24-

_7-ze-5-

/f /--12,

SCRIERI COMPLECTE

ijACOB NKGRUZZI

SCRIERI COMPLECTE
,0,,,,,
VOLIJMUL I
-,...".N.e.

COPII DE PE NATURA,

SCRISORI

-4'fre
BUCURESTI
STABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECC
59, STRADA BERZEI, 59.

1893.

COPII DE PE NATURA
La nature, ficonde en bizarres portraits
Dans chaque dme estmarquieci de differents traits

........ ..

line geste la decouvre, un rien la fait paraitre

.

BOILEAU.

PROLOG
De-ti plac in poesie ideile marete
Frumoasele tablouri, precum le 'nchipuesc
Ace le geniuri mndre ce 'n sboruri indraznete
Olimpicele virfuri s'atinga nazuesc

Atuncea nu cu mine sa stai la convorbire

*i est& crticic de-o parte ea o pui
Caci ea jos pe pamenturi retine-a ta gandire
culmile inalte cu ea nu poti sa sui.
Eu am privit in juru-mi La noastra omenire
La numb- fad, margini, cu pindul marginit
Ce nazuete numai la bun& vietuire
*i mici mariri veneaza ca scop i tel dorit.

Ca pictorul, ce liber de rele i de bune

Primblanclu-se 'ntilnete un chip aa ciudat,

Incat a sees indata hartie i carbune

marginile sale uor a desemnat,

Tot astfel, caleodat, cAnd singur stam in casa

si-mi apareau in minte figuri ce am vazut,
Luam, far& de tire de ceea ce-a sa. iasa
Condeiul, i o coala sau doue am umplut.
Cetete dar i las& sa-ti tread. inainte
De-a rand toate aceste figuri ce-am zugravit
cred, la mi ce fata iti vei aduce-aminte
De alte chipuri multe ce-2n lume-ai intilnit.
Cucoana Nastasiica o tii cum la primblare
Incet, incet se mica in vechiul seu radvan;

Ear cu brtii, jurnale ce des pe trotuare

Ai intilnit pe Vespe

acum Vespasian !

De-ai mers la Adunare, tii bine pe Zimbila

Ce schimba la principii cum schimba la figuri,
Apoi la Vdiceirescu nu te-ai uitat cu mila,
Vaz6nd cu ce suspinuri inghite la fripturi ?
Gavril tiind psaltirea, adoarme cand cetete
lungile lui gene pe micii ochi se plec ;
Artigii man: pe scena, cand publicul privete
In gesturi desperate i racnete se 'ntrec.

Ear Paraleul mndru, in birja ce alearga

Sta teapot' and alaturi pe Ghip Titirez
Ii vezi cum prin multime se strecura s mearga
La rendez-vous mai iute

eternul amorez 1

Tiberiu Lehaiescu in lupte-electorale

De pe tribunit varsa cavinte, nu idei,

Pe and cu lungi ciubote mergend la tribunale
In toata dimineata zareti pe Cocovei.

Alt'datit cand a casa citeti cu multamire

Tu vezi intrand la tine un dornn necunoscut
Ce prin cuinte blande, rostite cu-umilire
Yoete sa-ti procure sotie intrZun minut.

Pe MO chipuri simple i altele-trigamfate

Vei mai vedi) in cartea-mi : poeti ce cu amor,
Cu patrie, fratie, tirani i libertate
Topite impreuna in versuri, no ornor;
Autori care fac parte din secta laudacioasa.
Ce publica lungi scrieri in carti i in jurnal
De ronitinismu plMe i alte vorbe groase,
Dar fail un graunte de gand original.

Figurile aceste ca la o panorama

In gand inca odata le trece la sfirit
i poate c 'mpreuna. dacami dau bine sama
Se vor lega cu toate intr'un intreg unit.
i vezi daca in forma, uoarii, nu se poate

Cuprinde vre adata un fond serios i bun

Dar, cetitor, tu singur gandete-aceste toate,
Caci eu a mea idee nu-mi vine 0, o spun.
Mai, 1872

PARIN TELE GAVRIL

N'avem nimk, fiilor ; noi suntern sermani ce ne tinern numai cu
Domnul..,

cu ce ye hrfiniti, parinte?

Cu Domnul

Alecsandri.

V6zut-ati vre odata, un popa, cu barba

lung5,,a1b6,, cu prul lung, arunt i cu ochii
caprii i mici care abia se zAresc sub lungele sale sprincene, primblandu-se incet ei
maiestos pe strada ? Acesta este parintele
Gavril, preot la biserica Sf. Panteleimon.
i tan]. s6u fusese popa, i bunicul su
fusese popA.

Parintele Gavril e aproape de 60 ani ; el

tie ceti. in toate artile din biserica lui, tie
chiar scrie cu slova vechie.
Casa pArintelui din ograda bisericei cu
cerdacutul de scanduri boite galben i acoperemntul s6u de sindile vechi inegrite, im-

pestritat pe id, pe colea cu indile albe,

noue, e vruit, pAna, unde ajunge cerdacul ;

-I2ear deacolo in jos e data cu lut pana la

pament. Aspectul e curgel, caci preoteasa
Nastasia e buna gospodina. La fereastra din
dreapta, uncle este odaea de primire, se \TM
mai multe oale cu busuioc, caci Elisavetei,
fetei celei mai mari a popei ii plac foarte mult

in. fereastra din stinga sunt cateva

carti legate in piele, printre care se zaresc
ici i cole alte cal-0 mai mici cu legatura
de carton rupta si cam festelite. Cele legate
in piele sunt cgtrti bisericesti in care cetise
odinioara parintele Gavril, cand era mai tin 6r, ear celelalte sunt romanuri traduse,
carti de stihuri i calendare, lectura de predilectie a fetei celei mai mici, Zamfirita,
care-i mai oachesa decat sora ei ; care nlare
florile ;

multa plecare pentru gospodaria casei, ci are

placere sa ceteasca istorii istihuri de dragost e

unde El si Ea se iubesc pan la moarte dar

lumea rea ii desparteste s'apoi mor amendoi, ear pe mormintele lor resare cate o
floare care suspina in adancul noptilor. Aceste carti i le-a dat profesorul Iftimie Evdochimovici de la scoala primara de alaturea care si-a pus ochiul pe Zamfirita, mai
ales stiind ca parintele Gavril are dou6 viisoare intr'o podgorie apropiata din care
spereaza ct una se va da Zamfiritei de zestre. Zamfirita sede adeseori la fereastra,

- 13 ascunsa, dupa perdeaua cea de cit verde cu

dungi galbene si se uita cand tree baetii pi
profesorul la scoala. Iftimie Evdochimovici
a zarit inte,o zi doi ochi negri prin crapatura perdelei i deatunci nu trece niciodata,
fara, a parea ganditor si a scoate din piept
o duzina de suspinuri dureroase. Zamfirita
v6znd asa si aducndu-si aminte de lumea
cea rea si de cele dou morminte, suspina
si ea cu amar.

Surorile arnndou6 nu traesc insa bine

impreuna. Elisaveta, v6z6nd preferenta lui
Evdochimovici, se revolta de nedrepta tea barbatilor care nu cauta femei vrednice si

gospodine, ci fete ce-si perd vremea cu cetit

pi suspinat, si nu este zi lasata cie Dumne-

zeu unde sa nu ocareasca pe sora ei, fie

pentru neranduiala din cash, fie ca a lasat
borsul sa se afume la bucatarie, sau ca n'a
udat florile la vreme, In asemenea casuri
preoteasa d. dreptate Elisavetei care-i mai
gospodina pi-i seamna mai mult, ear Sf. Sa
ia partea Zamfiritei, copilei sale favorite,

pana cand cearta se sfirseste prin aceea ca

si preoteas

i copile yin de saruta mana

parintelui care (la fiecareia blagoslovenia sa,

urand pace tuturor !" La care blagoslovenie
preoteasa i cu fetele respund cuvios in
chor : si duhului t6u, amin !"

14

Averea parintelui nu se margineste numai

in casa lui si cele doue viisoare. De la inmormnthri , nasteri, cununii, spovadanii,

praznice, paraclisuri, parastase si alte rugaciuni, Sf. Sa a strins si banisori, care sunt
sau dati cu dobanda de 1112 la suth pe luna,
pentru care parintele pastreaza sinetele si
amanetari, sau sunt in natura. Este o mica
pungulita de piele groasa bu mai multe sute
de galbenasi cu zimti, imp6rtesti, drepti la
cump6n, fara born, si bine spalati, si sunt
mai multi caltuni de Ma, umpluti cu irmilici turcesti si sorocoveti nemtesti. Sinetele,

cAltunii si punguta, sunt puse intr's Mita

de lemn, incuiata cu doue lacati si ascunsa
in fundul supatului din odaea de primire.
Pentru nimic in lume parintele Gavril n'ar

lua o para din punga cu galbeni ;

acolo

se adauge numai, dar nu se mai scoate Mciodata.

Pe patul cel lung din odaea de primire

care se intinde de la soba si 'Ana la paretele opus, sunt mai multe saltele, ogbialuri

si perne curat infatate in fete cu horboth

pe la margini ; sunt mai multe laicere de
lama in sute de colori, si doue cataveice de
blana de vulpe ; ear din pod atirna in jos
peste pat doue duzine de stergare alb-galbie
care toate, impreuna cu doue lazi de lemn

- 15 boite albastru i ro au sa compue zestrea

fetelor la maritare.
Parintele Gavil are un caracter foarte im-

pacacios. El ar vol sa stea bine cu toata

lumea i sa nu supere je nime. Ca un adev6rat cretin, el este supus i umilit cu superiorii sei. Cand vorbete cu un arhiereu, el

tine capul adanc plecat i vorbete ma de

duke, pareca curge miere de pe buzele sale ;
iar cand se intimpla sa fie inaintea mitropolitului, el pupa de sute de ori marginea
cea mai de jos a poalei i nici cuteaza a
ridica ochii si pcatoi pana la stralucita
fata a despotului. Odata se intimplase ca
mitropolitul, inspectand biserica Sf. Panteleimon, s intre i in casa parintelui Gavril,

pentru a se odihni de truda liturghiei ce

auzise. In mijlocul patului se aazase toate
perinele pe care era sa ada mitropolitul ;
pe pardosele erau aazate pan afara in cerdacut, laicerele de zestre. Parintele Gavril
atepta in cerdac cu preoteasa i cu fetele
sale, care erau imbracate in cataveicele cele
de zestre, unde sarutand poalele mitropoli-

tului il primi cu un bine cuv6ntat fie cel

care vine intru numele Domnului !" Dupa
care mitropolitul blagoslovise casa, patul ei
perinele i dulcetile ce-i aducea Elisaveta,
(smulgend cu deasila in cealalta odae chi-

- 16 saua din manile Zamfiritei ce voise sa aiba

ea onoarea de a aduce dulceti) i pe toti
pravoslavnicii christiani ce locuesc in launtru.

Acea zi memorabila n'o mai uita printele

Gavril ci neincetat isi aducea aminte de fericirea aceea, zicnd eel putin odata pe zi : Cand

halt Pr. Sf. Sa parintele mitropolitul venea

pe la mine..."
In viiparele sale, parintele G-avril face yin
foarte bunior si-1 vinde pe la jidani, pas-.

trand insa totdeauna pentru sine, cate un

polobocel, caci Sf. Sale ii place sa bee cate-

va pahare de yin vechiu la masa, i sara.

Dumanii bisericei pretind c parintele bea

de mai multe ori pe zi i cam multipare

pahare dar aceasta nu este de crezut. Ei mai
sustin ca. Gavril ar fi slujit de cateva ori fiind

cu chef, a odata s'ar fi inchinat cu cadelnita pe la sfenice in loc de icoane si ca

s'ar fi incurcat in cetirea Sfintei Evanghelii ;

ca alta data ar fi eqit cu patrahirul pe dos,

cu potcapul pe cap i cu psaltirea in mama,
in loc de a tine Sfintele daruri ; ca, odata
chiar, la Sf. Panteleimon, cand era hram la
biserica, s'ar fi superat pe dascalul din strana

stinga care de o jumaate de oara, nu mai

contenea sa cante Doamne miluete", in
loc de a lasa sa zica pe dascalul din strana
dreapta i a-i tine numai isonul duplt ran-

- 17 duiala slujbei, i ca in mania sa, i-ar fi arun-

cat mai multe evanghelii, psaltiri i ciasloave in cap dar aceste toate sunt numai
zavistuiri a dusmanilor bisericei i nu se
pot credo.

Parintele Gavril e prieten cu multe case

boeresti si mai ales cu acele case blagoslovite, unde se cetesc inca paraclisuri in fie
care Sarni:AO, i unde se face aghiasma cel
putin odata pe luna. La cetirea paraclisurilor, Sf. Sa, daca se intimpla ca stepanii sa-1
lese singur in casa, se pune pe scaun, glasul seu devine din ce in ce mai slab, pan
ce rugaciunea Mci se mai aude, atat e de
absorbit in simtiri religioase, robul lui Dum-

nezeu Gavril. Cand insa aude pasi incireptandu-se spre odaea in care se face paraclisul, el se scoala grabnic i intoneaza indath cu glas puternic i melodios Doamne
milueste ! Doamne milueste I Iar sfirsind
rugaciunile, daca ii invita boerul la dulceti,
parintele converseaza cu multh, veselie ; nu-

mai cand vine vorba de biserica, Sf. Sa

arata pareri de r6u despre ticalosia oamenilor de astazi care si-au perdut evlavia
pan inteatata ca nu mai dau pentru rugciuni ca mai nainte ; ca nu, mai aduc atatea
luminari i colaci pe la biserica ca in timpurile cele frumoase ; c nu mai pltesc sa
98,975.

Scrieri complecte.

18 -

se aduca pe acasa icoane factoare de minuni, cand este vre o nenorocire, ba inca
merg cu nelegiuirea chiar pan a nu vo sa
mareasca Jane preotilor. Atunci parintele
devine cu desavirsire melancolic

prevede

ca urgia lui Dumnezeu are sa se arate in

curnd prin we un cutremur sau potop ca
sa pedepseasca pe oamenii fail, de lege. Cu

toate aceste, esind, intinde mana sa spre

sarutare i zice : sa fie bine 1" Aceste sunt
cuvintele sale favorite.

Parintele Gavril poarta asa de mare interes omenirii, Meat nu-1 lasa cugetul gi
evlavia, s scape nici un botez, sau inmormntare, Mra ca sa presente, chiar nenigat,
serviciile sale, pravoslavnicilor christiani. La

inmormntri ia totdeauna luminarea i testemelul i adeseori, pentru a pune pe cre-

stini in positiune de a se arata si mai devotati lui Dumnezeu, ascunde sub giubea
testemelul prima si mai apuca vre-o cateva.
Daca vre unu indiscret ii zareste si-i observa
ca ar trebui s ia numai unul caci ar fi venit

mai multi preoti Sa fie bine, fiule", r6spunde Sf. Sa i se departeaza grabnic. Indata, dupa inmormntare, parintele Gavril

vine si propune cum sa se Lea grijele si

rugaciunile. Doamne fereste, nu iarta vre
una din rugaciunile de trei, de nou6, de doue-

- 19 -apte sau patruzeci de zile, nici praznicele, colacii, coliviile i celelalte neaparate
pentru iertarea Ocatelor i linistea sufletuzeci

lui celui mort. and vine sa vada familia

acestuia, el nu vorbeste decat de bietul

reposatul sermanul, si vorbind se induioseaza asa de tare, incat ii sterge o lacrima ;

dm& insa, si familia e miscata, sa fie bine"
adauge el, intinz6nd mama ca s i se dea cele
trebuitoare pentru rugaciuni extraordinare.
Ca duhovnic, parintele Gavril e foarte as-

pru. Cand se spovadueste un tinr cu chipul istet, Sf. Sa, dupa ce citeste rnai multe
rugaciuni, ii pune neaparat urmatoarele intrebari :

Postit-ai tot postul mare, fiule ?

Nu, parinte, o marturisesc.
116u, fiule, r6u! respunde parintele incre-tind fruntea. Dar la biserica, fost-ai in toate
Duminicile Si serbatorile ?

N'am fost, parinte, zice bietul tinr

cu glas umiit.
,.N'ai fost la biserica ? In genunchi, fiule !
Dat-ai pentru rugaciuni ?
N'am dat, parinte.
Aid, fata Sfintiei sale ia o expresiune
amenintatoare ; el ridica, cu solemnitate patrahirul i acopere capul Ocatosului; apoi

ii pune cartea pe cap intr'un mod violent

- 20 cetete cateva minute. Dupa aceea il intreaba cu glas sinistru :

Sarit-ai multe grduri ?
Ce fel, parinte ?
Sarit-ai multe garduri, fiule?
Cand eram copil, parinte, am sarit
peste cateva garduri, dar acum...

,,Te faci a nu me ine1egi, fiule. Eti tiner, muierea e ademenitoare... Sarit-ai multe
garduri?

Apoi d, parinte, am cam sarit...

O, iarta-1, Doamne I pentru fara, de legile sale ! Multe metanii ai stt faci, fiule, pi

nu stiu daca te voiu pute deslega de pecatele tale, esclama duhovnicul intinzend mana.

(aci crestinul ii pune un irmilic in palma.).

Mare insa i milostiv este Domnul Dumnezeul nostru, adauge parintele i te va ierta
prin robul su nevrednic
Dupa spovadanie, parintele e vesel, ii intinde mana spre sarutare i-i zice, zimbind
sa fie bine !"
1

In mari lupte sufleteti a intrat bietul

parinte Gavril, de cand toata lumea face
politica i are i el vot la alegere. In intrunirile electorale nu tie cum s'ar imparti

ca sa fie bine cu toate partidele. Pe de-o

parte vede coconai de boeri in casa carora
face paraclisuri, pe de alta vede pe altii care

-2fagaduesc de a marl lefile preotilor. Dacti s'a

da cu acestia, poate s6, pearda clientela boe-

reasca, ; daca s'a da cu ceilalti nu i se mareste leafa. Deaceea parintele Gavril a socotit a cel mai nimerit este sa nu se strice
cu nime i sa aprobeze pe toti. La alegere,
fagaduete tuturor candidatilor votul ski. El
'are mai multe bilete cu numele candidatilor
deosebitelor partide i jura fie caruia ca pen-

tru dinsul a votat. Nu se tie insa nieiodata pe care din bilete l'a pus in urna.
0 data se iscalea o hartie plina de tanguiri pentru abusurile unui prefect ; protopopa ii indemna sa iscaleasca i el.
ThyDar eu nu stiu nimica despre acestea,
intimpina bietul parinte Gavril.
S iscalesti, parinte !

Bar am sa-mi fac dusmani

sunt un

biet om.
Iscalete, cand iti spun ; nu tii de
uncle ne vine indemnarea sa iscalim I.

A vrea sa fie bine, suspina Sf. Sa iscalind."

Peste o ora ii intfini prefectul pe strada.

Nadejduesc, White, ca n'ai iscalit in hartia ce se da asupra mea.
Me fereasca Dumnezeu, Cucoane Iancusor,

respunse parintele. Cum poti crede una ca

asta despre mine?

-22Nu spun alta deat a mi-ar OA ru."

Caleva zile se trecur6 si iar intilni prefectul pe Sf. Sa.
Dapoi bine, parinte, te-am vzut isalit
in jalb. Ce-mi spuneai mai d6unazi ?

Doamne fereste! Am fost nApastuit.

Dar am v6zut cu ochii mei, ce mai tagA,duesti ?

Sa fie bine, Cucoane Iancurr.

Printe, ia mina, ca-i lucru mare !
SA, fie bine, rspunse Sf. Sa, departandu-se in fugn.
Asemenea intimplari repetanclu-se, intr'o
zi veni Iftimie Evdochimovici la preoteasa

Nastasia si-i spuse ca se teme, ca Orintele va fi departat de la biserica Sf. Panteleimon. Mare ingrijire in familia Sfintiei
Sale !

Zamfirita prevznd a politica are

s'o nenoroceasa plangea deoparte ; preoteasa

Nastasia de alta ; iar Elisaveta tipa si striga

a Evdochimovici e un intrigant si odrea

pe sora ei. Sosind parintele acasa. : Ce ai
facut parinte, striga Nastasia, te-ai pus ru
cu toata. lumea!"
SA fie bine, respunse Sfintia Sa.
Dar cum are sa fie bine, parinte, dad
iscalesti cu toti si impotriva tuturora ?
Tipetele si sfada deveneau din ce in ce
mai mare. -Wznd asa, pArintele intinse de

- 23 odata amndoue marine i striga cu glas

puternic : Pace tuturor !"
La aceste cuvinte farmecktoare, se fact
indata linite i pace i toata familia respunse in chor plecand capul in jos : kli duhului tu, amin !

EROUL FARA VOIE

Fremd kehrt er helm ins Vaterhaus.
Schiller.

Sfirsind studiile sale in strainatate, Cos-

ta ii puse diploma de stiinta intr'un toe ;

tocul intr'un giamandan, si plea in taxa.
In orasul de provintie uncle se nascuse ii
asteptau cu nerabdare Parintii lui Costica
care in familia lor nu numrase decat medelniceri, spatari i postelnici, erau rnaguliti

c. deacum vor avea i un doctor in drept

r6spandir& vorba c doctorul Costica o sa
soseasa i c deacum patria va avea un om

mare mai mult : un doctor cu diploma !

Lumea incepa a vorbi. Intr'o societate de

vr'o sapte dame si patru barbati cari se

adunau in toate serile pentru a-pi istoriSI
cele intimplate in cursul zilei, atat in societate at si in politica, pentru a interpreta

- 25 diferitele fapte ale ceta,tenilor i cetAtencelor, a cerceta causele acestor fapte i a le

combina efectele ; indath ce se afla despre
diploma lui CosticA, convorbirea cz asupra lui.

Ati auzit c CosticA Buzdurug si-a flcut

examenul de doctor? Azi a venit cuconul
Nastase s mi-o spuie, zise cuconul Ion.
Dar cum s nu o tiu, pkatele mele,
respunse Casandra, cuconul Nastase a facut
cel putin v'o douzeci de visite ast6zi ca st
vesteasd. aceast tire la toata, lumea.
Par' a tare ii bate capul lumea de CosticA al lui, intimpina cucoana FrAsina. S'o
fi fudulit Nastase acuma, de nu-1 vei mai
ajunge cu prkjina. Mare lucru sA fie cineva
. doctor I 'apoi cine tie daca-i adevrat
i
I

chiar de-i adevrat, cftte diplome se cump6r !

Cum ziceti, cucoanA Frsin6, intrerupse
cuconul Mihalachi : cate diplome se cump6rA!

Nu stiu eu pe CosticA Buzdurug ! N'am fost

fatft cand l'au botezat? Era ia un biat ca

ceilalti. Nu tiu zeu, cum a esit doctor. Sau
ni6 'nsal, sau am ghicit pentru ce cuconul
Nastase si-a IT"ndut 100 de fAlci de pAdure...
,.Bine zici, strigar cucoanele Casandra i
FrAsina impreun, si-a vendut pAdurea! Acum

totul se explica. ! In acel moment servitorul anunta pe cuconul Nastase Buzdurug.

-26poftim, cucoane Nastase, ii striga

cucoana Frasina care era de gazda. De mult

n'am mai avut multamirea

Srut mana, cucoana, Frasina, respunse
Nastase. Me iertati. Am avut in vremea din
urma o multime de trebi
balatul meu
A ! cuconasul D-voastre ! Am auzit ca, acum

e doctor. Mi-a parut foarte bine. Am zis-o

totdeauna ca are sa iasa, bun. De mic se

putea vede ca-i plin de duh.
Te hiritisese, cucoane Nastase, adaogi
cucoana Casandra .
la mai mare! Tare
trebui s fii mandru. Ai un flecau care are
sa, faca onoare patriei .
i familiei sale,
adaogi ea cu un zimbet semnificativ.
Apoi de, cuconita, respunse cuconul Nastase cu modestie, cum a da Dumnezeu. Eu
mi am facut datoria de parinte ; l'am crescut
cu cheltueala , cu durere , deacum sa.-si-o
croeasca el singur. Convorbirea urma, toata.
sara asupra lui Costic i intreaga societate
Ci lauda meritele i talentele. Lui Nastase

Ci zimbea inima. Nu apuca insa bine sa

iasa pe usa i cucoanele Casandra i Frasina strigar a tempo, schimband deodata
expresiunea fisionomiei : 17f ! ce om nesuferit !"

Tot in acea sara, erau intr'o alta adunare

trei tineri si done domnisoare care sedeau

- 27 in jurul unei mese, pe cand in cealalta parte

a salonului se tineau cateva dame btrane,
mumele domniparelor. Domniparele amendoue

i unul din tineri, faceau scama, ear

ceilalti doi tineri nu faceau nimica.

Ce zi frumoasa a fost astazi, zise unul
din tineri.

Dar, era mult lume la primblare, respunse una din domnipare.

Aveti s mergeti mane sara la teatru ?
zise unul din tineri.
Ba nu, respunse una din domnipare.

Am auzit ca Ghiftui are sa dea un

bal, zise unul din tineri.
Cand, cand ? intrebar6 amndoue domniparele.
-- Nu se tie inca positiv, respunse altul
din tineri.
Domnisoarele plecar capul.

Ati auzit ca Adela Cirepscu se marita ?

opti unul din tineri catra una din domnisoare.

Adela se mArita ! esclama domnisoara,

ridicand capul.
))Adela se marita ! esclama cealalta dom-

nipara. Tot cu
Tot, respunse tinrul zimbind.
Amndoue domniparele plecare capul si
urmar a face scama.

- 28 -; A propos, zise unul din tineri, am auzit

c. ne vine un cavaler mai mult din still.nntate.
cyCine, cine ? esclamar domnisoarele, ridicand capul.
Costid Bilzdurug. Cid-i doctor, zise
unul din tineri cu Ull zimbet indoelnic.
2,

Doctor in ce ? intrebn una din domni-

oare.

Doctor in ... in still eu ce ? ... in ori

i ce .
respunse tinrul. Mare lucru sn fie
ale diplome se cumcineva doctor !
p6rA !

-Jot e mai- bine sn aibn cineva o diplomn,

cand se intoarce de la studii, decat s6, nu

aibn, resuna un glas de damn btrann din
celalalt capet al salonului.
Tinerii ncur toti. Domnisoarele zimbir6
amndoue.

