperirii unui publicist
de talie, cu un stil colorat, incisiv, care [l reprezint` perfect pe autor.

STELIAN T~NASE

De la A. C. Cuza la Mihail Sebastian


Forma feti]`, pur` a schimbului capitalist, schimbul bani-bani, prilejuie]te existen\a unei institu\ii [n
aparen\` paradoxal`, bursa. Acolo se v@nd ac\iuni ]i
m`rfuri pe care nimeni nu le vede, schimbul se desparte
complect de circula\ia concret` a m`rfurilor. Oamenii se
pot [mbog`\i sau s`r`ci cump`r@nd sau v@nz@nd
simple h@rtii. Ast`zi se face avere cu ac\iuni RoyalDutch, m@ine cu Standard Oil, poim@ine cu ac\iunile
unei societ`\i africane care exist` numai pe h@rtie.
Prin transformarea tuturor valorilor spirituale [n
m`rfuri ]i ca reflex al lumii economice se na]te ]i bursa
literar`. Acolo se nasc ]i mor valori fictive sau reale ]i tot
acolo lumea poate face carier` pe socoteala unei ac\iuni
s`n`toase sau s` zac` [n mizerie literar` din pricina unei
ac\iuni necotate. A]a fiind regimul capitalist, d-l Mihail
Sebastian a f`cut brusc ]i la o v@rst` fraged` avere lite-rar`,
juc@nd ]i d-sa ca mul\i al\ii [n epoca infla\iei, ac\iuni
str`ine. Dup` cum unii au pierdut [n ac\iuni Creditul Minier
sau Jaques Maritain, c@]tig@nd cei cari ]i-au [ncercat
norocul miz@nd pe Malaxa sau Ghandi, d. Mihail
Sebastian a jucat la hausse ac\iuni Proust ]i Gide,
coment@ndu-i la manire de Proust ]i Gide. {n chipul
acesta d-sa, d. M. Sebastian, f`r` avere personal`, c`r\i rare
sau tablouri scumpe, a c`p`tat o mentalitate de parvenit.
Nu mai putea s` aib` comer\ cu vulgul care nu cuno]tea
nici pe Proust, nici pe Gide ]i nici nu citise cele 6 Femei
pe care le posedase d. Mihail Sebastian.

S.P. nr. 106/2004

48

Astfel, copil din floricele de stil, destinul d-lui


Mihail Sebastian [n cultura bucure]tean` era de la
[nceput determinat cu fatalitatea legilor astronomice.
Din pricina structurei d-sale de parvenit, confund@nd
na\iunea rom@neasc` cu na\ionalismul rom@nesc, dsa ]i-a jucat tot capitalul literar [n ac\iunile acestuia. Or,
na\ionalismul rom@nesc, ca orice na\ionalism, este prin
defini\ie xenofob ]i antisemit ]i d. Mihail Sebas-tian pre
nume Iosif Hechter, nearian. Deci Mihail Sebastian nu
putea fi acceptat [n s@nul lui. }i cum pe de alt` parte,
[napoi [n calicime nu voia s` se [ntoarc` fiindc` [ntreaga
calicime, cea rom@neasc` ca ]i cea evreiasc`, este de
o potriv` de ignar`, inestetic` ]i violent`, d-sa nu mai
avea de c@t o singur` e]ire, feti]ul. Incapabil s` tr`iasc`
via\a celor mul\i ]i res-pins de cei pu\ini, abulia d-lui
Mihail Sebastian avea nevoe de o for\` supranatural`
care s`-l apere ]i de groaza zilei de m@ine ]i de aceea
a destinului. {n chi-pul acesta soarta material` ]i
spiritual` a d-lui M. S. a ajuns indisolubil legat` de aceea
a d-lui Nae Ionescu. Profesorul nu putea gre]i. Nici
atunci c@nd a fost sin-dicalist revolu\ionar ]i ortodox ]i
nici c@nd opera cu structuri ]i metafizic` [ntre coteriile
oligarhiei rom@-ne]ti. Tot a]a, profesorul a (r`mas idolul
d-lui Mihail Sebastian ]i atunci c@nd a trecut cu arme ]i
bagaje [n saloanele d-lui General Cantacuzino ]i ale
G`rzii de Fer... Probabil fiindc` era un om capabil de
dragoste.

Document

Este drept c` dragostea d-sale pentru evrei sem`na cu


aceia a lui Richard decapit@nd pe Enric fiindc` voia s`-i
evite chinurile pe acest p`m@nt. Era totu] dragoste ]i
Mihail Sebastian suflet pl`p@nd ]i receptiv...

De aici [ncolo [ncepe marea dram` ]i romanul


d-lui Sebastian. C`ci antisemitismul este un lucru
[ngrozitor de concret. }i dac` revolu\ia na\ional` ar
putea face excep\ie pentru Max Auschnit, sau Mihail
Sebastian, este sigur c` ea va fi f`r` cru\are pentru
to\i Iosif Hechterii. To be or not to be? Revolt`? Nu e
bun` la nimic. Nu sluje]te la nimic. Iosif Hechter este
singur ]i are groaz` de violen\a organizat`. C`ci
nimeni nu poate [nceta de a fi ce este. El se poate
r`zvr`ti [mpotriva inesteticului, dar nu ]i [mpotriva
mizeriei. Dac` exist` [n Asia, ea poate fi cel mult
obiect de discu\ie cu filozofi indieni, dar [n Rom@nia
la ce poate servi? {napoi nu mai vrea ]i feti]ul a murit
beat de emo\ie [n bra\ele hitlerismului rom@nesc.
Tra-gedia lui Iosif Hechter era f`r` e]ire. Nu [ns` ]i a
lui Mihail Sebastian. C`ci el a [nva\at dela Proust ]i
Gide s` scrie romane [n stilul lui Paul Morand sau
Claude Anet. Atunci c@nd Iosif Hechter nu se poate
ap`ra, cunoscutul critic ]i romancier Mihail Sebastian
va salva sufletul lui Iosif Hechter.

De aici romanul De dou` mii de ani


dintre cari 990 tr`i\i de evrei [n mizeria
ghetoului ]i 10 de d. M. Sebastian la s@nul
Profesorului al`turi de Romulus ]i Remus, cu o
prefa\` de d. Nae Ionescu ]i o poz` de Margareta
Sterian.
Bine, ve\i spune, [n\elegem de ce a scris Mihail
Sebastian ]i de ce a f`cut Margareta Sterian o poz`.
Unul a vrut s` se m@ntuiasc` ]i cealalt` s` fac` coperta
atractiv`. Dar ce caut` prefa\a d-lui Nae Ionescu? Faptul sar putea explica prin angajamentul prefa\atorului
fa\` de autor ]i a autorului fa\` de editor. Cred [ns` c`
lucrurile \in mai cur@nd de esen\a amorului care, precum ]ti\i, este orb. }i lui Mihail Sebastian, [n marea lui
pasiune, nu-i venea s@ cread` c` profesorul este chiar
antisemit. A fost cam ceea ce numea Edgar Poe, spiritul
de perversitate. Te arunci sub ro\ile trenului pentru c`
stai la barier`, [n pr`pastie fiindc` e]ti pe culme, sau
m`rturise]ti o crim` pentruc` nu te ]tie nimeni. P`catul
originar al d-lui Sebastian, renegarea calicimei, l-a
[mpins la crim`. Cu lege de fer, trebuia s` ]i-o isp`]easc`.
}i ispa]irea a fost romanul d-sale ]i prefa\a d-lui Nae
Ionescu. {n adev`r, romanul lui Mihail Sebastian are o
ideie central`. Antisemitismul este independent de timp ]
i spa\iu. A existat ]i va exista [ntotdeauna fiindc` acesta-i
destinul evreilor, s` sufere. C`ci: esen\a antisemitismului nu este nici de ordine religioas`, nici de
ordine politic`, nici de ordine economic`... Exist` o
obliga\ie metafizic` a evreului de a fi detestat. Asta este
func\ia lui [n lume (pag. 332).

Acela] lucru [l spune mai plastic d. Nae


Ionescu [n prefa\`, preciz@nd [ns` ]i r`spunderile:
Dac` drama judaic` ar putea fi dezlegat` [ntrun
fel oarecare ea ar fi un fenomen de rela\ie; conflictul
sar ivi dintro defectuoasa luare de contact [ntre evrei ]i
ceilal\i oameni - contact care ar putea fi amendat,
ajustat. Cum [ns` conflictul acesta e perma-nent,
indiferent de timp ]i loc, sau mai exact, dac` conflictul
acesta e permanent - a]a cum constat` ]i eroul nostru ]i
cum o cred ]i eu - atunci trebue s` con-chidem cu
necesitate c` principiile conflictului sunt [n evreu. }i de
vreme ce evreul este vinovat de tot ce-i se [nt@mpl`, tot
cu necesitate urmeaz` ]i sanc\iunile. Acestea le decide
[ns` d. Mihail Sebastian ]i nu d. Nae Ionescu care poate
s` mai aib` nevoe [n via\` de A. L. Zissu sau Felix
Wieder.
Cel mai bine ar fi desigur, spune d. M. S. dac` am
putea fi extermina\i (pag. 332). Cum [ns` aceast` solu\ie i
se pare prea simplist`, prefer` un aranjament personal
(pag. 332) fiindc` Colectiv nu exist` de c@t o singur` cale:
a]teptarea, supunerea la soart` (pag. 332).

A]a dar, [n substan\` d. Mihail Sebastian ar


dori un aranjament personal cu na\ionalismul rom@nesc care s`-i permit` s` fac` de gard` la postul num`rul 3, dela adjutantur`, (pag. 347) p@n` acum
interzis evreilor ]i mai cu seam` s` i se permit` s`
strige din tot pieptul tot vocabularul rum@nesc cu
\ar`, patrie ]i eroi (pag. 346) asa cum au voe d-nii A.
C. Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, Marin }tef`-nescu
]i chiar d. Nae Ionescu. {n plus ar vrea s`-i se permit`
denumirea de Iosif Hechter Deladun`re, dup` cum
al\ii se numesc Ionescu-Tramvai, Trancu-Ia]i sau
Barbu Delavrancea. Dar s` l`s`m la o parte aranjamentele personale ale d-lui M. S. fiindc` romanul dsale este un document al vremurilor noastre, menit
s` [nlocuiasc` literatura anemiat` a Ligii Ap`r`rii Na\ionale Cre]tine ]i a G`rzii de Fer, d@nd argumente
sub\iri hitlerismului rom@nesc.
Exist` deci o ireductibilitate definitiv` [ntre
evreu ]i neevreu. Prob` gazetarii ]i litera\ii dela Corso,
pe care d. Mihail Sebastian [i costumeaz` [n arhitec\i
dup` ce i-a pus s` se joace prelung cu plas-tilin`, ca
amintire a unei copil`rii singuratice probabil, fiindc` altfel
nu vedem ce caut` plastilina la }coala de Arhitectur`.
Apoi spre marea mirare a lectorului ]i chiar a autorului, ca [ntrun bun roman toate ac\iu-nile se petrec spre
surprinderea autorului! - [ntreaga band` de arhitec\i se
deplaseaz` [n regiunea petrolifer` unde construesc
(fenomen unic [n istoria exploat`rilor petrolifere din
lume) un sat model din care nu lipsesc dec@t Venus
din Millo ]i ni]ele dela San Michele. ({n treac`t fie zis [n
arhitectura d-lui M. S. o rafin`rie se construe]te cu mult`
trud`, birourile u]or ]i vilele,

49

S.P. nr. 106/2004

Document

problem` [nc` nerezolvat` [n arhitectur`, sunt chiar o


juc`rie [n m@na experimental` a lui Iosif Hechter!).
Profit@nd de ocazie, arhitec\ii tr`esc [n caban`, ]ti\i a]a
cum tr`e]te d. M. S. vara la Pe]tera Ialomicioarei c@nd
compune romanele d-sale de oarece via\a de ca-ban`
a arhitec\ilor nu exist` dec@t [n imagina\ia habituel` a
d-lui M. S. cum ar spune eventual d-sa. }i tot acest
deranj numai ca s` se poat` descoperi ceia ce [n
jargonul d-lui N. I. pe care-l vorbesc arhitec\ii, se
cheam` punctul de vedere al prunilor. F`c@nd oficiul
de dic\ionar Nae-rom@n, aducem la cuno]tin\` c` este
vorba de ridicarea \`ranilor, atunci c@nd eco-nomia
capitalist` sparge economia natural` ]i nu este un
fenomen specific rum@nesc ci universal.

