Sunteți pe pagina 1din 5

Comertul interior - suport al administratiei publice

in perioada de preaderare la Uniunea Europeana


Lector univ. dr. Silvia Elena CRISTACHE

 Consideratii generale
Trebuie subliniat ca ramura comert reprezinta una din cele mai importante activitati ale unei
economii, contribuind la dinamizarea procesului de privatizare, obiectiv primordial al administratiei
publice in perioada de preaderare.
Obiectivele strategice si de politica comerciala guvernamentala vizeaza in principal asigurarea
protectiei consumatorilor, protectia climatului concurential, alinierea serviciilor la normele de
standardizare ale UE.
Integrarea economiei romanesti pe piata continental-europeana va conduce la cresterea
dependentei nationale de marfurile si capitalurile externe, de marile centre industriale si financiare
europene, racordarea acesteia la sursele de mijloace de productie si capital extern sporind, totodata,
dimensiunile fluxurilor de valori materiale interne-externe.
Toate aceste obiective se inscriu intr-un proces amplu si complex de perfectionari, de
modificari ale fizionomiei structurilor comerciale, proces ce continua si in prezent si se afla in diferite
faze de derulare de la o tara la alta, in efortul de adaptare cat mai deplina la noile cerinte ale pietei, de
crestere a eficientei de ansamblu.
Realizarea obiectivelor strategice de politica comerciala interna este serios influentata de
constrangerile mediului de afaceri, manifestate in prezent si probabil si in viitor in tara noastra. Influenta
unor asemenea constrangeri va fi insa diminuata pe masura ce vor incepe sa functioneze mecanismele
prevazute in programele sectoriale de dezvoltare economica ale administratiei publice locale si centrale.
Obiectivele strategice ale administratiei publice in domeniul comercial in perspectiva anilor
2000-2005 decurg din modificarile si modalitatile de organizare si functionare a comertului interior,
din progresele ce se realizeaza ca urmare a privatizarii intregii activitati comerciale si functionarii in
totalitate si mai ales cu eficienta a mecanismului economiei de piata. In aceste conditii, activitatilor de
intermediere a actelor de vanzare-cumparare, ca si celor legate de distributia fizica, li se adauga noi
activitati: cercetarea pietei, informarea si educarea consumatorilor, promovarea unei game largi de
servicii legate de folosirea produselor, publicitatea etc. Avand un asemenea rol, este de asteptat ca si
ponderea valorii adaugata de sectorul comert in produsul intern brut al Romaniei sa se mentina la un
nivel apreciabil, aceasta demonstrand tocmai locul si importanta distributiei marfurilor in economie,
cu efecte favorabile asupra societatilor comerciale si consumatorilor finali.
 Analiza evolutiei si structurii principalilor indicatori din comert (1995-2003)
Analiza evolutiei activitatilor comerciale este determinata de cererea cantitativa de marfuri si
servicii la care se adauga consumatorii potentiali. Dependenta cererii de oferta poate fi cunoscuta daca
avem in vedere cauzele principale care determina variatia atat a cererii, cat si a ofertei si anume:
PIB-ul, investitiile, populatia ocupata etc.
Astfel, evolutia variabilelor independente ce caracterizeaza economia nationala este exprimata
sintetic in dinamica si structura produsului intern brut din comert ce reprezinta echivalentul venitului
anual de care dispune statul respectiv a populatiei ocupate din comert, precum si a investitiilor din
aceeasi ramura de activitate.
Analiza evolutiei si structurii principalilor indicatori din comert (1995-2003)
ADMINISTRAIE I MANAGEMENT PUBLIC  4/2005

77

Tabelul 1
PIB
(mild. USD)
Anii

Populatia ocupata
(mii pers.)