In acel moment intra un servitor si anunta

pe cuconul Nastase Buzdurug. In salon se

cacti o tAcere general6..

Cuconul Nastase,

dupn ce dete mana cu toate persoanele, se

puse langa cucoanele cele barne.
mult n'am mai avut multMnirea sa
v6 vedem, cucoane Nastase, ii zise doamna
de gazdA.

Am imbtrnit, cucoann A ncutn, i

abia m6 pot hotri sn es din casn. Dar cand

- 29 me hotaresc, totdeauna la D-voastre yin mai

intai.

Glumrti, cucoane Nastase ; D voastra betran ? Sunteti Mai verde si sanatos.

Dar anii s'au cam inmultit. Acum am
un baiat mare pe care mani, poimani o SL
trebuesc sag pun la cale.
Dupa aceste cuvinte, urma o tacere de
cateva minute in care toti se uitare la pament.

Ce mai face Monsieur

Costicci,

tot ii

urmeaza studiile ?
Le-a sfirsit, cuconita. Acum si-a luat
diploma de doctor si-1 astept sa, se intoarca

pe mica pe cias.

Tare trebue s fii mandru, cucoane Nastase.

Apoi do, cuconita, respunse cuconul

Nastase cu modestie, e singurul copil ce

mi-a dat Dumnezeu. Eu mi-am flicut cu
dinsul datoria de parinte; l'am crescut cu
cheltuiala, cu durere; deacum sa si-o croiasca
el singur.
Convorbirea urma inca putin timp despre

neplacerea printilor care sunt siliti a se

desparti de copii lor, despre bucuria Orinteasca cand copii se intorc, despre cariera
ce asteapta la noi pe tinerii doctori si despre Monsieur Costicci; dupa care Nastase

30

es'i,

aci avea de mers intr'o a treia cas,

la prefectul judetului. Esind el, toate persoanele presente se sculare ; ear cucoana de
gazdg ii petrect pAng la u, ii zimbl foarte
dulce i zicndu-i sara bung, ii strinse mana
mai mult decgt obicinuit.
Ajungnci la prefect, Nastase nu mai 031
nici un loc vacant la mesele de carti.
Pleaciune, cucoane Nastase, ii striga
prefectul. Ce minune c te-argti pe la noi ?
Am venit sg ye mai ved, cucoane Grigoras , respunse Nastase.
Ei, care pe
care ?

Guvernul sta, reu. Boierii din opositie

me pun plata, peste plata, zise prefectul
zimbind.

Bine a sta guvernul rCu numai la joc !

Dupg atva timp in care Nastase ddea

sfaturi prefectului cum sg, joace, el ii sopti

la ureche a are sg-i spuie ceva. Prefectul

rugg, pe altul sa,-i tie locul la cgrti i lugnd

pe cucorml Nastase de brat, amendol se

preumblare prin casg, vorbind incet. Abia

se auzea de and, in and ate un cuvnt.

Cum adia la tribunal ? soptea glasul
lui Nastase.
Cred ca supleant, respunse prefectul.
Cel putin membru, zise Nastase.

-31-Dar vezi ca . urma prefectul, insk cuvintele lui nu se auzeau.

Fie dar i procuror, ca sk nu mai fie
vorba, zise Nastase. Amndoi se strinser
de mknk.

A propos, cucoane Nastase, urma prefectul, D-ta implineti pe Firfirig pentru datoFA-mi hatirul, mai paria ceea .
tii
garantez eu
suete-1 vr'o cateva luni
ca

Bucuros, cucoane Grigoras, bucuros.

Mai ales pentru D-voastre .
Amndoi se strinser6 ear de mank i mai
optir6 cateva cuvinte impreun, dupk care
prefectul se reaAzk la joc.
Pleckciune la boeri, zise Nastase sculandu-se..

Pleckciune, sara bunk, bonsoir, la revedere, respunser6 mai multe glasuri.

Oare ce voia Nastase, zise un domn
botranior de la alta masa, de ckrti, catra
vecinul s6u care era cam de aceea0 virstk.
Trebue sk, fi fost vorba de un post pentru bkiatul lui care se intoarce din strkin-tate.
Ear a sk dea pe un vechiu functionar
afark ca sd puie in loc un firtigku de tinr.
Abu, rOu! intimpina cel intkiu i amendoi preau ingrijati.

- 32 A doda zi Costica sosi. Dupa o scena de

familie foarte duioasa, cuconul Nastase II
intreba unde ii este diploma si Costica scoase

din toc o coala de hartie groasa pe care

erau tiparite mai multe cuvinte latinesti cu
litere foarte man. Parintii de o parte, Costica de alta desfasurar hartia.
Ce sta scris aici, Costica ? ca eu nu ini ve'd mai multe nume straine.
Acesta e nurnele rectorului Universitatii pe care-1 vezi sus ; ici mai jos e numele decanului faculthtii s'apoi vine al meu.
teleg nimica,

Ce fel al tu ?
Dar, al meu, eaca : Constantinus Busdurugus Romanus.
Aha ! Latineste ! Dar cuvintele vir
ornatissimus et doctissimus ce insemneaza ?

Insemneaza barbatul cel mai impodobit,

cel mai invatat.

Tu esti acela ? intimpina muma cu

lacrimi in ochi. Vino, doctisimutule, s te
sarut !

Dar asta aici ce vra sa,

zica : absolvit

cum laude?

Adeca am trecut examenul cu lauda.

Cu lauda! esclama mama din ce in ce

mai minunata. Apoi se 'ntelege : omul cel
mai impodobit si mai invatat nici nu putea
st treaca examenul altfel decat cu lauda.

33

Cred eh, asa lucru nu s'a mai vzut de cand

sunt universithti in Germania!

Ba s'a mai vzut, respunse Costich,

plecand ochii si inroindu-se.

SA lsam asta, zise atunci cuconul Nastase, i s vorbim despre viitorul teu. Ce

gandeti st te faci ?
Apoi (16, tiu eu ? intimpina Costica.
Eu cred c. ai trebui sh intri intr'o functie judecatoreasch.

Diploma o am eu, zise Costich, dar

n'am practica ; ar trebui sa fac intai pe
scriitorul inteo cantalerie ca s vd cum
merg lucrurile.

Tu, scriitor ! striga muma, i se tini

de un scaun ca s nu caza jos, cand sunt
atati ri care judech pre oameni! atati neinvatati fara diplome ! Costich, ce vorba ai
spus acolo !
Trebue s intri cel putin ca procuror,
zise Nastase.
Ca president ! striga muma.
Lash sa, fie procuror, ruga Nastase.
7)

Nu vreau! Nu vreau! urma cu violenta

muma, batnd din picior. Auzi ! procuror !
Un doctor cu atata laudh, cel mai impodobit
i mai invatat din toti doctorii !
Dar sunt inca tinr i am timp destul

pentru a inainta la aceste posturi. N'am

38,975.

Scrieri complecle.

34

nici o practicA : n'am sA stiu face o incheere.

Ai sA le faci incheeri latinesti si grecesti,

striga barana, i sA-i pui pe toti in cofa !

CosticA plea fruntea in jos.
Avem destulA vreme sA gandim la
aceste, zise acum Nastase, schimband convorbirea. Gateste-te, Costa, avem sri facem
cAteva visite.
Nu uita sA mergi i la cucoana Ancuta ;
stii vorba noastrA, zise betrAna.
Pst ! Nu sparie pe bAiat, ii opti. Nastase incet.
Peste vr'o oarA Nastase i Costa, plecand in trasurA de a cash, se duser6 sA faca
visite.

Pe stradA, toatA lumea ii saluta i CosticA era silit sA scoatA si sA puie pAlAria
necontenit. Nastase fAcea and un semn din
manA, cAnd punea doue degete la pAlarie, cAnd o

scotea adanc, adanc, cand nici nu respundea

la salutAri, dupA insemnatatea persoanei pe
care o intilnea. Lui Costic ii pArea aceasta
foarte curios.
Avem sA mergem la cucoana Aglaita
Mucureanu, una din cucoanele cele mari ; ea
tine casA deschisA si de la intAiul efect ce-i
produci ei i celei mai mari din fiicele sale
Olga, atirnA adesea reputatia unui june. Ia

35

seama Costica i te poarta bine. Cand vom

intra, betranei sa-i saruti mana, ear duducei

Olga sai faci un compliment gratios. Nu

vorbl prea mult, asta face o rea impresie
la intaia vedere, dar nici sa taci din cale
afara, asta-i i mai ru.
Bine, respunse Costica.

Costica era de 23 de ani ; modest de

natura, el invatase ceva carte, cat se invata in scoala ; ca student in cei intai ani
umblase mai mult dupa petreceri , decat
dupa, invatatura ; apoi se puse pe studiu,
cat trebue pentru examen. Avdrid destul
spirit natural, el simtea a toate aceste nu
insemneaza mult i se mira cum de parintii

lui ii credeau invatat. De multi ani, el nu

fusese, decat in societate de studenti i simtea o mare emotiune, cand era acum sa faca
cel intaiu pas in lumP. Cand ajunse la Doamna

Mucureanu, simti deodata o mare slabiciune

la picioare, incat abia putt sul scarile ; sus

in coridor inima i se batea cu putere, iar
cand uile salonului se deschiser6, tot sangele i se sul in cap, el intra ametit i totul
parea ca, se invirtete imprejurul seu.
Curaj, ii opti. la ureche cuconul Nastase.

Costa, 1uandu-i o inima ii inalta peptul

si pa1 mai hotarit. Din nenorocire in mo-

mentul cand zari doue dame in salon, se

- 36 arunch asupra lui un chtelus, hamhind ai

muscandu-1 de pantaloni. Lui Costich ii venl
ametealh, dar cucoana Aglaita, vzend starea
vrednich de jale a tinrului, ii veni inainte, ii

zimbi si-i intinse mana spre shrutare, duduca Olga earas ii zimbi cu gratie si se
puse langh, dinsul.

Duph cateva intrebn i respunsuri preschimbate intre cucoana A glhita i cuconul

Nastase, cucoana Aglaita se adresa catra.

Costich.

Uncle v place mai bine, in Germania

sau a cash ?
Negresit, in patrie.
Aveti sa v shturati foarte de grabh de

patrie. La noi merg toate ru

pe dos.

Doar dach tineri cu invhthturh ca D-voastrh

vor mai pune ceva randuialh.

Costa se uita la dinsa cu ochi mari.

V'am cunoscut copil mic, acum v'ati
flcut un tin6r frumos.
Costich se inrosl ca para focului.
Cum trece vremea, cucoane Nastase !
Asa, cucoana Aglaith, asa ! respunse
Nastase cu un suspin.
Din Tara nemteasch se intorc tinerii
foarte seriosi ; cred cucoane Nastase , ch
Monsieur Buzdurug (aici arhta cu capul pe

37

Costica) nu va despretul i petrecerile, precum

fac multi nemti de virsta D-sale.

Ori ce lucru la vremea lui, cucoana

Aglaita, i treaba i petrecerile.

Costica era din ce in ce mai neliniOit. I

se 'Area c e pe banca de aeusati. Interogatorul cel adevrat incept inst abie acum
din partea domniparei Olga.
Ati fost v'odata la Paris ?
Niciodata. Prin Germania am calaorit
mult, dar in Franta n'am fost inca.
Ve place dantul ?
Imi place destul, dei nu sunt pasionat.
Trebue s jucati valsul foarte bine ;
acesta e dantul german par excellence.
Costica fact o micare de modestie.

Ve place musica ?
0 ! foarte mult.
Sunt sigura Ca din piano cantati foarte
bine ?

Din piano nu cant nici de cum ; am .

inv gat violina.
Violina e un instrument foarte frumos,
mai cu seama cu acompaniament de piano.
Ati cetit Les Miserables" de Victor Hugo ?
Cum ye pare ?
Imi pare . hm . .. cam . . . s ye spun
. . . hm
cred
drept
.

Sunt pasajuri foarte frumoase, dar no-

- 38 manul e prea lung. Se vede c autorul a

avut intentia s umple o multime de
volumuri. Mie imi face efectul unei piei de
tigru ; totul nu este de o coloare unit, dar
pe ici pe colea sunt pete care dau intregului un aspect placut.

Eu l'am comparat totdeauna cu un

pustiu in care se gasesc ici i colo oaze
infloritoare, dar comparatia cu pielea de
tigru mi se pare mult mai potrivitt si mai
frumoasa,.

Domnipara zimbi cu multamire i cucoana

Aglaita privl pe Costa cu interes. Cand eir,
muma i fata ii intinser6 mana cu amabilitate i-I invitar6 sa vie cat va vol de

des, mai ales sara. Cost& se min, v6znd

ca erau mai arnabile cu dinsul decat cu

tatal seu.
Bravo, Costica, zise cuconul Nastase,

dupa, ce eir, trebile merg bine. Au sa te

laude in tot ormul. Istoria cu tigrul i cu
potopul sau pustiul, ai invirtit-o bine.
Avem sa mergem acum la prefect.
Cnd intrar6 in salmul prefectului, acesta
le merse inainte i facnd lui Costica, un
salut gratios, ii intinse mama. Costica era
incantat de o asp, de mare amabilitate din
partea unei persoane atat de insemnatei
Imi pare foarte bine ca am onoarea

39

de a face cunostinta d-voastre , domnule

Buzdurug. Am auzit a ati Mout studii

foarte serioase i sperez ca nu veti refuza
patriei serviciele d-voastre.

Visul meu a fost sa pot fi folositor patriei pe cat me vor servi slabele mele mijloace.

Fiti sigur c aveti sa fiti chemat de

a realiza aceste nobile dorinte. Daca-mi dati
voie, imi voiu face o placere de a starui sa

ocupati un post, demn de titlurile ce posedeti.

Titluri pan acuma nu am, domnule prefect, am numai buna vointa de a dobandi
titluri in viitor.
Sunteti modest si asta-i bine; dar nu
trebue s ye micsurati. meritele. Sunteti
doctor si in aceasta calitate sunteti in drept
a cere ca guvernul sa v6 vie inainte. India
Sa Voda sprijine foarte mult pe tinerii cu
invatatura, cAci ei representh, viitorul.

Costica era ametit de atata amabilitate

si nu mai stia ce s respunda. El v6za

cu multamire ca, se schimba conversatia
i ca prefectul incepe a vorbl cu tatal
seu de s6mnAturi de toamna, de pretul
graului si de boala de vite. Cand esir,

el se simtl mai mare si credea singur ca

40

are merite la recunostinta patriei ; nu intelese insa cateva cuvinte ce soptise prefectul
la urechile tatalui seu in momentul esirii :
Nu uita yorba noastra, cucoane Nastase,
poti fi sigur ca treaba se face.
Tatal i fiul mai facur inca o visita la

cucoana Frasina, ear sara o petrecur la

cucoana Ancuta. Peste tot locul, Costa, fu
primit cu cea mai mare amabilitate. Toti
ii laudau, gi-i inaltau meritele. Cucoanele
cele Milne ii indemnau s mai puie cartea
la o parte si sa se odihneasca de atata invatat. In zadar protesta Costica ca nu invatase asa de mult ; nime nu voea sa-1

creada. Cum nu era sa studieze i zi si

noapte in sir de ani indelungati, pentru a
dobandi diploma de doctor ?

Impovarat de atata 1aud, Costica gasindu-se sara tarziu singur in camera lui, se
intreba daca, nu cumva era adev6rat tot ce
i se spunea si daca nu avea, fara ca singur
St stie, toate meritele ce i se puneau in
seama. Ametit precum era, el ajunse la conclusiunea ca este un om insemnat i, lega-

nat in visuri de marire si de viitor inflorit,

el se culca...
A doa zi, II visitar mai multi tineri cu
care fusese impreuna la scoala in cei intai

41

ani ai copilariei. Unul era copist la prefectura

altul era subprefect, altul militar, altul nu era
nimic. Toti il felicitar vi laudar. Unul il incredinta a Doamna Mucureanu vorbise mult

bine de dinsul, subprefectul ii zise ca prefectul il are bine, i toti impreuna a el

este acum la ordinea zilei 0 ca de dinsul
se ocupa toata lumea. Abia scapat de acevtia, Costica alerga la un amic de studiu
care sfirvise cu cativa ani inaintea 14 se
retrAsese la movie vi. din intimplare se afla in

orav. Costa avea pentru acest prieten rnulta

stima vi se mira cum de lumea ii

zicea

prost. Dupa cea intai bucurie a revederii,

Costica ii istorisi. cu entusiasinti primirea
ce i se Meuse vi ivi arata mirarea cum de
amicul su 'remanea serios vi parea a nu
imparta0 multamirea sa.
Evti ametit Costica, de atata succes,
dar prin acest prolog am trecut cam toti ;
insa laudele societatii nu tin mult vreme.
Pare a vd cum de mane se spun cu totul
altele despre tine.

Tu ai fost totdeauna pesimist,

ii res-

punse Costica.

Ai se fii vi tu ca mine prea curnd.

Ah ! Daca ai cunoavte mai bine persoanele
ce te lauda astazi !

- 42 Dar bine ce interes are lumea sa ni6

inalte ?

Nici unul. N'au ce face si se ocupa de

altii. Trebue st vorbeasca de bine sau de Mu.
La inceput se zice de bine, dar mai pe urma

se zice in de obstie numai de Mu. Pe tine

te lauda mai mult decat pe aHii fiindca

aparenta e in favoarea ta. Dar n'aibi grija,
laudele, fiind o esceptiune, nu vor tin mult
i-i vei vedea incurnd intorcndu-se la regula comuna. Ia bine seama, Costica, de nu
lasa s te orbeasca laudele, precum si de a
fi mai pe Irma cu nepasare pentru relele ce
vor spune despre tine, caci stralucirile grabnice tree grabnic, s'apoi e in natura lucrurilor ca s se calomnieze mai mult, tocmai
cei ce s'au laudat mai mult: aceasta este o
reactiune na tura% in o societate neocupata.
Pentru ca sa te poti sustine trebue s ai
merite adeverate. Puneti mana pe constiinta
si intreabate dacn, ai macar o umbra de

aceste merite ?
Lui Costic ii facur6 aceste cuvinte o dureroasa impresiune i le puse pe seama pesimismului amicului seu. Nerespunzend la.

aceasta, conversatia trect la suvenire din

vrernea de student. Cand insa Costica se
intoarse a casa si se afla ear sara tarziu in
camera sa, entusiasmul seu scazuse mult. El

- 43
isi sprijini capul pe mani i se puse pe
ganduri.

De cate ori, stand sara tarziu singur i

cufundat in ganduri, Costica avea sa alba
parerile cele mai contrare despre meritele
sale, despre viitor si despre societatea in
care intrase 1

YESPASIAN

I PAPINIAN

Du mensonge toujotus le vrai demeure maitre

Pour paraftre honnete homme, en un mot, il faut l'etre

Et jamais, quoiqu'il fasse un mortel ici-bas

Ne peut aux yeux du monde etre ce qu'il n'est pas.
Boileau.

PEPINESCU

Salutare, nene Vespe !

VESPE

Pepinescu, te salut !
PEPINESOU

Ce-ai pAtit amice dragk de te niti aa de slut?

VESPE

A desfiintat ministrul postul meu de scriitor

S'acum trebui s'atept iarna ca st intru iar actor.
PEPINESCU

Cum vilid eu prea strlucita nu e starea pungei tale.

45

vESPE

A uitat sermana punga ca pe lume sunt parale

Dar a ta cum se gasete ?
PEPINESCU

Am un leu i zece bani.

Cam putin pentru stomahuri demne de strabuni
[Romani.
VESPE

Nu e de trait aice.Tara nemultumitoare

Ce nu tie s plteasca dreptul merit si valoare
Imi vine sa. fug de dinsa, lasanci propria sa soarte
Sf o pearda far de mine in uitare r?.i in moarte I
PEPINESCu

Tu gasesti inca scapare iarna cand teatrul vine,

Spune-mi insk draga. Vespe, ce e de facut cu mine ?
Mil de ganduri geniale am in cap ce clocotesc
MU de mil eu am talenturii'n nimic nu isbutesc*
Precum tii, advocatura cu care am inceput
Nici de cum n'a vrut sa mearga, clientela n'am avut;
Atunci intrand in politie m'am facut subcomisar,
Scos deacolo dup'o lunk am fost pus bibliotecar,
Pe altul numind in locu-mi, intrai vataf de moie,
Unde mi-ar fi mers prea bine, dac'a treia mea sotie

Ca s'o schimb cu alta junk n'a4 fi trebuit s'o las

i'ncurcat prin tribunaluri, far de post n'as fi remas.
Deatunci incercai de toate : perceptor si revisor,
Stenograf la adunare, grefier, silvicultor,
Subprefect ajuns in fine, foarte bine a fi fost
Dac'alegerea din urma nu m'ar fi trintit din post.
In zadar ! sunt toate rele, numai prin statornicie
Vom ajunge la putere, la noroc i bogatie.

46

VESPE

.ksta-i tath pentru oarneni buni i vrednici, precum

[noi?

Rul se desfata 'n aur, binele zace 'n noroiu.

Teatru este numai iarna : un nenorocit artist
Toata, vara sta pe ganduri... 0! e trist e foarte trist !
Darea mea din post afara sufletu-mi invenineath...
0 ! De-a fi pe acele scanduri care lumea insemneath
Cum a deelama acuma oath publicul cel mare
De nedreapta carmuire, de selbaticelo Rare
Care prada ca minitri pe poporul cel serman :
Cinci milioano de victime, toti nepoti ai lui Traian!
PEPINESCU

Irespe, de un timp incoace ferbe 'n gandu-mi un

[plan mare
Cum s'ajungem la putere, avutie i onoare
Far de multh osteneala...
VESPE

Spune, Pepinescu, spune!

Mintea ta iscoditoare nate-adesea idei bune.
De cand s'a desfiintat postul de copist a esea clasa.
S'am remas liana la iarna far de cask far de masa,
Eu sunt hotarit la toate... spune Pepinescu, spune.
PEPINESCU

Planu-mi mare pe deasupra tuturora ne va pune.

Vespe, sa uitam deacuma cantelerii i copiti
'inaltand a noastr frunte O. ne facemjurnalifti.
VESPE

Jurnalifti!

47

PEPINESCU

0 foaie nou la lumina sa apara,

Cum n'a fost pe lume alta, politica, literara...
VESPE

Bine, dar jurnalul nostru pe guvern va sprijini ?

PEPINESCU

Se 'ntelege, dea vrea numai dupa merit a plati.

Ear de nu, luptand cu dinsul, in serviciu ne vom
[pune

La acei barbati de merit care fac opositiune.

Cu guvernresboiu de moarte 1 Arata-vom MIA mila
Cum ministrii fac tot reul, pe popor cum il impila...
VESPE

Dar poporul oare-a crede tot ce-om scrie in jurnal ?

PEPINESCU

Ne vom pune pe terrnul liberalo-nayonal

Monopolizand deacuma pentru noi patriotismul
Vom scorni o nestiuta vorba noua Romanismul".
VESPE

Eomanisrnul?

Ce-i aceea ?
PEPINESCU

In urechi frurnos loveste

Ce 'nsemneaz' e greu a spune, insa suna... romaneVe.

Crezi tu c'or indrmn inca s deschida a lor gura

Cand vom striga Romiinismu" in politica, 'n pictura,
Domnilor, literatura romaneascii s ye fie ;
Arta fle romneasci i; fiti Romani in poesie.
Industria i comerciul s ye fie romcinegi;
Romane,gti deacum sa fie dogmele bisericesti;

48

Maniera romineascii ; fiti Bomeini in imbracare

Romeineascci s

va fie bautura gi mancare;

Mandrul soare sus pe ceruri romeineqte s luceasca.

Caci romiind e deasupra imperatia cereasca.
Row-mese Dumnezeu sfantul 1...
VESPE

Pepinescu te opregte,
Prea frumos le spui aceste, ins cam brapvenefte
Nu ne va mai credo nime...
PEPINESCIT

0! poporul a sa, creada

Numai toate-aceste vorbe tiparite O. le yada.
Multimea nu vrea idee, se brnegte de cuvinte :
Ea intreaba cum ii suna, nu intreabit de-i cu minte.
.Romeinismul suna, bine. Fiecare cetatean,

Le vom spune, se coboara dintr'un vechiu erou

[Roman

Asta trebui s le p1acL Le vom arata apoi

Cum gi tu i eu ne tragem dintr'o vit de eroi.
Numele ce-avem acuma din memorie vom gterge
Caci cu Pepinesc gi Vespe mai departe nu se merge.

Vom schimba a noastre nume precum altii au

rschimbat

Care-o coada latineasca la sfirgit au aninat.

Tu-i purta in loc de Vespe numele Vespasian
Eu in loc de Pepinescu m'oiu nunn Papinian.
VESPE

0 I idee minunatit: sa port nume de 'mparat

Aga nume pan acuma nici pe teatru n'am purtat !

49

PEPINESCU

Pentr'un advocat ca mine, Papinian e frumusel

CAci ca mine Papinianus cic'a fost advocate].
VESPE

M'ai convins. 0 Papiniane, sA incepem chiar de

[mane

Un jurnal cum n'a fost Inca la popoarele Romane,

Tu politica-i conduce, iar eu partea literarA
Ca impreunand acesi e, mai invatat sa aparA
Romanesc jurnalul nostruSpune-mi insa, Papinian,
Curn sA botezarn copilul ?
PEPINESCU

Vre un imp6rat Roman

Reposat de multe veacuri al s6u nume ne va da

Asta e usoarA treat:A E rnai greu a cugeta
In intalul nostru num6r, ce-o s zicem drept pro[gramA ?
VESPE

Mai intai de la ministri noi s cerem aspra seamA

De ori care a lor fapta ; sA vedem dacA n'a lost
Dat afara cu nedreptul vre un scriitor din post...
PEPINESCU

Toate-aceste stint detaliuri. Mai intAi le vom vesti

CA in foaea noastra numai romcinegte vorn gandl.
Trebui dovedit in urma, cu dovezi istoricesti
C'ori ce fapte mari in lume, au fost fapte romeinegi,
CA deapururea Romanii au fost cel mai demn popor,
Glorios, sublim, bray, mandru, mare, civilisator ;
Probele cele mai certe ne-au cazut acum in mani
Ca Romanii de la Roma n'au fost Romani, ci Romani;
38 ,975.Scrieri cotaplecte.
4

- 50 CA din miile de populi ce-au fost in antichitate

Am trecut far de amestec singuri la posteritate.
De Greci nici ne batem capul ; este pre tiut de tqi
CA 'n Atena i in Sparta au trait Fanarioti.
LAsand \Tremile pagane, la Cretini atunci vom trece

ArAtand ca. Romani furA cei apostoli doisprezece;

Deacolo 'n taxi departate vom gas). 'ntr'un tintirim
CA Godfrid de Bulione co-a mers la Ierusalirn

Tot Roman a fost de salve ; an Asia Tamurlan

N'a fost Mongol cum se crede, ci de vita de Roman;

Revolutiunea mare cea in Franta isbucnita.

