Sunteți pe pagina 1din 23

CAP.

I
ANALIZA DIAGNOSTIC A ACTIVITII DESFURATE
DE S.C. VINURI DOBROGENE S.R.L. TULCEA IN PERIOADA
2003-2005

Motto: Majestatea sa vinul se detaeaz dintre bunurile materiale i


euforizante prin caliti pe ct de extraordinare, pe att de necesare omului; un
dar pentru suflet, un test pentru inteligen, un stimulent pentru gndire.
Academician Valeriu D. Gotea

1.1. Prezentarea general a S.C. VINURI DOBROGENE S.R.L. TULCEA


Societatea pe aciuni S.C. VINURI DOBROGENE TULCEA a luat fiin
prin transformarea ntreprinderii de Vinificaie i Produse Spirtoase Tulcea ca efect
al Legii nr. 31/1990 i H.G. nr. 1353/1990, prelund integral patrimoniul i schema
de personal a acesteia. Societatea este situat n Tulcea, cod potal 8800, telefon
0240/573293.
Scopul societii l constituie obinerea profitului din producerea i
comercializarea vinului, produselor pe baz de vin.
Conform statutului societii, obiectul de activitate este asigurarea
materiilor prime, vinificarea, mbutelierea i comercializarea buturilor, efectuarea
de operaiuni de import export n domeniul su de activitate.
Capitalul social n anul 2005 a fost de 164.371.000 mii lei, divizat n
6.574.840 aciuni cu o valoare nominal de 55.000 lei fiecare i a avut urmtoarea
evoluie: la sfritul anului 1993 era de 3.628.777 mii lei, la nceputul anului 1995

era de 16.539.750 mii lei, la sfritul anului 2000 a devenit 46.522.950 mii lei i a
ajuns la 158.190.000 mii lei n anul 2001.
Structura acionariatului la S.C. Vinuri Dobrogene Tulcea se prezint sub
urmtoarea form:
Structura acionariatului
Tabel nr. 1.1.
Nr. crt.ACIONARI
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Aciuni deinute

Asociaia Agricol Horticol


Ilie Lucian
Pavel Andrei
Valeriu Bobeleac
Alii
TOTAL

3 848 700
373 562
962 955
810 729
578 894
6 574 840

%
58,33
5,68
14,6
12,33
9,06
100

Structura acionariatului s-a modificat n 1999 deoarece Asociaia Agricol


Horticol a preluat 40% din aciunile societii, ajungnd n prezent la 58,33%.
Aceast unitate a adus n ntreprinderea S.C. VINURI DOBROGENE S.R.L.
schimbri importante, precum:
o restructurare semnificativ la nivelul personalului, eliminnd
personalul neproductiv i nlocuindu-l cu persoane calificate din propria unitate;
intervenii asupra activitii economico financiare, astfel nct, dup
o perioad de 4 ani n care societatea a nregistrat pierderi, n anul 2000 s-a
nregistrat profit;
modificri cu privire la activitatea de producie i comercializare;
achiziionare de mijloace tehnice noi i mai performante, introducerea
unor maini noi de ambalare i ambalaje mai profitabile i cutate de consumatori.

Societatea are n proprietate un numr de o unitate teritorial de producie i


o unitate central n municipiul Tulcea, nsumnd o suprafa total de 148.466,32
m din care suprafa construit 72.748 m.
S.C. Vinuri Dobrogene Tulcea nu deine n patrimoniul su plantaii viticole
sau pomicole. Asigurarea materiilor prime (struguri de vin, fructe i marcuri de
fructe) necesare realizrii programului de industrializare se face prin cumprare de
la productorii din jude i zonele limitrofe, de la productori individuali i
societi de producie. O parte din materiile prime provin din prestrile de servicii
(vinificare, depozitare de vin, fabricaie, transportul cu mijloace auto proprii etc.)
realizate pentru productori la tarife negociate prin contracte.
Societatea dispune n prezent de urmtoarele sectoare de producie:
un centru de vinificaie a strugurilor dotat cu utilaje specifice procesrii
strugurilor i cu spaii de depozitare din lemn, beton sau fibr de sticl, suficiente
desfurrii procesului de producie;
o distilerie pentru fabricarea uicii i a rachiurilor naturale dotat cu
instalaii din cupru, cu generatoare de abur i capacitate de depozitare a materiei
prime i produsului finit;
combinatul Tulcea cu activitate de depozitare, condiionare i
mbuteliere, preparare produse din vin i buturi spirtoase;
reea de desfacere a buturilor.
Dotarea unitilor de vinificaie permite procesarea unei cantiti de 40.000
tone struguri, iar distileriile pot fabrica 7.000 tone marcuri de fructe. Utilajele de
mbuteliere a produsului finit au capacitate de 3.000 sticle/or. Utilajele din dotare
sunt de producie romneasc, au o vechime de 5 20 ani, dar sunt bine ntreinute
prin operaiuni de remontare anuale.
Capacitatea de vinificaie de care dispune S.C. Vinuri Dobrogene S.R.L.
Tulcea n prezent prin unitile sale de vinificaie este de 2.480 tone/zi, n timp ce
6

capacitatea de distilare a fructelor, marcurilor de fructe, borhoturilor i drojdiei de


vin este de 48 vagoane/24 h.
1.2.