Investitii
(mild. USD)

Total
In
Total
In
Total
In
economie comert economie comert economie comert

0
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003

1
35
27
32
34
36
37
40
46
48

2
3,72
3,15
3,59
4,6
4,89
5,31
5,62
4,20
4,27

3
9493
9379
9023
10845
10776
10764
10697
9234
9197

4
865
772
802
926
926
928
952
859
859

5
6391
5191
5501
5526
5505
5762
5636
8221
8482

6
563
513
482
659
504
690
715
915
965

% fata de total economie pentru:


PIB in
comert
7
10,62
11,66
11,21
13,53
13,58
14,35
14,05
9,13
8,90

Populatia
Investitii in
ocupata in
comert
comert
8
9
8,81
9,11
9,88
8,23
8,76
8,88
11,92
8,54
9,15
8,59
11,98
8,62
12,69
8,90
11,13
9,3
11,37
9,3

 Din tabel rezulta ca evolutia PIB-ului din comert, in perioada 1995-2003, a inregistrat o
tendinta usor crescatoare (exceptie anul 2002 si 2003), cu o medie anuala de 4,37 miliarde USD, ceea
ce indica o crestere economica modesta. Concluzia este confirmata de dreapta de evolutie a PIB-ului,
obtinuta pe baza functiei liniare Yt = 4,37 + 2,13 ti ce arata ca PIB-ul real va creste cu 2,13 miliarde
USD de la un an la altul. In relatiile de schimb, in cadrul carora produsele se realizeaza ca marfa,
functioneaza legea cererii si ofertei. Nivelul si dinamica volumului comertului depind in cea mai mare
parte de PIB, de valoarea adaugata bruta si de procesul de privatizare a economiei, pe principalele
ramuri (agricultura, industrie, constructii), dar si servicii.
Ponderea sectorului privat in produsul intern brut
Tabelul 2
Indicatori
Produsul intern
brut total

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
16,4 23,6 26,4 34,8 38,9 45,3 54,9 60,6 61,4 63,7 65,5

68

68,9

Procesul de privatizare in economie (1990-2003) este evidentiat de ponderea sectorului privat


in produsul intern brut, cu tenta crescatoare, de la 16,4% in 1990 la peste 69% in 2003, ceea ce
reprezinta un spor mediu relativ de aproximativ 12% pe an. Tinand seama de principalele agregate
macroeconomice ale contabilitatii nationale care stau la baza calcularii PIB-ului, vom constata ca, daca
in 1990 sectorul particular in valoarea adaugata bruta din sectorul tertiar detinea un procent de 2%, in
anul 2001 avea sa ajunga la 78,4%, aceasta insemnand o crestere substantiala in medie cu 39,6% pe
an, crestere care devanseaza cresterea din agricultura de 9,15 ori (4,33%), dar care este devansata cu
foarte putin, 1,03 ori, de cresterea din ramura constructiilor (40,7%).
Structura valorii adaugate brute din sectorul particular pe activitati sau ramuri este fluctuanta
pentru industrie, cu valori cuprinse intre 15,1% (1991) si 21,7% (1996 si 2001) si in scadere vizibila
pentru agricultura cu valori de 58,8% (1991) si 16% (2000) si constructii 3% (1991) si 8,2%
(1994). Lipsa parcului de tractoare si masini agricole, faramitarea suprafetelor agricole, aparitia
distantelor dintre loturile particulare, preturile mari ale ingrasamintelor, fosfatilor etc. au condus la
diminuarea contributiei agriculturii la formarea valorii adaugate brute.
Privatizarea defectuoasa si uneori ineficienta a intreprinderilor industriale si de constructii a
facut ca valoarea adaugata bruta sa se diminueze in aceste sectoare de activitate. Ramura serviciilor

78

ADMINISTRAIE I MANAGEMENT PUBLIC  4/2005

are tendinta de crestere, ponderea VAB din intreprinderile cu capital particular (sectorul privat) este
ascendenta, cu valori modeste de la 23,1% (1991) la 40,2% (1995), care in perioada urmatoare se
dubleaza, ajungand in 2001 si 2002 la peste (53%).
In perioada 1991-2002 ponderea VAB:
a) in industrie a crescut cu un spor mediu anual modest de 3,7%, devansat de servicii cu
4,8%;
b) in constructii a sporit in medie cu 100%, crestere justificata de nevoia stringenta de
locuinte si sedii pentru firme;
c) in agricultura o scadere medie cu -10,63%;
d) in servicii crestere medie anuala cu 8,7%, care devanseaza cresterea din agricultura de
1,216 ori, din industrie (1,048 ori); in schimb, activitatea de constructii devanseaza
serviciile (1,8 ori).
Structura produsului intern brut pe principalele ramuri
Tabelul 3
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Total din care