De Romani, de Horia, Cloca a fost numai pregatita ;
Chiar Napoleon Bonaparte dei 'n Corsica nAscut

Dup' un unchiu de var'a eptea, roman sange au

.

[avut-

Iar cand vor cunoaste bine c'am irnplinit numai noi

Cele mai marete fapte si in pace seri resboiu

Vom hotAri viitorul: cum trebueste lucrat
Ca sa renaltam un nume, de Ministeriu pataf.
Toti acei ce planul nostru de indatA nu-1 primese
Sunt periculosi, netrebnici, a lor gand nu-i romanesc,
Sunt de vita fanariota, sunt infami Austro-Maghiari

Ce vend tara la Turd, Unguri, Nemti, Muscali,

[Greci i 'Mari !
VESPE

Bravo I Papiniane, bravo ! Minunat, incantator !

Eloquenta ta de sigur va strAbate in popor!

Acum eu, far indoialA tot cu-asemenea mAsura,
Voiu crol de altA parte nalta mea literaturA.
Productiv voiu fi si critic : e usor a critica
Cand spui vorbe-ocAritoare, far& mult a discuta.
Mai usor e a produce : am sa fiu istoric mare
Publicand la documente deplin demne de crezare

- 51 Ce voi spune disgropate din morminte i ruine,

Prin nespus osteneala, in niscai-va taxi strains,
CerOnd de la ministeriu, bani de drum, emolumente
Sa cutrier lumea gratis, dupik alte documente.
Apoi critice istorici voiu agterne prea 'nvalate
Despre Persia, Asiria g'alte tari indepartate
Despre India, Kamciatka, Patagoni, Madagascar
Trogloditi, Bagi-buzuci i pustiul de Sahar,
Peste marl gi tari o suta m'oiu primbla printre
[pagani.
Cu mult stud:u pe la dingii, afland urine de Romani.
Despre clasica vechime, nu trebui pre mult vorbit

A cita cats un nurne cand se pare potrivit

E destul in vremea noastra: pe-Aristot, Homer,
[Platon,

Plutarc, Pliniu, Herodotu, Hesiod i Ciceron,

Invocand pe id, pe cole, pe-a lor nume rn'oiu basa
Spuind maLt cutare scrieri, ei sunt de parerea mea.
Italianii i Spaniolii, Dante, Calderon, sau Tass'
Le voiu spune c n'au merit, ca uitarii au hamas
Despre cartile franceze mult n'a remn de spus
Caci de toti a fi gtiute trebuegte presupus :
Asta de belea m6 scapa.Din cei noi intr'un noroc
Voiu spune ca cel mai mare filosof e Paul de Kock.
Iar Englejii i en Nemtii puindu-i pe langa noi
Voiu proba cat de netrebnic e intregul acest soiu.
Byron e far de morala: canta pe un Don Juan.
Shakspeare cu neruginare pune 'n scena pe'un tigan.
Caci ce e Otello alta? Goethe e un gradinar ;
Schiller dascalag de gcoala gi Hans Sachs un ciu[botar.

Leibnitz un zaraf cu cifre; Locke un materialist

jidanul de Spinozza un netrebnic panteist.
Iar mai mult decal acegtia e un mare ignorant
Neamtul cel far de credinta, Musu Manolachi Kant.

52

PEPINESCU

Vespasiane, de minune !
VESPE

Cnd pe toti voiu nimici,

Plin de 'ncredere si mandru la Romani voiu reveniArtand cum deal dinsii, noi suntem cu mult mai
[mari

C. Engleji, Germani, Francejii sunt pe lang no i

[barbari.

Voiu face filosofie, adev6rat romaneasca,

Voiu canta poesii lirici peptul de Roman sa-ti creasca:

Pe tirani, copile bele, munti, amor si libertate

In aceeasi poesie ai sa vezi amestecate.
Si voiu scrie la balade ca adevrat Roman
Numai despre Stefan-Voda, Mihai-Bravul si Traian !

Iar aceea scriitorime care nu vrea sa ne creada

Ce nu-i place umplutura si nu vrea fanfaronada,
Care scriu a lor produceri, simplu, neted, natural
Ii vom rupe 'n mii de petici in al nostru demnjurnal.
De-or indrAzni sa ne 'ndemne carti straine sa cetim

Spuind ca i in aceste v'o idee ades gasim,

Le vom spune cu dreptate eh sunt ri, nelegiuiti
cosmopolifi I
Ca n'au dragoste de tail si c sunt
PEPINESCU

Va ceti atunci poporul, uimit cu cascata gura

Asa politica nalta, nobila literatura.
Ne vor credo drepti la cuget, autori mari si invatati
Neom vede de mii de glasuri inspre ceruri inaltati...
PEPINESCIJ

Zi pe zi de vr'un ministru la mas' om fi invitati,

53

Unanim alegetorii ne-or alege deputati,

In senat ne va fi locul...
VESPE (cu entusiasm)

Cand de sus, de pe tribuna

Bubul-va glasul nostru precum cerul care tuna
*i cand marl, temuti i mandri ne vede-vor mana
['n mana
Ne-a deschide a sale bray Academia

PEPINESCU

Te salut, maret Romane, Caius Iullus Vespasianus !

VESPE

De trei oil salute tie Marcus Tullius Papinianus !

Do rnani dath, chiar de mane, vor renate doi Ro[maul...

Dar azi ce mancam, iubite ?

PEPINESCU

Am un leu i zece bani.

STAR OSTII
La Flche. Que viens-tu faire ici?
Frosine. Ce que je fais partout ailleurs:

m'entremettre d'affaires, me rendre servia-

ble aux gens ... J'ai surtout pour les ma-

riages un talent merveilleux. II n'est point

de partis au monde que je ne trouve en

pen de temps le moven d'accouppler.
Moliere.

Inteo dimineatn, m'am trezit din sornn cu

urmatoarea intrebare ce nu-mi facusem inca
pana atunci : Oare n'a venit timpul sa. me
Insor ?"
Din acea dimineata fatala, ideea
csatoriei m6 prigonete necontenit, mai ales
cand sunt singur. Imi zugravesc in inchipuirea mea
O. am o inchipuire destul de
bogata
starea conjugala, cu colorile cele
mai placute. V&I o femee... ce zic, o femee ?
Un anger, pe care il iubesc, care me iubete,
cu care impartaesc toate bucuriile i fericirile vietei, in ocbii careia cetesc cea mai
dulce mangaiere, in momentele de durere...

55

in sfirsit imi fac un tablou atat de frumos,

atat de incantator, incat toate aspiratiunile
mele tind spre realizarea lui. Cand arunc
insa, o privire asupra numeroaselor persoane
casatorite, in mijlocul cArora traesc, ved ca

altii nu au atins klealul la care aspir eu.

Din contra, daca compar starea mea de libertate Si neatirnare cu starea celor casatoriti ; mai cu sama cand ved... cand ved!...
si cand, intorcndu-me in trecut, imi adue
aminte de oaresi-care intimplaxi personale...
dar nu trebue Mani paxasesc subiectul ;

ajunga, a spune, c in acele momente gandurile mele parasesc ideea asatoriei si se

indreapta spre altele.
Cu toate aceste in fiecare zi chestiunea
fatala mi se impune din nou, si din nou me
intreb : S me'nsor, sau sa, nu me'nsor ?
Vezend ea, mintea mea nu este in stare sa
dislege o asa insemnata chestiune, m'ana
hotarit sa, consult pe altii. M'am adresat
inti la cativa burlaci care trecuse peste
indoita virsta, a majoritatii. Acestia mi-au

dat sfatulsi vorbeau cu mult focs a. nu

me insor ; st reman neatirnat ; sa nu me

fac petru totdeauna sau robul unei fiinte

capricioase, sau un tiran domestic, necontenit silit a intrebuinta autoritatea cu care
natura i legea investeste pe capul familiei,

- 56 Cand imi vorbeau acestia, me uitam in ochii

lor i imi parea c vorbele lor nu erau ro-

stite cu buna credinta irni parea ct acesti

fericiti sant departe de a crede aceea ce zic
pi ch.

ar dorl sa mai atraga pe vreun ne-

norocit in societatea lor. M'am adresat

atunci catra juni casatoriti. Acestia imi th,uthu i zugraveau fericirea casatoriei cu atata
entusiasmu, incat m'ar fi convins deplin, daca,
observandu-le fisionomia, n'as fi crezut a
vede un gand reuvoitor, ascuns in ochiul bor.
Nici acestia nu sunt de buna credinta, mi-am

i m'am apucat atunci s cetesc ce zic

autorii cei mari asupra acestui phnct. Dar
nici intelepciunea acestora nu mi-a putut
zis,

respunde intr'un chip multamitor. Apostolul

Pavel zice c e deopotriva bine a se insura

si a nu se insura. Rabelais dincontra, ca

e tot atat de reu a se casatorl si a nu se
casatorl. Dupa Socrate casatoria este un
reu, dar un reu trebuitor... Dar parerile acestora, sunt ele oare drepte ? Ce s zica sotul
unei Xantipe ?
Desperand de a ajunge

la un resultat cu cercetarile mele, mi-am

zis ca trebue sa las un curs liber evenimentelor ca ele s hotarasca. Cand imi venea ideea casatoriei, o inadusam grabnic pi
me adanceam in lecturti.

Inteo zi

era pe la unul dupa amiazi,

57

ceteam intr'o carte care apruse nu de mult

si simteam cum pleoapele mele se coboara
peste ochi si CUM incep a me perde in vi-

suri, cand deodata se furisa un domn necunoscut in odaea mea

- mi facii un
compliment adanc. Fata sa zimbea asa de
bland si ochii

sei se uitau le mine asa

de duios, Meat toata persoana imi Ora

foarte suspecta.
Nu me cunoasteti, cucoane Ionita ?
(Am nenorocirea de a me numi Ionita).
N'am multamirea... Ce imprejurare... ?
Eu ye cunesc pre'a bine, am cunoscut
si pe printele D-voastre. Pe vrernea Rusilor am slujit sub D-nealui la postelnicie, pe
cand era....
Imi pare bine. Ce imprejurare... ?
77

Am sa ye spun un secret, zise necunoscutul , uitamlu-se cu ingrijire in ju-

rul seu.
Un secret, mie ! Curios !

(Gandeam ca

era vorba despre vez conspiratie politica

si de frica politiei, m'arn dus grabnic si am
inchis toate usile cu zavorul). Vorbiti, i-am
zis, ascultand cu 135gare de seama.
Voiti sa castigati sesesprezece mii de
galbeni ?

4sesprezece mii de galbeni ! Sa castig !

i mirarea mea crestea din ce in ce.

58

ese,prezece mu cle galbini, zimti, im-

p6ratesti, in num6ratoare! ce ve spun eu!

Dar bine, cum, ce feltu, de unde i pana
unde, D-ta... pe care n'am avut onoarea... ?
Totdeauna m'am interesat mult de familia D-voastre, respunse el zimbind. Am
sa ye fac o propunere, dar.... m6 rog, cea

mai mare discretie... este aci in joc reputatia unei domnisoare.

Unei domnisoare
N'ati gandit niciodata la casatorie?
La casatorie ? am respuns, Pic6ndu-me
ros ca o patlagica.
Dar, v'am gsit o lama partida. esesprezece mii de galbeni, in imm6rnoare, pre
legea mea! Fata e bunicica, ,cle 19 ani, bine

crescuta, curatica, stie frantuzeste, nemteste, rupe i inglezeste, canta din clavir, e
bunk gospodina si are sesesprezece mii degalbeni in numeratoare !
Bine, domnule...
tiu ce-mi puteti respunde. N'o cu-

noasteti incD.., nu stiti dna, v6 va pitch_

daca caracterele s'or potrivi: stiu toate
acestea... Dar ye dau inscris c'aveti sa-mi
fiti recunosc6tor. Familia ei e onorabila, do-

reste foarte mult sa v6 aib ginere, i daca

v'ati hotari, poate pentru hatirul D-voastre

59

va mai ad.logi vr'o mie pe langa cele sesesprezece.

Dar, domnule, cum se poate...

Se poate foarte bine; ganditi ca, fiindca

n'ati v6zut-o inca, ea n'are sa ye placa ?

Am fotografia ei la mine. (Aici necunoscutul scoase un pachet de fotografii i soptind
incet inaintea sa la fiecare portret : asta
are sese mil... asta-i veduva, dar n'are coMi...

pentru asta imi trebue unul mai b-

tran... asta-i in vorba cu prefectul de la

B... etc.,

se opri la una din fotografii

mi-o intinse.) Priviti... asa-i ca-i frumusica ?

Nu poate s'o vada cineva fara a o iubl.

Sunt cam jute de natura i incepuse a
mi se su sangele la cap.
Domnule esti un... aceasta domnisoara
n'are de sigur nici o idee ca oameni ca d-ta
ii colporteaza reputatia prin case straine.
Fie-ti rusine4
Nu te supera, imi respunse necunoscutul.

Vezi mai intai portretul, pi-ti dau inscris

ca .

Domnule, esi din casa mea, i-am zis,

impingendu-i si brat i portret.

Iti

dau trei zile sa te gandesti.

Esi afara !
Iti dau trei zile. Gandeste-te bine. Dupa

trei zile am s gasesc pe altul mai cuminte

-- 6o

si are sa-ti para reu. Nu despretul norocul

ori de unde ar venI !
Drept respuns la acest sfat, am luat pe
necunoscutul meu de guler i l'am aruficat
afara. In mijlocul curtii l'am vezut scotindu-si palaria, inchinandii-se adanc la mine
gi strigandu-mi pentru ultima oara cuvintele :

esesprezece mii de galbeni, poate chiar

septesprezece pentru D-ta! Ai trei zile s.

te gandesti !

Me primblam nelinistit prin cas. Mil de

idei imi fulgerau prin gand. Eram cand furios, cand indignat. Insfirsit dupa o lunga
primblare, vzend ca, nu me linistesc, m'am

hotarit sa m due 0, spun cuiva aceast

intimplare estraordinara, ctici fiind eu de o
natura foarte expansiv, singurul mijloc de
a-mi usura peptul impovorat, este de a co-

munica altora causele nelinitii mele. Me

dusei la un arnic.
Tot omul are cel putin un amic ; eu am
mai multi. Intre acestia este unul nu
prea mare de stat, fara barba i mustete,
dar cu ochi foarte inteligenti : cam filosof
de soiu, de un caracter totdeauna vesel, ri-

znd de tot si de toti, neavnd niciodata

bani in punga, i numindu-se Stan.

Amice, i-am strigat intrand, nu stii

ce mi s'a intimplat ? 0 ! Ce trista e lumea

- 61 aceasta! A stzi am pgit ceva foarte estraordinar !

I, Tie ii pare totul estraordinar, respunse
el si lungindu-se pe o canapea, ii puse manile dupA cap, atintl asupra mea privirea
sa inteligenta pi-mi zise : vorbeste !
Eram a casA, m'am trezit c'un domn
necunoscut care cu nepus6, mash mi-a racut
propunerea s me insor cu o fotografie ce
avea in buzunar i cu sesesprezece sau septesprezece mii de galbeni.
Ii avea i pe acestia in buzunar ?
Ba nu.
)) tie carte; e frumusica; cant a. din clavir ; de cati ani este ; are frati i surori ;
ce fel e soacra ; cum se numeste; unde

sede ?

Cine, pentru Dumnezeu ?

Fotografia.
Nu stiu ; de unde st tiu? nici m'am
uitat la dinsa.

Nici te-ai uitat la dinsa? 0 !Dar ce ai

respuns domnului necunoscut ?

L'am luat de guler i l'am dat afarA.

Cand a spus c6, se intoarce?
Peste trei zile.
77

mese.

ce gandesti sg, faci ?

Cum, ce gandesc s fac? S nu-1 pri-

- 6z Bah! Tot in noun i visuri ai s traesti ?

N'ai inceput Inca a privi lumea cu ochi mai
practici ? Nici ca am sa pot face din tine,

un om ca toti oamenii. Ce strica daca te

uitai la portret ? Printr'aceasta nu luai
asupra-ti nici o indatorire.
cine stie...

Viata e o loterie, poate trageai un numr

fericit.

Lasa-m6, pentru Dumnezeu ! Nu-mi

gonl remasita ilusiunilor.
Fie, pastreaza-le. Dar pentru ce ai primit
pe domnul cel necunoscut cu asa de putina
urbanitate? El are o meserie ca multe altele.
Face parte din breasla starostilor.
7 Din breasla starostilor ? Ce-i aceea?

Starostii sunt persoane care fac casatorii: la noi in tara, o profesiune destul de
respandita i lucrativa.
N'auzisem inca pan acuma.

Asculta dara cu Mare aminte.

Itt ci

chestiunea casatoriei este destul de delicata.

Ea nu se resolva intre parti deadreptul, din
dou motive : intai, fiindca ar putea sa urmeze o refusare din partea unuia sau altuia

intelegi in ce positiune neplacuta s'ar

gasi partea care face propunerea ; apoi,
pi

fiindca natura omului e plina de contraziceri

ciudatenii. Lucrul ce doresti mai mult in

lume, nu mai face asa mare placere and il

- 63 poti dobandl fara greutate. Deaceea vezi

mume cari nu gandesc cleat cum srt-si marite fata, care si-a pus ochiul pe vre-un ti-

nor, deodata cand acesta vine de la sine,

ca fac greutati, ca string din buze, ea fac
pe indiferentele etc. etc. Ca si mumele asa pi
fetele, asa pi pretendentii. Se pandese unii

pe altii eine a face cel intai pas.

Arai ! de

cel care-I face ! Lumea e prefacuta, n'o poti

schimba Pentru a inlatura acest rOu, s'a
I

instituit o clasa de pers cane neutre, cari

merg de la unii la altii, Para ca partile sa
intre in vorba direct i pentru un salariu
potrivit cu imprejurarile, apart, pe partd de
neajunsul unei propuneri directe. Intelegi

folosul cel mare ce se naste din aceasta

institutiune. i una i alta din parti daca
treaba nu se face, este presupusa, ca n'a stint
nimica despre serviciurile mijlocitorului ; nime

nu se inroseste ; nime n'a facut propuneri

respinse. Dincontra, dna, s'ar face direct,
intelegi in ce positiuni false s'ar gasi cate
odata... Pentru acest scop sunt dar starostii.
Acestia se compun atat din barbati, cat si
din femei, dar mai cu sama din femei hindca ele aunt mai sirete si stiu s conduca
treaba cu mult mai multa rabdare i dibacie. Starostele tOu era unu prost : el nu te
cunostea ; gandea sa te sparie cu miile de

64

galbeni ; sa-ti tranteasca propunerea ni tam

ni sam 0 femee ar fi ncut altfel. Ele incep pe departe, se duc pe la muma sau
matus i iau vorba incet, incet. InchiI

pueste-ti, o cucoana barana de 70 ani, Para

dinti, cu un tulpan negru in cap care ar

vorbi cam asa : Doamne, cuconita, am fost
mai dunazi la cucoana Catinca Vapsuleasca,

sii-i duc niste dulceti, ca-mi zisese sa-i fac

v'o patru gavanoase. Dar stii, cuconita, se
numai ca sa ni ajute imi zice sa-i fac dulceti, ca are o duduca foarte gospodina i
frumusica. Ati vzut-o v"-odata ?
Ba nu.
))Tare-i frumusica i gospodin

i buna,
si cucoana Catinca o iubeste amarnic. In-

chipueste-ti, cuconita, ca nici nu vrea s'o

rnarite. Dapoi bine, cuconita, i-am spus eu,

duduca e de 18 ani (c'asa trebue sa fie, ca

s'a nascut cu doi ani inaintea Nemtilor) Si
trebue sa gandeasca sa se puie la cale.
Carte stie, din clavir canta, e frumusica,
are zestre bunisoara, (ca zeu e bunisoara)

de ce sa nu se marite?Dapoi cu cine sa
se mai-Re ? mi-a zis cucoana Catinca, nu
vezi cum sunt tinerii in zilele noastre, numai dupa zestre umbla, ? Aveti dreptate,
cuconitti, i-am respuns eu ; of ! tarels rid,
dar sunt printre dinii i bunisori ; este de

-- 65

pilda cuconasul lui cuconul Manolachi Pungh,

este al lui Vasilica Gandac, ei dapoi, cuconasul matale, cuconita, cuconul

asa din vorba in vorba merge de la mama

la Mkt, care intai face nazuri, apoi cu incetul starostia prinde i treaba se face.
Afara de aceste staroste de profesiune,
sunt i allele, cucoane din societate care
starostesc fara salariu, numai, dupa ce se
face treaba, obiceiul este sa li se dee un
present. Cucoane de soiul acesta se amesteca,

in toate casele si in toate imprejurarile familiilor straine ; rugate, nerugate. A murk

un membru al unei familii, eata-le la moment ca s mangae i tii cum ? Dumnezeule Vai , de vkluva nenorocita, pe care
1

ele o mangae ! Daca se naste un copil, eata-le

fata ca sa gaseasca ca fasele nu sunt

cum trebuesc, c doftorul e r6u, ca apa in
care se boteaza copilul a fost prea rece Si
altele ; dar de trei ori vai ! cand este v'o
nunta care nu e Mouth, de dinsele ! Toata
viata mirelui o colporteaza din casa in cas,
scornesc istorii pe trecutul miresei, presupun
c insurateii au sa traeasca ru, ca nu se iubesc,
tin toate defectele caracterului unuia i altuia,

intr'un cuvnt arat

o sa peara, lumea,
fiindca se casatoresc doi tineri, Para ajutoc

rul lor. Dar s le vezi cand au o nunth, in

38,973.

Scricri conrplecte.

- 66 gand, cu cata dibacie intorc i invirtesc,

cum lauda pe mire in casa miresei si viceversa, cum conving i pe unul i pe altul
ca sunt inamorati, fait, a se cunoaste,
daca isbutesc i le-a venit presentul, cum
buciuma fericirea creata de dinsele. Toate
clasele de starostii insa, au un ce comun:
categoriile in care impart fetele; dupa cum
ar vra sa faca maritisul ori sa-1 impiedice,

caci fete de maritat sunt totdeauna mai

mune decat baieti de insurat si tot de la
bunavointa acestora atirna soarta bietelor
fete, pan in sfirsit. La intrebarea cum e
cutare fan, sunt zece specii de respunsuri,
care compun totodata i categoriile in care
se impart fetele :
1. Foarte frumoasa.
2. Frumusica.
3. Curatica.
4. Canta binisor din clavir.
5. Hm, hrn.
6. E nostima.
7. Nu-i sluta.

8. Ia un bunduc.
9. Slututa.
10. Pogana.

and intrebi, daca cutare fata e frurnusica si-ti respund canta binisor din clavir"

- 67 cata s te departezi mai din vreme. CAnd

insa, fata intra in categoriile care urmeaza
dupa aceasta, ia-ti pIria i fugi unde-i
apuca. Dar ce te uiti la mine cu ochii holbati ? Nu-ti convine teoria starostiilor ?
Stane , iti bati joc de mine , i-am
respuns.
Me fereasca Dumnezeu! Tu me poti crede ;

asa sunt lucrurile in realitate. Dar tu esti

trist. Nefericite amice ! Te incredintez ct
mijlocul acesta este foarte practic. Dar tu
vrei poesie, vrei sa, suspini, vrei seri incantatoare la lumina lunei argintii ; vrei bataie
de inima, iti place sa visezi la un ideal care
nu este, vrei sa ai momente de desperare

in care sa doresti neagra moarte !... Inceteaza odata cu aceste visuri ! Pe cat sunt
ele de frumoase de cetit in. carti, sau de
vezut pe teatru, pe atat sunt de grozave,
cand ni se intimpla in realitate. Cand ai
tI !... F dar i tu, cum au facut altii cari
nu sunt mai nenorociti pentru aceasta.
Ti-am spus: casatoria e o loterie. Lasa romanurile... Dar ce-ti iei palaria ?
Remai sanatos, Stane !

Stai, amice, stai! Te duci ? Intoarce-te,

ca nu ti-am spus inca tot. Poti sa visezi
pan la un oare care guild, Starostiile nu

- 68 mai sunt azi ceea ce erau odatA,; bate o sufIare

occidentalA peste tara noastrA i cred a

peste v'o suta, de ani... Stai L..
El tot striga inca dupa mine, dar eu eram
departe si nu-I mai ascultam.

POETICALE
Verse wie sie Bassus schreibt
Werden unverOnglich bleiben
Weil dergleichen Zeug zu schreiben

Stets eM Stamper abrig bleibt.

L easing.