Analiza diagnostic a activitii de producie la S.C. VINURI

DOBROGENE S.R.L. TULCEA


Realizarea activitii de producie reprezint un obiectiv important al
oricrei firme, indiferent de forma de proprietate, deoarece prin acesta se realizeaz
produse necesare satisfacerii cererii consumatorilor. Pentru S.C. Vinuri Dobrogene
S.R.L. activitatea de producie const n:
fabricarea vinului de struguri;
obinerea buturilor alcoolice distilate.
n structura produselor obinute de ctre societate se ncadreaz
urmtoarele categorii:
vinuri difereniate n funcie de calitate n:

- vinuri de consum direct;


- vinuri de calitate superioar.

uic i rachiuri naturale difereniate n funcie de coninutul de

trie alcoolic.
Gama de produse obinute de S.C. Vinuri Dobrogene S.R.L. Tulcea i
cantitile fizice i valorice realizate n intervalul 2003 2005 sunt date n tabelele
1.2. i 1.3.

Structura produciei marf


Tabel nr. 1.2.
- mii lei -

Nr.

Diferene

crt.

Categorii de produse

2003

2004

1.
2.
3.

Vinuri diferite sortimente


uic i rachiuri naturale
Total producie marf

88 950 282
11 218 956
100 169 238

82 858 636,5
8 230 544,9
91 089 181,4

2005
94 870 704,5
6 029 762,5
100 900 467

2005/2003
(%)
6,65
-46,25
0,72

Structura produciei fizice


Tabel nr. 1.3
- litri -

Nr.

Diferene

crt.

Categorii de produse

2003

2004

2005

1.
2.
3.

Vinuri diferite sortimente


uic i rachiuri naturale
Total producie fizic

2 619 810
400 677
3 020 487

1 920 295
218 215
2 138 510

1 956 097
173 875
2 129 972

2005/2003
(%)
-25,33
-56,60
-29,48

Din analiza tabelelor anterioare se desprind urmtoarele concluzii:


- producia fizic de vin a nregistrat o diminuare n anul 2005 fa de 2003 de
25,33 %, iar producia de uic i rachiuri naturale de 56,60 % datorit nefolosirii
n totalitate a capacitii de producie de care dispune i inexistena unei baze
suficiente materiale i financiare pentru meninerea produciei la un nivel mai
ridicat;
- producia marf de vin calculat cu preuri actualizate a crescut doar cu
6,65 % n 2005 fa de 2003, iar producia de uic i rachiuri naturale s-a diminuat

cu 46,25 % datorit produciei fizice mici comparativ cu anul de baz; tendina


cumprtorilor este s se orienteze mai mult spre astfel de buturi n defavoarea
vinului datorit preului relativ ridicat al acestuia;
- producia fizic total a sczut cu 29.48 % n 2005 fa de 2003, iar
producia marf total a crescut cu aproximativ 0.72 % n anul 2005 comparativ cu
anul de baz;
- att n producia fizic total, ct i n cea marf, ponderea principal o
deine produsul vin, respectiv 85 95 %, urmat de uic, rachiuri naturale, care sau redus foarte mult din punct de vedere cantitativ, i buturi spirtoase.
90 Vinuri
8 Tuica si rachiuri
2 Bauturi spirtoase

8%

2%
1
2
3

Vinuri
uic si rachiuri
Buturi spirtoase

90%

Figura nr. 1.1. Structura produciei fizice n anul 2004

CAP. II

PIAA VINULUI
Motto: Vinul, ca orice lucru scump, nu se potrivete destrblrii;
drumul lui trebuie s mplineasc puterile minii i virtutea trupului.
Mihail Sadoveanu
2.1. Piaa vinului n ansamblul pieelor agroalimentare
O definiie complet a pieei este aceea conform creia aceasta constituie
sfera economic n care producia (de bunuri materiale i servicii) apare sub
form de ofert de mrfuri, iar nevoile (solvabile) de consum sub form de cerere
de mrfuri; piaa reprezint sfera manifestrii i confruntrii ofertei i cererii, a
realizrii lor prin intermediul actelor de vnzare cumprare.
Economistul francez M. Didier consider c piaa apare ca un ansamblu de
mijloace de comunicaii prin care vnztorii se informeaz reciproc despre ceea ce
ei au, despre ceea ce acetia au nevoie despre preurile pe care le cer i pe care le
propun pentru ca tranzaciile dintre ei s se ncheie.
n perioada actual, pieele agricole i alimentare

au devenit spaiul

economic n care productorii i consumatorii, presupui buni cunosctori ai cererii


i respectiv ai ofertei, sunt interesai n obinerea celui mai bun pre i respectiv al
celui mai bun i ieftin produs1.
Pieele nu trebuie percepute ca operatori sau intermediari, ci ca pe o
structur pus la dispoziia agenilor economici n scopul facilitrii negocierilor i
activitilor logistice pe care le desfoar. Considerate ca fiind locurile unde se
schimb mrfurile i informaiile economice, dar i de ntlnire pentru oameni,
pieele agricole au jucat, de a lungul vremurilor, un rol esenial n apariia i
dezvoltarea oraelor.
1

