Sunteți pe pagina 1din 4

Nicolae Iorga (1871-1940) a rmas ca un fenomen cultural fr precedent n istoria noastr, prin

cultura sa enciclopedic i diversitatea domeniilor de cercetare. A fost un istoric de mare erudiie, publicist,
dar i om politic.
S-a nscut la Botoani pe 5 iunie 1871. A studiat att n ar, ct i n strintate, n Frana i Germania.
ntre 1894 i 1940 va fi profesor la Catedra de Istorie a Universitii din Bucureti, iar n 1897 a fost numit
membru al Academiei Romne.
Ca politician, ntreaga sa activitate s-a ndreptat spre realizarea idealului unitii naionale, subliniind
legturile continue ce au existat ntre oamenii de pe ambii versani ai Carpailor. A fost de preedinte al
Consiliului de Minitri i ministru al Instruciunii Publice, precum i consilier regal.
Pe plan internaional, marele crturar s-a remarcat prin articole publicate n reviste de specialitate n
limbile francez, englez i german. Titlurile conferite de Universitile din Lyon, Paris, Geneva, Oxford,
Vilnius, Roma, Bratislava i Alger, susin acest lucru.
Cu trei ani nainte de a fi asasinat, n 1937, Iorga a fondat la Bucureti, Institutul de Studii Bizantine i
Institutul de Istorie Universal.
Noutatea operei lui Nicolae Iorga const n integrarea istoriei romnilor n cadrul istoriei universale.
Dragostea fa de trecutul neamului, l-au determinat s se opreasc n foarte multe orae i sate din ar
pentru c, spunea el, fiece loc de pe pmnt are o poveste a lui, dar trebuie s tragi bine cu urechea ca s-o
auzi i trebuie i un dram de iubire ca s-o nelegi. Dovad n acest sens stau cele zece volume din Istoria
romnilor.
Opere sale reprezenative sunt: Istoria literaturii religioase a romnilor pn la 1688, Istoria lui tefan
cel Mare, Oameni cari au fost, Istoria literaturii romneti contemporane.
n cadrul unei conferinei inute la Iai, n sala Teatrului Naional, Nicolae Iorga a demonstrat c
Ortodoxia este parte component a civilizaiei romneti.
A fost asasinat de legionari pe o mirite din apropierea comunei Strejnic, de lng Ploieti, n anul 1940.

Citate:
Pana acum oamenii nu au gasit alt drum spre
adevar decat greseala
Un popor care nu-si cunoaste istoria e ca un
copil care nu-si cunoaste parintii
Cea dintai conditie a fericirii este linistea
sufletului
Intelepciunea vietii e simpla: fa ca pe unde ai
trecut tu sa fie mai bine decat inainte
Cel mai lung drum este catre tine insuti

In viata pierdem ani iar de la moarte cersim o


clipa

Petre uea (1902-1991), nscut ntr-o familie de preoi ortodoci, pe data de 6 octombrie 1901, n
Boteni-Muscel, a fost o personalitate complex i enciclopedic.
Se va implica n viaa spiritual, cultural i politic a timpului, fiind prieten al lui Nae Ionescu i al
celor formai la coala lui: Mircea Eliade, Emil Cioran, Mircea Vulcnescu, Constantin Noica.
Toat viaa lui a fost o propovduire a valorilor spirituale cretin-ortodoxe i a iubirii pentru neamul
romnesc. Susinea mereu, argumentat i imbatabil, c poporul romn este una din minunile lui Dumnezeu
n mersul Su prin Univers.
Singurele repere de neclintit ale lui Petre uea au fost Dumnezeu i poporul romn, dovedind prin
asta c a fost nu numai credincios, dar i un mare patriot. Pentru el, e att de viguros neamul sta al nostru,
c nu m ndoiesc c virtuile l scot din impas. Istoria lui mi d argumente n sprijinul credinei mele c
poporul romn nu poate fi nfrnt.
Demersul su intelectual a fost ntru totul integrat Ortodoxiei.
Dintre operele sale reprezentative, enumerm: Btrneea i alte texte filosofice, Omul -tratat de
antropologie cretin, 322 de vorbe memorabile ale lui Petre uea.
Din cauza convingerilor sale politice, regimul comunist avea s-1 condamne la 13 ani de detenie
(1948-1953; 1956-1964) n penitenciarele din Bucureti, Jilava, Ocnele Mari, Aiud.