Astfel se dovede]te c` tot ce-i rum@n, tr`e]te


organic, concret. Apoi aceia]i arhitec\i, sunt
prezenta\i dup` luarea pilulelor Pink, adic` [nt@lnirea
cu ireductibilul metafizic, adic` evreii. Ace]tia caut`
totul, victoria, absolutul, abstractul. Or, [ntre
abstract ]i concret fiind antinomie, rum@nii devin
antisemi\i, c`ci dup` cum a\i aflat, r`zboaele au loc
pentruc` unii sunt kantieni ]i al\ii bergsonieni, iar [n
antichitate oamenii se m`cel`reau din pricina luptei
[ntre elevii lui Heraclit ]i ai lui Zenon. De altfel, chiar ]i
d. Nae Ionescu a spus c` d-lui ori unde se desbate o
lupt` [ntre un fapt de via\` ]i o abstrac\ie, este de
partea vie\ii [mpotriva abstrac\iei. {ntre timp (ce nu
face omul pentru nevoile cauzei!) d. M. S. mut` la
Paris to\i arhitec\ii ]i o parte din evrei. }i aceasta numai ca s` [nt@lneasc` un francez antisemit din cauza
animomiei [ntre vis ]i luciditate. Vede\i, toate argumente pentru oameni sub\iri.
Odat` aceste voiajuri terminate, d. M. S. [ncheie
romanul constat@nd c` a demonstrat ireductibilitatea
evreu-neevreu si dup` ce strig` evrica! moare de
durere afl@nd ca to\i huliganii sunt antisemi\i. Pardon,
[nainte de moarte - c`ci spre marea d-sale disperare
mai tr`e]te [nc` construe]te o cas` pentru soare, nu
pentru oameni ca ceilal\i vulgari arhitec\i. Acestea [n
ordine literar` unde [n loc de via\` d. M. S. cons-true]te
mon]tri arhitectonici*. Din punct de vedere logic,
demonstra\ia se face pe principiul distinc\iei at@t de
iubit de sofi]tii scolasticei ]i [ndr`git de d. Nae Ionescu [n
cursul D-sale de Logic`.
Ast`zi cauze politice, ori cauze economice,
alalt`eri religioase - toate sunt prea multe ]i prea
particulare, ca s` explice un fapt de o asemenea generalitate istoric` (pag. 331). Deci antisemitismul este
pur ]i simplu de ordine metafizic`. Ce ar spune [ns` d.
M. S. dac` am aplica, de exemplu, acela] ra\iona-ment
[n domeniul medicinei? Fiindc` p@n` ast`zi sau dat
multiple explica\ii asupra originei cancerului, fenomen
permanent ]i general, ar trebui s` tragem

S.P. nr. 106/2004

50

concluzia c` avem de a face cu un fenomen de esen\`


metafizic`. Tot a]a se poate demonstra, ]i se demonstreaz` zilnic de toat` reac\iunea clerical`, c` exploatarea omului de c`tre om, r`zboiul, capitalul, prostia ]i
chiar domnul Mihail Sebastian sunt de origin`
metafizic`, deci supraistorice ]i prin urmare eterne.

D. Nae lonescu, mai experimentat [n ale distinc\iilor si imponderabilelor de pe vremea c@nd


avea anumite chestii de rezolvat, ]i mul\umit [n
fine c` sa g`sit un autor care s` expue punctul de
vedere al G`rzii de Fer [n chestia evreiasc`, se
gr`be]te s`-i precizeze argumenta\ia silabist`. D-sa
determin`
mai
[nt@i
condi\iile
[n
care
antisemitismul devine un fe-nomen de mass`:
1) C@nd (evreii) constititue o grup` fundamental
deosebit` de massele [n mijlocul c`rora tr`esc;
2) C@nd deosebirile acestea devenite con]tiente ]i
[n\elese ca tot at@tea motive de superioritate asupra
neamurilor dinprejur, au ca urmare un proces voit de
seccesiune care duce la izolarea numitei grupe chiar
[n l`untrul societ`\ii respective:
3) C@nd de pe urma acestei izol`ri, via\a
[n`untrul grupului ia anume forme esoterice,
pline de mister pentru cei din afar`;
4) C@nd (evreii) reprezint` o primejdie permanent`
pentru ordinea celor din afar`, pentru structura spiritual`,
politic`, social` sau economic` a a]ez`rii lor.

Bine, s` admitem aceste premize, luate din W.


Sombart ]i colorate antisemit pentru uzul beo\ienilor
dela Dun`re. Dar unde a v`zut d. Nae Ionescu realizate aceste condi\ii [n cursul secolului al XX-lea ]i
mai ales dela r`zboi [ncoace ? Exista un col\ de p`m@nt unde evreii s` constitue o grup` fundamental
deosebit`, un grup izolat?
Da, este adev`rat c` evreii au [mplinit de-alun-gul
veacurilor o func\ie social` precis`, comer\ul, ]i de aceia
au tr`it p@n` [n secolul al XIX-lea ca o cast` [nchis`,
monopoliz@nd [n decursul evului mediu negustoria.
Atunci, realizau condi\iile puse de d. Nae Ionescu.
Deaceia pretutindeni au avut de suportat toate
izbucnirile claselor sociale, [n porii c`rora tr`iau ca zeii
[n lumile lui Epicur. Mai cu seam` [n perioada dela
1300 p@n` la R`zboiul mului, toate ororile acumul`rii
primitive a capitalului, sau r`sfr@nt asupra evreilor.
Casta l`sat` mo]tenire de antichitate, trebuia expulzat`
sau nimicit` pentru ca s` predea monopolul de cast`. }i
aceasta sa [nt@mplat efectiv din secolul al XVII-lea
p@n` [n secolul al XIX. Mono-polul comer\ului a trecut
[n m@inile burgheziilor na\io-nale [n care sa dizolvat ]i
casta. Astfel, evreii deveni\i din popor nomad, popor de
negustori din pricina a]e-z`rii lor geografice ]i a func\iei
[mplinite [n cadrul lumii vechi apoi anchiloza\i [n cast`
p@n` [n vremea

Document

capitalismului, dispar ca grup` fundamental deosebit` ]i izolat` odat` cu regimul capitalist [n Sud-Estul
Europei unde procesul de p`trundere a capita-lismului a
fost [nt@rziat, evreii au preluat asupra lor ]i func\ia
veche ]i ura. De [ndat` [ns` ce burgheziile na\ionale vor
fi complect st`p@ne pe situa\ie, anti-se-mitismul va
dispare ]i aici ca ]i [n Occident. Poate c` va pieri chiar
[nainte, odat` cu dispari\ia regimului capitalist ]i deci ]i a
capitalului comercial. Pe de alt` parte, tradi\ia
antisemit`, ast`zi [nc` eficace, nu va dura p@n` la
sf@r]itul veacului, dup` cum cel de al treilea Reich nu
va dura nici 1000 ]i nici 500 ani.
Toate acestea le ]tie d. Nae Ionescu prea bine,
c`ci altfel nu ar fi g`sit cele 4 condi\ii necesare, cari nu
se aplic` dec@t la dou` neamuri : evreii ]i armenii. Dar
d-sa trebue s` demonstreze c` antisemitismul va dura
p@n` la sfar]itul veacului. C`ci, altfel, ce mai r`m@ne
din hitlerismul rom@nesc ]i soarta d-sale poli-tic`? De
aceia, d-sa g`se]te de cuviin\` s` fac` [ntoc-mai ca ]i
prietenul d-sale Mihail Sebastian, o disfunc\ie.

[n mod experimental existen\a unei caste, pentru cer nu


dispunem de nici un mijloc de cercetare. Poate c`
Mircea Eliade, documentat [n limbi necunoscute, so
descopere. Noi ce]tilal\i, muritori de r@nd, ne mul\umim
cu ce se poate g`si pe acest vulgar p`m@nt.
Dar, la urma urmei nici punctul de vedere
religios, nu prea vedem la ce i-ar putea folosi d-lui Nae
Ionescu. {n adev`r, casta evreiasc` sa format prin
izolarea negustorilor evrei ]i sa organizat gra\ie religiei
care sa adaptat func\iei sociale a evreilor. Judaismul ca
religie, [ns`, nu sa conturat dec@t foarte t@rziu, de
abia dup` exilul negustorilor evrei [n Babilon, devenind
nu o religie ca toate celelalte, ci o constitu\ie, o lege.
Gra\ie ei, negustorul evreu ]tie ce e permis ]i ce este
interzis. De aceia nota ei dominant` este ra\ionalismul ]i
nu are mistere ca cre]tinismul de exemplu. Ea se
suprapune intereselor de cast` [ntocmai ca haina pe
trupul omului. Ea organizeaz` casta ]i o des`v@r]e]te,
dar nu o creiaz`. De aici ]i rigiditatea ei ]i atacurile
[mpotriva ei c@nd se atac` monopolul castei.

Av@nd nevoe s` demonstreze eternitatea antisemitismului pentru a sf@r]i odat` pentru totdeauna cu evreii,
d. Nae Ionescu, huligan cu lecturi filozofice, pro-cedeaz`
exact ca acum 300 ani, (vreme pe care o re-gret` tot at@t
de mult c@t ]i M. Sebastian) judec@nd astfel. De vreme
ce antisemitismul a existat [ntotdeauna schimb@ndu-]i
numai forma de exprimare, orice expli-ca\ie istoric`
p`r@ndui-se insuficient`, apoi cauzele tre-bue s` fie
supraistorice. De aceia d-sa se urc` brusc [n cer ]i spune:
Evreii sunt poporul ales. Messia a venit sub chipul lui Isus.
Noi cre]tinii l-am recunoscut, evreii ba. Or, evreii tr`esc [n
mijlocul popoarelor cre]tine. Deci antinomie ireductibil`
[ntre evrei ]i cre]tini. }i dup` ce, [ntocmai ca hingherii cari
opereaz` mai [nt@i prin persuasiune, l-a convins pe Iosif
Hechter c` evreii trebue s` sufere, d. Nae Ionescu gr`e]te
profetic:

Forma religioas` a antisemitismului, form` pe


care d. N. I. vrea so re[nvie ast`zi, este deci un
aspect al fr`m@nt`rilor sociale dintr-o vreme de mult
apus` ]i [n tot cazul perfect determinat` [n timp ]i
spa\iu. Nici judaismul ]i nici cre]tinismul ]i nici
opozi\ia lor nu au nimic metafizic, nimic supraistoric.