Letiia Zahiu Agricultura mondial i mecanismele pieei, Ed. Arta Grafic, Bucureti, 1992

10

Deci, piaa este nainte de toate un contact social, mai mult sau mai puin
spontan, care definete locul economiei i ansamblul vieii sociale.
n ceea ce privete pieele agroalimentare, putem distinge urmtoarele tipuri
de piee:
piee agricole. Pe acestea leam putea situa ntre exploataia agricol
i industria de prelucrare. Aceast pia este o pia a preului i a volumului;
piee industriale. Pe acestea leam putea situa ntre prima i a doua
prelucrare a produselor;
piee alimentare i de consum. Este vorba de piee situate n aval de
industria prelucrtoare.
Rolul economic al pieelor agroalimentare l constituie faptul c ele
reprezint:

locuri special amenajate unde au loc schimburile fizice de mrfuri

ntre vnztori i cumprtori;

un sistem de referin cuprinztor al relaiilor dintre ofert i

cerere, dintre cumprtori i vnztori;

un mijloc de reglare a schimburilor dintre operatorii filialelor i pe

ansamblul sistemului agroalimentar;

un factor de dezvoltare economic pentru localitile unde sunt

amplasate.
Piaa vinului, n general, dar n particular cea european, se caracterizeaz
prin excedente structurale. Producia de vin depete potenialul de consum
naional i eventualele cantiti destinate pieelor internaionale.
n final, sistemul de distribuie a vinului reproduce aceeai schem peste tot
n lume i anume el este fragmentat cu un numr foarte mare de mici detailiti
rspndii peste tot n teritoriu. Se constat, n ultimi anii, o evoluie discret
11

constnd n deplasarea cantitilor distribuite prin canalele de vnzare engros


ctre canalele de distribuie endtail destinate consumului intern. Acest tip de
distribuie permite ameliorarea competitivitii produsului n termeni de pre i
avantajeaz modelele de consum modern i comportamentul de cumprare.
O alt caracteristic important a pieei vinului o reprezint ponderea
semnificativ ce o dein societile cooperatiste. Chiar dac cea mai mare parte a
produciei provine de la IMM uri, exist i un mic numr de societi
multinaionale caracterizate prin o strategie mondial pe pieele internaionale.
Pentru ca ntreprinderile viti vinicole s poat adapta n permanen
produsele lor la exigenele pieei (creterea gradului de satisfacie i de plcere,
comoditate n utilizare, mbuntirea calitilor nutriionale ale produselor etc.),
aceast tendin poate fi temperat numai prin politici agricole i alimentare
adecvate.
2.2. Piaa de comercializare a S.C. Vinuri Dobrogene S.R.L. Tulcea
n general studiul pieei societii prezentate vizeaz unele aspecte i anume:
piaa de aprovizionare (cu materii prime, materiale consumabile);
piaa de desfacere pentru buturile obinute;
concurenii actuali i cei poteniali;
preurile cu care societatea se aprovizioneaz i i desface produsele.
2.2.1. Piaa de aprovizionare
Activitatea de producie la S.C. Vinuri Dobrogene S.R.L. se desfoar pe
baza situaiei existente n agricultur, deoarece societatea nedispunnd de suprafee
proprii cultivate cu vi de vie depinde de productorii agricoli, societi
comerciale viticole i asociaii agricole.

12

Unitatea ncheie contracte pentru achiziionarea materiei prime, cu


societile agricole care au ca obiect de activitate cultura viei de vie, cu mult timp
naintea obinerii produciei.
n schimb societatea poate realiza pentru aceste uniti o serie de servicii
cum ar fi:
transportul acestor materii prime la o unitatea productoare la S.C.
Vinuri Dobrogene S.R.L.;
acordarea de erbicide i insecticide pentru combaterea buruienilor,
bolilor i duntorilor viei de vie;
depozitarea vinurilor i condiionarea acestora
.
2.2.2. Concurena i segmentarea pieei
n economia de pia, concurena este o necesitate obiectiv, face parte din
regulile de joc ale pieei. Funcionarea ei stimuleaz preocuprile pentru
creterea, diversificarea i mbuntirea calitativ a ofertei, pentru adoptarea ei la
dinamica cerinelor. Concurena determin aanumitul proces al primenirii n
rndul agenilor de pia, ceea ce nseamn eliminarea din competiie (prin
faliment, absorbie etc.) a firmelor slabe, cu capacitate redus de adaptare la
dinamismul economico social.
n judeul Tulcea pe piaa buturilor alcoolice i n special a vinului
acioneaz societi fie din jude fie din afara acestuia.
Alturi de S.C. Vinuri Dobrogene S.R.L. acioneaz ali ofertani cum ar fi:
Sarica Niculiel, S.C. Inter Reg. S.R.L., S.C. Aegyssus S.R.L.
Ali concureni care vin din alte judee dect Tulcea sunt reprezentai de:
S.C. Vinalcool Ploieti, Vinalcool Vrancea, Vinalcool Constana, S.C. Zarea S.A.,
S.C. Murfatlar S.A., Vinalcool Iai.