Alecsandri incepe introducerea poesiilor sale

populare prin cuvintele : Romdnul e ndscut

poet. Multi au inteles aceast frasa ad litte-

ram, inchipuindu-s,i ca, de vreme ce sunt

Romani, trebue sa fie i poeti i au inundat toata campia literara cu versuri. Foi literare, san politice, carti mari i mici, calindare, foi sburatoare, toate gem sub povara versurilor cuprinse in ele. Un strain
care nu ar cunomte tara i limba ar crede,
judecand numai aparenta, c
rile Romane
sunt o noua Arcadie, uncle sub un cer etern

albastru, traesc oamenii cei mai fericiti ;

unde alte griji i nevoi nu sunt, decat acele
ce-si creaza sufletul in durerea amorului, in

- 70 aspectul naturei si in auzul buciumului pastoresc care resuna, dnios pe intinse vi, luminate de-a lunei blanda lumina. Dar arun-

cand o privire mai parunzaoare, vai! care

ar fi disamagirea sa ! Care sunt poeii, unde
sunt acei, ce ascultand inspiratia lor, uita
lume i oameni, pentru a se afunda in universul inchipuirii? Uncle sunt acei, care per-

duti in visuri, dispretuesc realitatea vietei

cu toate grijele si chinurile ce aduce? Uncle

sunt acesti poeti intrebi tu, naive O. nenorocite strain? 0 ! de-ai cunoaste limba
noastra ca s intelegi versurile acestor asa
numiti poeti, nu i-ai. cauta in inspiratoarea
singuratate ; nu i-ai cauta sub umbra misterioasa a luncei sau la malul limpedelui pran ; nu i-ai cauta nici chiar in linistea cabinetului lor de lucru, unde sunt inconjurati
de imaginile poetice, create de mintea lor
inspirata ; i-ai cAuta... gaci unde, naive
strain? In archivele unui ministeriu, la masa
unui tribunal, in dinteleria unui cornisar de

politie, dar mai cu sama in biuroul unui

jurnalist. Te miri de aceasta, naive strain ?
Pentru ce ? Tu nu stii ca Arcadia Romana
este populata de geniuri universale, care cu
aceeasi usurinta sunt totodata oameni 'de
stat si oameni de lege, istorici i jurnalisti
umoristici, autori i actori, copisti si gene-

- 71 rali, administratori i poeti ? Nu zimbl cu

necrezare, naive strain ! Asemene spirite geniale se gasesc la noi intr'un numr asa de
insemnat asa de .insemnat! Un domn numit... dar nu-i voiu rosti numele, de frica
sa flu intru cu el in polemica i sa, nu
fiu spulberat de ascutita i necrutatoarea sa
pana insa ii poti cell sub o multime de
scrie totodata drame Si versuri
articole
(foarte frumoase), si face tractate istorice
(geniale), si scrie articole umoristice (minunate) si hotareste soarta OA in adunari

legislative (foarte bine), scrie articole polltice (infocate) si face studii filosofice asupra
diferitelor religiuni (nepartinitoare) ei... cum ?

m6 vei intrerupe, naive strain fflosof,

orn de stat, umorist, istoric si poet totdeodata, dar in care din aceste specialitati se
deosebeste mai cu seamal.. 0 naive strain !
Altul e om de spada i om politic. Faima
lui se intinde departe spre apus .si resarit,
spre meaza-zi i meaza-noapte. Cel putin
cetateni din regiuni departate ii aleg, ascultand numai al faimei glas puternic, representant al lor in adunare, pe cand el in
regiuni opuse, face propaganda de unitate
nationala si,dobandeste resultate foarte simlitoare. Tot el, urmand numai calea inflorita a gloriei, restoarna domnitori, tlind sa-

- 72 bia... in teaca, i savirseste aceste isbanzi cu

foarte mare pripa, caci ii reman inca multe
ore libere in care, fiindca n'are ce face, se

pune pe poetizat. Sa-ti citez cateva din

poesiile sale facute Cdnd n'avea ce face? Dar

de ce sa-ti rapesc un timp pretios, in care

tu poate ai ce face, iubite strain ?
Altuldar acesta este poet de profesiune
Si abia s'a alunecat in treact de-a primi.
portofoliuri ministeriale compune pe fiecare septomana, sau o drama in versuri fi
o lunga poema sau o lunga poema i o
drama in versuri. Curn ? vei esclama, naive

strain, cele mai mari geniuri, cu cea mai

rapede inchipuire, n'au putut niciodata sa
ajunga cat de aproximativ, o asa grabnica
inspiratkine ? Poemele i dramele lui sunt
asa dar comori de frumusete poetice, pline
de imagini frumoase, zugravite in forma cea
mai placuta ; el dar intrece pe geniurile

cele mai mari ? .Dar, el ii intrece pe toti

in iuteala lucrarii ; ins in imagini frumoase,
in idei poetice, in forma aleasa vai! vai !
Dar daca este asa, vei urma, naive strain,
cum de se insala un public intreg ?
0 ! publicul nu se insala, caci el nici ce-

teste aceste produceri si cum ar putea

Ei ins vznd aceasta, au incheiat cu mai
multi altii de acelas calibru un pact de re-

73

ciproca laudare. Societatea laudacioasa e bine

organizata. Cand vorbeste H. de B., il declara cel mai mare poet si versificator al
Romanilor, un geniu demn de pus alaturi
cu cele mai maH geniuri poetice ale popoarelor ce au condus soarta omenirii ; cand
vorbeste C. si B. de H., ei ii declara cel

mai mare istoric critic ce s'a antat pana

acum ; de ese o foae cu ilustratiuni, indata

isi pun portretul lor in frunte si-si fac

o biografie poeticci, in care arata, fie-care
jertfele grozave ce au facut ceilalti pentru
patrie i nationalitate si cum au suferit ura
si prigonire pentru idei ; de ajunge unul din
ei puternic la guvern, indata ajuta cu bani

publici pe acei barbati de merit, care lucreaza pentru inaltarea gloriei nationale, i
se fac subventiuni pentru publicari de interes

national, pentru calaorii stiintifice si pentru altele multe. Partea cea mare din public
care nu ceteste, v6znd aceste laude, ii inchipueste ca asa trebue sa fie ; dar mai frumos este, ca ei singuri la sfirsit ii inchipuesc c asa trebue sa fie. Wzndu-se
dati, ei uita pactul tacut, prin care acele
laude au fost produse i cu vremea dobandesc convingerea a sunt oameni mari, caci
nimic nu credem mai usor, dent aceea ce
ne maguleste iubirea de sine. Ei nici ii mai

74

dau osteneala sa studieze pe acei autori

mail, ale dror nume au trecut peste lungi
secule, ca s vada nemsurata prapastie ce-i

desparte de ei, nemsurata prapastie ce-i

desparte chiar de acele spirite productive
mai mici, care au urmat numai linia trasa,
de acele geniuri marete. AmAgiti prin laude
fabricate, ei uita c aceea .ce scriu nu nu-

mai nu va trece posteritatii, dar se va acufunda in noapte, in timp cancl autorii laudati traesc Inca si trA esc bine prin ajutorul
subventiilor si a recompenselor.
Cat de ametit trebue sa fie cineva, pen-

tru a crale ca va produce un op de arta

frumoas, fara inspiratiuni inalte, cara grip,
i durere sufleteasca ; ca nesimtirea comuna

lor cu acea a multimii neproductive, va

avea efecte, care nu sunt decat produsul
unui spirit mai deosebit, unei sensibilitati
mai alese pe care ni le da numai natura,
iar nu neputincioasa noastra voint !
0 ! sermane poet, care lucrezi in ascuns,
impins de o putere neresistibila; care, inzestrat cu aspiratiuni nerealizabile, te isbesti in fiecare moment de nesimtirea i
nepriceperea multimii i te intorci apoi
amarit in singuratatea sufletului tu, acestui isvor nesecat si totodata acestei resplatiri eterne a suferintelor tale
cate au

75

trebuit s te sfasie ; cate nopti ai petrecut

in durere, pentru a produce o adeverata
poesie, fie cat de mica
voi pseudo-poeti
ve inchipuiti a ajunge la acelas resultat,
Para ca in sufietul vostru sa fie o umbra
macar de aceiasi simtire ?
Dar pentru ce nu ? Ce trebue simtire, ce
trebue suferinte, ce trebuesc aspiratiuni in-

nalte, cand ati facut un pact de reciproca

laudare, cand v declarati unii pe alth oameni de geniu i strigati atata paha ce multimea ve crede ; cand ades ve folositi de
ideile i producerile altora, dandu-le drept
orlginale i ajungeti astfel la resultatul dorit ? Nu este asa mai practic ? Se spune ca.
nimic .nu se produce bun fara jertfa sufleteasc, voi ati gasit mijlocul de a nu suferi
asemene jertfe i cu toate aceste a face sa

creada himea ca producerile voastre sunt

bune. Cand apare un altul, al carui supe-

rioritate nu o puteti tagadui, indata toti

ve rapeziti asupra lui, pentru a-I s4a ; iar
cand ye simtiti neputinciosi, atunci aruncati asupra lui un vel de -Were. De dinsul
nici se pomeneste i strigati mai mult inca
unii de altii ca, aveti merite i astfel pertculul e inlaturat.

Dar nu! Me inI. Ei sunt poeti adeverati, autori marl, demni de toata lauda con.-

76

timpuranilor si gloria posteritatii. N'avem

decat sa aruncarn o privire in poesiile publicate de dinii, pentru a ne convinge de
puternica lor inspiratiune, de irnagini fru-

moase, de stil, de puritatea limbei. Unul

canta intr'o balada Ionacu- Yodel :
Sfingele roseste cdmpul din belgug,
Otomanii fug;

ajunge oastea romneasc!

Zmeilor ucideti!" sun tot mereu
Eat& ca-i

Vai ! amarl g'aleu!

D'o asa navalA Domnul te fereasc!

Robi B nu se prinz: nu voiu sd m'encurc

Taie tot ce-i Turc."
Astfel Ionascu-Vod porunceste
Pala duce hord; al sagstei cdnt
S'acordeaza, 'n v8rit

*'intr'un pept de dusman falnic amuteste!

Nu mai vezi pganii; vreau sd zic de-i cafi
Ii privesti culcati,
etc.,

etc.

Tot acesta compune o fabula Femeea

inecata", a carei inceput este urmatorul :
Era Bahluiul mare
Pe term seznd

77

In gand,
Pe rand
Treceam neajunsurile vietei solitare.
Dea fi chsatorit
Spusei atunci destul de tare
Ce train

De rain
Sa tot iubeti i sa, tot fii iubit
Neadormit.
Ce dulce armonie !
Deacuma dar, ori-cum sa fie

Imi trebui mie

O sotie
Nurlie,
Durdulie,
Hazlie
Vie.
etc., etc.

Intr'o a treia poesie ce inspirase acestui

autor deschiderea unei societ6,ti de cetire din
Cernauti el zice :
Vreau sa cant degeptul mandrel Bucovine
Uncle Drago-Voda fratiorii st3i

I-aeza 'n speranta de 'nsuflari straine

D'a-i scapa 'ndncul codrilor merei

Uncle neuitatul Stefan inecase

In ivoi crusite falnici megiefi
Unde inainte-ti trebue ca sd easd
La tot pasul oase de Teitari sau Lei !

- 78 Ris ii fece soarta, tara cea din veacuri

Inspaima p'ori-eine nu era Roman
S'o arunce jertfa prazilor i jacuri
Supuind-o unui venetic sthpan.
vabii i Polonii, neagra Jidovime
Tinutaqul ista prefdcuse'n han

Ca sa nu s'ureascd dintre oaspeti nime

Da cu foc s ofte badea Moldovan!

Mu lt va trece oare pdn ce-al invierii

Va sosi 'ntr'o vreme asteptatul cias?

Mu lt suna-va inceen insuf cuibul fdrii

Vorba nelatina, tristul der, die, das?

Poesii tot aa de frumoase ca aceste au

publicat i altii; d. e. eroul care face poesii

cdnd n'are ce face alta, canta o srutare i

incepe ast-fel :
Te-am sarutat
soarta-mi de odata a peilit !...
Gandeam c al meu suflet uritul l'a 'mpetrit;
Dar focul ce depus'am pe umeru-ti curat

Mi-arata ca am inca putere de iubit.

etc. etc.

Alti poeti se deosebesc nu numai prin

aceast inaltare de simtiri i idei ce am
admirat in cei citati, dar inca prin o limba

79

curatA, curata ca i umrul pe care eroul

de mai sus a depus foc. Domnul G-... canta
Omagiul Damicelei" precurn urmeaza :
Sarrnasta damicel
Cu ochi ca de gazel

Oman precum esti

Pe toate eclipsesti,
Cocheta cornplesanta

Ai fie, esti eleganta

In tot al thu aspect

Inspiri ori cui respect.
Cu poza-ti maestoasa
Cu rnana-ti voluptoasa
Pe toti inebun esti

Pe toti chiar ii rapesti,

Permite-mi a-ti mai spune
Ca-mi place a dispune
De sinu-ti inocent

Spui fail compliment,

pe vrei sa-mi fii consoarta

Imi rise viata toata

Iti jur, nu te flatez
Cu viata-mi garantez.

Tu esti a mea febleta

Tu esti a mea tandreta
Pe tine te ador
Ca tine voiu sa mor.

8o

Cetirea tuturor acestor poesii frumoase,

infocate, mi-a inaltat sufletul, m'a inspirat
si pe mine si intr'o zi am cercat si eu sa
fac versuri. Dupa, cateva ore de munca,,
am scos i eu o poesie *la 1umin pe care
inca n'am tiparit-o 'Dana, acum. Astki insa,
o voce interioara, m6 impinge in arena publicitatii i... m hotaresc a publica poesia
mea. Pentru ce n'a inmu1t1 si eu numrul
poetilor ? Nu cer alta cleat a criticat cu
indulgenta,. 0 ! colegi iubiti, Mudati-mi versurile i v6 voiu inla i eu in scrierile
mele pana, la ceruri ! Inima-mi palpit... pana

tremura in mama mea novice... Dar curaj,

curaj !

Eatti, poesia mea

INVOCATIUNE LA DESTIN
Vergin6, cu beleta

De ce de-a mea tandreta

De ce de-a mea pasiune
Tu n'ai compasiune ?

Au vreai tu a mea moarte

Fiind-ca te am foarte

*tii bin' c'al meu amor

E fulger tunator.
0 ! cecule destin

De scelerateti plin

81

0! Zeule putinte
De tine nu's continte.
Cu doi de ai tei moy

Iti e full O. poti

Din ea indiferanta
Sa faci a mea amanta.

De nu esti in elate
Prin v'o fatalitate
Sau prin vre o minune
Sa-mi iai ast pasiune,

0! iei a sa belime
Ia a sa fragezirne
0 ! schimba a sa fata
Rapeste-i a sa grata..
Ce zic?!! Nu! Nu! Destine,
Nu m'asculta pe mine
Nu asculta ce spun
Nu mirosi ca's nebun ?

Nu! Nul 0 ! mult mai bine

Las' sa toibe pe mine
Cumplita ta urgie,
Mai bine-asa sa fie I
Decat a fi vilana,
(Desi e inumana)
Prefer pentru ea beta
Sa-mi brut a mea servela !
38,975.

Scrieri complecle.

- 82 Am scris-o I I I
Nu tiu ce vei zice de dinsa, naive strain ;
nu tiu ce veti zice de dinsa, iubiti colegi
mai vechi. Trebue s v placd, cdci este fd-

cutd in spiritul poesiilor voastre. Dacd talentul meu nu atinge tocmai pe al vostru,
cu timpul m'oiu perfectiona, nu este de desperat. Primiti-me si pe mine in doctul vostru corp ; dati-mi si mie subventiuni i. laude

prin ziare i ye promit a ye face poesii la

orice ocasiune. Voiu canta Domnitor, Ministri, Camera legislativd, Senat, Curte de
Casatie, Curte de conturi, budgetul, drumul
de fer, redactorii de jurnale, dar mai cu
seamd voiu canta, inspirat ca i voi de
foc patriotic, mrirea trecutd, fericirea presenta si strlucirea `,viitoare a natiunii Ro-

mane, pe toate tonurile, cu sau fdrd rim,

cu ce ritmu yeti vol, chiar cu acela al Traianidei, care seamand mult cu tropotul unui
cal i. ar fi potrivit pentru cantarea unui
rdpede progres national.
Focul meu patriotic m'ar impinge s com-

pun o poema nationald dupd asemenarea

Traianidei pe care a incepe-o d. e. aa :

- 83 ROMANIA
TREOUTUL, PRESENTUL

I VIITORUL EI

Poema epicA, istoricA, re1igioas, patriotich, moralA 0 comerciall. In XXIV de Doine.

DOINA I

Doina inspira-m6, sa canto cantecu-mi

Tara frumoasa de la Curpati,Ce strecuratu-s'a cu vitejia sa

Prin al dumanilor aprigul
;
Cum multe secule de barbarismU crud
Mndri Romanii au suferit
Pan ce-a luminelor raze puternice,
Peste-a lor patrie iar s'au ivit.
Cum se luptar mult, compatriotii demni
Cu Polonez, Maghiar cu Otoman
Aratand lumilor care habar n'aveau
Ce poate sangele biav de Roman.
Cci in veci n'au perit nationaltatile
Ce-qu qtiut s'apere patria lor
Care cu coase 'n main, cu arce p'umere
Deal ca sclavi a fi, prefer sa mor 1...

'asa, mai departe promit a sfirsi intr'o

singurA s6ptma,n6, toatcl, poema, care va fi
ie patru ori cat Traianida.
lubiti colegi, primiti propunerea mea pi
v promit cea mai mare discretiune. Odat
pactul incheat, vom urma toti deopotrivA
la inavutirea literaturei nationale ca si in
.

- 84 trecut i vor incremeni popoarele civiisate

v6z6nd la ce culme am inaltat noi Roma-

nia. Ear tu, naive strain, nu te mira ca

m'am hotarit asa de grabnic a m6 face poet,

cad asa ii alege cineva cariera la noi in

tara. 'apoi tot Romanul nu e nascut poet?

LEI PARALEI
II eave la veille par on et comment il pourra se faire remarquer
le jour qui suit.

La Bruyire.

Lei Para lei se gasesc precum in toate

t6xi1e, ap i la noi. Mai inaintati decat seculul lor, ei s'au lepdat de legaturile neind6mAnate ale patrici,
idei ce le par invechitei sunt declarati ceth.teni ai lumii
cosmoPoliti.
Paraleul merge foarte bine gatit, dup't

moda cea din urm6. ; el are mustete i.

barbisa, sau mustete si favorite. Aceste,
ca si. prul capului sunt totdeauna pomaduite si frisate cu cea mai mare al-M.

CAnd il vezi in tr6,sura,, rAzemat cu gratie,

cu picioarele intinse i aruncate unul peste
altul, cu OlAria bine netezitA, cu capul intepenit pe umere, lasand s6. cad, in dreapta

si in stinga ochiri dispretuitoare, cele mai

- 86 multe ori prin o mica, stic1 infipta, intr'un

ochiu, ai crede ca, el e stepanul absolut asupra tuturor bietilor muritori care alearga pe
jos dupa trebile i nevoile lor. Paraleul are
multi amici, si mai cu sama pe toate

persoanele care insemnead, ceva prin talentul, averea, sau positiunea bor. Cum a
facut cunostinta cu una din aceste persoane,
el devine de indata intim ; ii intinde mana,
i-o stringe cu foc, ii zice tu" la a doua
intilnire ; din mon cher", mon cher anti'
nu-I mai slabeste. Pe altii ii desprettieste,

si se uita la ei cu mandrie din inaltimea

in care se afla plutind asupra tuturor celorlalti. Dad intilnindu-1, ii intrebi ce mai face,
respunsul seu stereotip este Je m'embte" .
Dupa, aerul disgustat i tonul sec cu care
rosteste aceste cuvinte, ai zice c bietul om

sufere de boala grozava a uritului si a de

dimineata 'Ana, seara el nu stie cum sa.
ucidit ucigetorul timp. Dar nu este asa :
paraleul e foarte ocupat i nu are nici un
moment liber.
Dimineata cand se desteapta, din somn
dimineata paraleului incepe pe la douesprezece de amiazi
mai multe persoane cu
figuri pline de ingrijire ii asteapta scularea,

ca la un monarc. Aceste persoane au toate

cate o hartiuta octava in mana pe care

- 87 sunt scrise mai rnulte cifre. Paraleul ii primeste obicinuit in pat, dandu-le o foarte
scurta, audient,a. Adeseori visitatorii es cu
hartiuta tot in man 1 cu figurele tot pline
de ingrijire.

Dupa aceasta urmeaza, timpul consacrat

Pe masa aazata, inaintea unei
oglinzi se v6d, precum la paraleoaica, asa
i la paraleu, o multime de ipupare, gavanosele, cutiute, maturite, periute, pe ptenasele, bumbacuri i instrumente de diferite
soiuri fiecare avnd o destinatie speciala.
toaletei.

Pe toate le intrebuinteaza, consultand in

timpul operatiunii, nu numai oglinda cea
mare i alte oglinzi mai nnci de diferith
forma, ci consultand i parerea camerierului

s6u care sta fata la aceste pregatiri i o

foarte intim cu st6panul s6u
cand sunt
singuri. Viind timpul dejunului, el se duce
la unul din numeroii s6i amici. Intrnd
vesel pe 1,10, : Mon cher, in fine m6 ai la
dejun", zice el. De mult ii promisesem c'oiu

vein, dar n'am mai putut scapa

o multime de trebi
s'apoi m6 rup toti amicii
mei care de care, incat nu tiu cum sa m6
mai impart pentru a multarni pe toti; mai
d6unazi era mai sa m6 bat la duel din asta,
causa. Aa-i c tu nu te superi de negligenta mea ?
Bietul asa numit amic, nu

- 88 se supra, nici decum de aceasta negligenta

isi munceste gandul pentru a-si aduce
aminte cand Par fi rugat
tie tovarsie
la dejun, dar ce sa facca ?
In timpul mesei , paraleul istoriseste

amicului su tot ce s'a petrecut mai nou

in societate : ce s'a vorbit in diferite case
spune despre casatoriile
sau desparteniile ce se proiecteaza; despre dueluri ce se fac ori au a se face; amoruri nou6 ce se formeaza, vechi ce se desfac ; despre caii de calarie ce s'au cumprat
despre cine

de amatori, i echipajuri ce s'au aratat la

primMari ; despre sumele perdute si castigate
in joc, despre ca1itti1e i defectele nou descoperite a cutare actritri i despre ultimele

stiri aduse de jurnalul de mod,. Cronica

tine cat tine dejunul. Sfirsindu-se acesta,
paraleul ie zioa buna si se duce, aruncand
o ultima i pOtrunzOtoare privire asupra
aspectului apartamentului i imbracamintei
amicului sOu.

Cam tot asa face si paraleoaica. i pe

,dinsa o suprri dimineata visitatori, tiind
in mana hartiute in forma octava. Pe acestia
chiar
ii mangrtie adesea cu vorbe dulci
foarte dulci.

Cameriera care traeste cu st6pana sa in

mare intimitate, cand sunt singure, si care

- 89 e plina de respect cand o persoana straink

e presenta, cunoaste toate secretele paraleoaicei. Ea asist la toate operatiunile toaletei si cunoaste cu deam6nuntul destinatiunea tuturor nenumratelor lucrusoare Si
instrumente ce se gasesc pe masa grayilor.
and paraleul se intilneste in societate
cu paraleoaica, ei sunt UflU cu altii de o poVOA asa de reservata, isi vorbesc cu un

ton asa de ales, dar cand sunt in tte a

tte, treaba se schirnba. Tonul nu mai e
ales, reserva dispare. Ca si curn ar fi alti
oameni, acum sunt de o intimitate extraordinara. Precum actorii can, cand sunt pe
scena reciteaza rolul invatat, potrivind gesturile dupa situatiune, iar dup caderea cortinei, cand se aduna intre dinsii, vorbesc cu

un ton, si gesticuleaza intr'un mod cu totul

contrar Chipului ce le impusese scena, astfel

paraleii se simt atunci bucurosi de a se

lepada de formele neplacute ce le impunea
societatea.
Dupa dejun, paraleoaica sfirsindu-si toaleta

face sau primeste visite. Paraleul face numai visite, el nu primeste niciodata. Pe fiecare zi el are o multime de visite de facut.
Aici are sa feliciteze de zioa onornastica sau
de zioa nasterii, sau de aniversarea cununiei sau a botezului copilului, caci paraleul

- 90 cunoaste aceste foarte bine : dincolo are sa.

ceara, sau sa dea o esplicatiune unei dame
despre alusiunea ascunsa in cutare frasa,
rostita de cutare cavaler in cutare adunare ;
in alt loc se -duce cu o lista, rugand ca sa
se contribue la un ajutor ce se Ida unei persoane sermane insarcinare importanta ce
a primit de la o dama ; in altul iaras duce
un buchet de flori, sau un bilet de teatru,
sau o poesie. Paraleul e foarte mare amator de p-oesii, i chiar face singur versuri,
cel putin declara ca versurile sunt %cute
de dinsul. Adeseori ai cetit poate versuri

asemenatoare in o carte, sau in albumul

vre unui alt muritor obscur care le cornpusese pentru dinsul i ti se pare c cornpunerea paralcului nu e tocmai originala,
atunci insa paraleul incredinteaza ca versu-

rile sunt de dinsul ; ca acea carte nu a

vezut-o niciodata ; ca se poate prea uor ca
spirite asementoare sa se fi intilnit si la
urma dac a. nu are o alta proba ca el e autorul , atunci o afirma pe parola lui de
onoare. Se -tie insa ca, Rarola lui de onoare
e sMnta, i contra unei asemenea probe evidente ne mai putendu-se intimpina nimic,
paraleul remane autor.
i paraleoaicelor
le place mult sa li s'aduca poesii, mai ales
cand aceste sunt scrise caligrafic i hartia

9e parfumatA. Ele laudA fArA deosebire mice

versuri ii s'aduc , dar dacA din intimplare

au sA iasA tocmai la visite, sau la primblare, sau la spectacul, biata poesie care a
facut atat efect e uitatA pe o masA oaresi
care, de unde apoi carneriera o stringe pen-

tru dinsa,caci i carnerierele paraleoaicelor

sunt mari arnatoare de poesii.
Poesifie
aduse i primite sunt toate de amor. Paraleii le compun inspirati de aceasta puternicA

simtire, care la dinsii ca si la paraleoaice

e o stare sufleteascA chronicA si la care nu
renuntA niciodatA ffindcA este un semn de
nevinovAtie a inimei.
Paraleii care sunt asa de des in positiune

de a recurge la serviciele numerosilor lor

amici i prin urmare ar fi siliti a se supune legilor reciprocitAtii, sunt totdeauna
dispusi 'a face, dacA nu altele, cel putin
dou specii de serviciuri deosebite. Ei primese cu plcere a fi postilioni de amor pi
secundanti la duel.
CAnd vre-un arnic roagA pe un paraleu a
fi secundantul su, atunci acesta, intelegend
toatA gravitatea misiunii, dA figurei sale o
expresiune cu desAvirsire solernnA. El intrA
la secundantii adversarului cu pas gray, dar
hotarit, fisionomia sa este politicoasA, dar

- 92 teribil. Se ceteste in fata sa a el nu va

ceda asupra nici unui punct.
El nu uith nimic din cele prescrise de regulele onoarei in aceast materie ; n'ar lsa
doamne ferete sh treaa o singurh minuta,

peste cele douezeci i patru de ore, aci

altfel onoarea ar fi in veci phtath. Causa
amicului este acum causa sa proprie i propria sa onoare ar suferi cand ar indemna

pe amicul seu la vre-un fapt de care ar

putea zimbi numai un neinteresat.