Iosif Hechter tu e]ti bolnav. Tu e]ti substan\ialmente bolnav pentruc` nu po\i dec@t s` suferi...
Sufe-rim ]i noi cre]tinii. Dar pentru noi e o e]ire,
pentruc` noi ne putem m@ntui. }tiu, tu n`d`jdue]ti;
n`d`jdue]ti c` va veni odat`. cel a]teptat, Messia pe
Calul Alb, ]i atunci vei st`p@ni p`m@ntul...
Eu [ns` nu pot face nimic pentru tine. Pentruc` eu
]tiu c` Messia acela nu va veni. Messia a venit, Iosif
Hechter - ]i tu nu l-ai cunoscut. At@ta \i se cerea [n
schimbul tuturor bun`t`\ilor pe care Dumnezeu le-a avut
pentru tine: s` veghezi. }i nu ai veghiat. Sau nu ai v`zut
- pentruc` orgoliul \i-a pus solzi la ochi - Iosif Hechter, tu
nu sim\i c` te cuprinde frigul ]i [ntunericul?
Sistemul este clar. Pentru a sc`pa de faptul brutal c`
grupul determinat, de d-sa [n cele patru puncte, nu mai
exist` pe p`m@nt, [i ia haina religioas`, o sfinte]te, ]i o urc`
[n cer. C`ci dac` pe p`m@nt se poate constata

51

De altfel d. Nae Ionescu are ]i argumente


p`m@nte]ti pentru teza d-sale. }i [nc` nu argumente
obi]nuite! Este adev`rat c` necazurile ]i suferin\ele
evreilor sunt mai ad@nci ]i mai frecvente [n acele timpuri [n care popoarele odihnesc [ntrun cre]tinism mai
autentic. Desigur. Astfel hitlerismul, singura revo-lu\ie
european` dup` p`rerea d-lui Nae Ionescu, con-firm` [n
[ntregime acest diagnostic arest@nd ]i schin-giuind la
olalt` catolici, protestan\i, evrei, comuni]ti ]i socialdemocra\i! {n realitate perioadele de antise-mitism nu
sunt acelea [n care popoarele odihnesc [ntrun
cre]tinism mai autentic, ci dup` cum spune [n alt` parte ]
i d. Nae Ionescu, far` fric` de contradic\ie, [n perioadele
de criz` economic` c@nd evreii [ntin]i pe o suprafata
social` mare de frecare, sunt supu]i tuturor presiunilor
rezultate din ciocnirea violent` a claselor sociale [n
mijlocul c`rora tr`esc. Astfel la noi, [n ultimii 50 ani,
antisemitismul ca fenomen de mass` coincide regulat
cu epocile de depresiune economic`, c@nd liberalii sunt
totdeauna [n opozi\ie ]i utilizeaz` predispozi\iilor
masselor ca diversiune, ]i nu exist` [n perioadele de
conjunctur` favorabil` c@nd liberalii sunt la putere,
conservatorii ([nainte de r`z-boi) ]i na\ional-\`r`ni]tii (dup`
r`zboi) fiind [n opo-zi\ie. Dar ce le pas` d-lor M. S. ]i N. I.
de datele sta-tistice, d-lor cari nu sunt oameni ai
contigen\elor! }i [n definitiv pentru moment, Hitler este
mai interesant

S.P. nr. 106/2004

Document

dec@t nu ]tiu care A. L. Zissu sau Iosif Hechter, c`ci


dac`-i vorba de cas`, apoi d-sa ]i-o cl`de]te la Balcic sau
la Bucure]ti, ]i nu la Snagov ]i nu pentru soare! ci
pentru Domnia Sa personal, ]i f`r` s` fac` apel la
cuno]tin\ele arhitectonice ale d-lui Mihail Sebastian sau,
ca alt`dat`, la gologanii lui Felix Wieder. }i dac` d-vstr`
sau Iosif Hechter ve\i spune c` nu prea este frumos ce
face profesorul, d-sa va va r`spunde dup` cunoscuta
re\eta moral` : Ei ]i? care epateaz` at@ta pe Mihail
Sebastian. Astfel antinomia evreu-cre]tin, nu poate fi
dec@t un fenomen accesoriu, masc@nd anta-gonisme
de clas` [ntre evrei purt`tori ai unei func\ii: comer\ul, ]i
cre]tinii, sclavi servi ]i \`rani, sau o lupt` de concuren\`
[n cadrul aceleia]i clase st`p@nitoare.
Rezum@nd deci, d. Mihail Sebastian ]i-a dat
seama c` exist` o cauz` de esen\a metafizic` a antisemitismului, [ns` nu a putut determina anume care
era. D. Nae Ionescu, mai abil, mai [n\elept ]i mai cult, a
g`sit-o. A fost deci o perfect` diviziune a muncii. Iat` [ns`
c`, intervine, gra\ie existen\ei metafizico-politice a d-lui
Nae Ionescu, ]i un al treilea autor care ar putea foarte
bine s` acuze solidar pe d-nii Nae Ionescu ]i Sebastian
de plagiat. Este vorba de d. A. C. Cuza, sincerul huligan
dela Ia]i. {n adevar, este perfect just c` d. Nae Ionescu
a deplasat problema [n cer ca nimeni de pe p`m@nt s`
no mai poat` descurca. Prob` discu\iile cari au [nceput
[ntre diferitele nuan\e de hitleri]ti fini. Dar pe l@ng`
aceasta, ascensiunea d-lui Nae lonescu [n cer, mai era
destinat` s` fac` pe plac noului d-sale C`pitan, d.
Corneliu Zelea Codreanu religios p@n` la a-l obliga pe
d. Nae Ionescu s` spue rug`ciuni de c@te ori ia masa [n
compania distin]ilor intelectuali ]i eroi Cotig` ]i Totu. Or,
d. Corneliu Zelea Codreanu ]i-a facut ucenicia de
huligan la }coa-la d-lui A. C. Cuza, care la r@ndul s`u a
l`murit de mult pricina antisemitismului.

Jidanii l-au ucis pe Christos. Jidanii sunt


v@ndu\i Diavolului. {ntre Jidani ]i cre]tini nu pot
exista leg`turi. Jidanii sunt du]manii neamurilor
cre]tine. Jidanii beau s@ngele copiilor cre]tini.
Jidanii trebuesc distru]i prin foc ]i sabie... (citate
la [nt@mplare din articolele d-lui A. C. Cuza).
Vede\i, aici se [nlocue]te numai cuv@ntul evrei
prin jidani ]i [n plus se adaog` ]i omorul ritual [n
care probabil d-nii Mihail Sebastian ]i Nae Ionescu
nu cred [nc`. Deci diferen\` aproape imperceptibil`.
Cu acestea avem [nceputul, sf@r]itul ]i con\inutul operii d-lor Mihail Sebastian ]i Nae Ionescu. D-l A. C.
Cuza a f`cut doctrin` antisemit`; Corneliu Zelea
Codreanu a preluat-o practic [mpreun` cu gra\iile O.Pului, iar d. Nae Ionescu a spiritualizat-o, i-a acor-dat
suprafa\` filozofic` ]i i-a inspirat veleit`\i de
guvern`m@nt. {n fine, prin pogor`m@nt, cum spune

S.P. nr. 106/2004

52

alt distins huligan, a ajuns [n romanul d-lui M. S.


Acesta este drumul parcurs de g@ndurile d-lui
A. C. Cuza pentru ca s` ajung` la d. Mihail Sebastian.
De altfel cazul Mihail Sebastian nu este unic. Mul\i
intelectuali evrei e]i\i din mica burghezie simt la fel [ns`
nu au sinceritatea lui M. S. ca s` a]eze pe h@rtie ceia
ce g@ndesc. Dac` [n vremuri normale ace]tia se ]tiu
ap`ra\i de poli\ie, [n perioada fascismului c@nd aparatul
de stat preg`te]te hitlerismul [n numele inte-reselor
generale ale burgheziei, salvarea lor nu este dec@t [n
lamentarea lui Mihail Sebastian [mbr`cat cu ideologia
celui mai autentic antisemitism. Aparent un paradox ]i
totu], din punct de vedere dialectic, un adev`r: mica
burghezie evreiasc` luminat` se ap`r` cu armele anti
semi\ilor! Este desigur un destin tragi-comic, [ns` nu
este destinul lui Ahasverus. Mul\i din-tre cei cari mor pe
baricade, zac [n [nchisori sau cl`desc pe pam@ntul
aspru al Rusiei, sunt tot evrei. {ntre ace]tia ]i Iosif
Hechter este [ns` o pr`pastie: destinul claselor. }i [nc@
ceva: mai mult` demnitate, mai mult curaj ]i mai mult
idealism!

*
*

Iosif Hechter, tu e]ti bolnav. Tu e]ti substan\ialmente bolnav pentru c` e]ti un parvenit. {n 350 pagini
de 32 ori (am num`rat!) repe\i groaza ]i marea ta
ru]ine de a fi evreu. Ca un fir ro]u, trece dea-lungul
c`r\ii infamia originei tale. }i tu n`d`jdue]ti c` va veni
odat` cel a]teptat, Messia pe Calul alb. El a venit dar
nu pentru tine, ci pentru d. Nae Ionescu, G. Racoveanu, Totu, Cotig`, Polihroniade, Stelescu ]i alte
spirite elevate cari au recunoscut pe Messia. Da,
da, Iosif Hechter tu e]ti bolnav, substan\ialmente
bolnav ]i d. Nae Ionescu nu mai poate face nimic
pentru tine. Cuv@ntul a disp`rut ]i, cu d@nsul, ]i
subven\iile ]i leafa. Iosif Hechter, tu e]ti un huligan!
Tu ai renegat calicimea care te-a crescut ]i salvarea
nu este nic`eri, nici chiar dac` Profesorul te-ar numi
c`pitan [n ghettou.Tu nai m@ntuire cu toate c` ai
veghiat ]i nu ai solzi la ochi ]i nici orgolios nu e]ti. Ce
vin` ai tu dac` Corneliu Zelea Codreanu nu a vrut s`
te primeasc`? Iosif Hechter, tu sim\i oare cum te
cuprinde [ntunericul ]i-\i plesne]te obrazul de ru]ine?
*) Tot [n ordine literar`, este interesant de remarcat ce mult a
[nv`\at d. Mihail Sebastian de la Paul Morand ]i Claude Anet,
ade-v`ra\ii D-sale mai]tri. Astfel d. M. S. vede pe comuni]ti cam
[n acela] fel cum [n\elege Paul Morand celebrul ame slave,
plin de vodc` ]i melancolie. A]a de exemplu eroul d-sale,
comunistul S. T. H., jum`tate bonjurist, jum`tate aventurier, [n
loc de vodc` cump`r` c`m`]i de m`tase ]i knickerbokeri, iar
melancolia a schimbato cu absolutul c`ci a]a st` bine [ntre
metafizicienii chic de pe cheiul D@mbovi\ei, pentru cari
prototipul revolu\io-narului este d. Jean Teha].

Document

Profetul ]i Subprofetul
{l numesc a]a din motive administrative. Unul
gospod`re]te [ntreg infinitul tinerei genera\ii pe c@nd
cel`lalt numai c@teva districte. }i dac` pe primul [l cheam`
Mircea Eliade iar pe al doilea Petru Comar-nescu, apoi
este mult prea probabil c` faptul se da-tore]te unui capriciu
al ofi\erului St`rii Civile. C`ci am@ndoi sunt pl`m`di\i din
aceea] past` sufleteasc` ]i r`spund la acelea]i chem`ri.
Oameni de impresie, cu bogate ]i necontrolate lecturi
exotice, am@ndoi []i justific` incapacitatea critic` ]i
sl`biciunile intelec-tuale, teoretiz@nd [ntrun jargon special
concepte
inin-teligibile.
Acestea
c@nd
practica
Erlebnisse; c@nd au tr`iri, am@ndoi se [nt@lnesc pe
p@m@ntul Moldo-Va-lahiei [n st`p@nirea aceleia]i
ideologii reac\ionare, pre-cum prefectul cu subprefectul
c@nd fac ordine pe mo]ia str`mo]easc`. Problem` de
cantitate ]i nu de calitate.