13

Pe piaa Tulcea, S.C. Vinuri Dobrogea S.R.L. acoper aproximativ 40% din
cererea de buturi alcoolice.
Cota de pia a crescut de la un an la altul: dac n 1997 era de 24 %, n
1998 reprezenta 33 %. n 1999 a rmas de aproximativ 33 %, n prezent ajungnd
la 40 %.
2.2.3. Piaa de desfacere
n toate aciunile sale, fie c este vorba de aciuni strategice, de orientare
ntr-o perspectiv larg, ori de aciuni tactice, permanente, de mai mic anvergur
unitatea folosete piaa ca surs de inspiraie; i nu numai n cazurile n care nii
schimbrile intervenite n configuraia pieei oblig unitatea s acioneze, dar i
atunci cnd iniiativa aparine ntreprinderii; cnd prin aciunile sale urmrete s
determine schimbri n configuraia pieei sau, cel puin, s-i amelioreze poziia n
cadrul pieei n toate aceste cazuri cunoaterea fenomenelor pieei este o condiie
sine quo non.
Societatea productoare prezentat, angajat n dinamismul pieei,
preocupat s joace un rol activ n cadrul acesteia, are nevoie de un flux de
informaii cu mult mai bogat. Cunoaterea fenomenelor pieei nu numai prin
intermediul semnalelor uneori insuficient de nesemnificative, alteori neltoare
i ntotdeauna ulterioare ci n mod direct, prin cercetarea rdcinilor lor adnci, a
ntregului complex de relaii cauzale, ofer societii perspective cu mult mai clare
asupra politicii pe care urmeaz s o adopte. n acelai timp, unitatea utilizeaz
piaa i ca laborator de cercetri, studiindu-i structura, cuantificndu-i parametrii,
simulndu-i evoluia ulterioar toate acestea n scopul anticiprii reaciilor
posibile ale pieei (de pild atitudinea consumatorilor, a concurenei) n cazul unor
viitoare aciuni ofensive ale ntreprinderii.

14

Cunoscnd elementele care caracterizeaz piaa, prin intermediul studiilor


sale repetate, S.C. Vinuri Dobrogene S.R.L. i poate organiza producia de buturi
alcoolice astfel nct oferta s vin n ntmpinarea cererii consumatorilor, n
momentul, locul, cantitile i preurile pe care acetia le pretind.
S.C. Vinuri Dobrogene S.R.L. i vinde produsele obinute pe urmtoarele
piee:
pe piaa judeului Tulcea, societatea i desface o mare parte a
produselor sale prin intermediul magazinelor proprii, prin intermediul magazinelor
alimentare universale i al magazinelor specializate n desfacerea buturilor
alcoolice. n condiiile unei slabe concurene, unitatea acoper aproximativ 30 40
% din piaa buturilor alcoolice a judeului Tulcea.
S.C. Vinuri Dobrogene S.R.L. Tulcea vine n ntmpinarea cererii de
buturi alcoolice i pentru alte judee cum ar fi: Satu Mare, Clrai, Harghita,
Dmbovia, Constana, Brila, Bucureti, Suceava, Neam, Iai, Giurgiu i alte
judee.
n aceste judee n anul 1999 societatea a desfcut 3 401 558 sticle vin n
valoare de 29 546 000 mii lei i 256 000 sticle alte buturi n valoare de 1 875 000
mii lei. Se observ c societatea ofer produsele sale n aproape toate judeele rii
alturi de judeul Tulcea.
n continuare S.C. Vinuri Dobrogene S.R.L. i impune sa-i implementeze
produsele i pe pieele altor ri. De aceea unitatea s-a strduit nencetat s aduc
produsele la standardele de calitate cerute pe piaa internaional.
Dup efectuarea unui audit al organizaiei i al mediului extern, avem acum
posibilitatea s ncheiem procesul de armonizare reciproc a acestora prin
intermediul analizei SWOT, care constituie un instrument valoros n examinarea
performanelor individuale, ale departamentului sau organizaiei.

15

Analiza SWOT
Tabel nr. 2.1

Elemente
Marketing
mix
Produs

Puncte tari

Puncte slabe

Ameninri

Unicitate, calitate,
marc

Numele comun al
soiurilor de vin

Apariia unui
produs similar

Pre

Bun, n raport cu
calitatea produsului i
serviciile oferite de
S.C. Vinuri Dobrogene
S.R.L.

