Termenul de metodologie defineste, la modul general, un set de principii, practici si proceduri
aplicabile la un anumit domeniu al cunoasterii. Mai concret, o metodologie descrie modul de obtinere a informatiilor sau, mai simplu, modul in care se desfasoara o anumita activitate. Metodologia include metode, tehnici si proceduri utilizate pentru culegerea si analizarea informatiilor obtinute. Cu alte cuvinte, metodologia este deopotriva a) o viziune, o strategie de cercetare, un proiect, un program si o filosofie de lucru, dar si b) o colectie de instrumente/ idei practice de imbogatire a cunoasterii. Acceptiunile de la punctul a) presupun o planificare, o privire in viitor, iar cele de la punctul b) presupun o activitate de organizare coerenta a cercetarii sau, cu alte cuvinte un management al cercetarii. Acesta este si motivul pentru care acest curs se numeste Metodologii de cercetare si Managementul cercetarii. Am renuntat deliberat la denumirea incetatenita la noi si chiar in strainatate aceea de Metodologia cercetarii stiintifice, deoarece nu exista doar o singura metodologie in cercetare, ci mai multe, iar termenul de stiinta1 este unul care apartine de modernitatea incheiata la mijlocul secolului trecut. In lantul trofic DATE INFORMATII CUNOSTINTE INTELEPCIUNE, metodologiile vizeaza indeosebi ultimele doua etape. Obtinerea informatiilor este doar pregatirea obtinerii unei cunoasteri tot mai profunde sau mai inalte. Orice domeniu isi propune sa ajunga la stadiul de intelepciune, iar iubirea de intelepciune se numeste filosofie (filo iubire, sofos intelepciune). Se spune ca stadiul cel mai inalt de cunoastere al unui domeniu este atunci cand se face filosofia acelui domeniu. Filosofia cunoasterii se numeste epistemologie (teoria cunoasterii inalt sistematizate), spre deosebire de gnoseologie care este teoria despre cunoasterea comuna, primara, nesistematizata. Aproape ca nu mai trebuie subliniat, dar este inevitabil sa spun ca aparitia Internetului, a motoarelor de cautare si a bibliotecilor electronice va genera un salt urias in cunoasterea umana. O prima consecinta vizibila a informatizarii si globalizarii cunoasterii este relativizarea adevarurilor. Metodologia transdisciplinara capata tot mai mult teren, iar metodologiile disciplinare si interdisciplinare isi recunosc tot mai mult propriile limite. Dar, indiferent de metodologia aleasa, orice cercetare trebuie sa fie clara (in scopuri), coerenta (in alegerea mijloacelor) si consistenta (in adecvarea scopurilor la mijloace si a mijloacelor la scopuri). Totodata, cercetarea trebuie sa fie un proces continuu, altfel consistenta rezultatelor obtinute se dilueaza si chiar dispare, ca urmare a modificarii contextelor, aparitiei de noi corelatii cu alte contexte, etc. Cercetarea nu mai este demult doar un proces strict rational, derulat mecanic sau prin aplicarea automata a unor reguli presupuse eterne. Ea implica tot mai mult 1
Vezi Editorialele: How scientific is (are) (social) sciences?, in: Economy Transdisciplinarity Cognition (ETC) vol XII, issue 1/ 2009, pp. 7-9, Science is dead. Long live knowledge!, in: ETC vol XII, issue 2/ 2009, pp. 7-8, On Mangement: Is it Scientific Management? No! Is it Management Science? No! Is it Changing Management? Yes!, in: ETC vol XIII, issue 1/ 2010, pp. 5-6. Toate numerele de revista se gasesc la adresa www.ugb.ro/etc
apelul la intuitie si imaginatie (dimensiuni irationale). Cercetarea, ca si in orice al domeniu de
activitate, presupune multa daruire si pasiune. Altfel, are loc doar un simplu consum de resurse, fara niciun rezultat relevant. Pe parcursul acestei carti voi aborda metodologiile in functie de nivelul de cunoastere existent: de la cele 7 discipline fundamentale in cultura greco romana, actualmente exista in lume peste 2000 de discipline din ce in ce mai inguste ca domeniu de cercetat. Asadar, cercetarea disciplinara era posibila si chiar recomandabila in perioada de inceput a civilizatiei europene actuale, dar pe masura largirii arealului de cunoscut, conexarea disciplinelor pe grupe de discipline aparea ca inevitabila. Spre exemplu, in Grecia antica Xenofon a scris lucrarea ECONOMICA (termen tradus la noi, gresit, dupa parerea mea, fie
ECONOMICELE sau
DESPRE ECONOMIE). De asemenea, Aristotel a scris lucrarea ECONOMICA, desi dovada
paternitatii ei este inca discutabila). Odata cu aparitia capitalismului si a statelor natiuni disciplina numita Economica s-a transformat in interdisciplinara Economie politica, desi anumite scoli de gandire considera ca atributul politica nu are ce cauta in analiza economica. In viziunea transdisciplinara pe care o promovez de mai multe decenii (dar indeosebi dupa intalnirea cu Basarab Nicolescu) economicul trebuie studiat obligatoriu in context economic si etic. Triada/ continuumul politic-economic-etic este asumata de Metodologia Scop-Mijloc (MSM) iar aplicarea acestei metodologii la campul larg al cunoasterii umane mi-a generat ideea necesitatii imperioase a compactarii cunoasterii. Concret si practic, am propus compactarea tuturor cunostintelor despre indivizii umani si societatea pe care o alcatuiesc intr-o teorie unica si coerenta numita MSM. Aceasta cunoastere compactizata trebuie predata in clasele primare, iar pe parcursul ciclurilor educationale sa se permita specializarea pe una sau alta dintre disciplinele existente (incepand cu nivelul de master). Faptul ca MSM a fost creata de subsemnatul cu cca patru decenii in urma (in anii '80 intr-o forma simplificata, prinzand un oarecare contur in teza de doctorat finalizata in 1984 si sustinuta in anul 1996) inseamna o perioada suficient de lunga de verificari si experimentari. Principalele avantaje ale acestei metodologii sunt: integrarea cunoasterii si, pe cale de consecinta, compactizarea acesteia, pornind de la esentele disciplinelor si ale relatiilor interdisciplinare, eficientizarea procesului educational si crerea de sanse suplimentare descoperirilor in domeniul cercetarilor socio-umane.