De unde ]i cele dou` nume. {n mod obi]nuit


d-nii Mircea Eliade ]i Comarnescu iau contact cu
p`-m@ntul, zilnic prin gazete, m`car odat` pe s`pt`m@n` prin 2-3 articole de revist` ]i prin nu mai
pu\in de dou` c`r\i asupra amorului sau realit`\ilor
ulti-me pe an. Astfel, prin massa articolelor
aruncate pe pia\`, n`v`lirea d-lor [n publicistica
rom@neasc` a luat [nf`\i]area unui fenomen
elementar. A]a se explic` de ce au distrus tot ce lea stat [n cale, chiar ]i limba rom@neasc` ]i pe d.
Nicolae Iorga. Au avut ceva de spus ]i au spus
fiecare dup` numele pe care-l poart`.
Au comun [n afar` de temperament ]i vocabular:

1) Teoria genera\iilor.
2) Teoria omului binevoitor de
bine. Difer` prin:
1) {nf`\i]are.
2) Talent.
{n fine se mai deosebesc dup` meridianul pe
care au c`p`tat darul profe\iei. Unul [n India, cel`lalt
[n America. }i se mai aseam`n` prin ceea ce se ascunde [nd`r`tul omului binevoitor de bine: frenezia ]i
delirul hitlerist. Totu], pentruc` cinstea cu care []i
exprim` cercet`rile ]i voiajurile lor spre realit`\ile
ultime difer` ]i ea, vom analiza pe fiecare [n parte.
A]a dar, sus\in c` d. Mircea Eliade este un fas-cist
care se ignor` ]i un xenofob cu prejudec`\i filo-semite. Iat`
dece. Prima impresie am avut-o c@nd d-sa, re[ntors din
India, dup` ce a asistat la marea tragedie a popoarelor
coloniale revoltate [mpotriva imperia-lismului, nu a g`sit alt
mijloc de a ]i exprima omenia dec@t ar`t@ndu-ne cum a
tratat d-sa amor cu Maytrei

53

fiica inginerului Marandra Sen. Atunci c@nd Andre


Malraux, re[ntors din mijlocul aceleia]i drame, a scris La
Condition Humaine, d. Mircea Eliade se afirma urma] al lui
Pierre Loti! Apoi, c@teva afinit`\i inte-lectuale extrem de
curioase. Astfel d. M. E: a fost con-siderat, ]i cu bun`
dreptate, singurul rom@n care a reu-]it s` preia prin
coresponden\` reprezentan\a exclusiv` pentru Rom@nia a
filozofului fascist [n via\` Giovanni Papini precum ]i aceea,
post-mortem, a lui Friederich Nietzsche. Ace]tia sunt
mae]trii d-sale, locuind str`-in`tatea. Dela d@n]ii a luat d-l
Mircea Eliade un anu-mit vocabular, despre virilitate,
eroism, om. Or, hitleri]tii consider` pe Nietzsche ca
profetul lor dup` cum Giovanni Papini este premerg`torul
urle-tului fascist. Tot a]a, este bizar cum d. Mircea Eliade
av@nd de ales [n ]coala italian` a lui Benedetto Croce,
simpatiile d-sale au mers nu c`tre Benedetto Croce care
este anti-fascist; ci spre elevul acestuia, Giovanni Gentile
filozoful oficial al lui Mussolini. {n fine, [n Rom@nia acest
om dinamic, [n ve]nica perpeleala dup` ceva nou, ]i-a ales
ca ]i restul genera\iei, un idol static dar... gardist. Este
profesorul Nae Ionescu. Pe urm`, [nc` un fapt, [n aparen\`
lipsit de interes ]i totu] sem-nificativ pentru ce bate [n acest
suflet chinuit de [ndo-eli ]i revolte. De c@te ori are de
scris ceva [n care st@nga sau dreapta, Mussolini sau
Lenin, trebuesc pu]i la punct [n numele omeniei, d.
Mircea Eliade [ntre-buin\eaz` cu precizie matematic` numai
adjective afir-mative [mpotriva dreptei ]i [ntotdeauna
superlative con-tra st@ngei. Este parc` ceva care trece
dincolo de preju-dec`\ile d-sale umanitariste, cu tot efortul
f`cut de a-]i drapa simpatiile ]i antipatiile [ntrun vocabular
special.

Dar, mai presus de toate, d-l Mircea Eliade este


un na\ionalist. Dup` parerea d-sale, un na\ionalist plin
de dragoste ]i pentru alte neamuri, dup` a noastr` umil`
parere, un na\ionalist ca oricare altul, plin de ur` pentru
tot ce nu-i rom@n. Astfel, convins c` des-tinul d-sale, ca
al ori]ic`rui intelectual, este s` mu]te din infinit
(Criterion No. 2), d-sa a [nceput prin a mu]ca din
comuni]ti, ]i anume f`c@nd o dela\iune: ...studen\ii
rom@ni dela Geneva sunt comuni]ti... De ce se mai
numesc studen\i rom@ni ]i de ce continu` s` aib` o
societate a lor? De ce, de pild`, au ajutat cu banii
societ`\ii (100 fr. elve\ieni) pe un comunist ex-pulzat din
Fran\a? Banii ace]tia erau meni\i studen\ilor rom@ni, nu
oric`rui erou al Interna\ionalei. C`ci eroii ace]tia, slav`
Domnului, au fonduri berechet ]i destule societ`\i ca s`-i
fac` sc`pa\i.

S.P. nr. 106/2004

Document

Apolitic, d. Mircea Eliade [n\elege s` fac` limpede diferen\a [ntre rom@n ]i comunist, [ntocmai ca
Universul, Ap`rarea Na\ional`1 sau |ara Noastr`.
(De altfel, cele de mai sus au fost publicate [n
Cuv@ntul). Acest ira\ionalist umanitarist ]tie s` judece
foarte ra\ional, adic` [n sistemul de logic` al
Universului atunci c@nd banii statului nu merg [n
buzunarul bursierilor mistici. De ce, de o pild`, nu sa
revoltat d. Mircea Eliade c@nd sa f`cut rost de burs`
pentra demen\a hitlerist` a lui Emil Cioran sau pentru
na\ional-socialistul Anton Golopen\ia, ]i a explodat ca o
granat` c@nd un om izgonit din Fran\a a fost aju-tat de
camarazii s`i? Nu exist` trei solu\ii. Ori ome-nia d-lui
Mircea Eliade este altceva dec@t [n\elegem noi cei
obi]nui\i cu vocabularul curent, ori infinita d-sale omenie
se m`rgine]te la \arcurile unui sub]ef de birou.
Domnul Mircea Eliade are [ns` dou` mari prejudec`\i de c@nd sa [ntors din India: a) o mare pasiune
pentru urma]ii lui Budha ]i b) o cald` dragoste pentru
descenden\ii lui Izrael. De aceea sa indignat atunci
c@nd a fost chemat la realit`\ile cele rom@ne]ti. C`ci dsa nu cunoa]te de c@t primatul spiritualului ]i apoi
durerea d-sale la expulzarea lui Moses Gaster ]i a lui
Laz`r }`ineanu a fost at@t de mare... (Cuv@ntul No.
3021, 22 Sept. 1933). Iat` [ns` c` d. Mircea Eliade
realizeaz`, [ntocmai ca ]i fizicienii infinitul la o sut` de
metri, dup` cum adineauri realiza umanitatea [ntre
marginile biroului sau [ntre Tisa ]i Nistru. }i de unde
car`rile eroicei legiuni ]i ale Profetului p`reau s` nu se
[ncruci]eze vreodat`, nu au fost necesare mai mult de
150 zile ca s` se suprapun` p@n` la confuzie chiar [n
Bucure]ti.
Mircea Eliade ]i-a spus profunda lui revolt` al`turi
de Corneliu Zelea Codreanu, Nichifor Crainic, Mihail
Polihroniade, Papadima si al\i rum@ni autentici.
{n acela] fel dup` cum d-sa [n\elege s` fac` diferen\a
[ntre Emil Cioran ]i comunistul expulzat din Fran\a, [n
numele omeniei, d-l Mircea Eliade a [n\eles ]i de ast` dat`
s` fac` diferen\a [ntre revolu\ionari ]i fasci]ti [n numele
tinere\ii. }i dac` mai era nevoe de vreun argument c`
teoria gene\iilor mascheaz` cori]tii fascismului rom@nesc,
apoi acest cri du coeur al d-lui Mircea Eliade [n favoarea
G`rzii de Fer este elocvent.

Dar nu numai at@t.


Era vorba despre cifre care dovedesc zdrobitoarea majoritate a elementelor maghiare ]i sase [n
administra\ia Ardealului, despre spionii dela Oradea
Mare, despre comuni]tii din Basarabia, to\i ocup@nd
posuri de comand` [n |ara Rom@neasc`. Era vorba
de intelectuali rom@ni muritori de foame, despre ]
omerii rom@ni, despre Maramure] cu 90% popula\ie
str`in` pe alocuri. Erau fapte, cifre ]i statistici.
(Vremea No. 329, 11 Martie 19341).

S.P. nr. 106/2004

54

}i pentruc` acestea ar putea, Doamne fere]te,


fi taxate de hitlerism, ]ovinism, xenofobie, gardism
sau huliganism, d. Mircea Eliade reia vechiul obiceiu
de a boteza lucrurile altfel ]i denume]te xenofobia ]i ]
ovi-nismul Stat organic ]i just sau daca prefera\i
Stat echilibrat. Apoi []i d` drumul:

M` revolt contra celor 26 consilieri str`ini din


Sighietul Marma\iei (fa\` de 6 consilieri rom@ni) ]i
contra celor 35 consilieri evrei din Satu Mare (fa\`
de 7 rom@ni) - nu pentruc` sunt ]ovin sau
antisemit (ferit-a sf@ntul), ci pentruc` un c@t de
slab sentiment de justi\ie social` r`zbate ]i [n
sufletul meu. Ma]i sup`ra ]i dac` a]i ]ti c` niciun
consilier minoritar nar fi [n acele \inuturi; poate nu
at@t de tare, dar totu] ma] sup`ra.
Antisemitul ]i xenofobul latent din d. Mircea
Eliade ]i-a dat poalele peste cap sub vraja muzicei
lui Laie Chiorul. Mieux vaut tard que jamais. Poate
nu at@t de tare c@t ar fi dorit Profesorul, totu]
suficient pentu demonstra\ia noastr`. D. Mircea
Eliade nu este [ns` numai un antisemit cu
prejudec`\i filosemite; d-sa mai este prin
profesiune ]i un mare iubitor de Indieni. {n adev`r,
iat` ce scrie [n Credin\a (11 Febr. 1934):
Tr`im o epoc` politic`, dar far` s` facem politic`. Altfel nam pierde at@ta timp cu distribuirea boga\iilor, cu discutarea tratatelor, cu jocul datoriilor.
Acestea sunt opera\ii abstracte, nepolitice.
Lucien Romier (primul redactor al ziarului Le
Figaro A. } ) are dreptate c@nd spune c` ie]irea este
cum a fost [ntotdeauna [n epocile de jen` colectiv`, [n
luarea [n posesiune ]i punerea [n valoare a noi
p`m@nturi de c`tre omul alb. (Sublinierea este a noastr`. A. }.) Nici un acord [ntre europeni nu va fi posibil ]i
durabil at@ta timp c@t se va m`rgini la Europa ]i la
domeniile deja exploatate de europeni. Dar lucrul
acesta necesit` o voin\` de a construi, voin\a de pace - ]i
o politic` abstract` conduce [ntotdeauna [n alt` parte.
A]a dar d. Mircea Eliade nu vrea opera\ii abstracte ca distribuirea bog`\iilor. D-sa cere pur ]i sim-plu
colonii pentru omul alb, dreptul de a jefui ]i ucide
oameni de culoare fiindc` Europa este [n jen` colectiv`. Numai construind pe spinarea celor un mili-ard
de galbeni ]i negri d-l Mircea Eliade ]i to\i albii d-sale
vor putea avea material spiritual despre mistica indian` ]
i filozofia Ioghi; numai f@c@ndu-i s` mun-ceasc`
p@n` la epuizare, []i va procura d. Mircea Eliade
volupt`\i intelectuale; concrete nu abstracte!
Dac` se vor revolta, d. Mircea Eliade [i va condamna f`r` drept de apel [n numele principiului
nerezisten\ii la violen\`!... Cu acestea am [n\eles prin
urmare ]i de ce Malraux a scris La Condition Humaine
pe c@nd Mircea Eliade, Maytrei. Malraux