Mare, pentru
necunosctori

Apariia unui
produs similar la un
pre mai mic

Promovare

Posibilitatea de a avea
contacte directe cu
cumprtorii

Lipsa aciunilor
de promovare
mass-media

Productori,
en-gros-iti

Lipsa reelei
proprii de
distribuie, ofert
uor sub nivelul
cererii

Exist posibilitatea
de a rmne
necunoscui
publicului larg
Posibile situaii
conflictuale n
rndul
distribuitorilor

Poziia n lanul
de distribuie

CAP. III
STRUCTURA ORGANIZATORIC
16

Oportunit
i
Mrci
nregistrate la
OSIM.
Mnstiri,
.Dunrea.,
Boieresc
Firma i
permite s
ofere calitate
i prezentare
deosebit
produsului
Posibiliti
financiare
sunt
Posibilitatea
de a seleciona
i instrui
distribuitorii

3.1. Organizarea structural a societii


Pe parcursul evoluiei societii i implicit al modernizrii proceselor de
producie, caracterul complex al proceselor de conducere a activitii dintr-o
ntreprindere s-a accentuat tot mai mult. La acest proces a contribuit n proporie
deosebit de nsemnat adncirea diviziunii muncii, creterea gradului de
specializare, profesionalismul personalului, ca i multiplele interdependene care sau constituit i tind s se accentueze tot mai mult. Astfel, procesul de conducere
trebuie asigurat de cadre bine pregtite profesional, care tiu s lucreze cu oamenii,
s dea dispoziii corecte i obligatorii la locul de munc, astfel nct colectivul de
muncitori s poat pune n valoare ntregul profesionalism de care dispun, s fie
contieni de implicarea lor direct n viaa economic i social a ntreprinderii.
Structura organizatoric a unei societi este redat prin intermediul
organigramei. Analiznd organigrama societii S.C. Vinuri Dobrogene S.R.L.
Tulcea, prezentat n anexa nr. 1 se constat o structur de tip piramidal, ce
evideniaz niveluri ierarhice i structuri funcionale.
Organul suprem de conducere al societii este Adunarea General a
Acionarilor (AGA) care decide asupra activitii acesteia i asigur politica
economic. n vederea ndeplinirii atribuiilor sale AGA numete un Consiliu de
Administraie, compus din 5 membrii. Alegerea administratorilor se face dintre
persoanele desemnate de acionari.
Gestiunea societii este controlat de Comisia de Cenzori, format din 3
membrii, alei de Adunarea General a Acionarilor.
Pentru buna desfurare a activitii societii, n structura organizatoric
sunt prevzute 11 birouri i compartimente specializate pe domenii de activitate.

17

Fiecare secie sau atelier de producie este condus de un ef, de regul


inginer, care urmrete modul cum se realizeaz programele zilnice de producie
stabilite de Comitetul de Direcie.
Stabilirea programelor se face n funcie de comenzile primite i de
capacitatea de producie.
Sarcinile compartimentelor funcionale sunt stabilite sub forma atribuiilor i
sunt stipulate n Regulamentul de Organizare i Funcionare. Sarcinile fiecrui
salariat, de cel mai nalt nivel ierarhic pn la ultimul nivel de execuie funcional,
sunt stabilite prin fiele posturilor.
Nivelul salariilor pentru personalul societii se stabilete prin Contractul
Colectiv de Munc, aprobat la nivel de societate de Consiliul de Administraie.
Conducerea societii este realizat de o echip managerial format din
director general, director economic i director de producie dezvoltare, toi cu
studii superioare de specialitate (Facultatea de Horticultur, iar directorul
economic cu studii la Academia de Studii economice).
La rndul lor, fiecare director de specialitate are n subordine cteva
compartimente cu ajutorul crora realizeaz funciunile ntreprinderii.
Funciunea comercial se realizeaz prin Biroul Aprovizionare . Desfacere
Comer, prin punctele de desfacere i magazine proprii.
Funciunea de personal, aflat n subordinea directorului general al
societii se realizeaz prin intermediul Biroului de Resurse Umane.
Funciunea financiarcontabil este realizat prin Serviciul Financiar
Contabil, aflat n subordinea directorului economic i a Controlului Financiar
Intern (C.F.I.), ce rspunde n faa directorului general.
n privina structurii organizatorice, conducerea societii urmrete
realizarea obiectivelor de economicitate, astfel nct aceasta s suporte cheltuielile

18

minime legale de personal i gestiune i s asigure ncrcarea raional i complet


a personalului.
Conducerea folosete un stil de management participativ, evideniat prin
funcionarea unor organisme participative de management: AGA i CA. Deciziile
importante se discut n AGA sau CA i sunt comunicate efilor de compartimente,
urmrindu-se corelarea deciziilor care vizeaz o anumit funciune a firmei cu
deciziile privind alte funciuni.
3.2. Analiza resurselor umane
Pe baza datelor furnizate de direcia pentru resurse umane din cadrul
societii, informaiile necesare analizei pot fi structurate astfel:
Structura personalului dup domeniul de activitate
Tabelul nr. 3.1.
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.

