Revolu?iile din 1848, cunoscute n unele ?ari ca Primavara Na?

iunilor, Primavara P
opoarelor sau Anul Revolu?iei, au fost o serie de transformari politice n ntreaga
Europa n 1848. Acesta ramne cel mai raspndit val revolu?ionar n istoria europeana, d
ar for?ele reac?ionare au rec?tigat controlul n fiecare caz, ?i revolu?iile s-au p
rabu?it de obicei ntr-un an.
Revolu?iile au fost n esen?a democratice n natura, cu scopul de a elimina vechile
structuri feudale ?i crearea statelor na?ionale independente. Valul revolu?ionar
a nceput n Fran?a n februarie, ?i imediat s-a raspndit n cele mai multe dintre ?aril
e din Europa ?i par?i din America Latina. Peste 50 de ?ari au fost afectate, dar
fara o coordonare sau cooperare ntre revolu?ionarii din diferite ?ari. Au fost i
mplica?i ?ase factori: nemul?umirea larg raspndita fa?a de conducere politica, c
ereri pentru mai multa participare la guvernare ?i democra?ie, cereri pentru lib
ertatea presei, cerin?ele claselor muncitoare, avntul na?ionalismului, ?i, n final
, regruparea for?elor reac?ionare bazate pe regalitate, aristocra?ie, armata, bi
serica ?i ?arani.
Revoltele au fost conduse de coali?ii instabile ad-hoc de reformatori, clasele d
e mijloc ?i muncitorii, care nu au rezistat mpreuna pentru mult timp. Zeci de mii
de oameni au fost uci?i, ?i mul?i al?ii for?a?i sa plece n exil. Reformele semni
ficative de durata au inclus abolirea iobagiei n Austria ?i Ungaria, sfr?itul mona
rhiei absolutiste n Danemarca, introducerea democra?iei parlamentare n ?arile de J
os ?i sfr?itul definitiv al monarhiei cape?iene n Fran?a. Revolu?iile au afectat F
ran?a, ?arile de Jos, Germania, Polonia, Italia, ?i Imperiul Austriac. Mai pu?in
afectate au fost ?arile Scandinave ?i cele din sudul Europei, n timp ce revolu?i
ile nu au ajuns deloc la Rusia, Suedia, ?i Marea Britanie.