Document

e un revolu\ionar pe c@nd Mircea Eliade un


reac\ionar. }i dac` ce ]tim p@n` acum nu este [nc`
suficient pentru a contura ce se ascunde [nd`r`tul
multiplelor tr`iri ale profetului tinerii genera\ii, s`
cit`m p`rerea d-lui Mircea Eliade despre muncitorii
dela Grivi\a, exprimat` [n romanul {ntoarcerea din
rai. Nou` ne este interzis so reproducem.
At@ta ur` nu poate intra dec@t [ntrun
suflet de plutonier-major!
Totu] este p`rerea lui Mircea Eliade pus`
[n gura lui Eleazer. }i tot lui Mircea Eliade [i
apar\in ideile despre Revolu\ia Rus`;
Ni]te barbari demen\i, care au fost c@ndva la
mod`, pentruc` exista mitul geniului slav ]i acum au
ajuns din nou la moda pentruc` au montat dou` filme
bune ]i au n`scocit planul cincinal, ceva foarte precis,
despre care nu ]tie nimeni. Fi\i mai b`rba\i, nu v`
speria\i de orice histerie, ce Dumnezeu! O degenerescen\` colectiv`, o teroare exercitat` de c@\iva oameni surmena\i, [nnebuni\i de munc` ]i slei\i de continuul efort de a se mi]ca [n abstrac\iuni - asta e Revolu\ia Rus` ({ntoarcerea din Rai. pag. 269).
Nu tot a]a vede d. Mircea Eliade, de exemplu,
Revolu\ia na\ional`. Acolo nu gasim nici degenerescen\` colectiv` ]i nici barbari demen\i ]i nici
histerie. Mai [nt@i fiindc` a prev`zut-o Profesorul ]i
acum o a]teapt` zeci de mii de oameni. Apoi, revolu\ia
na\ional` [nseamn` acte, gesturi, curaj - far` nici o
preocupare teoretic`, f`r` nici un scop social bine
stabilit. Este r`zbunarea decisiv` contra b`tr@nilor,
contra st@rpiturilor cari au creat un Bucu-re]ti la] ]i o
Rom@nie infam`, este un ora] cu alte genera\ii, f`r`
b`tr@ni mai ales f`r` b`tr@ni.

Hot`r@t, d. Mircea Eliade este un


revolu\io-nar. Dar nu unul dintre aceia obi]nui\i
s` muceg`iasc` [n [nchisori sau s` se pr`bu]easc`
[n fa\a plutonului de execu\ie. D-sa vrea o
revolu\ie f`cut` de o elit`, de tineri.
Altminteri asist`m la simple ]i stupide
lupte politice pentru cucerirea puterii, ]i asta nu
poate interesa pe un om liber. Un act cu
des`v@r]ire nou, un act care s` creeze alt
cosmos, o alt` ordine spiritual` ]i politic`2.
Restul este, cum ar spune d-sa,
francmaso-nerie.
Profetul genera\iei, pornit spre India s`
mu]te din infinit a mu]cat din Maytrei; [ntors pe
meleagurile noastre a devenit un obi]nuit
m@nc`tor de comuni]ti ]i str`ini.
Profetul infinitofag, c@nd se ocup` de
oameni ]i nu de r@me sau ]erpi, este un hitlerist.
*
* *

55

}i acum ceva despre subprofet. Spre deosebire


de Mircea Eliade, lui Petru Comarnescu nu-i scap` din
zecile de mii de cuvinte scrise anual, nici un cuvin\el din
care s` se vad` cum trateaza d-sa etica ]i democra\ia
[n intimitate. C`ci [ntocmai ca les pau-vres honteux ai
lui Pierre Noziere, d. Petru Comar-nescu este un
hitlerist ru]inat. Aceia nu cer]eau dec@t noaptea; d. P.
C. []i spune crezurile numai [n unghere. Domnia-sa este
hitlerist pentru toat` lumea care vrea s`-l asculte.
Excep\ie fac editurile prin intermediul c`rora []i
administreaz` lotul sau de infinit ]i demo-cra\ie. Mircea
Eliade are cel pu\in cinstea s` scape [n scris ceeace nu
vrea s` spun` din prejudecat`; Petru Comarnescu []i
ascunde ru]inile.
Z`darnic ve\i c`uta un document compromi\`tor
isc`lit de d. Petru Comarnescu, care totu]i, o afirm, este
hitlerist. Democrat de carier` [n 1931, comunizant [n
1931/32, d. P. C. ]i-a [mbr`cat [n 1933 durerile
metafizice [n c`ma]a verde a tinerei genera\ii dela
Giule]ti atunci c@nd... nu-l vedeau oamenii binevoi-tori
de bine. Ve]nic agitat, [ntotdeauna [ns` dincoace de
realit`\ile ultime ale logicei, d. Petru Comarnescu nu
abordeaz` niciodat` subiecte care s`-i poat` aduce
sup`r`ri. Chiar c@nd [njur` pe b`tr@ni. }i, la urma urmei,
nu ar fi nici o sup`rare dac` d. Petru Comarnescu ]i-ar
tr`i o [nchipuit` existen\` tragic` [nchis [ntre pere\ii
sufletului s`u. Dar domnia-sa scrie zilnic ]i lumea [l
crede altfel. De aceea l-am propor\ionat fa\` de Mircea
Eliade, nu conform staturei ci conform eticei.

Interesant de observat este c` cifra de 90% d. M. E. a


luat-o dintrun articol al d-lui Mihail Polihroniade (Axa No.
19, 1 Oct. 1933) [n care acesta [i spunea c`;
1) Profesorul, adic` d. Nae Ionescu, sa l`sat de
spiritualitate ]i sa apucat de huliganism; deci poate s`
se lase ]i d-sa de bazaconii.
2) {l comp`time]te pentru suferin\ele d-sale judaice,
rug@ndu-l totu]i s` sufere ]i al`turi de noi, afl@nd c` [n
Maramure] 60% din p`m@nturi ]i 90% din p`duri sunt [n
m@inile evreilor. Dup` 150 zile este desigur greu ca
cineva s`-]i aminteasc` cifrele; suficient c` a prins senzul!
2

P@n` ]i terminologia lui Mircea EIiade este hitlerist`! Intelec-tuali


care fac istorie, massele care consum` istorie, mit, viri-litate,
eroism, ordine spiritual`. Deschide\i colec\ia lui Popolo dItalia
sau Voelkischer Beobachter ]i le ve\i gasi toate!

S.P. nr. 106/2004

Document

Feciorii lui Nae sau T@n`ra Genera\ie


Reac\iunea politic` precum ]i treponema palida se anun\` numai arareori dela [nceput, ca
atare. Realitatea lor nu se vede clar dec@t atunci
c@nd va-lul simptomelor benigne cade ]i apare
nebunia. }i fiindc` dup` aceia nu mai exist` leac, ]
tiin\a a luat obiceiul s` stabileasc` diagnosticul din
vreme. Iat` un caz concret. Pare f`r` [nsemn`tate
faptul c` ]apte sau zece oameni se adun`, scot o
revist` ]i sunt denumi\i t@n`ra genera\ie pentru
motivul c` au avut norocul s` fie al`pta\i acum cca.
30 ani. Totu], numai ideia de a milita chiar ]i pentru
ceva abstract de tot, sub denumirea de t@n`ra
genera\ie este simptomatic pentru o anumit`
tendin\`. {n adev`r ideia de genera\ie, a]a cum se
pune, implic` dou` premize:
a) Raporturile [ntre genera\ii ]i nu [ntre
clasele sociale constitue factorul motor al istoriei.
Oamenii nu se mai despart [n muncitori, \`rani ]i
capitali]ti, ci [n sugaci de acum 30, 40 sau 50 ani.
b) De vreme ce rela\iile sociale motoare
sunt dc ordin biologic, singura ideologie posibil`
este aceia aistoric`, spiritualist` ]i finalist`.
Nu seam`n` acesta cu vocabularul curent al
statului totalitar ]i rassist? Este mai mult dec@t un
pas [ntre confuzia vertical` a genera\iilor ]i aceia a
corpora\iilor fasciste? }i aistoricitatea, spiritualis-mul ]
i finalismul nu sunt oare instrumente ideo-logice din
arsenalul fascisto-hitleri]tilor? De altfel este de
remarcat c` [n Germania, Italia sau Fran\a, problema
genera\iilor a devenit, apanagiul exclusiv al cercurilor
fasciste. }i nu poate fi dec@t a lor fiindc` este o fals`
problem`. Nu o reg`sim nici dealungul istoriei, nici pe
toat` suprafa\a societ`\ii. |`ranii, muncitorii sau micii
burghezi nu ]i-o pun. Ea este produsul exclusiv al
unei p`turi sub\iri de intelectuali, locuind ora]ul ]i de
predilec\ie cafe-neaua. Ar fi absurd s` contest`m o
diviziune na-tural`, biologic` a oamenilor. Ea este
[ns` complect subordonat` diviziunei sociale pe
clase. Poate exist` un tineret capitalist, unul
comunist sau unul demo-crat. Din potriv` este
absurd` [mpar\irea supraso-cial`, [ntre tineri ]i
b`tr@ni, care nu poate avea alt` semnifica\ie dec@t
aceia de tineri fasci]ti ]i b`tr@ni fasci]ti. Cum, ve\i
spune, sunt d-nii Mircea Eliade, Petre Comarnescu,
H. H. Stahl, Ion Cantacuzino, Mircea Vulc`nescu,
Alexandru Tell ]i C. Noica fas-ci]ti? Doar oamenii
ace]tia sunt apolitici, nu se ocup` dec@t de lucruri
apolitice: autenticitate,