Specificare
Total personal, din care:
Conducere administrativ
Personal TESA
Personal direct productiv

2003

Anii
2004

Diferene 2005 - 2002


Absolut
Relativ

2005

196

208

226

30

15

3
34
145

3
39
163

4
49
173

1
15
28

33
44
19

Aceast structur arat ca numrul de personal pe total i pe categorii de


personal a crescut continuu. Se constat ca n anul 2005 personalul total a crescut
cu 15 % fa de anul 2003. Aceast situaie este urmarea msurilor de nlocuire a
personalului i restructurrii din anii anteriori n scopul creterii productivitii
muncii pe un salariat, msuri adoptate de acionarul majoritar Casa de Vinuri
Pietroasa din momentul achiziionrii pachetului majoritar de aciuni. Cea mai
mare cretere sub aspectul absolut s-a nregistrat la personalul direct productiv.
19

250
200
150

226

208

196

163

145

173

Total personal
Personal direct
productiv

100
49

39

34

50

Personal TESA

2003

2004

2005

Figura 3.1. Structura i dinamica numrului de personal


De asemenea, se poate efectua o analiz a personalului n funcie de
structura pe vrst difereniindu-se patru categorii de personal i anume:
Structura personalului n funcie de vrst
Tabelul nr. 3.2.

Nr.

Diferene

crt.

Specificare

2003

2004

2005

2005/2003

1.
2.
3.
4.
5.

Structura pe vrst
- sub 25 de ani;
- ntre 25 40 ani;
- ntre 40 60 ani;
- peste 60 ani.

196
29
67
85
15

208
28
80
103
13

226
18
52
120
5

15
-38
-23
-11
-67

2004/2002

(%)

S.C. Vinuri Dobrogene S.R.L. Tulcea, avea angajate un numr de persoane


cu vrste ntre 40 60 ani n anul 2002 i anume 85 persoane, iar n anul 2004, 120
persoane. Personalul cu vrsta peste 60 de ani a sczut n 2003 fa de 2002 cu 67
%.

20

Apare ca strict necesar o activitate intens de ptrundere n cadrul societii


a personalului tnr, bine pregtit, cu cunotine specializate n domeniul buturilor
alcoolice i, n mod special, al vinurilor.

CONCLUZII I PROPUNERI

21

O dat cu integrarea Romniei n Uniunea European (UE),


productorii agricoli vor fi obligai s-i adapteze produsele la standardele
de calitate impuse de statele comunitare. Pentru a putea face fa pe piaa
unic, unde competiia va fi acerb, o prim condiie pentru Romnia este
alinierea la acquis-ul comunitar, cel mai important capitol fiind acela privind
agricultura i dezvoltarea rural. n pofida fondurilor uriae pe care le aloc
UE prin intermediul programelor destinate special dezvoltrii acestor zone i
a eforturilor autoritilor de a ridica standardele produselor agroalimentare,
majoritatea productorilor prefer s pstreze tradiiile din moi strmoi,
considernd orice schimbare inutil. Mentalitatea agricultorilor, care
ateapt ca statul s le asigure permanent sprijin financiar, indiferent de
calitatea produselor, este oglindit i n balana comercial cu produse
agroalimentare.
Potrivit Ministerului Agriculturii, ara noastr este exportatoare de
materii prime, n timp ce produsele prelucrate ocup locuri fruntae n topul
importurilor. Singurul produs autohton cunoscut i apreciat pe pieele
internaionale este vinul. Un argument n acest sens l constituie cantitile,
din ce n ce mai mari, pe care le export agenii economici, anul trecut fiind
comercializate pe pieele externe peste 4,3 milioane de litri. Dac n urm cu
civa ani arealul viticol al rii noastre era mprit n zeci de podgorii, ca
urmare a alinierii legislaiei autohtone cu cea comunitar, n prezent,
culturile de vi de vie din Romnia au fost grupate n regiuni viticole.
Astfel, dei din punct de vedere al structurii administrative podgoriile au
diferii proprietari, arealele viticole au fost nregistrate n opt mari centre.
n urma analizei se pot desprinde cteva concluzii despre piaa vinului,
situaii pe care aproape toi productorii de vinuri le-au semnalat. n ultimii zece
ani consumul a suferit un declin serios, din mai multe motive: campaniile agresive