Citate:

Daca as putea ,domnule, as scrie pe ziduri


,mare, sa vada tot taranul:Romani, nu va mai
alegeti conducatori care nu-si iubesc tara
Fara Dumnezeu omul ramane un biet animal
rational si vorbitor care vine de nicaieri si
merge spre nicaieri

Poporul roman e una din minunile lui


Dumnezeu in marsdul lui pe pamant
O personalitate e aceea care se daruieste , nu
se justifica
Un tampit mai mare ca mine nu exista : sa
faci treisprezece ani de temnita pentru un
popor de idioti.De asta, numai eu am fost in
stare!

Constantin Brncui (1876-1957) s-a nscut la 19 februarie 1876 n satul Hobia din judul Gorj,
devenind unul dintre cei mai strlucii reprezentani ai sculpturii moderne universale, fiind comparat cu
Michelangelo. Absolvent al colii Naionale de Arte frumoasedin Bucureti, va intra, n 1905, la coala
Naional de Arte Frumoase din Paris.
Dei lucrrile sale n-au fost apreciate, la nceput, de criticii de art ai timpului, totui, Brncui a avut
expoziii att la Paris, ct i la New York.
Ca forme de baz ale sculpturii, Brncui a luat trei elemente: cercul, ovalul i linia dreapt. De oval el
s-a servit pentru portrete, psri i animale; linia dreapt a ntrebuinat-o n compoziiile de inspiraie din
folclorul romnesc, iar de forma cercului s-a servit n construirea anumitor piedestale. Sculpturile lui
Brncui au fost lucrate n bronz, marmur i lemn, pentru fiecare material, artistul folosind tehnici diferite.
A avut expoziii att n Europa ct i n America, iar dintre lucrrile sale, cele mai cunoscute
sunt: Rugciunea, Cuminenia pmntului, Srutul, Domnioara Pogany, Pasrea miastr i Ansamblul
monumental de la Trgu-Jiu (Coloana infinit, Poarta srutului, Masa Apostolilor sau Sfnta Cin).
n multe din sculpturile sale, transpune credina n Dumnezeu. Prima dintre ele,Rugciunea,
considerat mama artei moderne, transmite armonia comunicrii cu Dumnezeu din timpul rugciunii. Despre
aceast lucrare, Brncui nsui afirma: Am lucrat pn atuncea ca toi artitii, dup model viu. Iar cnd am
fcut femeia asta n rugciune, doream ca ea s fie n adevr Rugciunea; pentru aceasta am neles c
trebuie s prsesc modelul viu, fiindc n faa lui eti n sensualitate.

n arta lui Brncui, orice simbol reprezint un adevr, care are legtur cu Dumnezeu. El n-a fcut nimic la
ntmplare, ci totul a pornit dintr-o chemare a sufletului su pe care a exprimat-o ntr-o form concret.
Datorit geniului su artistic, a fost numit profet al artei moderne", printele sculpturii".

Citate:
Trebuie sa incerci necontenit sa urci foarte
sus, daca vrei sa poti sa vezi foarte departe
Viata se aseamana cu o spirala .Nu stim in ce
directive e tinta ei dar trebuie sa mergem in
directia pe care o credem ce amai justa
Arta trebuie sa apropie, nu sa departeze, sa
umple, nu sa sape prapastii in bietele noastre
spirite si asa indestul de rascolite de intrebari.
In arta nu trebuie sa existe straini.Eu am
facut piatra sa cante ,pentru omenire...

S-ar putea să vă placă și