S.P. nr. 106/2004

56

spiritualitate, autohtonism, experimen\ialism,


tr`ire. Ideile pure ]i nu luptele sociale sau poli-tice,
formeaz` obiectul preocup`rilor d-lor. Faptul c` merg
at@t de departe cu deta]area de politic [nc@t
[ntrebuin\eaz` numai cuvinte ininteligibile, nu este
dovad` definitiv` c` sunt tot at@t de departe de
dreapta ca ]i de st@nga? }i la urma urmei, exist` o
afirma\ie a fiec`ruia: nu sunt gardist. Se poate s`
nu-i credem pe cuv@nt? Da, se poate. Nu pentruc`
ar fi necinsti\i, dar pentruc` posesorul spirochetei afl`
prea t@rziu de existen\a ei.
Mai [nt@i, poate fi ast`zi cineva apolitic? Nu,
hot`r@t nu. {n adev`r, atunci c@nd societatea era [n
echilibru dinamic sau mijloacele de comunica\ie
rudimentare, exista posibilitatea ca cineva s` r`m@e, nu deasupra claselor sociale, dar la periferia
lor. De aici, iluzia perfectei obiectivita\i a apoli-ticului.
Revolu\ia bol]evic` ]i fascismul au [nl`turat [ns`
definitiv aceast` eventualitate. Fiecare muritor este
obligat s` ia pozi\ie, cu sau f`r` vrerea lui. Lupta de
clas` transformat` [n razboi de clas`, r`zboiul
imperialist [n razboi civil, oblig` la ati-tudine. Pro sau
contra fascismului, pentru sau [mpo-triva r`zboiului
imperialist, nu mai sunt probleme care privesc o
singur` categorie de oameni. Ele con-di\ioneaz` via\a
de zi la zi at@t a muncitorului de fabric`, c@t ]i a
savantului
sau
poetului.
Na\ionalist
sau
interna\ionalist, fascist sau revolu\ionar, sunt
imperative categorice. }i dac` totu] cineva se
plaseaz` [ntre baricade, [n acel no mans land din
vremea r`zboiului, [n cazul cel mai bun pentru
d@nsul risc` s` fie [mpu]cat din ambele p`r\i. {n
deob]te [ns`, cei cari se [nc`p`\@neaz` s` r`mae
acolo, nu stau mult` vreme, fiindc` [n acest caz nu au
dec@t dou` solu\ii: sau refugiul [n trecut sau
ascensiunea [n cer. Ori, at@t trecutul c@t ]i cerul
sunt ast`zi m`rfuri de schimb a unui singur partid, a
fascismului. Cu Dumnezeu, cu Cezar ]i argin\ii
asocia\iilor industria]ilor italieni, Mussolini a f`cut
fascismul; cu Frederic cel Mare, cu Wotan ]i Thyssen
Hitler a creat na\ional-socialismul. Tradi\ ie,
mercenari ]i spiritualitate, iat` monede exclusiv
fascisto-liitleriste. Deci la cotituri de istorie, nu pot
exista pozi\ii aistorice. Ori dreapta, ori st@nga.
Periferia intelectual` apolitic` a murit.
P@n` acum avem prin urmare dreptul s`
enun-\`m o puternic` prezum\ie; mica noastr` t@n`ra
ge-nera\ie ar putea fi fascist`. De vreme [ns` ce ea

Document

afirma cu t`rie contrarul, s` cercet`m problema


mai de aproape, s`-i facem dosarul - cum se
spune la tri-bunal.
Numita t@n`r` genera\ie, [mpreun` cu admiratorii, admiratoarele ]i periferia lor intelectual`, are
dou` caracteristici vizibile: 1) aproape to\i sunt
func\ionari de stat ]i p`rin\ii mai tuturor au fost la
r@ndul lor tot func\ionari. 2) to\i sunt intelectuali ]i
oameni de litere. Acestea sunt fapte independente
de m`rturiile inculpa\ilor. Ce rezult` de aici? S`
vedem. Chipul [n care a luat na]tere oligarhia deschis` rom@neasc`, precum ]i felul ei de existen\`, au
imprimat vie\ii universitare rom@ne]ti o structur`
special`. {nv`\`m@ntul nostru superior a avut mult`
vreme ]i mai are ]i ast`zi, menirea de a creia func\ionari de stat. De aceia universitarii rom@ni poart`
c@teva semne distinctive:
1. Majoritatea lor au studiat dreptul, filozofia, literele
sau teologia. {nainte de r`zboi procentul studen\ilor
la Facult`\ile de ]tiin\e era de 25% din total ]i chiar
dup` r`zboi acest procent nu a dep`]it 45%.

2. Posed` un eclectism u]or de confundat cu


erudi\ia ]i universalitatea.
3. Un indiferentism aparent fa\` de mi]c`rile
politice ]i sociale, indiferentism care se
transform` u]or [n ]ovinism ]i xenofobie.
Aceste tr`s`turi ale intelectualilor Rom@ni se
datoresc unor [mprejur`ri deajuns de complexe. Jaful
for\elor naturale ]i sociale, o industrie pu\in dezvoltat`
]i predominarea capitalului str`in acolo unde exist`
industrie, au scos universitarul rom@n din procesul
de produc\ie ]i s-au transformat [n func\ionar de stat.
Pe de alt` parte, statul era porti\a prin care se putea
intra [n oligarhia deschis` ro-m@neasc`. }i fiindc`
rom@nul intrat [n [nv`\`m@ntul superior avea cele
mai multe ]anse de a fi func\io-nar, prin profesiune el
trebuia s` serveasc` la orice st`p@n, cu orice
ideologie. De aici predominarea licen\ia\ilor [n drept,
transformarea speciali]tilor - c@\i existau - [n avoca\i
]i eclectismul, uneori str`-lucit al birocratului rom@n.
La acestea, ad`ogate unele tradi\ii fanariote ]i
[n\elegem spaima pe care universitarul rom@n o
provoac` uneori [ntre spe-ciali]ti prin pseudo lui
universalitate. Take Ionescu, Titulescu sunt modele
ale genului. {n realitate, biro-cra\ii rom@ni sunt
numai eclectici. Ei nu au ]i nu pot avea, ca totalit`\i, o
concep\ie, un Welans-chaung. Orice tez` se poate
ap`ra din n`untrul ei, f`c@nd corp cu d@nsa ]i nu,
critic, din afar`. Pentru aceasta, ar fi necesar`
delimitarea, specializarea, ]i intelectualul func\ionar
rom@n este incapabil de specializare prin esen\a lui.
Kant din punct de ve-dere kantian, Igna\iu de Loyola
prin prizma iezui\ilor,

57

politica prin noi [n]ine din punci dc vedere br`-tienist


]i Statul \`r`nesc prin ochelarii d-lui Mad-gearu. De
aceast` elasticitate bibliografic` dispune u]or
intelectualul func\ionar; de crea\ie este [ns`
necapabil. Tot prin raporturile [ntre universitari ]i
clasa noastr` st`p@nitoare se explic` aparentul lor
indiferentism fa\` de orice mi]care social` sau politic`,
at@ta vreme c@t nu au ordin, sau slujbele nu le
sunt periclitate. {n adev`r, prin structura ei
intelighen\a rom@neasc` este legat` organic de
destinul burgheziei rom@ne]ti. Mul\umit` [n zodiile ei
favorabile, a suportat ]i toate avatarurile clasei
st`p@nitoare. Fericit` [nainte de r`zboi, birocra\ia rom@neasc` sa bucurat de toate avantagiile infla\iei
dup` r`zboi. Singurul reflex al luptei [ntre v@rfurile
burgheziei rom@ne]ti, [n s@nul func\ion`rimii, a fost
deplasarea propriilor ei v@rfuri. Grosul armatei de
birocra\i a r`mas [ns` constant. De aceia, ata]a\i prin
defini\ie coteriei la putere, func\ionarii inte-lectuali
sunt indiferen\i fa\` de orice mi]care poli-tic`. Deviza
lor [n timp de pace: totul trece, func\iile r`m@n se
modific` [ns` de [ndat` ce teritoriul lor comercial,
Statul, este [n primejdie. Atunci, scep-ticismul
birocratului rom@n se transform` [n aprig ]ovinism ]i
sprijin` pozi\ia ]i leafa a son corps defendant. A]a se
explic` dece universitatea ro-m@neasc` a dat at@t
de pu\ine elemente interna\io-naliste ]i dece
studen\imea rom@neasc` a urmat cu at@ta fidelitate
timp de 40 ani, toate diversiunile organizate de
burghezia rom@neasc`.
Dela izbucnirea crizei mondiale, condi\iile de
via\` birocra\iei rom@ne]ti au [nceput s` se schim-be.
Procesul rapid de industrializare pe care-l tr`im ast`zi
sub imperiul restr@ngerii comer\ului mondial, oblig`
burghezia rom@neasc` la un joc multiplu.
{mprumuturile externe fiind imposibile pentru o bun`
bucat` de vreme, finan\area industrializ`rii nu se
poate face dec@t prin sc`deri bru]te de salarii sau
infla\ie. Ori, am@ndou` solu\iile pot da na]tere la
mi]c`ri de mass` periculoase.
}i dac` burghezia interna\ional` nu mai vrea s`
exporte ast`zi capital, pentru eventualitatea unei
ridic`ri a masselor, ea este oric@nd gata s` exporte
pa-naceul descoperit acum 14 ani, fascismul.
{n acest caz, organizatorul de drept al fascismului va fi ca ]i [n str`in`tate aparatul de stat.
{ntocmai dup` cum ast`zi organizeaz` contingentarea sau manifesta\iile de simpatie, m@ine acela]
aparat va da judec`tori care s` achite bandele de
mercenari, economi]ti care s` fac` economie dirijat`,
poli\ie care s` p`zeasc` batalioanele de asalt,
sociologi care s` fac` monografii cuziste ]i [n fine o
t@n`r` genera\ie care s` fac` ideologie.

S.P. nr. 106/2004

Document

C`ci o dictatur` fascist` fiind o dictatur` sprijinit`


pe masse, nu poate tr`i f`r` ideologie. Ei bine,
t@n`ra noastr` genera\ie de func\ionari, urca\i
dea-juns de sus [n erarhia noastr` birocratic`,
dar [nca neajun]i la v@rf, sunt predestina\i s`
devie ideologii fascismului rom@nesc.
{n adev`r, ceiace caracterizeaz` a]a numita
ideologie fascist` este o confuzie a ideologiilor de
clas`. Fiind o dictatur` cu masse dar [mpotriva
intereselor lor de clas`, ea este obligat` s` combine
toate ideologiile posibile ]i s` nu realizeze dec@t
una, aceia capitalist`. Proprietatea individual`, anticapitalism, na\ional-socialism, anticre]tinism ]i p`g@nism, steag ro]u ]i cruce [nc@rligat`, totul [nvelit
[ntro negur` de formule marc@nd idealismul fascist
[n opozi\ie cu materialismul marxist. Confuzionis-mul
fiind caracteristic ideologiei fasciste, eclec-tismul
tinerii genera\ii de func\ionari se suprapune perfect
confuzionismului
fascisto-hitlerist.
Marxism
autohtonist ]i s`m`n`torist, spiritualism ortodoxocatolic, experimen\ialism democrato-fascist, tr`ire
rom@no-indian`, iat` formule din care dac` nu se
poate [nchega o idelu\` c@t de limpede, constituesc
totu] un material suficient pentru o ideologie a fascismului rom@nesc.
}i dac` t@n`ra genera\ie este spiritualice]te
preg`tit` pentru rolul ei istoric, nu este mai pu\in
adev`rat c` ]i suflete]te tot spre acea, mi]care t@n`r`,
curat` ]i s`n`toasa, Garda de Fer, finan\at` numai de
d-nii Vaida ]i Tilea, T`t`r`scu ]i Franasovici, sim-te ea
chem`ri. Iat` dece media func\ionarilor intra\i de cur@nd
[n slujbe nu-]i dau seama de jocul la care este silit`
burghezia rom@neasc`. Ei simt c` ast`zi au de-venit o
mass` flotant` cu salarii reduse. {ns`, de d@n]ii depinde
soarta burgheziei rom@ne]ti. Ei organizeaz` ap`rarea
regimului si tot ei sunt nedrept`\i\ii. Atunci, [n con]tiin\a
tinerii birocra\ii rom@ne]ti se na]te iluzia c` ea este
chiar clasa st`p@nitoare [n lupt` pentra men\ine-rea
teritoriului comercial, statul, atacat de democra\ie,
jidani ][ francmasonerie. De aici [ncolo, drumul este
deschis: vocabular au, tr`iri deasemenea, restul se
confec\ioneaz`. La [nceput o adeziune sufleteasc`,
apolitic`. Dup` aceia totul devine chestie de circumstan\`, de experien\ialism. Iat` deci, o a doua prezump\ie, de ast` dat` dedus` din situa\ii concrete.
T@n`ra genera\ie prin structura ei, ca mass`, nu poate
fi altceva dec@t furnizoarea de ideologie a fascismului
rom@nesc. {n fine o a treia prezump\ie. To\i tinerii din
genera\ie sunt copiii spirituali ai Profesorului, adic` ai
d-lui Nae Ionescu.