22

ale productorilor de bere ce au atras consumatorii de partea lor, meninerea


nivelului de trai la un nivel sczut, trenarea privatizrii productorilor de vin,
contrafacerile n mas care au slbit ncrederea n produse i legat de ele, lipsa de
educaie a cumprtorilor n ceea ce privete alegerea i consumul unui vin de
calitate.
n ceea ce privete activitatea desfurat de S.C. Vinuri Dobrogene
S.R.L. Tulcea, se poate observa, din analiza efectuat, c societatea a
nregistrat profit n anii 2003, 2004 i 2005.
Structura forei de munc, n special a personalului de execuie
cunoate o oscilaie numeric pe parcursul perioadei de studiu. Astfel se
observ c, n marea majoritate, personalul este cuprins n grupa de vrst 40
60 ani. Este necesar ca n viitor, ntreprinderea s se orienteze spre
atragerea de tineri specialiti n domeniu.
ntruct activitatea firmei este n declin, conducerea a luat msuri
tehnice cu privire la creterea performanei economice, firma achiziionnd
utilaje i instalaii moderne, cu un randament ridicat, care s-i asigure
competitivitate crescut pe pia.
Pentru perioada urmtoare este necesar a se avea n vedere
urmtoarele aciuni:
- ncasarea clienilor mai vechi de 39 de zile;
- diversificarea activitii economice;
- analiza aprofundat a locurilor de producie care produc pierdere sau
au o rentabilitate sczut.
n actuala situaie a economiei romneti, este necesar ca firma s-i
adapteze oferta la segmentele de consumatori, difereniate n special n
funcie de venituri i astfel s nu ntmpine dificulti n vnzarea produselor
sale.

23

n condiiile n care pe piaa intern oferta de vinuri este foarte mare,


este necesar ca societatea s aib un control permanent asupra calitii i
costurilor de producie. Acest lucru este obligatoriu deoarece n stabilirea
preului de vnzare nu se poate pleca numai de la costul de producie.
Uneori, chiar dac la acelai nivel de calitate, preurile concurenei sunt mai
mici, productorul poate ajunge n situaia extrem de a fi obligat s vnd
sub costul de producie, dar aceasta nseamn pierdere, faliment. Din aceast
cauz, firma trebuie s-i mobilizeze toate eforturile pentru a reduce
costurile de producie, n condiiile calitii ridicate a produselor i astfel si maximizeze profiturile.
n acest sens, politica de marketing a firmei trebuie s se orienteze spre
obinerea unor vinuri ct mai bune calitativ, n aceast direcie avndu-se n vedere
achiziionarea de materii prime de calitate superioar. inndu-se cont c materia
prim folosit este achiziionat, n principal, de pe piaa rneasc, este necesar
impulsionarea productorilor n cultivarea unor soiuri superioare calitativ,
renunndu-se la cultivarea hibrizilor productori direci. Un factor important n
obinerea acestor produse l reprezint materialul biologic folosit.
De asemenea, S.C. Vinuri Dobrogene S.R.L. Tulcea poate oferi i
consultan productorilor viticoli n vederea orientrii produciei i obinerii
unor soiuri superioare calitativ. Dar pentru obinerea unui produs de calitate
nu este suficient materia prim de calitate, ci trebuie avut n vedere i
procesul de vinificare i condiionare a vinului cu folosirea unor tehnologii
ct mai performante.
Cu privire la preul de valorificare al produsului trebuie avut n vedere
controlul riguros al costurilor de producie, tiind faptul c aceasta are o
pondere nsemnat n preul de vnzare. Preul materiei prime trebuie s fie
unul echitabil att pentru productori pentru a-i putea acoperi costurile de

24

producie, ct i pentru a continua relaiile de furnizare a materiei prime cu


S.C. Vinuri Dobrogene S.R.L. Tulcea pe un termen ct mai lung ct i
pentru societate. De asemenea, se cere a fi avut n vedere o negociere ct
mai bun n relaiile cu distribuitorii pentru a obine preuri ct mai bune, dar
n acelai timp pentru a satisface un segment de pia ct mai larg n rndul
consumatorilor finali. Preul vinului de Pietroasa trebuie s aib n
continuare un raport calitate/pre ct mai echitabil.
Vnzarea produselor se face prin reea de distribuitori cu care
societatea are contracte, vnzarea acoperind toate judeele rii. Politica de
distribuie se refer la traseul pe care l parcurg mrfurile pe pia pn
ajung la consumatori. Trebuie avut n vedere un control riguros al activitii
de distribuie, astfel nct produsele s ajung ct mai aproape de
consumator. n acest sens un rol foarte important l au supervizorii de zon,
care trebuie s supravegheze n permanen prezena produselor firmei n
reeaua comercial i de distribuie. De asemenea, se poate controla i modul
de expunere pe rafturile magazinelor, astfel nct produsul s fie ct mai
vizibil i mai atractiv consumatorului.
n ceea ce privete politica promoional trebuie s acioneze n continuare
n direcia unei promovri ct mai adecvate i sugestive, prin participarea la toate
trgurile interne i internaionale.
Romnia a fost i continu s fie recunoscut ca una din puterile viticole de
excepie ale lumii. Calificativul de excepie nu este dat att de dimensiunea
suprafeelor cultivate cu vi de vie i nici mcar de volumul total al produciei, ct
de modul de organizare i structura de soiuri a unor plantaii viticole capabile s
produc struguri care, prin sntate i arom, rivalizarea cu tot ceea ce se produce
astzi mai bun n lume. Astfel pentru perioada urmtoare se cere susinerea acestui

25

sector viticol, precum i mbuntirea imaginii vinului, att n ar, ct mai ales n
afara granielor rii.