Cand

duph multe dificulthti a urmat o intelegere

asupra principiului, de exemplu a au a se
face scuse, atunci toath greutatea se pune
pe incheerea procesului verbal de onoare.
Aici se acath de fiecare cuvnt, de fiecare
virgulh, caci adesea de la punctuatiune atira

onoarea amicului. Dach insh treaba nu se

poate termina in chip pacific, atunci reguland modul luptei, nu cedeazh intru nimic
asupra armelor, alegerii locului, numerului
pailor i comandeii in toate aceste este
pentru cea mai mare asprime, aci i onoarea lui este arnestecath, dqi nu el, ci amicul are sh se bath.
Daa paraleul joaa deseori rolul de secundant, nu se poate spune c ar figura tot
asa de des i ca duelant. Cu toate acestea
cand alt chip nu este i imprejurhrile ii

93

silesc neaphrat sa se bath la duel, atunci

se supune. Dupa lupta, adica dupa ce unul
din luptatori tintise spre ceruri, ear celalalt
spre virful unui plop, el vorbeste cu cea
mai mare nepasare despre duelul sau ca si
cum ar fi un lucru ce i s'ar intimpla in
toate zilele.
Eata-1 in visita, in tete A tete cu o damh,

Nu v'as

fi

crezut niciodata aa de

batau, ii zice dama.

Nu me cunoasteti, doamna mea. 0 ! cand
onoarea este in joc, sunt in stare... un barbat are numai o singura onoare !
Sunt foarte multmita a duelul a avut
un sfirit fericit. Dar mi se pare a v'ati
cam crutat adversaruh..
Ye inalati, o ! eu nu crut niciodata in
asemenea afaceri ; dar locul meu era desa-

vantajos, soarele imi batea in ochi si pistoalele erau proaste

multumita secundantilor adversarului. Norocul a cam favorizat pe adversarul raeu i... el merita norocul

seu, caci era cam... palid. Am fost de parere sa reincepem indata, dar secundantii
nu m'au %sat.
Foarte bine au facut, putea sa se in-

timple o nenorocire pentru un lucru de

nimica.

Un lucru de nimica I I7n lucru de ni-

94

esclama paraleul agitat, apoi incretind sprincenile sopteste pintre dinti, aa

incat dama s-1 poath auzl : dar ce n'a fost
astazi, poate fi mane...
Acel mane insa nu mai vine niciodata,.
Timpul visitelor trecnd, paraleii i paraleoaicele se duc la primblare. Din toate persoanele care se preumbla, ele sunt cele mai
elegante fie ca, es in trasura, fie ca, es calare in costum de cavaler si amazona.
Dupa ce la preumblare au observat toate
imparecherile formate, pe cale de a se forma
sau desfiintate ; dupa, ce au facut mil de
mica!

observari asupra tuturor echipajurilor si

toaletelor si mai ales dupa ce au fost telul
observarilor generale, isi schimba grabnic
toaleta si se due la pranz.
Paraleii si paraleoaicele pranzesc pe la
case straine, unde petrec apoi i sara. Dna,
se joaca cartile, paraleoaicele iau parte ca
si paraleii, caci ele cunosc toate jocurile ;
cand insa sara se petrece in convorbiri si

vine vorba despre literatura sau arte, paleii i paraleoaicele au cuvntul i nu mai

tac. Un biet om modest care ar fi tap. i

ar voi s asaze i el un cuvnt, si parerea
sa care poate nu este cu totul neintemeiath,,

ar fi contrail ideilor paraleilor, toti acestia

sar cu gura inainte i ip i striga sau ii

95

iau in ris pn ce bietul om de voie, de nevoie trebue s. cedeze, sigur fiind O. a doua
zi

au sa trimbite pretutindenea ca-i un

i gnorant.

Ati citit cartea cutare ? intreaba cineva

pe o paraleoaica.
Fi done !
Cum, nu v6 place ?
Quelle horreur !
? Eu unul
Dar bine ce defect ii
am cetit-o cu multamire.
E rea fiindca... nu-i buna.
Aceasta nu-mi pare a fi un argument.

Ce e ru intr'insa ? Ar trebui s discutam.

Ce mai trebue discutat, dupa ce nu-i

i cum poate fi buna, cand autorul
are un nume ce n'am auzit de cAnd sunt I
buna!

CAnd se vorbeste despre musica, paraleii

si paraleoaicele condemna musica clasica

care n'ar avea nici o noima. 0 multime de

vuet, Para simtire, care nu vorbete la inima.
Ei iubesc musica operetelor franceze i mu-

sica de joc. Pe Mg cele mai nou valsuri

de Strauss, ei declara un galop din Viata
Parisiana si un duet din Ducesa de Gerold-

stein, culmea cea mai inalta ce s'a ajuns

in aceasta arta. Cand se face musica clasica,

paraleoaicele suf6r torture de

urit i cauta s scape cAt mai grabnic. Dupa
paraleii

- 96 asemenea serate ei se dispdgubesc de uritul

ce au suferit prin un souper vesel la una

din paraleoaice. Toata compania se adund,
si cineaza la musica unei tarafe de lautari
ce le canta cantece de dor si de jale.
La teatru paraleoaicele se duc ca sa primeasca visite in loje, paraleii ca s sboare
din loja in loj. Aici intra cu un buchet de
flori, colo cu un cornet de bomboane ; peste
tot locul zimbesc i convorbesc; ei cunosc
toate damele presente, stiu sa dee cea mai
mica relatiune despre ori cine din public
paraleoaicelor, care in vremea aceea primbl oehiana lor in toate partile. i dad, la
sfirsit ii intrebi de au fost multamiti, ei se
mira de aceasta intrebare ; cum puteau fi

multdmiti, cand teatrul nu era plin, sau

cand lipsea cutare persoana sau cutare alta?

In adevratul lor element sunt insa la

baluri. Paraleoaica in toaleta cea mai bogata
Si strdlucita e atunci asa de amabila cu toti

cavalerii, chiar cu cei mai modest numai

cavaleri de joc sa fie, Meat te miri de
aceasta schimbare. Din contra paraleul ridica nasul si mai sus.
El joaca numai cu damele acele care prin
obiceiu sunt considerate ca reginele tuturor
balurilor, iar cand se apropie de o alta, el
are aerul de a-i face o mare onoare, intoc-

97

mai ca un sultan ce ar arunca basmaoa

unei sclave mai putin favorite, si gandeste
iri sine : Sermana! Are sh-i bath multe zile
inima de bucurie, pentru favoarea ce i-am
fcut si la care nici se astepta !" Cotilionul,
se 'ntelege, il conduce de drept un paraleu,
cu o paraleoaich. El stie cel mai bine figu-

pe cavalerii care se cam incurch, ii

mustrh Para, crutare prin vorbe destul de
aspre si in gura mare, incat sermanul cavaler care nu stie s fach bine diferitele firile ;

gun si nu e tocmai dantuitor bun, se ascunde

prin unghiuri rusinat. Paraleul d chiar ordine doamnei Si domnului de gazdh care asculth frh opunere chci eine este asa de

competent ca paraleul in aceasth materie ?

Afarh de baluri, ceea ce le place mai mult
paraleilor i paraleoaicelor, sunt chltoriile.
recunosti
Pe la bi ii ghsesti totdeauna
Colori
de
duph costumul lor de fantasie.

rochie sau straie care bat la ochi, phlriute

mici pe virful capului, sau puse pe o urechie cu cozi de mai multi coti de lungi, pe
nas un pince-nez de aur i cu pietre scumpe,
etc., te fac de-i recunosti de departe. Numai
cand cauti numele ion in lista strhinilor, te
mini de unde au esit atati coati, marchizi
Si duci in tara noastra, ! Yasilich Curcan se
numeste Contele Curcano-Mirmilitzki ; Cos38,975.

Scrieri conrftlecte.

9s

tachi Gar l se numeste baronul Constantin

Gar la de Afumata. Ducesa Bute, ndscutd
_Lopata. Princesa Bostano Crastavetzki, ndscutd Pitringello-Barabulla etc. Pe cartile de
visita unde stau scrise aceste nume, vezi si

cate o coroana ducala sau princiara cu o

sterna, impartita in patru campuri pe care
sunt desemnate flori rare sau paseri nazdravene sau alte semne si imagini alegorice,

in jurul carora vezi sabii, steaguri si tunull. Toate aceste au remas, se 'ntelege, in
familiile lor din neam in neam, in sir de
multe secule. Cand aude un biet strain nume
ca Garla de Afumata sau Pitringello-Bara-

bulla, cum sa, nu creada ca intre strabunii

actualilor baroni si principi trebue sa fie o
multime do cavaleri ratacitori, de cardinali,
de maresali ?
Contesele si princesele le gasesti incunju-

rate de o multirne de straini tineri care

sunt prea onorati de a fi in bunele gratii a
unor dame asa de frumoase, de nobile si de
amabile. In asemenea ocasiune, paraleoaicele

se fac ca nu te cunosc, ear cand nu le da

mana a te ignora, atunci te indeamna sa,
iei un titlu, cel putin de baron, fiindca in
strainatate n'ai putea trece altfel pintre oa-

meni. In zadar protestezi, jurand ca n'ai

avut nici un baron pintre stramosi, ca ace-

99

tia sOrmanii ii cautau de mosiile lor, netiind ca sunt asemene titluri pe lumeele
soptesc pe la urechile incunjuratorilor lor ct
esti baron de foarte buna familie, dar ca
esti un original ce are mania de a caltori
incognito.

Insa anii tree, vine un timp cand frumusetea dispare, cand nervele slabesc, cand
si paraleii se simtesc cuprinsi de ingrijire

pentru un viitor necunoscut, cand, ca la toti

ceilalti muritori neprivilegiati, problerna vietei trece prin minte cu iuteala fulgerului ;
cand in ciuda candelei ce aprind paraleoaicele la icoana din etac, si a luminarii ce
trimit la bisericA,, placerile cele vechi le au

zis remas bun. 0 lege fatal

i comuna ii

sileste i pe dinsii la supunere ; bOtranetele

vinbotranetele... ce se fac ei atunci ?

0 tacere I

CHRISTACHI VAICARESCIJ
Fa-mi o groapa la recoare
C. inima reu me doare.
Cdntec vechiu.

Christachi Vaicarescu fusese camaradul

meu de scoalh. Ca copil simtea o adanch an-

tipatie pentru carte. El ura limbele clasice

mai tot atat de mult cat i pe cele moderne ; nu-i plhceau matematica, geometria si

istoria naturalh, nu afla nici o multumire

in studiul geografi.ei, nu prea avea plecare
pentru literatura i din istorie stia numai
eh Grecii se adunau la jocurile Olimpice ca
sh se trinteasch si s cante, a Romanii isi
puneau cateodath mana in foc ca sh scape
Roma, ch se inbranceau din cand in cand
de pe stinca Tarpee Si ca in veacul de mijloc cavalerii railceau prin phduri ca sh mantueasch princesele de tirania uriesilor si a ba-

laurilor. La joc insh si la mash era cel in-

- 101 taiu. El alerga mai tare si batea mingea mai

ghibaciu decat toti. Ear la mancare, desi ingild-tea cantitati imense de bucate, acestea
nu-i potoleau niciodata apetitul pe deplin. Tatal su, ca om priceput, tiind seama de aceste
plecAri ale sale, il scoase din scoala, si-1 lua la

tara pe langa dinsul. De atunci nu l'am mai

vezut.

Mai deunazi, un domn cu fata rotunda si

barba plin, me intimpin i, lovindu-m pe
timer, me intreaba de-1 mai cunosc. Yezend
ca stau la indoia1, imi zise : Eu sunt Christachi Vaicarescu.

Cum se poate ? Niciodata nu te-as fi

recunoscut, ai o barba grozav i arati voinic i sdravan...
Ah ! aparenta e insalatoare, suspina el.
Ce mai faci, unde traesti, esti insurat ?
Sunt insurat sunt foarte nenorocit.
N'ai nemerit-o ? Imi pare foarte rem
1)

Nu sunt nenorocit in casatorie. Am o

femee foarte buna, sermana, insa...

Interesele poate nu-ti merg bine.
Ba, nu me pot plange ; merg destul de
bine, insa...
Ei bine, ce-ti liuseste ?
Ah ? Sunt bolnav, sunt foarte bolnav.

Glumesti, tu bolnav ? Arati tare si

voinic ca un urs.

102 -

Asta me nenoroceste, striga el, nimeni

nu vrea sa me creada. Toti ii inchipuesG
a. glumesc, sau a sunt nebun. 0 ! Doamne,

Rea e lumea asta! Ce am facut

eu de nu merit crezare, nici macar de la
tine cu care am fost prietin odata ? Ce am
gresit eu oamenilor, de me iau in ris cand
Doamne !

le spun durerile mele ? spune, explica-mi...

Nu te burzului, Christachi, nu voeam
sa te super ; te vedeam rumen si sdravan
gi gandeam... judecand dupa aparenta... dar
ce-ti este, ce boala ai?
2)Ce boala boald in singular ? intreab-me ce boale am, si lasa, mult sa me gandese
ca s'adun numeral lor, caci cifra e ingrozitoare. Ear zimbesti ? M nenorociti cu zimbetul vostru ! Cand ti-oiu spune boalele mele
ai s rizi. Da-mi parola ca nu vei ride si ti
le spun.
N'oiu ride.
Patimesc mai intai e ridicul a spune
patimesc de inima.
De inima ? Vr'o durere ascunsa, veun
amor nenorocit...
Ce vorbesti copilarii? Gandese eu la aceste ; pot eu gandi la aceste ? As vrea
am asemenea suferinte, dar nu. 0, nu! Patimese de inima materiala, de asta bucata.

- 10 3 de came care stA ici la mijloc si-i cam plecata. spre stinga. Am bAtae de inimA.

Thtae de inimA? Ai avut v'o sup6rare, v'o grijti mare...

Ba nu : asta-i mai a dracului : n'am avut
nici o suprare, mi-a venit dintr'o friptuit
de curcan.
Ne mai putndu-nA opri, lAsai risului meu

cursul cel mai liber. Christachi ins, vez6nd

asa, imi intoarse spatele i vol sA se depArteze Para a mai perde o vorbA cu mine. Abia

ii putui oprl, tiindu-1 de brat.

Nu te supra, Christachi, mb.rturiseste
singur, cA, pare foarte curios de a suferi de
inimA dintr'o friptuit de curcan.
0 ! Cei fericiti nu cred niciodatA iii
suferintele altora! esclama el. i nu mi-ar
fi ciudA daca ar spune-o un cm special, dar
voi mirenii in doftorie, pentru ce v amestecati unde nu v pricepeti ? Am sA-ti esplic totul ca s6, intelegi i tu, pentru ca,
dac vei suferi v'odat de ceva, s tii causa
si imprejuitrile.
Explica,, am respuns.
Christachi V4icA,rescu tusi si incept' a-mi
tine urmatoarea cuv6ntare :
Vezi, ici in dreapta si in stinga sunt
plAmanii (pulmones ) ; acestia sunt ca doi bu-

reti care se string si se intind dupg, cum

- 104 intra sau ese aerul. La mijloc intre dinsii

este iMma (co?), impArtitA, in doue chilii.
Neincetat sangele intra, i ese si in totdeauna se inchide si se deschide un cApAcel, a

carui miscare o numim Mtaia inimei. Aceasta, parte superioarA a trunchiului este
despArtita, de partea inferioarA printr'o piele

groasA (diaphragma). In partea aceasta se

afl ca organe principale stomahul (ventriculus, stomachu,$) i maiul (hepa, jecui). Sto-

mahul este un fel de sac elastic. Du0 mancare se intinde, apoi dupil mistuire se stringe
la Ice si intr in starea sa normalA. El joac
rolul cel mai important in toatA masina

aceasta ce purt6.rn un sir de ani pe acest

ptiment. CM el iti produce multilmirea cea

mai mare and mAnanci cu apetit, i cea

mai mare nemultumire cand suferi de dinsul. De ti-e bolnav stomahul, esti un om
perdut. Capul nu mai este limpede, coloarea
fetei se perde, puterile slAbesc, selele te dor,
picioarele nu mai au putere, somnul te paraseste, i veselia iii zice pentru totdeauna
zioa bun.
Tu mi ai spus cIt pAtimesti de inima, il
curmai eu.

Aibi putinA rndare pentru Durnnezeu ! me rug Christachi.

Acum vezi ce mi s'a intimplat. Friptura

105

cea de curcan a facut sa-Si pearda stomahul meu elasticitatea i cand manane ceva,
ori ce-a fi, macar o lingura de ciorba, el se
umfla grozav, ia asa, (aici intinse amendoue
bratele inaintea lui), incat apasa pe diafragma care la .randul ei apasa pe plamani
ei pe inima. Plamani!, ne mai avElnd destul
spaciu, nu mai lucreaza fiber, asa incat sufer
de inaduseala, iar inima apasata nu mai are
loc destul pentru sangele ce se gramadeste

in ea si bate si fierbe ingrozitor. Deaceea

safer, din causa fripturei celei de curcan,
de stomah, de pept, de inima, fara a mai
pomeni de celelalte organe care bolesc i ele,

se'ntelege, de vreme ce sunt toate in cea

mai strinsa legatura Nervele imi sunt totdeauna iritate, capul imi e totdeauna greu,
gatlejul aprins. Imi e totdeauna foarne, ei
de mananc, vai s'amar I sunt omul cel mai
nenorocit ! De nu mananc, cad de osteneala.
Ah ! ce viata grozava i ticaloasa !
.

n'ai cercat nimica pentru ca sa te

indrepti !

Eu n'am cercat nimica ? Am facut

toate curele cunoscute pana astazi. Am luat
doftorii cu oca ; m'am cautat cu alopatii, cu
omeopatii, cu electro-omeopatii, cu hidropatii

sibabeste. Cate odata me cautam in acelas

timp cu medici alopati i omeopati, luand me-

io6

dicamente si de ale unora si de ale altora, fr

ca unii s tie de altii. Incepend cu lingure la

fiecare ora, picaturi, hapuri i prafuri, am

ajuns la clondire mari de doftorie pe care toate
le-am inghitit; am luat tot soiul de ape minerale ; am facut zi.si noapte comprese 1-eci sau

calde ; am facut tot felul de bai cunoscute,

m'am adapat cu apa rece pana, ce n'am mai
putut. Am intrebuintat toate mijloacele asa
numite universale : hapuri de Morizon am inghitit multa vreme, incepnd cu cate trei pe zi
si ajungnd crescendo pan la treizeci si nou6;

am but siropul Pagliano ; am facut tot ce

prescriu Holoway, naspail, Baumscheidt Si
contele Mattei. Vzesnd ca aceste mijloace
universale bune pentru toti, mie nu-mi foloseau, m'am intors la curelo noastre nationale, m'am supus la salcie si fumuri ; am
f'acut descantece cu legatura de ceapa
spuza ; am ars petica ; am stins carbune ;
am inghitit Mimi de porumb i ranza de
Okla neagra ; insfirsit am chemat o baba
tiganca, vestita in descantece ca s m caute,
si trebue

s'o marturisesc, am dat sa ce-

teasca rugaciuni de catra un popa dintr'o

mnastire mica de la munte, despre care
auzeam ca, face minuni.

Cristachi, pentru Dumnezeu

Nu ride, nu stii ce vra sa zica boala :
I

- 107 din bArbat verde, ajungi baba betrana, caztura, hodoroaga. Am facut ca barbatii si am
facut ca babele : nu este medic, nu este baba
ce n'as fi consultat, dar vai ! Toate in zadar !
In zadar ! Sunt bolnav prapadit i singura
mea dorinta este s sfirsesc cat mai curnd;
singura mea speranta sapa i lopata ! (Aici
ii scoase portsigarul gImi oferi o sigareta).

Nu fumezi ? Tutunul rneu e foarte bun.

Cristachi, pranzesti azi cu mine ?
Bucuros. Adica vorba vine, caci eu
traesc acum mai mult din aer, nu stiu cum
de me mai tin. La cate oare ?
La cinci. La revedere. Cauta de fii mai vesel.

Eu, mai vesel ? Ah ! Iti bati joc de

mine !

La revedere !

Ne despartirem. Infatosirea lui Cristachi

Vaicarescu me preocupa. Intilnisem multi
oameni extraordinari in viata mea, dar nu
dadusem inca de un hipohondru straniu ca
acesta. Vorba lui rapede, ochii lui aprinsi,
infatisarea sa sanatoasa si fisionomia sa
trista Si vesela. totodata formau un ciudat
contrast. Me dusei a un arnic al meu, un
tine'. medic , doctorul Franzola , si povestindu-i intilnirea ce avusesem , II indern-

nai sa vie si el la mine la pranz.

Cancl

me intorsei cu Franzola a casa, Cristachi

me astepta. -Vezend in biblioteca un dictio-

io8

nar de conversatiune, el il deschisese i ce-

tea la cuvntul inima" ; figura lui parea

foarte ingrijit.
D. Vaicarescu proprietar doctorul Franzola, presentai eu.
A ! D-lui este doctorul Franzola de
care mi s'a spus atata. Imi pare foarte bine
de cunostinta D-voastre. Sunt un bolnav
prpdit. De mi-ti da voie ve voiu consulta
si pe d-voastra, desi am inceput a despera,
c boala mea ar fi curabila.
Cand yeti binevol, respunse doctorul ; cel

mai nimerit me gasiti dimineata pana la

ora. .

Dar fiindc a. am multamirea a ye vedea

acum, E curma Vaicarescu, socotesc Ca nu

v'ar supera de m'ati supune chiar la moment unei cercetari amenuntite.

Fara a mai astepta respuns, Christachi

incepuse a-si scoate surtucul, lasand a se
vedea un pept lat i voinic, cand feciorul
ne intrerupse, invitandu-ne la masa.
Lasa pe mai tarziu, Christachi, ii spusei,
ai timp destul.
Vaicarescu increti. sprincenele si se supuse
cu nemultamire.

Doctorul Franzola era un om vesel, Ii

i sa bea bine si mai

placea sa manance

- 109 ---

ales gasea placere intr'o convorbire viu

intretinuta.

ezrid la masa, Franzola incepii a povesti din vremea studiilor despre nebunii
facute. Yaicarescu ii asculta cu melancolie.

Ah! suspina el fericiti acei pe care nenorocirile presente nu-i preocupa inteatata,
incat sa le stearga din minte amintirile trecutului !

Eu nu mai am nici trecut,

nici

viitor ; presentul e totul pentru mine. Acesta

e singurul meu gand, singura mea preocupare : un chin grozav care me sfisie si me
arde. Cat sunteti de fericiti i vrednici de
invidie !Intrerupendu-se deodata, me apuca
de brat si-mi zise cu glas rapede : Nu inghitl
ciorba ferbinte, pentru Dumnezeu ! ca are
sa ti se dilateze stomahul. Caldura produce
extensiunea tuturor corpurilor. Nu-i asa, doctore ? Franzola zimbi, ear mie imi cazh
lingura din mama, spariet.
Precum ye spun, urma Christachi, eu am
numai un singur gand, acel al boalei, sau
mai bine zicend, al boalelor mele, caci nu este

organ in tot trupul meu de la crestet si

pana la talpa de care sa nu sufer. Adeseori me 'ntreb daca nu sunt nebun. Me culc
cu gandul meu, me trezesc cu dinsul, traesc
cu dinsul ; astempar nu mai am. De-mi trece
prin cap a pleca, pun caii la trasura i me

II0

due. Ca sa am si alta ocupatiune decat agricultura, m'am ales primar cu gand de a me

interesa i de a face sa, infloreasca comuna
mea. In zadar ! N'arn tinut done septemani
si am demisionat cu desgust. Am inceput
a tunci a me ocupa de cai, auzind c aceasta
produce emotiune i-ti atrage gandurile. In
zadar ! Puteau s pear% toti caii cati ii ayearn, imi era indiferent ; m'am desfacut
cle dinsii. Atunci mi-a venit gandul s me
arunc in politica si s me aleg deputat, insa

auzind a in capitala traesti intr'o

clima

bolnavicioasa, Ca apa e rea si mai cu seama

spuindu-mi un amic ca discutiile parlamentare produc batae de inima, gandii la

starea sanatatii mele, me apucare fiori, mi
se ridica perul de groaza i parasii acoa

idee.
Aici vzend c ciorba i se recise o inghiI
cu o graba cum nu mai vezusem. Dupa aceasta urma :
27

Odan cum eram la tara, mi se spuse

ca a venit in sat un medic trimes de administratie ca s vaccineze copii din sat qi

ca trsese in gazda la primar. Indata il invitai la curte, sperand ca acesta imi va da
vre-un sfat bun. Dar de uncle ? Era un ignorant care avea mai putine cunostinte medicale decat mine ; un arlatan care-mi spunea

cai verzi pe pareti : sustinea Ca sunt sanatos si n boala mea ar fi nurnai ipohondrie ! Auzi dumneata ?
Un pahar de yin, Christachi, il intrerupsei.

De ,vin, de vin curat, eu ? Vrei sa me

nenorocesti ? sa inghit eu alcool ? esclama
el. Pune-mi doue picaturi in apa.
Christachi inghitea cantitati enorme de
bucate, tot sustiind ca nu are apetit. Franzola

il observase catva timp, dupa aceea

incingendu-se o convorbire de caletorii, se

Asa cu totul aventului vorbei si tot povestea,
povestea. Inferbintat de vorba bea in fie-care

moment cate un pahar tot laudand vinul

si se facea din ce in ce mai vesel.
Ali-a venit o idee, imi sopti Vaicarescu
la urechie.
Care ?

Am sa consult pe Franzola, indata dupa

masa. A bout cam mult si socotesc ca mi-a
spune adeverul, stii in vino veritas".
Bine.

i d-voastra yeti fi caletorit mult, domnule Vaicarescu, urma Franzola.