100

100

Agricultura,
silvicultura,
exploatare
forestiera si
economia
vanatului

21,8 18,8 19,0 21,0 19,9 19,8 19,2 18,0 14,4 13,4 11,1 13,4 11,7

Industrie

40,5 37,9 35,3 33,8 36,2 32,9 33,2 30,9 27,5 27,1 27,6 25,8 29,1

Constructii

5,4

Servicii

26,5 34,8 38,6 36,9 33,7 36,0 36,6 38,4 43,0 45,2 46,6 46,4 44,7

Alte ramuri

5,8

4,3

4,2

100

4,8

2,3

100

5,2

3,1

100

6,5

3,7

100

6,6

4,7

100

6,5

4,5

100

5,2

7,5

100

5,3

9,8

100

4,9

9,4

100

4,8

9,9

100

9,4

100

5,0

9,5

Contributia ramurilor principale de activitate la formarea PIB-ului evidentiaza structura


acestuia, prin scaderi evidente (agricultura, industrie, constructii) si crestere modesta pe seama
serviciilor.
Valoarea PIB-ului din agricultura a inregistrat valoarea maxima in 1990 (21,8%), valoarea
minima (prin scaderea la jumatate) in 2000 (11,1%), in timp ce industria contribuie la formarea
PIB-ului cu 40,5% (1990) ca valoare maxima si cu 25,8% (2001) ca valoare minima.
Ramura serviciilor contribuie la valoarea PIB-ului cu valori cuprinse intre 26,5% (1990),
46,6% (2000) si 44,7 (2002), cu un spor relativ mediu anual de 5,22%.
In ciuda faptului ca sectorul de servicii (tertiar) a avut contributii impresionante in profilul
PIB-ului, structura generala a productiei in Romania ramane fragila, cresterea importantei sectorului
de servicii in PIB in Romania fiind o consecinta a declinului volumului industrial, in special al
industriei grele si nu rezultatul reformelor strategice structurale din tara noastra.
In ansamblu, PIB-ul in Romania este folosit de cinci ori mai mult pentru consum decat pentru
formarea de capital. Acesta este un punct nevralgic al dimensiunii economice prezente. Cand

ADMINISTRAIE I MANAGEMENT PUBLIC  4/2005

79

mijloacele de productie sunt uzate fizic si exista o rata scazuta de inlocuire, in general este afectata
calitatea si competitivitatea.
 Evolutia investitiilor reprezinta un criteriu semnificativ, in functie de care se preconizeaza
a se realiza cresterea economica, perfectionarea tehnologiilor existente, ducand in final la privatizarea
mai rapida a tarii noastre aflata in plin proces de preaderare la Uniunea Europeana.
Apreciem, pe baza datelor furnizate de Institutul National de Statistica, ca investitiile din
comert au crescut in medie cu 55,18 miliarde USD. Aceasta crestere constanta a investitiilor din
comert in perioada 1995-2003 poate fi pusa pe seama dezvoltarii pietei bursiere, in paralel cu
liberalizarea pietei de capital si a pietei RASDAQ.
Oamenii de afaceri straini, in special cei europeni, nu au fost atrasi sa investeasca in economia
romaneasca datorita, pe de o parte, instabilitatii politice, economice si sociale, iar pe de alta parte
faptului ca majoritatea investitiilor anterioare au fost orientate spre sectorul industrie, urmat la distante
semnificative de posta si telecomunicatii si apoi de sectorul serviciilor.
Existenta in tara noastra a unei rate inalte a inflatiei a fost una din cauzele principale ale
scaderii ratei investitiilor, ca si amplificarea economiei subterane care, necontrolata, duce la incetinirea
aderarii Romaniei la structurile UE.
Daca analizam structura investitiilor din comert si a populatiei ocupate, se observa o tendinta
de oscilatie. Ponderea cea mai insemnata s-a inregistrat in cazul investitiilor din comert in anul 2001,
de 12,69%, in timp ce ponderea cea mai redusa a fost inregistrata in anul 1997, de numai 8,76%. In
cazul ponderii populatiei ocupate in comert pe total economie, valoarea maxima se inregistreaza in
anul 2003, de 9,3%.
La nivelul politicilor macroeconomice, investitiile nu trebuie neglijate, dar caile de finantare a
acestora nu trebuie sa intre in conflict cu nevoile sociale. Astfel, investitiile in infrastructura si servicii
trebuie sa fie in concordanta cu politicile de dezvoltare umana (pregatire, stimulente pentru
dezvoltare), iar investitiile straine directe trebuie orientate spre prioritatile nationale, in activitati care
au supraproductii pentru a crea mai multe posturi, pentru a aduce tehnologii de varf si a construi un
capital uman pentru viitor.
 Evolutia populatiei ocupate in ramura comert precum si ponderea acesteia fata de totalul
populatiei din economie reprezinta unul din indicatorii cei mai expresivi de caracterizare a
dimensiunilor si evolutiei comertului.
Populatia ocupata in comert inregistreaza in perioada 1995-2003 o evolutie ascendenta de la
un an la altul, exceptie facand anii 1996, 2002 si 2003, cand populatia ocupata a inregistrat valoarea
minima de 772 mii persoane si respectiv 851 mii persoane.
Apreciem, totodata, ca populatia ocupata in comert va creste cu aproximativ 9 mii persoane in
medie, pe an.
Aceasta crestere poate fi pusa pe seama procesului de privatizare, care a cunoscut o evolutie
pozitiva in acest sector de activitate, proces care a dus la cresterea numarului locurilor de munca in
unitatile comerciale si a fortei de munca tinere.
Un alt factor important care a determinat cresterea populatiei ocupate in comert este migratia
populatiei din sectorul industrial (datorita somajului tehnologic), agricol si din alte sectoare spre
comert, datorita existentei locurilor de munca care nu cer o pregatire profesionala prealabila si datorita
modificarilor structurale intervenite in economie - de la o economie preponderent industriala la o
economie de servicii. Cererea pentru servicii a determinat in final cresterea veniturilor populatiei si a
cheltuielilor pentru consum.
Avand in vedere nevoia urgenta de a dinamiza Romania in dezvoltarea locurilor de munca,
este vital sa nu se ajunga la paralizia politicilor sau la ezitari din cauza dificultatilor reformei si a
imposibilitatii de a-i compensa pe perdanti. Imbunatatirea accesului oamenilor la piata si la informatii
trebuie sa fie o prioritate.