La d. Nae I. au supt aproape to\i principiile


fundamentale. Tr`ire, spiritualitate, ortodoxie, nu fac parte din vocabularul d-lui N. I.? Scrie

S.P. nr. 106/2004

58

ast`zi vreunul un r@nd f`r` Nae [n suflet, [n g@nd


sau [n v@rful peni\ei? Exist` o excep\ie, d. H. H.
Stahl. D-sa este prin defini\ie feciorul d-lui D. Gusti ]i
[n aparen\` refuz` hibridul, N. I. - D. G. apreciat de
exemplu de d. Vulc`nescu. Ori, ce este astazi d-l Nae
Ionescu dec@t spiritul director al G`rzii de Fer? }i
d-l D. Gusti nu este oare organizatorul cuzi]tilor
denumi\i pentru nevoile cauzei cultu-ralizatorii
satelor? Acestea sunt rezultatele unei cercet`ri
preliminarii ]i de ansamblu.

}i de vreme ce am ajuns la unele concluzii


im-perative, s` deschidem dosarul cu atitudini ]i
cu-piuri, m`car ale unora dintre tinerii no]tri. C`ci
to\i ace]ti apolitici scriu. Unii ca d. Mircea
Vulc`nescu, scriu mult ]i public` pu\in; al\ii ca d.
Petre Co-marnescu, scriu pu\in ]i public` mult {n
fine Ma-re]alul Genera\iei, d. Mircea Eliade scrie
[n per-manen\` ]i nu las` un r@nd nepublicat,
pentru a nu dezechilibra probabil produc\ia ]i
consumul. L`s@nd la o parte M`rcu\a url`toare a
publicisticii bucu-re]tene (Emil Cioran, Petre
Manoliu) precum ]i pe Mihail Sebastian, t@narul
hitlerist rum@n de rit mo-zaic, de care ne-am
ocupat cu alt` ocazie, vom des-chide deci dosarul
corpurilor delicte ale tinerii biro-cra\ii rom@ne]ti.
Cu temperamente deosebite, [ns` cu o
aceia]i mentalitate, to\i se mi]c` pe un plan
unitar. {i vom vedea.

Recenzii

Identitate ]i diferen\`
[n cultur`*
Problema identit`\ii ]i a diferen\ei reprezint` [n cadrul filosofiei
culturii tema fundamental` supus`
reflec\iei, fiind [n acest sens echivalenta problemei raportului unu multiplu [n filosofia matematicii sau a
rela\iei continuu discontinuu [n filosofia fizicii. Tocmai raportul dintre
Cultura (identic`) ]i culturile (diferi-te)
este supus cercet`rii de Denys
Cuche, profesor de etnologie la Sorbonne (Paris V), [n volumul La no-tion
de culture dans les sciences sociales
(Conceptul de cultur` [n ]tiin\ele
sociale),
editat
de
Institutul
European din Ia]i, [n traducerea lui
Mihai-Eugen Av`danei. Dup` cum se
poate deduce din titlul lucr`rii,
problematica amintit` a culturii este
transpus` [ntr-un context ]tiin\ific
determinat, cel al ]tiin\elor sociale, [n
cadrul c`ruia este [nf`\i]at` evolu\ia
[n\elegerii conceptului de cultur`, de la
perspectivele statice ale Culturii
(identice) sau culturilor (diferite) la
perspectiva dinamic` [n care iden-ticul
]i diferitul sunt caracteristicile aceleia]i
culturi, determin@nd [n acela]i timp
evolu\ia acesteia.
Denys

Cuche

identific` r`d`-

cinile disputei ivite la [nceputurile ]tiin\ei


etnologice [ntre concep\ia uni-versalist`
despre cultur` ]i cea parti-cularist` [n
dezbaterile
culturii,

franco-ger-mane

unde

Cultura,

[n

asupra
sens

universalist, a iluminismului era opusa


termenului german Kultur, cu referin\`
particularist` la na\iunea german`. Astfel,
mo]tenitor

al

con-cep\iei

iluministe,

Edward Burnett Tylor propune o prim`


defini\ie a * Denys Cuche No\iunea de
cul-tur` [n ]tiin\ele sociale, trad. din lb.
francez` Mihai-Eugen Av`danei, Prefa\`
Camelia Gr`dinaru, Editura Institutul
European, Ia]i, 2003.

conceptului etnologic de cultur` ca


expresie a totalit`\ii vie\ii sociale a
omului. Dup` Tylor, [ntre primitivi ]i
moderni nu exist` o diferen\` de
natur`, ci o diferen\iere de grad de
[naintare pe calea culturii, justific@nd
a]adar unitatea ]i continuitatea cultu-rii
printr-un gen de evolu\ionism cultural.
Opun@ndu-se
unei
aseme-nea
[ntemeieri metafizice a Culturii unice,
Franz Boas adopt` o pozi\ie empirist`
fundamentat` pe observa\ie direct` ]i
[ndelungat` a culturilor primitive,
constituindu-se
ca
[nteme-ietorul
relativismului cultural meto-dologic.
Pentru Boas diferen\ierile din-tre
grupurile umane sunt de ordin cultural, afirm@nd totodat` unicitatea ]i
specificitatea fiec`rei culturi [n parte.

Cei ce pun [n eviden\` cu


deosebire nu doar pluralitatea culturilor, dar ]i faptul c` fiecare cul-tur`
[n parte dispune de o autono-mie
specific` [n raport cu celelalte, sunt
cei din ]coala american` Cultur` ]i
personalitate,
fonda-torii
antropologiei culturale. Pun@nd
accentul pe raportul cultur`-indi-vid,
ace]tia []i propun s` elucideze
resorturile prin care cultura [l determin` pe individ s` ac\ioneze,
formul@nd ipoteza c` fiecare cultur` genereaz` un anume stil de
comportament comun ansamblului
indivizilor dintr-o cultur` dat`. Pentru Ruth Benedict fiecare cultur`
este definit` printr-un anume pattern cultural prin care este oferit`
indivizilor o schem` incon]tient`
pentru toate activit`\ile vie\ii. Margaret Mead consider` c` structura
personalit`\ii adulte este rezultatul
transmiterii prin educa\ie a modelului cultural specific unei societ`\i
date. {n sf@r]it, Ralph Linton ]i
Abraham Kardiner numesc prin per-

59

sonalitate de baz` aspectul comun


al indivizilor dob@ndit prin sistemul
de educa\ie ]i care este determinat
direct de cultura c`reia [i apar\ine.
Ceea ce a generat studiul
rela\iilor dintre culturi a fost conceptul de acultura\ie, a c`rei defini\ie
are [n vedere ansamblul de fenomene rezultate dintr-un contact continuu ]i direct [ntre grupurile de
indivizi de culturi diferite, care
antreneaz` schimb`ri ale modele-lor
culturale ini\iale ale unuia din-tre
aceste grupuri sau ale ambe-lor (p.
83). Admiterea rela\iilor dintre culturi
diferite a dus c`tre concluzia
evident` c` elementul cultural nu
poate fi studiat indepen-dent de cel
social [ntruc@t cele care intr` [n
contact sunt grupurile soci-ale nu
culturile [nsele. Cercet`rile legate de
acultura\ie au generat o reformulare
fundamental` a con-cep\iei despre
cultur`, trec@ndu-se de la o viziune
static` la una dina-mic`. Prin urmare,
nici o cultur` nu exist` [n stare pur`,
identic` din-totdeauna, f`r` s` fi
cunoscut vreo influen\` extern`.
Astfel,
acultura\ia
devine
un
fenomen universal, obiec-tivat [ns`
[n forme ]i grade diferite. Procesul
pe care [l tr`ie]te fiecare cultur`,
destructurare
urmat`
de
o
restructurare, constituie [ns`]i principiul de evolu\ie al oric`rui sistem
cultural. Culturile sunt a]adar complexe de continuitate ]i discontinuitate, identice dar [n acela]i timp
supuse influen\elor externe ale diferitului. Aceast` nou` defini\ie a
conceptului de cultur` este la fel de
revolu\ionar` ca ]i definirea realit`\ilor matematice drept struc-turi
de c`tre ]coala Bourbaki, sau
conceperea realit`\ii fizice din perspectiva mecanicii cuantice.
Un capitol interesant al lucr`rii este cel destinat raportului
dintre cultur` ]i identitate cultural`.
Dep`]ind concep\iile obiectiviste
(care definesc ]i descriu identitatea
cultural` pe baza unui anumit nu-m`r
de criterii determinate consi-

S.P. nr. 106/2004

Recenzii

Fa\a european` a Rusiei*

derate obiective, cum ar fi: ori-ginea


comun`, limba, cultura, reli-gia,
psihologia colectiv`, leg`turile cu un
anumit teritoriu, etc.) ]i pe cele
subiectiviste
(conform
c`rora
identitatea cultural` este un sentiment de apartenen\` sau o identificare cu o colectivitate), Fredrik Barth
propune o concep\ie rela\io-nal` ]i
situa\ional` prin care iden-titatea
cultural` apare numai [n ca-drul unei
rela\ii care opune un grup altor
grupuri cu care se afl` [n con-tact. Cu
alte cuvinte, nu exist` iden-titate [n
sine, ci aceasta se constituie doar
[ntr-o rela\ie cu alt` identitate.
Identitatea se afl` [n strict` dependen\` de diferit (alteritate). Aceast`
concep\ie permite disocierea dintre

identitate ]i cultur`, un anumit tip de identitate particip@nd la cultur`, dar nu o


epuizeaz` [n totalitate.