Dar, ca sa me caut : am fost prin Au.
stria, Germania, Francia, Anglia, Belgia, Italia

si Svitera, respunse Christachi.

4 unde v'a placut mai mult ?

-I12Mai remane indoiala ? In Francia. Acolo

zic si eu a oamenii stiu tra Bucatele sunt

usor de mistuit i reci, pe and Nemtii sunt
foarte ri bucatari, iar .Englejii sunt grozavi :

iti dau came cruda, plina de sange, incat

te miri de scapi cu viata.
Dar Italia, frumoasa Italie, patria artelor ?

Nici acolo nu mi-a prea placut. Italienii au un fel de bucatarie cosmopolita,

incat nu stii de ce s. te tii. Poamele lor
sunt bune, insa, au neajunsul de a te indemna sa mananci prea multe 0-0 produc
colice. Apoi clima thud foarte calda, esti silit

sa tot bei. Poti dar sa-ti inchipuesti ce zice

stomacul, acest organ insemnat, esential.
Feciorul ne aduse friptura.
Friptura de curcan I tipa Vi'dcarescu inspimantat. Vrei sa m6 ucizi ?
Nu-i vina mea, iti jur ct nu stiam.
Am sa, iau o bucata de pept, urma Christachi, imblanzindu-se.
Vaicarescu mancase cat opt. Cand ne scu-

larNn de la masa, el nu mai putea. Doctorul

de alta parte buse un num6r bunisor de

paharute si era foarte vesel.
Dupa masa, imi place s'aud musica, zise
Franzola, v'o melodie jalnico-melancolica
sau daca, nu se poate, s'aud cel putin cetin-;

t 13

du-se poesii. Cadenta versurilor face asupra

mea efectul musicei, imi imbata creerii si

m aduce intr'o stare de nesimtire foarte

placun.
Ce musica si poesie ! respunse Vaic.1.,:
rescu, musica si poesia vietei sta in stomah.
Cand acesta functioneaza bine, viata-i poetia, cand stomahul sufere, viata-i cea mai
grozava prosa. M6 rog sa nu cetim nimica
caci monotonia versurilor m6 face nervos
si-mi infatoseaza boalele mele cu colorile cele

mai negre. Mai bine, vino doctore, de m

cerceteaza. Acuma trebue ,sa-mi spue adev6ru1, imi sopti la urechie.

N'am putea lsa cercetarea pe mane ?"

intimpina Franzola.
Acum sau niciodata! ruga Iraicarescu.
Desteapta-te, Franzola !" adAusei eu.

Pacientul si medicul trecur intr'o alta

camera.

Dupa o patrime de ora revenind amndoi,

vzui pe Franzola zimbind, ear Christachi
arata foarte trist.

Ei.

. .

?"

Franzola ridica umerile, ear Vaicarescu clatina din cap cu melancolie. Apoi adresandu-se

catra mine, imi zise incet :

Minte am eu sa intreb pe un om cand

aburii vinului ii ineaca creerii ! Mi-a spus
38,975.Scrieri complecte.

114

cuvinte fara noima, sustinea c toate orga-

nele mele sunt in starea cea mai buna, a

nu pot s sufr de nimica qi ca. totul este
inchipuire, ipohondrie. Am sa. ma duc sa-1
v6d mane dimineata cand va fi dqtept qi
va vedea el singur cum s'a inqalat astazi.
Cand m dusei a doua zi sa, \TM pe Christachi Vaicarescu la otelul unde qedea, il
gash facndu-si pachetele si gatindu-se de
plecare.

Cum Christachi, te i duci, ne 1* ?

Socoti ca voiu mai sta un singur moment in oraul vostru? Eram sa mor asta
noapte.

Ce fel ?
Simteam pe bratul stang o maricarime

grozava i m'am speriat socotind ca sunt

bolnav de varsat (variolae).

Sa vedem.... te-a pirat un tintar.

Asta mi-a spus i. doctorul, dar presupuind a aveti dreptate, frica nu e deajuns ?

Nu, nu mai stau nici un moment.

Ap dar ai vzut pe Franzola, astazi dimineata ?

L'am vzut. Nu qtie nimica. Inchipuete-ti ca astazi hind in toate mintile,

mi-a repetat tot aceea ce-mi spusese qi eri.
Toti medicii nu tiu nimica, toti sunt nite
ignoranti !

.. I Is

Nu te mania pe mine Christachi,

dace,

ti-o spun, insa tu suferi numai de ipohondrie.

Ah ! i tu, i tu I Nimeni nu me crede.

Am se, mor intr'o zi i atunci numai aveti

sa ve convingeti ce, am avut dreptate si

yeti zice intristati: Prea tarziu vedem ca
avea dreptate bietul om. Sermanu1, noi nu-1

credeam si eata a a murit" si aveti se, me

je1iti i. se-mi p1angeti de mile, I

Vezend di zimbesc eara, Christachi Vainrescu imi zise zioa buna si pornh furios.

STEFAN SI MIHAI
Schner Preis fiir euren Schweiss

in der Feldschlacht dass ihr jetzt

in Gymnasien lebet I
Schiller.

Cand eram copil, invAtam in scoalA faptele glorioase ale lui Stefan cel Mare si Mihai
Viteazul. Ascultam cu entusiasm despre resboaele

i biruintele lor ; despre vitejia osta-

silor ce conduceau ; despre spaima ce cledeau

in dusmani i despre altarele ce inaltau catrn.

cer, cand se intorceau victoriosi. Eram indignat de uitarea in care fusese cufundati
acesti eroi in sir de lungi veacuri i aveam
convingerea cn. acum, memoria lor find restatornicit, mostenitorii se vor aaita vrednici
de acesti falnici strAbuni. Si cum nu ar fi
vrednici de ei, cand la orice ocasiune pronunta

numele lui Stefan cel Mare si al lui Mihai

Viteazul ? De atunci insA am auzit din ne-

- 117 norocire aceste nume prea des, asa de des,

incat si-au perdut tot prestigiul. De le-ar

pronunta macar generalul catra soldati innaintea bataliei ca sa le aduca aminte cum
strabunii se luptau .si biruiau, dar as-02i
cand ne luptam cu pana si cu cuvntul la
tribuna si prin jurnale ! . . .
Un orator imputa celuilalt fapte putin onorabile si-i arunca in obraz doi Stefani si
trei Mihai, celalalt ii respunde acusand la
randul su pe protivnic de oaresi cari erori
de calcule ce ar fi facut, pe cand ocupa cutare functiune, si-1 nimiceste aducndu-i aminte de Mihai Viteazul si Stefan cel Mare.
Un jurnalist spune de altul ca este vndut
strainului si-1 ameninta cu memoria lui Mihai

Viteazul si Stefan cel Mare, ear acesta respunde ca celalalt ar fi un tradator si ar con-

spira contra numelui strabunilor nostri :

Stefan cel Mare si Mihai Viteazul.
i nu numai oratorii de pe tribun si jurnalistii impodobesc cu aceste nume cuvintele
si articulele lor ; asthzi Stefan si Mihai au

ajuns la noi o intrebuintare zilnica pentru

orice ocasiune ; ne referim la dinsii pentru
a sustinea orice idee fie politica, sociala, religioasa, economic sau morala. Profesorul
de pe catedra cand propune istoria, neaparat

trebue sA compare brbatii mari ai altor

popoare cu Stefan cel Mare 0 cu Mihai VicA

teazul.
De exemplu :
Aqa trdia, domnilor, Diogene in polobocul
son mai fericit cleat un rege. SA nu credem

insd, a nu au fost i Domni tot ma de

filosofi ca i dinsul, i care Domni am putea
cita aici mai potrivit deca pe Marele Stefan
i pe Viteazul Mihai, care dormeau tot aa
de linitit, invOliti in mantale pe cAmpul
bAtAliei, rourat de sdngele dumnesc, precum filosoful antichitAtii intr'un poloboc
17

, etc."

Preotul and vorbete de pe amvon

gi

vrea sd, indemne pe cretinii de astAzi de a

se intoarce la o viatd mora1 i simplA, invoacA umbrele lui Stefan cel Mare 0 Mihai
Viteazul.
Fi-ilo-o-or ! LAsati vO de pOca-ate
7)

i fiti

ear buni Cretini, postind, urnilindu-vO

zidind tot atAtea mOnAstiri, cate au zidit

Stefan cel Mare 0 Mihai Vitea-a-zu-ul !"
Poetii, din cei care cautA zadarnic inspiratiuni in propria lor inchipuire, le gAsesc
uor in citarea lui Mihai Viteazul 0 Stefan
cel Mare,

119

O inandr Romanis, in tine cat invan

Pe un Mihai Viteazul i un Mare Stefan!
Dar in curand, de sigur tu ear4 ai sa ai
Eroi plini de bravura ca Stefan i Mihai !

Un a dvocat aparand inaintea juratllor pe un

facaor de rele, acusat de omorirea unei familii
de negustori straini, sfir0 in modul urmator :
0, nu ! onorabil juriu, acest nenorocit pe

care il vedeti tirit pe banca acusatilor, nu

numai a nu trebue condemnat, dar putem
zice ca el s'a aratat demn de toata lauda
publica. Ce a facut el alta, decat ce Mceau
cei mai man eroi ai notri cu a caror nume
ne mandrim noi astazi ? Stefan cel Mare
i Mihai Viteazul omorau mii 0 ear mii
de pagani care amenintau nationalitatea
))noastra i numele lor se pomeneqte cu ma),

riri eterne-- i acest martir al nationalitatii

a ucis numai trei duplani de moarte ai

Romanilor i societatea amagita, cere pedepsirea lor ! 0 lume ingrata!"

Nu este discutiune in care sa nu se ba17

seze

i o parte 0 alta pe Stefan cel Mare

i Mihai Viteazul.

Unirea tuturor Romanilor, zic unii, este

nu numai o necesitate imperios ceruta de
spiritul seculului, dar este i traditionala,
cad spre realizarea ei au tintit Mihai Viteazul )0 Stefan cel -Mare i unirea a fost

- 120 telul tuturor luptelor bor. Din contra, zic

altii, unirea nu a fost niciodata dorita de
Romani, nu numai acum, dar nici in timpurile cele glorioase i tocmai pentru a o
evita s'au luptat Mihai Viteazul cu Moldovenii si Stefan cel mare cu Muntenii.
Este vorba de centralizare i discentralizare unii sustin ca Mihai i Stefan aveau
guvernuri centrale puternice, de unde porneau

peste toata tara raze de fericire ; adversarii

pretind din contra ca parcalabii diferitelor tinuturi aveau o putere foarte mare i a tinuturile lor erau mici republice, neatirnate de
centrul politic. Se propune inarmarea tarii
dupa sistemul prusian trebue acesta adoptat
sau nu ? De sigur, dupa parerea unora, caci
daca Stefan cel Mare i Mihai Viteazul l'ar
fi cunoscut, ei l'ar fi primit Para stanjinire.

Au n'avea ei un sistem asemnator ?

Ei

inarmau cu coase i topoare pe toti Romanii

i le ziceau s sara la lupta, cand vor auzl
buciumul din deal; acum armele s'au imbunatatit : in loc de coase i topoare, intre-

buintam puti cu ac i tunuri ghintuite, dar

sistemul- e tot acela. Este chiar de presupus

cu destula probabilitate , a Prusianii au

luat acest sistem de inarmare generala, dupa
Stefan cel Mare si Mihai Viteazul.

Se vorbqte de drumuri de fer. Drumuri

121

de fer la noi in tara, ! Mihai Viteazul i..Stefan

cel Mare s'au opus cu energie la facerea

unor asemenea drumuri perfide, prin care

ar fi putut nvli toti strainii in tara in

trsuri legate unele de altele. i noi trebue
s. urmam exemplul acestor eroi : Fnr vagoane si locomotive, Stefan si Mihai bateau

pe toti vecinii, prin urmare i noi trebue

sa-i batem, dar nu sa facem drumuri de fer
ca Nemtii si Frantujii si toti dumanii nationalitatii noastre. Ideea acestui drum perfid
trebue s fi fost iscodita de Jidani, pentru
ca sa poata navall in tara mai cu uprinta.
Cum sh sustinem religiunea parintilor
notri ? Trebue fie-care familie st trimita
cel putin ate un fiu la Olugarie ; astfel nu
numai ne-am reintoarce spre credinta
dar inca am impiedica risipa mnstirilor zidite de Stefan cel Mare si de Mihai
Viteazul, aceste locasuri sfinte, aceste urme
vii ale maririi trecute, aceste porturi aclapostitoare ale nationalitatii noastre, in vremile cand strainii cautau sa, inmormnteze
memoria Marelui Stefan si Viteazului Mihai !

Presa este prea liber, licenta e nemsurata !

Pentru ce ? aceasta libertate de presa

este la noi o traditiune inca din timpurile

lui Mihai Viteazul i Stefan cel Mare. Cine

va putea oare cita un singur exemplu ca

- 122 sub domnia acestor monarhi s'ar fi dat in

judecat i condemnat un singur jurnalist,
pentru o licenta ce i-ar fi permis? i astazi
aceasta, libertate nu ar mai fi? 1

Intr'o societate se vorbea despre nemurirea sufletului. Argumentul principal al celor

ce o sprijineau, era memoria lui Stefan cel

Mare 0 a lui Mihai Viteazul. Nu ar fi, in
adevr, o insulta adusa memoriei acestor
bravi de a nu crede c sufletele lor plutesc
asupra capetelor noastre i ne inspira la
toate faptele marete ce le facem astazi, pentru lauda posteritatii i onoarea lui Stefan
cel Mare i Mihai Viteazul ?

Intr'un consiliu comunal oarecare se propusese a se incunjura o gradinuta din ora

cu ostrete de fer, in locul unui zaplas de.
lemn. Pentru a nu se face partinire se hotarl ca ostretele sa se dea in intreprindere cu licitatie celui ce ar propune conditiuni mai avantagioase. Aceasta propunere
fiind primita, o mare 0 inverunata discu-

tiune se stirni pentru a se ti daca intre

concurenti se vor putea admite i straini.
Discutiunea luand din ce in ce proportiuni
mai amenintatoare, unul din cei cari cereau
escluderea strainilor de la concurenta, lua cuvntul i conjura pe toti colegii in numele

lui Stefan cel Mare i Mihai Viteazul de a

- 123 ---

nu comite o asemenea crima contra nationalittii noastre. Cuvintele sale facur6 un

efect fulgerator i se hot6zi ca strainii st
fie esclui.

De atunci, in adev6r, ostretele de fer nu

s'a mai facut in locul zaplazului, dar nationalitatea i memoria strabunilor era scapata!
La o intrunire publica, in care un vicepresedinte de camera facea laudele partidului
s6u, un ascultator ii intrerupe cu intrebarea :

care ye e programul? Oratorul sta o clipa

nedumerit, apoi intinznd mama spre portretul

lui Mihai Viteazul ce spanzura la un pante,

esclama cu mandrie : Programul nostru ?
Aplause sgomoEata-1 : Mihai Viteazul !
toase urmeaza Si cei nedumeriti, cunoscnd
acum programul partidului, nu mai cuteaza
sa intrerupa.
In camera, senat i consiliuri judetene sau
comunale ; in pretoriul Tribunalului ; in biserica pe amvon ; in tabara soldatilor ; in
teatru i la primblari ; in adunari private si
publice ; in articule de jurnale politice sau
literare ; in poesie ; in compunerile baetilor
din scoala ; in foi umoristice ; in gura fie-

carui orator, fiecarui tiriebrau .Stefan cel

Mare qi Mihai Viteazul ; Mihai Viteazul i
Stefan cel Mare !

--- 124 -

Umbre nArete ! Aceasta este rAsplata ce

v6 asteapta! Un singur monument nu vi

s'a ridicat 1); pe mormntul vostru nici o
peatra, comemorativa ; ruinele ce ne-ati lasat

stau in prasire, nici mcar un pazitor bAtrAn nu este pus spre ingrijirea lor si nemultumiti cu atata, urmasii nedemni profaneaza inca gloriosul vostru nume !

') Cancl s'au scris aceste randuri, consiliul comunal din Bucurqti nu se invoise inca cu un speculant din Paris, D. Godillot, ca acesta sa-i facii
in chip de anexe la halele unde se vinde came, o
gradinuta publica .1 statua lui Mihai Viteazul.
Iar despre statua lui Stefan cel Mare din Imi pen-

tru a carei ridicare a lucrat multi ani mai ales

autorul acestor randuri, nu se hotarise Inca niroic.

CUCOANA NASTASIICA
Era o data o baba' 0 baba ceea
avea o fat i fata ceea era fru11Masi. .

Inceput de poveste.

Of Of ! Ri au mai ajuns oamenii in

!

zioa de asnzi. Nu mai au nimica sfant pe

lurne, nu mai au nici sfiaM in fata, cu cei
betrani, nici frica de Dumnezeu !
Asa esclam5, cucoana Nastasiica cAtrA jupaneasa Floarea.

Dar cuconita, dar respunde Floarea

tare's ri oamenii in zioa do astAzi, of !
tare's ri
i amndou suspinar lung si adanc.
I

Cucoana Nastasiica, o btibusc, sbircit, imbrobodith, cu un barez negru, sade grnmdit6,

in fundul unui divan ce se intinde de la un

cap6t de odae la celnlalt, avnd picioarele
acoperite cu un salup blAnit. In stinga ei,

I26

pe canapea, sunt dou6 parechi de metanii,

ear in dreapta o pareche de carti. Intr'un

colt deasupra canapelei este o icoana mare
ce infatoeaza pe Maica Domnului, inaintea
careia arde o candela, ear alaturea in parete
mai sunt doue alte icoane mici a SfinWor
Neculai i Ioan Gura de aur.
Jupaneasa
Floarea e tot atat de betrana ca i stopana

ei, e imbracata cam tot asemenea, numar

in haine mai proaste, i cand intra in odae
ii lasa papucii la 110, ca sa nu feteleasca
covorul i umbla numai in coltuni. .A.cetia
sunt de lana groasa.

Cand urma convorbirea citata mai sus,

cucoana Nastasiica sfirise i mai multe pa-

siansuri, se jucase dupa aceea catva timp

cu o pareche de metanii, apoi cu cealalta
i acum gusta dinteo farfurioara nite dulceti de cicoare, calde inca, ce-i adusese jupaneasa Floarea pe o tabaluta spre cercare.
Oare n'ar fi bine sa le mai ferbi ceva ?
zise cucoana Nastasiica, mestecand dulcetile.

Doar sunt destul de legate, cuconita, respunse Floarea.

Dar sa nu-ti uiti vorba, ce spuneai de
fata lui Nita gradinarul ?
Spuneam c nu-mi place, cuconita. Baiatul vizitiului de la cuconul Mihalachi de
alaturea cam umbla dupa dinsa. i eu i-am
/7

- 127 spus : ia seama copi16, MI, c bAiatul e din

cei ce sar gardurile. Dar ea nu m'ascult

si primeste de la dinsul cAnd un tulpan,
cand alte presenturele ; chiar astazi i-a adus

o preche de papuci de cei magi cu flori;

i-am spus : nu-i lua ct nu-i lucru curat,
dami-i mai bine mie s6,-i string in amara
pn,n6, ce-oiu spune

dar ea nu

cuconitei,

m'asculta. Apoi de unde are flcaul atatea

parale ca sn, cumpere lucrusoarele aceste ?
Cuconit, nu-i lucru curat. Apoi el nici flu
pune pe nirneni s'o cear, i ii face de cap.
Fetei, o vd dup6, ochi, (c'am mai v6zut
multe) incep a i se aprinde c41cOl1e si are
s6, se facri, ograda de batjocorA.
Tare's ri, oamenii de astAzi, esclam5,
ear cucoana Nastasiica, tare's r6i i tocmai
1

acum in postul mare cand avem sn, intrAm

in sptmana patimelor 1 Vezi Floareo ca pa;
rintele Dumitru, duhovnicul meu, sa, le spovedueasc6, pe toate si mai ales pe Zoita lui
Nit i i-oiu plati eu. Mai vezi ca nu cumva
s afle ceva nepoatA-mea Catincuta, auzi tu ?

Saraca'n de mine si de mine, cuconitd,

dar cum gftndesti asa -ceva de la mine? Dar
pe duducuta o pkesc ca ochii din cap. N'am

crescut-o eu, n'am purtat-o eu in brate?

Vai de mine, unde se poate s afle ceva 1
Dar acum ce face Catincuta?

- 128 Cann din Gavril.

Din clavir, Floareo, o indrepta cucoana
Nastasiica.

Ei fie, a nu-i mai pot zice numele. i

apoi frumos mai cant a. cuconita, ti se duce
inima, nu alta. i ceteste de pe hartie si
cant6, si-i

sar degetele in sus si 'n jos ca

niste soareci.

Bine, bine, respunde cucoana Nastasiica zimbind cu multumire. Dar Floareo,

ai luat seama precum ti-am spus, ce facd

seara dupa, ce me culc eu ?
Am luat, cuconita,, m'am uitat pe blarta
cheei. Duduca se pune la mas i scrie. i
apoi ia asa isi reazim6, capul pe man6, si
gandeste si se uitrt inaintea ei, s'apoi scrie

ear intr'o carte si dup4 asta incue cartea

in saltar s'apoi chianA, pe Anica s'o peptene
s'apoi se culdt.
Oare ce-o fi scriind ? zise cucoana Nastasiica cam ingrijath.
Trebue sA fie rugAciuni, cuconitA.
Hm... curios lucru... dacA n'ar fi ru-

gkiuni, sau daca, ar fi cumva rugkiuni de

ale papistasilor ce o fi invatat-o in lduntru
la pansion

Nu, cuconitri, Ca duduca e tare evlavioasA.

Vezi Floareo, nu-i vei putea lua odath.

- 129 cartea fara ca s bage de -seam

aduci ca s ved Si eu ?
Bine, cuconita.

mi-o

Numai s nu cumva sa prinda de veste

enpila

Las' pe mine, cuconita.

Zicend aceste vorbe, Floarea se 'ndrepta
spre u s duca dulcetile. Abia mouse cativa
pasi, stepana ei o chema inapoi, zicendu-i :
Sa spui vatafului sa cumpere alvaoa,
icrele, caracatitele i celelalte havaricale de
post dela jidanul din colt, el vinde ocaoa cu
douezeci de parale mai eften. Bacanii crestini

s'au scumpit acum de nu te poti apropia.

Bine, cueonita. Adeverat, tare s'a mai
lacornit lumen !

\Trend earas si easa, cticoana ii mai zise:

Nu uita st spui bueatarului sa nu faca
sarmalele asa de virtoase. I-am mai zis

de doue ori. De nu m'o asculta nici acum,

spune-i ca-I vede sfantul Neculai cel din cuiu.

Lasa, cuconita, ca me duo eu singura la

bucatarie s ved cum face si sa-1 povatuesc.

Abia esise Floarea din cas, cand auzi

larks pe stepana ei Wend din palme si intra din nou.
Floareo, da-mi metaniile dela picioare ea,
le-am scapat jbs.
Floarea se pleca, lua metaniile dela picioa38,975.Scrieri complecte.

- 130 rele cucoanei Nastasiicai, i le dada si esl.