80

ADMINISTRAIE I MANAGEMENT PUBLIC  4/2005

Reducerea restrictiilor pe piata muncii, restrictii care limiteaza crearea de posturi si sugruma
concurenta, promovand norme de munca fundamentale, va ramane una din problemele importante pe
care procesul de tranzitie economica din Romania trebuie sa o rezolve.
Concluzia principala care se desprinde din analiza este ca ramura comert constituie o ramura
esentiala pentru sustinerea activitatii globale a societatii si administratiei publice centrale si locale,
pentru integrarea cu efecte secundare cat mai putine si suportabile in Uniunea Europeana. Crearea unei
piete competitive integrata in piata unica europeana este unul din dezideratele politicii de pregatire a
aderarii.

BIBLIOGRAFIE
1. Albu, Gh., Evolutia si perspectivele structurilor comertului in Romania, teza de doctorat,
Bucuresti, 1998
2. Badita, M., Cristache, S. E., Model de analiza a ratei rentabilitatii prin metoda indicilor si
informatiile de sinteza pentru reglarea decizionala, in Tendinte in cibernetica contemporana,
Conferinta Nationala a Academiei de Cibernetica Stefan Odobleja, Baile Felix, Romania,
28-29 mai 1999, p. 283-289, Editura Europa Nova, Bucuresti, 2000
3. Badita, M., Cristache, S. E., Metode matematice de masurare si previziune a fenomenelor si
proceselor economice din sfera distributiei, in Tendinte in Cibernetica contemporana, p. 291-298,
Editura Europa Nova, Bucuresti, 2000
4. Dragusin, M., Contributii la dezvoltarea managementului intreprinderilor comerciale mici si
mijlocii, teza de doctorat, Bucuresti, 1998
5. Gheorghiu, Al., Analiza rentabilitatii la nivel macroeconomic, in Revista romana de statistica
nr. 1, septembrie, 1992
6. Olteanu, V., Economia intreprinderii de servicii, Editura Uranus, Bucuresti, 1994
7. Patriche, D., (coord.), Stanescu, I., Grigorescu, M., Felea, M., Bazele comertului, Editura
Economica, Bucuresti, 1999

ADMINISTRAIE I MANAGEMENT PUBLIC  4/2005

81