Pentru cercetarea culturii autorul propune relativizarea relativismului cultural. Pe de o parte


{n urm` cu c@teva luni a ap`rut [n cunoscuta colec\ie Cha-illot
Papers a Institutului de Studii de Securitate al Uniunii Europene, unul din
cele mai bine articulate studii consacrate profilului politic ]i securitar al
Rusiei [nceputului de veac ]i rela\iilor acesteia cu Uni-unea European`.
Autorul lucr`rii, profesorul Dov Lynch 1, cercet`tor [n cadrul institutului
parizian men\io-nat ]i specialist pe problemele de securitate ale spa\iului
ex-sovietic, face o riguroas` radiografie a meta-mofozelor politicii de
securitate a Rusiei post-sovietice ]i consecin\e-lor acestor muta\ii asupra
rapor-turilor Moscovei cu Uniunea Euro-pean`. Incursiunea inteligent` ]i *
Dov Lynch, La Russie face lEu-rope, ISSEU, Paris, 2003.

trebuie recunoscut c` orice ansamblu cultural tinde spre coeren\` ]i


spre o anumit` autonomie simbolic` care [i determin` originalitatea
]i specificitatea. Totodat` orice tr`s`tur` cultural` nu poate fi [n\eleas`
independent de sistemul cultural unic
c`ruia [i apar\ine. Pe de alt` parte,
ceea ce asigur` universalitatea
culturilor este etnocentrismul, parte integrant` a oric`rei colectivit`\i
etnice ca atare, asigur@nd func\ionarea pozitiv` a [ns`]i perpetu`rii
existen\ei acesteia ]i un mecanism
de ap`rare al grupului constituent
fa\` de exterior. Concluzion@nd,
Denys Cuche propune [mbinarea
complementar` a relativismului metodologic cu etnocentrismul, [mbinare ce permite sesizarea at@t a identit`\ii c@t ]i a diferen\ei, deopotriv`
a Culturii ]i culturilor ce caracterizeaz` dinamica social`.

foarte bine documentat` [n istoria


modern` a Rusiei, [i permite expertului european s` evite analiza
facil` a evolu\iilor recente ale Rusiei [n termeni de influen\e ale
KGB, armatei, oligarhilor asupra conduitei interna\ionale a Kremlinului. Dou` sunt asump\iile principale de la care pleac` profesorul
Lynch [n evaluarea dinamicii cooper`rii UE ]i Rusiei [n materie de
securitate: prima o reprezint` op\iunea deliberat` a pre]edintelui Putin
]i a echipei sale de remodelare a
politicii externe ]i de securitate a
Federa\iei Ruse [n func\ie de priorit`\ile agendei politice interne, \in@nd cont de resursele disponibile
ale Rusiei pentru implicare extern`

Silviu }ERBAN ]i de muta\iile produse pe scena interna\ional` [n perioada post-r`z-

S.P. nr. 106/2004

60

jinul [n opera\iunile de men\inere a


p`cii, reforma militar` ]i lupta [mpotriva prolifer`rii armelor de distrugere
[n mas`. De asemenea, este demn de
men\ionat c` [n anex` ]la studiul s`u,
profesorul Lynch nu ezit` s` creioneze
scenariul unei posibile misiuni comune UE-Rusia pentru gestionarea crizei
din Transnistria/Republica Moldova.
Iat` [nc` un motiv suplimentar de
apreciere pentru o lucrare excelent`,
[n m`sur` s` provoace reflec\ii lectorului preocupat de dimensiunea teoretic` a rela\iilor interna\ionale ]i s`
sugereze modalit`\i practice de ac\iune deciden\ilor politici.

Gheorghe CIA]CAI
NOT~
1

Dov Lynch este doctor [n rela\ii interna\ionale al Colegiului St. Anthony din Oxford ]i a
fost, [nainte de a se al`tura echipei Institutului
de Studii de Securitate al UE de la Paris,
conferen\iar [n cadrul Departamentului de Studii ale R`zboiului la Kings College din Londra. A publicat [ntre altele Russian Peace
Keeping Stragies towards the CSI (2000) ]i
Energy in the Caspian Region (2002).

Recenzii

Fic\iunea [n documentele
de arhiv`*
Cartea lui Natalie Zemon Davis (de fapt ciclul de conferin\e sus\inute [n ianuarie 1986 la Universitatea
Stanford) are drept tem` un aspect
mai pu\in studiat, dar nu mai pu\in
interesant: modalitatea [n care aspectele fic\ionale ale documentelor
istorice pot modela o nara\iune; mai
exact, nu este vorba de felul [n care
elementele imaginare pervertesc adev`rul, realul, ci de studierea felului [n
care povestirea este configurat` prin
intermediul acestor artificii de limbaj.
Autoarea a ales drept suport pentru
acest studiu de caz un anumit gen
literar, ]i anume scrisorile de gra\iere.
Scopul declarat al lui Nata-lie Zemon
Davis este acela de a ana-liza modul
de a nara al oamenilor din scolul XVI,
felul [n care istorisirile variau [n
func\ie de narator ]i de ascult`tor,
modul de organizare al povestirii
(raportul dintre explica\ie, descriere ]i
evaluare).

de fapt` pe care o presupunea (de


regul` omorul nepremeditat, fie el
involuntar sau [n legitim` ap`rare),
procedura de ob\inere (trimiterea c`tre suveran cu prilejul unei s`rb`tori
religioase, discutarea ]i aprobarea ei,
apoi verificarea de c`tre instan\a de
judecat`, prin audierea martorilor),
diversele forme pe care aceasta le
[mbrac` (par\ial`, adic` reduc@nd sau
comut@nd pedeapsa, total` sau chiar
plenar` - adic` ]terg@nd orice alt delict
comis!). Urmeaz` apoi o cercetare
minu\ioas` a p`r\ilor impli-cate [n acest
proces: petentul ]i avo-catul s`u,
notarul
(el
compunea
efec-tiv
scrisoarea), slujba]ii regelui, pre-cum ]
i o studiere a modului [n care peti\ia
era [n mod efectiv alc`tuit` (stilul,
prezen\a vorbirii directe, c`ile de
invocare a clemen\ei regale - poc`in\a, apelul la milostenia divin` etc.).

cererile de gra\iere ]i povestito-rii lor


[n Fran\a secolului al XVI-lea,

Capitolul al doilea al c`r\ii caut`, [n principal, s` eviden\ize modul [n


care diversele clase sociale considerau, potrivit propriei concep\ii asupra vie\ii, diferite aspecte ca fiind de
natur` s` poten\eze iertarea regelui:
autoarea [ncearc` s` disting` [ntre
tipurile de pove]ti pe care anumite p`turi sociale le invocau [n scrisorile de
gra\iere - spre exemplu, pentru motivele invocate de c`tre \`rani este definitoriu c` dreptul legitim la o parte
din averea familiei sale are o suficient` [nsemn`tate [nc@t s` trezeasc`
furia aduc`toare de moarte (pag. 57),
cele al gentilomilor gravitau, aproape
f`r` excep\ie, [n jurul ap`r`rii drepturilor
]i a onoarei de senior, pe c@t` vreme
cele ale me]te]ugarilor constau [n
invocarea
de
motive
pri-vind
sentimentul de onoare dat de
apartenen\a la breasla respectiv`.

traducere din limba englez` de Diana


Cotr`u, Bucure]ti, Ed.Nemira, 2003.

Autoarea urm`re]te deci s`


arate cum diversele discursuri din

De ce scrisorile de gra\iere?,
sun` f`r` [ndoial` [ntrebarea pe care ]io pune fiecare dintre cititori; ]i aici, ca
de altfel pretutindeni [n cu-prinsul
c`r\ii, r`spunsul autoarei este promt:
pentru c` ele se num`r` printre cele
mai bune surse de po-vestiri
ne[ntrerupte
[n
graiul
p`turilor
inferioare (]i nu numai) din Fran\a
secolului XVI, prin urmare ofer`
suportul cel mai indicat pentru o
analiz` de acest fel.
Primul din cele trei capitole ale
c`r\ii (Timpul povestirilor) tra-teaz` la
[nceput diversele componen-te ale
unei scrisori de gra\iere: tipul
* Natalie Zemon Davis, Fic\iunea [n
documentele de arhiv`. Istorisirile din

61

feluritele cereri de gra\iere depind [n


mod hot`r@tor de con]tiin\a st`rii sociale a petentului: elementele pe
care \`ranii, gentilomii sau me]te]ugarii le consider` ca demne de a-i
scuza [n ochii regelui difer` [n func\ie
de ce anume fiecare p`tur` social`

consider` ca fiind important.


Cel de-al treilea ]i ultimul
capitol al lucr`rii trateaz` un aspect
ce cap`t` o pondere din ce [n ce mai
[nsemnat` printre cercet`rile istorice
actuale: rolul femeii [n so-cietate, [n
raportul cu autoritatea statal` ]i cu
sexul opus; astfel, pe parcursul a
c@teva zeci de pagini, autoarea,
prin urm`rirea pu\inelor cereri de
gra\iere depuse de femei, [ncearc`
s` ofere o perspectiv` edi-ficatoare
asupra acestui delicat su-biect.
Concluziile sale sunt c` cere-rile de
anulare a pedepsei exprimate de
c`tre femei se distig de cele ale
b`rba\ilor: printr-o complexita-te ]i
o textur` aparte. Distan\@ndu-se
oarecum, prin premisele culturale ]i
op\iunile personale, de motivele
legale acceptate, precum impulsul
(m@nia oarb`, be\ia), femeile fie
p`s-trau
t`cerea
asupra
sentimentelor lor, fie []i motivau
fapta nu doar prin m@nie, ci ]i prin
gelozie, dispe-rare ]i sentimentul de
vinov`\ie (pag. 129). Neput@nd
face apel, precum b`rba\ii, continu`
Natalie Zemon Davis, la un cadru fie
ritu-alic (demnitate, codul onoarei
etc.), fie carnavalesc pentru a-]i
justifica cererea, ele, ca ni]te
gospodine
chibzuite,
creau
atmosfer`
prin
efer-vescen\a
dialogului sau prin deta-liul prozaic.
Cartea lui Natalie Zemon Davis, prin intermediul studiului de caz
ales - cererile de gra\iere -, ne ofer`
o interesant` analiz` asupra unui
subiect prea pu\in tratat: felul [n
care o nara\iune este structurat` de
factori subiectivi precum gradul de
cultur` al naratorului, apartenen\a la
o anumit` categorie social`, o anumit` concep\ie asupra vie\ii etc.

Andrei VASILESCU
S.P. nr. 106/2004

Summary

2. Editorial

Vladimir Pasti

Corruption - Debate or Reality

10. Internal Politics

Vlad Flonta

Counterprodactiv Euphemisms

22. International Politics

George Surugiu

Epilogue for a Guru

26. Debates

Oana Matei

29.

Virgil Iordache

Political Parties and Participativ


Democracy
Romanian Constitution in terms of
Human Ecology

33. Essayes

Vasile Nazare

About Democracy Axioms

39. Recent History

Mircea St`nescu

About Dissidence in Comunist Romania

52. Document

Stelian T`nase

Belu Zilber as a Journalist

63. Reviews

Silviu }erban

Identity and Difference in Culture


Denys Cuche, The Culture Concept in Social Sciences

64.

Gheorghe Cia]cai

65.

Andrei Vasilescu

Rusias European Characteristics


Dov Lynch, La Russie face l'Europe

Fiction in Archives Documents


Natalie Zemon Davis, Fiction in Archives
Documents. Exoneration Requests and their
Raconters in France during the 16th Century

S.P. nr. 106/2004

62

n aten\ia cititorilor revistei Sfera Politicii


ncepnd cu num`rul 101, revista Sfera Politicii poate fi procurat`
GRATUIT de la sediul Redac\iei noastre din Pia\a Amzei, nr. 13,
et. 1 sau prin mandat po]tal, doritorii trebuind, n acest caz, s`
achite doar taxele po]tale.
Contact
E-mail: sfera totalnet.ro
Tel./Fax: 021 312 84 96
021 212 76 61

n aten\ia colaboratorilor revistei Sfera Politicii

Materialele se vor trimite la adresa men\ionat` [n caseta


redac\ional` ]i vor avea urm`toarele caracteristici tehnice:
- font Times New Roman, m`rimea 11 pt., diacritice;
- minim 1.500 de cuvinte sau 4.000 de caractere;
- maxim 4.500 cuvinte sau 12.000 caractere

Sfera Politicii este [nregistrat` [n Catalogul Publica\iilor din Rom@nia la num`rul 4165.
Reproducerea articolelor ap`rute [n publica\ia noastr` se face numai cu acordul scris al redac\iei.