Cucoana Nastasiica, rmaind singura, se mai

juca catva timp cu metaniile, apoi lua cartile si le intinse dinaintea ei pe canapea faand un patience.
In vrerne ce petrecea cu cartile, cucoana
Nastasiica gandea. Intai gandi la toate havaricalele de post ce trebuia sa, mai curnpere pentru sOpt6mana patimilor ; apoi la
cateva doctorii de casa ce erau pe sfirsite,
dupa aceasta Mat socoteala in cap cati bani
trebue sa puie la o parte pentru duhovnic
si pentru preotul ce venea la dinsa s faca
rugaciuni ; apoi la hainele ce voia sa daru-

iasc catorva v6duve betrane ce erau de

casa ei, asemenea la cheltuelile pentru luminrile de Pasti ce intrebuinca in oras, cat si
pentru cele ce trimitea la bisericuta ce avea
la mosie ; dupa aceasta la ouele, untul, drojdiile si celelalte ce-i trebuia la cozonaci, paste
si babe pentru care din vrerne trebuiau date
ordine jupanesei Floarea si la plamadirea ca-

rora trebuia sa asiste si nepoata-sa, Catincuta, ca s invete bine gospodaria. Odata ce

imaginea Catincutei ii trecit prin minte, ea
se opri pentru un timp mai lung, caci cucoana Nastasiica o iubia foarte mult.
Catincuta ii era nepoata de ffica. La patru-

sprezece ani, ea fusese trimisa in straina-

- 131 tate intr'un pensionat. Insa dupa doi ani

de absenta din tara, parintii ei murise unul
duph, altul in interval de cateva luni si acurn
cand la nousprezece ani se intorsese Catincuta inapoi, ea nu gasise alte rude decat pe
bunica-sa care o astepta cu nerabdare ca pe
singura mangaere a baranetelor sale. Afara,
de cateva legaturi ce cucoana Nastasica voia
sa lase pe la spitaluri si biserice, toata, averea ei era sa o mosteneasca, Catincuta, din

care betrana voea sa Lea o femee superioara. 0 lasase atata timp in strainatate
ca sa aiba invatatur a. destuth, caci simtea
ca lumea s'a schimbat si ca, se cer acum
.i alte calitati de la femei ; apoi se ingrijea
sa cunoasca bine gospodaria casnica si mai
cu seama sa fie evlavioasa. Vznd-o atat

de perfecta, ea cauta in gandul ei un mire

ca s'o si mai-Re si nu gasia nici pe unul
potrivit. Ar fi vrut pe un tinr de Camille
aleasa, cu avere, linistit, invatat, considerat,

care sa saza la dinsa in cash, si totodata

sa joace si un rol insemnat in tall,.
Tocmai la aceasta gandea si Catincuta
aincolo in odaia ei. Numai calitatile ce trebuea sa alba, mirele erau altele decat acele
ce le dorea bunica ei.
Idealul de barbat al Catincutei era un om
mare, cu musteti si barba plina, blond, cu

- 132 ochii albastri, viteaz ca un leu, mandru ca

un rege i totodata bun si simtitor ca un
copil. Trebuia s fie earn poet ca sal compue

versuri, sa poata visa nopti intregi la piciorul unui zid Malt i s'o iubiasca cu un
amor fara, margini. Cand gandea la acest
nt-Frumos, Catincuta ii raz6rna capul pe
mana si se uita dinaintea ei adancita in tabloul frumos, desi cam vag, cesi zugravia
inchipuirea ei ; inirna ei batea mai tare si
se simtea fericita. Serile, dupa ce se culca
barana, ea scria regulat intr'un jurnal toate
i cugetarile sale. Despre acest

impresiile

jurnal nimeni decat dinsa nu trebuia sa

aiba cunostinta ; numai /ui, celui ales care
va veni odata, voia sa i-1 arate i amndoi,
gandea ea, il vor ceti impreuna in gradina,
cand vor canta pasrele pe crengi s'apoi se

vor uita unul la altul cu blandeta i o lacrim va curge Meet pe fata lor. Asa gandea Catincuta Ca au sa vie lucrurile.
Fa-Frumosul insa nu mai venea. Zilele,
spt6manele, lunile, treceau i Catincuta astepta in zadar. Intr'o zi insa, cum sta la
fereastra, ea vzir un ofiter trecOnd calare
pe sub ferestrele ei langa zid. El avea mustete lungi Si ochi vii pe care ii ridicase din
intimplare uitandu-se in sus, si vzuse pe
Catincuta. Copila simt,1 atunci ea, i se stringe

133

inima, desi nu stia pentru ce, caci barbatul

la care visase nu si-1 inchipuise asa. Mai
inti acela trebuia sa fie blond si acest era
brun, apoi trebuia sa, aiba barba plin pi

acesta avea numai mustete. Insfirsit trebuia sa fie poet si acesta era militar. Desi
ii spunea nesfirsit a nu-i acesta acel care
ii va face fericirea, totus fara. voe gandurile ei se intorceau la dinsul. Ofiterul luand
de atunci obiceiul de a trece in toate zilele
pe sub ferestrele ei , Catincuta introduse
chipul militarului in romanul ce-si compunea
pentru viata i cu incetul, ofiterul, devenind
eroul principal al romanului, inlocul figura
Rt-Frumosului celui blond.
0 insemnata schimbare se facii de atunci
in sufletul Catincutei i jurnalul ye scriea

devenise mult mai pretios pentru

Cand se apropia ora la care ofiterul avea
obiceiul de a trece, copila era nelinistita.
Ori sta Ia fereastra si se facea c citeste
intr'o carte Para a ridica ochii ca sa nu
curriva s gandeasca ofiterul ca el o intereseaza, si se uita la dinsul numai pe sub
gene ; ori inchidea fereastra i sta la panda
dupa perdea ; ori se ascundea dupa un jilt
sa nu creada el ca pentru dinsul inchide fereastra ; ori insfirsit lsa sa o vada dand
insa fetei sale espresiunea celei mai mari

- 134 nepasari... Dupa ce trecea, ea da insa un

liber curs emotiunilor sale si apoi gandia
toata zioa la dinsul, intrebandu-se daca 111.1
cumva o iubeste ; i cand se simtea obosita'
de aceast -vecinica intrebare fl1rl respuns,

atunci ii remanea numai chipul lui in minte

fara a unl cu dinsul vre-o idee hotarita.
Asa era starea lucrurilor, cand intr'o zi

mama Floarea, in vreme ce copila nu era

acasa, cerca toate cheile dela bran la saltarul mesei 'Jana ce gasi una care umbla, fura
manuscriptul
duse cucoanei Nastasiicai.

De atunci barana cetia regulat jurnalul ce

scrisese nepoata ei in ajun, dupa care Floarea

ii punea binisor la loc, asa incat Catincuta

nu avea nici o idee despre aceasta, grozava
tradare.
Cucoana Nastasiica nu intelesese la inceput
mai nimic din cele scrise in jurnal. Erau niste

cugetari pe care le credea copiate de prin

carti. Miele de pe urma insa o pusere pe gn-

dun. Cu ochelarii pe nas tinea ea caetul in

mana i cetea tare pe cat ii era cu putinta
sa deslege scrisoarea cu litere latine, pe cand
mama Floarea sta in picioare langa soba, cu

mana dreapta la barbie si tot clatina din

cap, aratand prin aceasta miscare e jurnalul Catincutei ii pal-ea foarte curios si ca
se teme ca sa nu fie ceva smintit in capul

135

tinerei sale st6pane. Eata, cateva pasajuri din

jurnalul copilei :
10 Martie-12 ore noaptea.
Miezul noptii! Cara spectrelor i a fantomelors fie oare fantome ori sunt ele nu-

mai inchipuiri? Daca ar intra E deodat

irnbracat in alb si ar ven1 spre mine i mi-ar
intinde mOna.. 0 ! Mi-e fricA! Dar el nu e
fantoma, el trete, ii v6d, ii simt aicL 0
Clara I_ Dac ai ti tu din Germania ce se
petrece in mine. Oh I iubit6, Clara, ale m
avea a-ti spune! Dar cine tie ce te-ai facut

tu acum... Poate ca in acest moment Ondeti la mine,dar el oare gdndete la mine?

Ah!..."

Oare Clara asta sa, nu fie o sflinta de-a

papistasilor? intrebA aici cucoana Nastasiica
pe Floarea.

Poate sn, fie cuconita, poate, rspunse

Floarea clAtiniind din cap.

B6trna urrna a ceti :

11 Martie. Mercuri.

Astazi am facut cozonaci toata zioa. Aluatul dospete bine. Cred c vor ei buni. A
inceput a ploa de pe la amiazi. Deaceea n'a
trecut... 0! Dumnezeule, pen tru ce ai Witt
ei zile ploioase ? ele sunt lungi, lungi... dar

dad% n'ar fi ploaie, se spune c. n'ar fi re-

- 136 colte bune... Bine ai Meat, o Dunmezeule i

cu intelepciune, mai bine sa. aufer eu 0 sa fie
fericiti toti ceilalti... Sunt ostenita... 01 Clara...
dar el...

Tot e buna crestina, Catincuta, zise

aici betrana, numai Clara asta m cam ingrijeste.

,i pe mine cuconita si pe mine, rspunse

Floarea.

Cucoana Nastasiica urma.

12 Martie. Unul WA septesprezece minute.

Azi era vesel. S'a uitat in sus zimbind.

Pentru cb a zimbit ? Gandete el oare ca.
triumfeaza ? 0 ! el nu gandete aceasta caci

o bun, ah ! inima mi-o zice. Oare cum il

chiama ? Grigorie? nu I Neetdai? $i mai
urit ! lean sau Iancu? nu-mi place.
Vasile? 0 ! Imi aduce aminte de vataful de la
tarn. Gheorghie? Sfantul Gheorghie e calaret
ca i dinsul, insa calul lui este alb i acesta
e roib, 'apoi Gheorghie il cliema kii pe fraternio care a murit... s6rmanu1 meu frate aa
de tini3r 0 a murit I Pentru ce trgte cineva ?
Alexandru? Alexandra pel mare umbla ehlare pe Bucefal... dar nu, numele s6u trebue
sa fie mai poetic! Leon? Nu. Edgar ? nici

Edgar.Octaviu ? nu, nu 1 Alfred ? dar, Alfred sau mai bine Arthur. Ah ! Arthur Ecaterina i Arthur 1
Arthur i Ecaterina. 0 !
Clara cand ai sti !...

137

Oare un ponaelnic s fie, cuconita, zise

aci Floarea tot clatinand din cap ?

Hm, hm, hm, sopti barana, nu-mi place,
nu-mi place...
Nici mie, cuconita, nici mie, respunse
Floarea, tiind mAna dreapt a. tot la barbie :
13 Martie, Jai.

Bunica a tusit astazi foarte mult. Cozonacii au esit bnni, asa cum gandeam. Toata
zioa am citit in Walter Scott. 0 ! co frumos I
Cand ea era sa arda si el o scapa. AM Dad,
s'ar aprimje casa, el oare ar fi acolo sa me

scape ? Inima i-ar zice oare ca stint eu in

pericul? 0 da I I-ar zice, inima i-ar zice, cad
inima zice totdeauna. Oare ii plac lui romanurile si mai ales poesia ? Trebue sa-i placa,
cad ii place tot ce e frumos. Poesia ! Cand
cineva iubeste trebue sa fax& poesii. Mai stii
iubita Clara, cum facearn versuri irnpreuna
la pensionat si cum le ascundeam ? Dar acum de ce n'as face versuri ?

Pe un cal care alearga.

Pe o campie largfi.
El e incalecat
Si focul la palat
Tot zidul ii cuprinde
Si casa se aprinde.
Copila se boceste.
Atuncea el soseste

Si o cuprinde 'n brate

Desmearda a ei fata

- 138 0 ia cu el Ware
$i fuge 'n goana mare!

Trebue s5. fie poetic de a fugi aa Ware

printre munti i prin pustiuri i prin pduri
fioroase. 0! singurA niciodat, dar cu dinsul...

Clara, daca ai ceti tu aceste versuri... Imi

vine un frig... mai pun un lemn in sobb....
m11) uit in foe si-mi pare c6,v115d palatul care
arde... iat6.4 vine... m?!) apud.... 01...

Oare ce-o apuca, cuconit ? zise aici

jupaneasa Floarea.

Hm, hm, hm, tot soptia cucoana Nastasiica cu ingrijire.

Din toata cetirea jurnalului atat intelesese

betrana ell este una Clara i unul El care

cam incurcau mintea copilei, desi nu stia
cine sunt. Rmind singur i gandind la
indreptarea raului, ajunse la resultatul ca
trebue numai cleat s'o marite dupa ce vor
trece postul i srbatorile. Deaceea chema
la dinsa pe dou rude ale ei, dou vduve
btrane : cucoana Gahita i cucoana Saftita,
le vorbi despre nepoata ei i le ruga s caute
in toate partile vre-o partida pentru Catincuta. Aceste dou btrane, bisericoase ca
cucoana Nastasiica, se intruneau adese-ori
la aceasta i puneau la cale intre dinsele
lumea de astazi. Ele ajunsese la convingerea
ca. lumea o s. piara in curOnd, caci oamenii

1-- 139 -

se ticaloesc cu totul, alergand numai dupa

petreceri i uitand de datoriile crestineti.
Apoi luau la cercetare toate casele cunoscute una dupa alta, negasind nici pe
una in regula, dupa aceea viind a vorbl despre biserica, se plangeau impreuna despre
caderea ei. Obiectul cel mai insemnat al
tanguirilor lor era insa mai cu searna parintele Mitropolitul care nu impunea lurnii
destul respect i destula credinta. Aceasta
insa nu le impedica de a-i face cate o visita
pe fie-care sptmana, de a fi fata cu dinsul
umilite i supuse i de-a denunta despotului
fiecare in parte, cuvintele rele ce spuseser6
celelalte de halt Prea Sfintia Sa. Deaceea
Mitropolitul, cand venia vorba despre adunarile b6trane1or, spunea in gluma ca se intr unete sobw.ul.

In urma indemnarilor veriparei Nastasiicai, ele fagaduir6 ca se vor pune pe cautat

un mire, odata ce septemana patimelor va
trece, sOptOmana in care nu este iertat de a
gandi la altele decat la suflet i la rugaciuni,
ear din ale lumii numai la pregatiri de ou
r0ii, cozonaci, pate, babe i alte mancari
pentru srbatori.
Viind timpul slujbelor de sara la biserica,
cucoana Nastasiica incepa a le frequenta
regulat impreuna cu nepotica ei. Din toate

110

persoanele ce erau in biserica, cuoana Nas-

tasiica care de multi ani avea locul ei hotarit langa strana dreapta, unde cantau trei,
pe cand in cea sting cantau numai doi dascali,

se inchina cu evlavia cea mai vzuta : semnul crucii pe care II facea la fiecare moment, il incepea din crestetul capului, cobora
apoi mana cat de jos, deacolo o ducea in
cercuri mari in unghiurile cele mai departate ale umrului drept si sting. Cand esea

preotul din altar ea sta totdeauna plecata

coborea bratele in jos asa incat virfurile
degetelor atingeau parnentul ; in vremea aceasta gemea incet ca rugaciunile ei sa pro-

duca mai mult efect asupra celor in drept.

Astfel cufundata in ale sufletului, ea nu lua
seama ci nepotica ei Catincuta, mai putin
evlavioasa decat dinsa , ii indrepta ochii
mai des inapoi decat spre icoane i ca in
acea parte se gasea prin multime i un ofiter
de cavalerie care venea regulat la biserica
de sigur findc era mai bun crestin decat ceilalti camarazi ai lui.
Intr'o seara, ins, cum era singura cu jupaneasa Floarea, aceasta lua vorba deniilor
cu stepana ei si-i dAda a intelege ca. a facut
la biserica oarecare descoperiri. Cand auzl
cucoana Nastasiica c nepoata ei se uita la
un barbat i c acela era inca militar, ea

141 -

se mahni aa de mult, incat se inbolnavi

si nu se scula din pat dou zile, cad militarii ii pareau oamenii cei mai uriciqi din
lume. In urma, ne mai voind a merge la
biserica, ea chema la dinsa pe preotul de
cash acela care obicfnuit facea aghiazma in
intaia zi a fiecarei luni, in fiecare Sambata
paraclisuri, afara de celelalte rugaciuni ordinare si extraordinare
ii zise s slujeasca
serile la dinsa acasa. 0 mash cu o fath, alba
asazata in mljlocul odil, pe care se puser6
crucea, icoanele coborite din cuiu, evanghelia
si toate celelalte trebuincioase, servea de

altar, i toti servitorii casei aveau dreptul

sa asiste la serviciul divin. Aici nesuprata

fiind, cucoana Nastasiica se inchina cu cea
mai adanca evlavie ; them metanii nenum-

rate, lovindu-se cat mai tare cu capul de

pamnt, sta in genunchi, acoperit de patrahirul preotului in vreme ce acesta cetea,
si chiar canta de pe scaunul su din dreapta,
Mc send astfel serviciul dascalului. Catincuta
trebuia s faca cum thcea betrand desi sus-

pinele sale nu porneau atat din evlavie ci

mai mult din Were de r6u a nu se poate
duce la biserica sa. se inchine. In Joia mare,
cand se citesc cele dousprezece evanghelii,

ambele veripare, cucoanele Gahita si Saftita, ternndu-se ca se vor obosi prea tare

- 142 la biserica, venir in capela improvisata a

cucoanei Nastasiicai. Tustrele stteau pe
branci in vreme ce preotul le cetea cum Petru
s'a lepdat de trei ori de Christos i gemeau
incet inaintea lor, ear cand veM pasajul unde
canta cocosul i Petru plange cu amar, be-

tranele incepurC a se boci asa de tare Mat

rsuna casa. Ajunend apoi cu citirea la Iuda
vinztorul, btrana Nastasiica in porniri de

furie se lovea cu pumnul in piept i blAstema cu cruzime pe Iuda cum de a putut

vinde pe Christos si tot auditorul era infuriat pe acel oni fara de lege care n'a vrut
sa ine1eag i prin blastemuri rostite tare
isi manifesta indignarea sa.
Asa urmare slujbele divine pana, in sambAta Pastelor cand cucoana Nastasiica pentru

nimic in lume n'ar fi rmas acasa. La biseria, in focul multelor luminri de ceara
ce ardeau, vzn si ea, instiintata fiind de
jupaneasa Floarea, figura militarului i privirile lui atintite asupra Catincutei, incat o
apuca o ur frr margini contra acestui cu-

tezator si se hotari sa-si pazeasa nepoata

mai mult inca pana va veni doritul moment

de-a o marita, cu atata mai virtos c

ne-

potica, vznd o smintire la broasca saltarului ei i cornbinand aceasta cu oarecare

alusii ale bunicei sale, prinsese prepus si

143

ascundea acum jurnalul aa de bine incat

mama Floarea, cu toate cercetarile sale, nu-i

mai putea da de urma.

In zile calde i frumoase cucoana Nastasiica esia la primblare in butca ei, pe care
o avea inca de cand se maritase. Era o trasura mare, grea, aazata pe nite rezoare
monstruoase, inauntru cu postav cafeniu,
ros de mult. Caii erau murgi, mari, dar a a
de btrani i de slabi incat li se vedeau
toate coastele i abia puteau urni butca din
loc. Pe capra cea
sedeau vizitiul i feciorul, amndoi botrani, de neam tiganesc
necorcit, odinioara dintre robii cucoanei Nastasiicai, imbracati drept livrea, cu dou6
mantale verzi inchise cu guler mare i avnd

pe cap nite epci de acela postav fara

cozoroc.

Armonia intre toate partfle ce compuneau

acest tablou ar fi fost perfecta, daca frumoasa Catincuta, silita de-a edea langa bunica ei, nu ar fi format cu tot restul un prea

ciudat contrast. Trectorii vznd pe biata

copila cum edea intr'un colt de radvan i
privind apoi tot echipajul, nu se puteau
opri de-a nu zimbi. Biata Catincuta sta aa
de trista i cucoana Nastasiica asa de indiferenta, incat multi tineri, cunoscnd imposibilitatea de-a avea intrare in casa botranei,

144

vz'end pe fata asa de frurnusica i tiind

pe langa aceasta ca-i rmsese avere destul
de mare dela parinti, avere ce se va inmu1t3
in mod insemnat dupa moartea botranei,
priveau cu multa Were de ru la radvanul ce
i nepase misca cu o 1inite asa de mrea
satoare pe langa dinsii. La primblare cand
se intimpla sa treaca vre-un militar calare,

inima Catincutei se batea cu putere, dar

simtind ochii btranei atintiti asupra ei, copila nu indraznea sa ridice pe ai si si numai rosata fetei facea pe cucoana Nastasiica
sa-si increteasca fruntea Si sa dea ordin fe-

ciorului ca sa se intoarca grabnic

acasa,

inapoi.

Mai malt timp se trecuse pana ce cucoana

Gahita gasi un mire si totodata cucoana

Saftita altul. Fiecare laudand pe al su, Si
vorbind ril pe celalalt, cucoana Nastasiica

se hotarl sa-i vada pe amendoi pentru a

judeca singura de calintile i meritele bor.
Catincuta, desi aceasta i se ascundea, caci
nu trebuia sa afle nimica pana ce toate cele
pregatitoare nu vor fl puse la cale, simtind
instMctiv ca se petrec lucruri serioase ce
privesc viitorul ei, se hotari a lasa si mai
patin ca pana acum sa-i potrunda cineva
simtirile, i arata mai vesela si mai supusa
catra bunica-sa decat ori cand.

145

Pretendentii se presentar cucoanei Nastasiicai. Amndoi erau proprietari de mo0e,

trecuse de mai mult timp intSa tinereta

voiau sa se insoare, parte fiindca se satu-

rase de a mai tral singuri la Ora, parte

pentru a-0 mai inmult1 averea cii zestrea
femeei. Asemenea gineri nu fusese dorinta cucoanei Nastasiical, insa ea simtindu-se slaba

temndu-se sa nu moara pana a nu-si

marita nepoata, pe de alta parte isolarea
casei sale oprind pe orice altul de a se
gi

presenta 0 mai cu seama fiind i primejdie

in o mai lunga, ateptare, ea vzt cu parere
de rti ca nu-i romane alta alegere.
Dupa mai multa, chibzuire, ea se hotrl
pentru candidatul adus de cucoana Saftita
care, desi ceva mai in virst a. decat rivalul
su, asa ca pe ici pe colea ii rsarea chiar
cate un pr alb, era mai respectuos i se
pleca mai adanc cand ii samba mana. Pentru cucoana Nastasiica aceasta insuOre era

cea de capetenie intru apretiarea meritelor unui om. Cand trebile fur destul de
inaintate, cucoana Nastasiica se hotari sa
intiinteze i pe Catincuta i se puse a
o pregatl pe departe, ca sa nu cumva s.
o sparie i s refuze copila. Nepotica insa
nu se spari i declara ca se va supune la
orice i-ar zice bunica ei. In urma acestei
j8,975.Scrieri complecte.

10

146

declarari a doua zi era s6, vie mirele 8t se

presente.
Inspre searA, cum sta cucoana Nastasiica

singura si facea un patience, mama Floarea

intra, in odae si instiinta pe st6pana ei en,
zoita lui MO, a fugit din ograd6, si c5, bucatarul ar fi v6zut-o esind cu biatul vizitiului dela cuconul Mihalachi de alaturea.
116i au mai ajuns oamenii, r6i! zise
cucoana Nastasiica.
Tare r6i, cuconitd, respunse mama Floarea.

Vezi Floareo O. nu afle cumva Catincuta despre aceasta.

FereascA sfantul, cuconitA !
Chiam pe copi15. incoace. Ea are sti
se m'azite si nici trebue sM treaa prin
gand c se pot face asemenea necuviinte pe
lume. Mo tern ca Anica sti nu-i spue.
Jupaneasa Floarea esi s'o cheme, dar nu
se mai intoarse. Dup 6. cava timp de asteptare, cucoana Nastasiica se nelinisti si bat
in palme, dar nu vein nimeni. 1TOznd asa,
ea se honri sA mearg singurA s5. vadA, ce

este. Ajuns in odaea Catincutei, ea gsI

numai pe mama Floarea palidb, si prApAdith, care cAuta pe Catincuta in toate partile, prin dulapuri si pe supaturi si n'o putea g631 nicAiri. A mOndouO bOtramele schim-

barO o privire grozava si se intelesero.

14 7 -

Nu-i ? intreba cucoana Nastasiica.

Nu-i" ! rOspunse Floarea.
0 tacere spaimantatoare,de cateva secunde
)1

urma, dupa care botranele amndou6 incepur deodata a se bocl i a striga. Cucoana
Nastasiica ii rupea p6ru1 din cap i alerga
tipand din odae in odae 'Ana insfirit cazii
obosita pe divanul ei. Mama Floarea plangea
tare, stand in picioare 1ng soba.
suspina botrana vaOf-fit-ter-rul !

leu ! a facut ca

Zo-i-ta aleu

Of ! of! of I of! respundea Floarea.

Tipetele lor strinsese toatti casa in odaea
de alaturea : bucatarul, vizitiul cu femeile
lor, feciorul, randaul, Anica i inca dou
alte fete, stand la up, odaei cucoanei Nastasiicai i ascultand din coridor ce se petrece

inlauntru, auzir6 prin vuetul bocirilor cum

striga btrana :
Deacum

pot sa mor... nu-mi mai

trebue viata,... srmana copila... s'a tialoit

Dar, cuconita, respundea mama Floarea,
1

lumea s'a ticaloit toata in zioa de astazi!

i am6ndou betranele urmau a se bod,
a striga si a se vaita.

ELECT ORALE
Peace ho ! Hear Antony, most noble Antony!
Shakspeare.

Spre o at lume Febus cu-al seu car se coborise

loc noaptea spribcenata a sa manta. asvirlise
Pe oraeul mic ei pacific. Stradele sunt deertate ;
Cateodath 'n departare s'aud pasuri isolate
Ce se perd in intuneric. Ici i colo in zadar
Se incearth raze slabe sa arunee-un biet inner,
Pe sub ziduri i zaplazuri stand uitat i umilit
Veteran ades de ploaie, vent ei grindiria
Numai piata-i animata : oameni multi inspre o casa.

Care 'n mijloc e zidita 'nainteath ei se 'ndeasa

gramada inspre scara cea ingusta dau navala,
Vrend 'A intro fiecare cat mai grabnic sus in sala.
Lung* jos in pod, ingusth, cu ferestrele crapate
Cu trei, patru band ciuntite de parete razemate
'un unghiu c'o solth neagra, care, fara de caldura,
Numai fern in loc de para varth din betrana-i gura,
Cu un lustru unde's patru lurnithri de spermanteta,
De la care o lumina galbena e 'mpratieta,

149

Astfel sala ; ear in capet pe un loc mai inaltat

Unde pe o mas& dou6 sfesnice s'au asazat,
St& pe jilt un om cu barb& si pr alb si grava min&
Ca un sfant bartos i teap6n dup'a candelei lumina.

Imprejur e vuet mare, toti vorbesc si discuteaz&

Si se misc a. si se 'ndeas a. si se ceart
i fumeaza
Si din toate se cunoaste ca aceasta adunare
Are scopul sa decida de a tarii caus mare.
Cad, a1eg6tori cu totii, acolo s'au adunat
Ca si% vad& on pe cine au s'aleaga deputat.
Acum sala este plina, presidentul s'a sculat
Si miscandu-si clopotelul acest fel a cuv6ntat :
Domnilor, v6 rog tacere, domnilor, m6 ascultati
Noi aleg6tori ai tarii suntem astazi adunati
SA ne sfatuim pe cine deputat trebui ales.
Vedeti, intrunirea noastr& e de mare interes,
V6 rog dar paziti tacere 1"Ei pe cine sa alegem ?a
Strig'un glas din ceea parte.
Tocmai ca s ne
['ntelegem,

No-am strinsa zice presidentul si din clopotel tot

[sunk
Cine vrea sa ia cuvantul s pofteasca la tribuna !

Eaca eu!" din dreapta striga unul indesat si

fink.

Cine?" 'ntreaba presidentul.

Eu Pandele An[dronic

Pensionar".

Poftiti !"

El vine si tusind de

[multe ori
Astfel a vorbl incepe : Domnilor aleg6tori
Treaba noastr& nu-i usoara, noi aici ne-am adunat
SA ne sfatuim pe eine o s'alegem deputat.
Pripa nu e nimerita, trebui s ne gandim bine:
Deputat in adunare nu poate fi on ii cine.
Eu socot, i Dumneavoastra tot ca mine yeti gandi
CA 'ntre noi cu mintea coapta trebui a ne sfatul.

- 150 Moa dar si prin urmare eu cred unul, dornnii mei,

C'ar 11 bine s alegem dintre oamenii cei grei,
Cu durere pentru tark pentru tirg i pentru noi
Sit mai scadA cele biruri, s ne scape de nevoi...
Cum v'am spus, eu cred deaceea cb, incet si far
[grab&

Trebui s cAtam pe until care-a sr] s fad, treab5.".

