Na?ionalismul european nascut odata cu democra?

ia, a promovat libertatea, egalit

atea ?i autodeterminarea pentru na?iuni, dar ?i pentru indivizii care le compune
au. Na?ionalismul romnesc ?i materializarea acestor deziderate majore s-au concre
tizat n Programul Revolu?iei de la 1848, urmarind la fel ca celelalte na?iuni eur
opene ruperea legaturilor tradi?ionale sociale ?i politice dintre statul strain
dominant ?i masa popula?iei romne?ti. Na?ionalismul romnesc dorea totodata, sa pun
a baza unor noi rela?ii, democratice, prin promovarea unui nou tip de comunitate
, aceea a egalilor n drepturi ?i obliga?ii. Na?ionalismul a avut valen?e integrat
oare, a fost un factor capabil sa mobilizeze mul?imile prin simplitatea mesajulu
i sau, u?or perceptibil chiar ?i pentru ?aranimea needucata, dar care se putea l
esne identifica prin intermediul limbii. Din acest punct de vedere limba a jucat
un rol enorm ?i nu ntmplator a polarizat decenii ntregi aten?ia elitelor intelectu
ale, a constituit o problema majora n disputele politico-na?ionale din timpul rev
olu?iei.