26

S-ar putea să vă placă și

  • Curs 1 IEAI
    Curs 1 IEAI
    Document36 pagini
    Curs 1 IEAI
    Ashanna Maria
    Încă nu există evaluări
  • Curs 6 IEAI PDF
    Curs 6 IEAI PDF
    Document33 pagini
    Curs 6 IEAI PDF
    Ashanna Maria
    Încă nu există evaluări
  • Curs 5 IEAI PDF
    Curs 5 IEAI PDF
    Document17 pagini
    Curs 5 IEAI PDF
    Ashanna Maria
    Încă nu există evaluări
  • Curs 2 IEAI
    Curs 2 IEAI
    Document17 pagini
    Curs 2 IEAI
    Ashanna Maria
    Încă nu există evaluări
  • Curs 6 IEAI PDF
    Curs 6 IEAI PDF
    Document33 pagini
    Curs 6 IEAI PDF
    Ashanna Maria
    Încă nu există evaluări
  • Curs 3 IEAI
    Curs 3 IEAI
    Document28 pagini
    Curs 3 IEAI
    Ashanna Maria
    Încă nu există evaluări
  • Curs 4 IEAI PDF
    Curs 4 IEAI PDF
    Document20 pagini
    Curs 4 IEAI PDF
    Ashanna Maria
    Încă nu există evaluări
  • Curs 4 IEAI PDF
    Curs 4 IEAI PDF
    Document20 pagini
    Curs 4 IEAI PDF
    Ashanna Maria
    Încă nu există evaluări
  • Curs 1 IEAI
    Curs 1 IEAI
    Document36 pagini
    Curs 1 IEAI
    Ashanna Maria
    Încă nu există evaluări
  • Curs 5 IEAI PDF
    Curs 5 IEAI PDF
    Document17 pagini
    Curs 5 IEAI PDF
    Ashanna Maria
    Încă nu există evaluări
  • Curs 2 IEAI
    Curs 2 IEAI
    Document17 pagini
    Curs 2 IEAI
    Ashanna Maria
    Încă nu există evaluări
  • Coroziune
    Coroziune
    Document3 pagini
    Coroziune
    Macovei Dan
    Încă nu există evaluări
  • Curs 3 IEAI
    Curs 3 IEAI
    Document28 pagini
    Curs 3 IEAI
    Ashanna Maria
    Încă nu există evaluări
  • Aplicatii Vocabular
    Aplicatii Vocabular
    Document43 pagini
    Aplicatii Vocabular
    Madalina Barbu
    Încă nu există evaluări
  • Curs 6 IEAI PDF
    Curs 6 IEAI PDF
    Document33 pagini
    Curs 6 IEAI PDF
    Ashanna Maria
    Încă nu există evaluări
  • Curs 4 IEAI PDF
    Curs 4 IEAI PDF
    Document20 pagini
    Curs 4 IEAI PDF
    Ashanna Maria
    Încă nu există evaluări
  • Curs 5 IEAI PDF
    Curs 5 IEAI PDF
    Document17 pagini
    Curs 5 IEAI PDF
    Ashanna Maria
    Încă nu există evaluări
  • Curs 2 IEAI
    Curs 2 IEAI
    Document17 pagini
    Curs 2 IEAI
    Ashanna Maria
    Încă nu există evaluări
  • Curs 3 IEAI
    Curs 3 IEAI
    Document28 pagini
    Curs 3 IEAI
    Ashanna Maria
    Încă nu există evaluări
  • Oxidarea Aluminiului
    Oxidarea Aluminiului
    Document5 pagini
    Oxidarea Aluminiului
    Ashanna Maria
    Încă nu există evaluări
  • Cocca-Cola Psa FINAL
    Cocca-Cola Psa FINAL
    Document10 pagini
    Cocca-Cola Psa FINAL
    Ashanna Maria
    Încă nu există evaluări
  • Pila Combustie
    Pila Combustie
    Document7 pagini
    Pila Combustie
    Ashanna Maria
    Încă nu există evaluări
  • Curs 1 IEAI
    Curs 1 IEAI
    Document36 pagini
    Curs 1 IEAI
    Ashanna Maria
    Încă nu există evaluări
  • Satisfactia Clientilor
    Satisfactia Clientilor
    Document7 pagini
    Satisfactia Clientilor
    Valerian Auras
    Încă nu există evaluări
  • Aspecte Energetice Ale Arderii Carbunilor Solizi Si Mediul
    Aspecte Energetice Ale Arderii Carbunilor Solizi Si Mediul
    Document66 pagini
    Aspecte Energetice Ale Arderii Carbunilor Solizi Si Mediul
    Ashanna Maria
    Încă nu există evaluări
  • Coroziune Master
    Coroziune Master
    Document44 pagini
    Coroziune Master
    Ancutzelu23
    100% (1)
  • Murfatlar - Vinul.proiect MK Internat
    Murfatlar - Vinul.proiect MK Internat
    Document30 pagini
    Murfatlar - Vinul.proiect MK Internat
    Elena Dalia Popescu
    Încă nu există evaluări