Bravo ! bravo!" strigA unii prea cu minte a vorbit
Asta nu-i usoar treaba,, trebui bine chibzuit !"
ROu prea r6u i-a lost cuventul, ce-a spus el o
[stim si noi
Ca platim prea multe birnri i ne-apas mari nevoi"

Se respunde 'n alt parte crt in Ora nu e bine

Asta o simtim cu totii, poate spune ori si cine.
Un profesor ? Nu
Un profesor s4 vorbeasc5.!"

[voim"

Respund altii cu manic) ,,pe-un btran vrem s'auzim.

Voi sunteti intr'o urechie !"

Partea voastra e

[nebun
Striga, 'n stinga glasuri multe, ins presidentul suna.
Clopotelul, si-i indeamnA toti tacere s pazeascb.
Cb.ci vdrintele St/lantana acuni vrea sa le vorbeasc.
Fratilor !" incepe-acesta, manecele sufiecand
S,i

potcapul ce-1 apasa mai pe ceafa askand,

Frati iubiti, eu stiu de sigur ca voi toti ganditi

Ica mine
CA'n iubita noastr tara n'ar fi r6u O. fie bine.
Pentru asta, far nra 1 cu gand irnpacAcios
Cum sta scris in evanghelii c'a zis chiar Domnul
[Christos

SA fim toti cu infrtiOre i ca frati st ne 'ntelegem,

Dintre noi pe cel mai vrednic, deputat ca sA-1 alegem.

Insa pentru a-I cunoaste, nu voim a cerceta

Virsta lui i meseria, ci deli tine legea sa

- 151 Cum sta scfis, daca postete ei de s'a spovaduit,

Dec& da de paraclisuri i se 'nchina umil it,

Caci traim ca'n vremi pAgane, oamenii nu mal

(stint buni,

Nu mai au creditna vechie ca odata la strabuni.

Preotii prea mica leaf& au, bisericile toate
Chiar in zi de s6rbatoare rman astazi deeertate
Discul gol e pan in funduri"
Ai vorbit destul,
[parinte"

Unul curma din rnultime parinteetele-ti cuvinte

Sus de pe amvon le spune, aici nu se potrivesc..."
Taci, creetin Ora credinta i m lasa sa stlreesc"
Striga tiopa cu manie pe un om vrem a alege
Care 'ntrand in Adunare va propune-o noir& lege
Dupa care toti Romanii sa. se 'ntoarca la credinta
Cum era odinioara, cu plecare, urnilinta,
Ins& nu cum este astazi..."Da-te jos de la tribun,
E destul" mai multe gle.suri earae presidentul
[suna
Clopotelul i-i invita ca sa taca ei s'asculte.
Insa dintr'o parte-a salei se ridica glasuri multe
Care striga tot mai tare : Jos, destul, Sfintia Ta!"

Alta parte il sustine : Sus, parinte, nu te da,

popa cearca s. vorEl voesc galceava numai"
[beasca

Insa vuetu-i prea mare i-i silit s paraseasca

Locul still de la tribuna ; ear strigarea nu 'nceteaza,
Doub tabere: in stinga i in dreapta se formeazA,
,,Dar, sa tii ca nu-mi-e
IntrecOndu-se in vuet.
[frica

De profesori"tipa unulsunt Nastase Patlagica

Negustor, aici nu-i coala"

Mergi la cbiupul cu
[mAsline"

Il respunde-un glas din stinga ei nu te lega de

[mine".

- 152 Schimband astfel de cuvinte adunarea se sfadegte

Pan' a face ear tacere presidentul isbuteste.
Domnilor, fiti buni" le zice, clopotelul sau migcand
De-ascultati, Domnul Sugilei vrea s tie un cuvOnt".

Ear Sugilei, span la fata, cu trup gingag gi uscat

Cu nas mare, rog ca focul gi cu Or nepeptZmat,
La tribun' acum se urca gi cu glasul amortit
Ce-abia pan'in fund strabate, in acest chip a vorbit :

Dornnilor, eu zic s'alegem un om foarte priceput

Ca sa, 'ntrebe pe. minigtrii cata treaba au facut
De cand sunt la canna tarii, de trei ani eu sta[ruesc

S5. in6 puie intr'o slujba gi ei tot se 'mpotrivesc.

Apoi oare pentru asta sunt Roman din neam in
[neam

Ca din toti nici cea mai mica lefugoar O. nu am ?

Cu ce oare sa-mi tin viata ?"Tot aceasta cer gi eu"
ARW din multime striga gi in seama nu int3 ieu!"
Multe risuri gi aplausuri intrerup pe orator,
1 ncat cu incurajare el urmeaza, : Domnilor,
Ce va spun nu este gluma, este lucru serios.
Au nu e pcat, Romanul O. rmae-aga pe jos,

Slujba 'n tara lui sit n'aiba? Doar nu cer vr'un

[lucru mare,
Nu voesc o prefectura, nici un loc in adunare
Nu voesc casieria, nici vreau a fi procuror ;
la vr'un post prin cantelarii sau vr'un loc de profesor
La vreo gcoala mai de-oparte..."
taci om MA

Strig' un glas atunci din stinga

[de rugine "

profesura,
[pentru tine !

Dar nu gtie lumea toata ca prin crime afundat,

Tu egti vecInic nici de-o treaba : o zi treaz gi patru
[beat ?"

153

--

Auzind aceste vorbe, multe glasuri cu manie

Striga :Dati-1 jos V Sugila le rspunde Calomnie,
Calomnii profesorale 1 Inca chiar de-ar fi asa,
cati profesori nu's in tart" ce le place a gusta
Din cea plosca". Jos, Sugil, josl" Domnule
[presedinte,
176 rog s chemati la ordin pe acest impertininte !"

Striga unul din profesori. Ce, cum zici ca s

[me cheme ?
Tad, do limba dumitale eu in veci nu m voiu tome

Meseria-ti este numai vorbe goale sA rostesti,

Azi cunoaste toata lumea ce frumoasa poama esti.."
Jos, Sugila, jos V ii striga dati-I de urechi afar& !.."
Domnilor, aceasta vorbe nu a fostparlamentara"
fi mustreaza presidentul
vorbiti, domnule, ur[mati I"

Cum ye spun, prin cafenele dac'ati vrea sa

[cercetati

Cati profesori plini de carte..."

spune, spuno

[fara frica,
Eu te 'ndernn sa faci aceasta, eu Nastase Patlagica"
Zice dela loc bacalul Cer cuvOntul !" de o data

Un glas tare se aude prin multimea indesata.

Cine a cerut cuvOntul ?. zice presidentul. Eu,
Eu Tiberiu Lehdescu, profesor dela liceu".

Totul tace, clopotelul amutit nu mai resuna.

Lehaescu prin multime trece, vine la tribuna,
Ochelarii ii indreapta, mana stinga. 'ntepeneste,
Cu cea dreapta ia paharul ce pe masa se gaseste,
Bea, apoi cu glas puternic el incepe-al seu discurs :
Civi Romani, jalnice lacrimi ah 1 din ochii mei
[s'au scurs
Auzind dela tribuna in aceasta adunare

Libel* independenta, c s'arunc' 0 imputare

154

Asa gravA i nedreapta, corpului de profesori,

Corpului celui mai liber ce munceste in sudori

S. v6 'nvete de mici inca copilasii fara dinti
Cetateni a fi odata, liberi i independinti.
Libertate i dreptate, patrie i Romanisma,
Legi egale i fratie i constitutionalismu,
A poporului durere, a plugarului amar
Toate-aceste le invata la al nostru dant altar.
*i pe noi, ai scoalei preoti, poate oare sa 'ndraz[n easck

Terniri cine la tribuna astfel s ne cleveteascA

Nedreptate Mra seaman I" Dinteo parte 'nfuriata
Striga mu]ti : Sa dam afara pe Sugila de indatfie

Mai incet I" Sugila spune mai incet, ck nu-mi

fe. frica

De profesori" zicnd asta se da dupa PatlagicA

Care tot intinde pumnul. LehAescu se opreste
*i cu fata multAmita adunarea o priveste
Apoi astfel reincepe : Cetateni alegkori I
Sunt un om modest, nu caut inaltare si onori.
L'a poporului putere m'adresez cu umilintA
*i abia cutez a-mi face profesiunea de credinta.
Caci in carti i manuscripte zi i noapte tot cetind
L'a poporului durere Si mrire meditnd,
Nestiut de ninne 'n lume, ascuns, plin de modestie,
Cu greu imi iau cutezarea s'aspir la deputatie.
Se cer calitati prea multe pentr'un post asa de greu".
Te-om alege" 'I intrerupe un coleg dela liceu
Ce prin unghiuri se ascundeDumnezeu ne va fen

Patlagica riposteazaasta ne-ar mai trebui !"

Tipete respund din stinga, ear Tiberiu Lehaesc,
Ne-ascultand pe Patlagica : Civi Romani, vt3 mulRarnesc I

Flind dar ca fara voe m siliti, atuncea eu

Am sa spun ce 'n adunare a lucra gandesc si vreu,

155

Cad asa respectul cere ca oricare cetatean

SA-gi astearna profesiunea la poporul suveran.
Civi Romani, politici doue se nrmeaza in teo tara :
Politica din launtru si politica de-afara.

Cat priveste cea din urma am sa tin neutralitate

Cu Rusi, Unguri si cti toate neamurile 'nvecinate.
Am sa tin Inalta Poarta totdeauna in onoare
Cum ne zice testamentul al lui Stefan, Domnul mare.

Dar, de-ar indrsni v'odata un vecin, sau alt popor

SA arunce asupra noastra vr'un cuvant insultator
Atunci !... vai !... atupci eu singur, cu-acest glas ce
[ascultati
Am s v ridic in gloate ea Romani s ye luptati.
O1

atunci de Dragos-Voda, de Vlad Tepes, de

[Razvan,

De Mihai si Radu-Negru, Lapusneanu si Bogdan

Eu am sa. v'aduc aminte perul vi s'a ridica
*i pe toti ai tarii dusrnani intr'o clipa'ti spulbera 1
Fie dusmanul oricare, 'rum, American, pagan
Toti au sa se scalde 'n sange sub lovirea de Roman!"

SA traeasca Lehaescu !"toti profesorii in chor

Sa traeasca, sa ridice ear al nostru bray popor !"
SA nu-1 credeti, sa nu-1 credeti, e un om bun
[de nimiCa

Lasa c'am sa-1 dau pe fata" intrerupe Patlagica.

Oratorul la tribuna a nu-I auzl se face
*i dupa o scurta vreme de repaos, unde tace,
El urmeaza.: in launtru mai intai voiu pregati
Legi ca toti pensionarii au pe loc a se plan L.
Bravo 1 bravo de minune I" zice un alegetor
Bravo 1 Votul meu il are, ia aceasta-i orator 1
Daca-1 crezi"

respunde al tul eu iti spun

[ca, esti un prost

De cand este tara noastra plati la vreme n'au

[mai fost".

- 156 Ear Tiberiu urmeaza: Cu-alte legi am sa opresc

De-a mai vietul un singur din tot neamul jidovesc
Pe pamitul nostru sacru, eu de toti v voiu scapa
Si Romanul ca 'nainte liber so va resufla"...
Aici toti 11 aplatideaza insa cum vei isbuti ?"
Zice unul cu 'ngrijire
asta treaba mea va fi !"
Ii respunde oratorul
deacolo in Adunare
Am sa fac o lege noua pentru discentralizare".

Ce-i aceear ii intreaba unul en curiositate.

Discentralizare este libertate gi dreptate;
Cand nu totul e in centru, ci a statului povara
*it putere gi cagtiguri se 'mpart in intreaga tara,
Chad poporul e ferice, cand poporul este mare
Insfirgit arid tot e bine : asta-i discentraligare.
Apoi am sa fac finante imprumut gi datorie
Prin o lege ce voiti face n'or mai fi in visterie,
Numai pungi de aur pline; biruri n'o so. mai pltim
Ci din contra recompense dela stat o sa primim
Cate-o suta, lei pe luna fiecare cetatean
Cci aga a fost odata la poporul Atenian.

Am sh fac mai multe inca decat astazi 0 pot

[spune..."

Dar din centru unul zice: toate-aceste stint

[prea bune,

Ins cum vei putea face aga lucruri minunate ?"

Prin o lege foarte simpla, lege despre libertate.
Libertatea este lucrul cel mai mamdru gi frumos
Dm& este libertate, celelalte's de prisos.
Libertatea este popu], patrie, patriotisrnu,
Camera, egalitate, legi, constitutionalismu,
Glorie republicana, inima, inteliginta
Vitejie, merit, gcoala, biserica. i credinta,
Viitor, trecut, virtute, intruniri gi bogatie
Suveranitate, pres, gi dreptate gi fratie !"

157

Bravo! bravo! FA trAiasc, s trAiasc profesorii,

Numai ei iubesc poporul" aplaudeaz'alegRorii

Cei din stinga ; ear Sugith.: sunt palavre, mofturi,
[feste,

Geaba, domnule profesor, cu cuvinte de-al de-aceste

Deacum n'o s ne mai prindeti 1"

Ear Nastase
[Patlagica

Inspirat de un gand subit glasul s6u de bas ridic

Cer cuvtintul l" zice dinsul am i eu ceva de spus"
Cine ?" 'ntreaba. presidentul Eu NAstase..."
[Poftim sus
La tribunal" Patlagica 'nainteaza cu mnie
Si incepe car& public : vorba multa saracie,
Eu nu tiu sa fac cuvinte, am venit ici la tribun
(Cum ii ziceti dumneavoastre) s ye spun una i bun :

Domnul Lelthescu zice ca prin chipurile sale

0 sa facit visteria s se 'ndoape cu parale.
Apoi dad), are-atfitea sumi de bani de ce n'a zis
Cum va Win condeiul care'n catastih e scris
De-atati ani i nu-mi platete..."
Nu vorbete
[serios"

Strig'atuncea Lehaescu cu manie Dati-1 jos !"

Urla stinga jos deacolo ! pe Romani vra sa 'n[joseasca

Lasati" striga cei din dreapta

lasati omul

[s6, vorbeascal"

Ba nu, jos dela tribuna l" Nu strigati a nu

[mi-e frica"

Le respunde oratorul sunt Nastase Patlagica,

Orn de treaba, cu avere, cu dugheana, om de soiu
Earl nu thrie-bilie, calca 'n strachini, precum voi.
Eu sunt om cu greutate, toti boerii yin la mine,
De baclii prospetele imi sunt putinele pline.
Ins& voi cei tufa 'n punga, Eel de plata..." jos,
[afarA

I"

x58

Striga multi i spre tribun manioi voesc s. sera.

Sa vorbeasca, s vorbeasca, 1 altii spun din ceea
[parte,
Jos brdnzarul!" tip& stinga carnatarul Mil carte 1"
Lehitescu de pe-un scaun striga : Dati in mitocan
Nu-1 lasati, caci el insult& pe poporul suveran I
Jos! impingeti-1 de umeri, altfel nu e libertate !"
Thceti mai, ti-om arata noi libertati cu pumnu
['n spate
Ca suntem i noi pe-aice, lasati omul s vorbeasca 1"

Jos bacalul r strig& stinga, Lehescu s.

[trheasca I

Ceilalti: Peara cenuerul PatlagicA e om mare r

Nimeni nu se mai aude : printre vuet i strigare
Presidentul clopotelul misca, spune in zadar
C'acest chip de discutare nu ar fi parlamentar
'ameninta adunarea ca edinta o ridir :
Nu s'asmle a lui cuvinto : Lohaescu, Patlgica
Am6ndoi s'au prins de pepturi ; altii vin in ajutor
Parte pentru Patlgica, parte pentru profesor,
Pumni i ghionturi se preschimba, se v6c1 bete
[ridicate,

Parti din scaune si mese sbor prin aer aruncate,

Ear cand vuetul din sala a sa culme o atinge
Unul Win de perfidie luminarile le stinge.
Intunericul se 'ntinde, nu se mai cunoate nime
Lehaescu d'n profesori, PatlAgica 'n bacalime:
Dati de tot, copii pe dinsii 1"
Aleu ! Valeu r
[unul plange.
Mi-a scos dintii !" ins& altul: vai 'amar! imi
[curge sAnge

Mi-au spart capul profesorii 1"

Mi-a rupt oldul

(bacalimea!

Incletata. strig, geme i se vait multimea

- 159
Aa 'n luptA sangeroasa, ajung toti pAnA la s,ar5,
imph* unii de altii se rostogolese afAr.
Acum sala e dearta: peste locul de bataie,
Dintr'un nor ce-o ascunsese, eind luna cea balaie

Ea arath, printre geamuri a sa fata argintie

Luminnd cu bldnde raze cmpul luptei celei vie :
Ochelari, caloi, cciule, mese scanne sdrobite
Clopotel sj bete rupte zac pe scAnduri re-uAndi to L.

TRIBULATIILE UNUI REDACTOR

Verum

Nil securius est malo poeta.

Martial.

Cine nu a fost redactor de jurnal, nu poaLe

cunoate cate parti umbroase are aceasta,

meserie. Daca nici am gandi la toate neplacerile ce au adesea autorii cu lipsa de
purictualitate si cu capriciile lor, zetarii cu
milioanele de erori ce fac ; daca nu ne-ar 'Area

rOu de timpul pretios ce se perde cu corecturile, pentru a regasi in foaea aparuta, mai
toate greplele indreptate ; daca, am privi cu
nepasare criticele ce fac adesea foi straine
binevoitoare sau respunsurile lor amarite la
nevinovatele noastre critici, ar fi destul de
a arata cbrespondenta intinsa ce trebue sa
intretie un biet redactor cu toti cei nemul-

tumiti de espeditiunea potei, cu toti cei

x61

cari cer lamuriri despre diverse lucruri, cu

sufere intarzierea publicrii articulelor lor, sau se supra de gre-

autorii ce nu vor s

salele ce se fac etc., etc., pentru a opri pe

oricine de a lua asupra-i o sarcina atat de
ingrata. Dar mai este inca una : sunt persoane cari pe Fang . scrisori anonime, pseudonime sau subsemnate numai cu initiale trimit

intaiele lor incercari literare spre publicare.

Vai de s6rmanu1 redactor, daca nu le publica ! I se scriu epistolele cele mai putin
lingusitoare si el este silit sa inghita, cu
.

rabdare toate plangerile i ocarile anonimilor

nemultumiti. Pentru a da un singur exemplu,
vom publica mai jos o scrisoare din 4 Iunie
1869 ce ne adreseaza d. G. poet din Iasi. Acest
d. G. ne trimisese o pocsic intitulata : Ofteiri"

si care incepe in modul urmator :

OFTARI
Precum roua diminetii prin campie straluceste,
*i de-a soarelui lucire, printre earba. se topete,

Precum apa ce se scurge dintr'un limpede isvor,

fi se'mprtie pe cmpie, ca o ploaie dintr'un nor,

Precum omul cel departe, de-a lui term instrinat,
Din a lui piept scoate-adesea, fr voe un oftat,

Precum chnele ce latr, pe o peatra de morment,

ft oftean, lacrAmeaz, pe stepAnul seu plangend,
38,975. Scrieri complecte.

11

162

Precum sufletul ce ese dintenn orh ce-i simtitor,

se duce gi se perde i s'amestee a. in nor,
Si plangand el cu durere, si din peptu-i vegtejit,
Scoate 'ncet o resuflare, g'a lui viata gi-au finit.
Precum dulcea primavara, cand s'arata, cu iubire,
Si cu moartea impreuna, ea coseste 'n omenire
S'in amar
suferinta, omul viata-gi prelungegte
Pan' ce moartea de oftare, de durere4 despartegte.

Precum toate-aceste 'n lurne, tot revin gi se usuc,

Anii mei cei tineri, astfel in oftari numai se due, etc.

Cu cat ceteam aceste versuri, cu atat me

intristam mai mult, p6na cand sfirOnd am
suspinat adanc. Am respuns dar autorului
anonim in corespondenta din No. 7 a Cony.
Lit. din 1 Iunie 1869. Oftari ?... Am oftat
dupa ce am cetit" adec6, adeverul simplu.
Acest respuns trebue s6, fi superat pe
autor, caci el ne trimite urmatoarea scrisoare

ce o publicfta in extenso, neuitand interesantul post scriptum :

D-le Redactor !
4 Iunie 1869, Infi.

Va mai trimit gi acuma Inca dou6 mici

pftesii pentru ca s mai aveti ceva materii
de corespondenta, caci altfel jurnalul d-voa-

- 163
stre ar pierde tare mult cand n'ar avea acea
mica par\te umoristica de care sunteti in-

,,estrati dela natur, c'un talent foarte osebit numai asupra acestui punct de vedere. Cu aceast ocaziune primeste domnul
meu, observatiunea ce ye fac.
In corespondenta No. 6 :
D-lui G Oftri ? Am oftat dupa, ce am

citit"... D-ta scrii, dga intelegi, insa n'am

ce zice, v'ati pus pe Un tarim umoristic cu
mult spirit,cum ved, aveti sa intreceti in
aceasta privinta chiar pe Iacovachi Stoianovici, redactorul Clopotelor,
urmati innainte aceasta, cale, cci este foarte usor
de a 0 capeta multi abonati,veti castiga
multe parale, v veti face bancher, din jurnalist comic, ye veti face in fine om mare
si bogat....
V6 rog din tot sufletul si 0 sfatuesc amical ca s parasiti si d-voastre scrierile

cele fahnoase ca Copii de pe Natura,

cLci mergeti foarte reu, intr'aceasta ca gi
in celelalte... Insa nu face niinica, este societatea d-voastrfi literark care se va gasi
vr'un domn ca sa-ti laude scrierile.
Ascultati un mic sfat ce v dau
Parasiti grabnic, calea ce ati apucat de
jurnalist (itica literar), mult mai bine erati
ca sa ve ocupati de altele... caci atunci pot

zice, erati mult mai bine decal ca in actualele scrieri, ce mereu tot publicati in
Convorbiri Literare.
Primeste, d-nul meu, respectul ce vi se

cuvine.

G...

3 64

P. S. Vi3 alAturez la aceasta dou13 poesii

mici, ea s6 vedeti de pot fi inserate in ziarul
d-voastre".

Ce s6, faa bietul redactor ? Intelegnd

durerea autorului care s'a simtit atins in
amorul su propriu i mai cu seamA mgulit
de politeta scrisorii din 4 Iunie, a fi dorit sA
pot publica cele dou6 poesii noue ce mi s'a
trimis, dar fost-a cu putinta ? Una din aceste

poesii intitulata. Sonet" nu este cleat Sonetul" prelucrat fara succes a tenrului poet
Sihleanu care a murit in floarea junetei sale.
Eat-le amndou spre comparare :
SON ET
de Sihleanu

Poste Ormuri depArtate

Vezi tu riul caletor
Curn in valuri turburate
Se asvirle in isvor ?
P'a lui maluri singurate
Vezi cum vntul rnugitor

Misc trestia s'o bate

SON ET
de G...

Vezi tu colo deoparte,

Cum un vent ingrozitor ;
Cum arunca gi strabate
Tema unui muritor ?
Si cum duce 'n departare
Peste termuri, acel vent,
'Tema ce in spulberare,
Desvelegte un morment.

Suerand ingrozitor ?
Riu-i viata-mi sbuciumatti, Ventu-i viata-mi ratcitA,
S'acea trestie rniscatA
S'acea ternA inegritA
Al meu suflet dureros; E-al rneu suflet amarit,

Viitorul ce m'agteapth
E pustia cea degarta
De pe malul nisipos.

Ciasul ce mereu tot trece

E mormentul trist i rece,
Ce ne-asteaptA la sfirgit.

- 165 Daca d. G. s'ar

fi

multumit numai de a

imita ; insa vai ! Comparatia facuta de Si-

hleanu intre viitorul su cu o pustie desarta,

s'a schimbat la d. G. in comparatia dintre

ciasul care trece i mormntul su, care
ear trece!

In a doua poesie Placerea" se zice in

cea intai strofa :
Auzi tu in vale, cum ulna un cntec
Fetita cea dulce, cu zimbet frumos,
Cum plAnge perul ce trece selbatie
Mugete prin frunze cu vuet duios.

Un riu plange sdbatic i mugefte duios I

Amabile domnule G. ! Nu te suOra de
corespondenta de astazi i tu iubite cititor,
plangi soarta unui biet redactor !

DON JUAN DE LA ARCH1VA

Denique guns tom quisquam probat urbe puellas,
Noster in ha onmes ambitiosus amor.

Ovidius.

Archiva curtii este o saln, lungAreatA si

inalta cu 0 singun '10, de intrare. De pa,retii ei sunt rAzemate dulapuri mari de lemn

galben in care se afIA mii de dosare vechi

si noue. Acestea sunt pline de colb, fiindca,

nimeni nu are indatorirea de a le scutura

ori

terge i multe sunt chiar roase de oa-

reci pe la capete. In mijlocul salei este o

masA neagrA, 1ung, cu un saltar stricat,
pe care se Osqte o cAlttmare, o nasipernit,
un condeiu, cateva coli de hartie i patru
condice. La masA, pe un scaun vechiu cu
trei picioare intregi i unul ciuntit, ede
stopanul acestui loc, archivarul curtii. El se
nume.lte Ghita. Titirez si e abia de douzeci

- 167 si opt de ani, desi de patrusprezece ani e

functionar public. Dupa ce fusese mai mult

timp scriitor la politie, l'au mutat ajutor

la archiv si dupa trei ani a fost numit archivar, post ce ocupa de atunci incoace si
spereaz c va ocupa inca multi ani inainte.
Ghita Titirez e frumusel baiat cu figura
zimbitoare i ochii caprii. 0 barba neagra
ii acopere intreaga barbie, p6ru1 su e totdeauna pomaduit, imbracamintea sa e curata, si se deosibeste prin pantalonii sei care

sunt atat de pestriti, incat nu li se poate

recunoaste fata. Basrnaoa ce poarta in buzunarul exterior de la peptul surtucului, o
lasa totdeauna sa atirne pe junatate afara
ca sa, se vada marginea ei rosie sau albastra i sa respandeasca parfumul ce cuprinde.
Ghita Titirez cunoaste foarte bine archiva
lui ; el stie numrul ce poarta fiecare dosar
si mai toate hartiile care se gsesc in ele.
Cand un advocat ori impricinat vrea sa consulte vre-un asemenea dosar din archiva, nu

are decat a-i spune cu eine se judeca ori

s'a judecat odinioara, si de indata Ghita ii
aduce aminte de num6ru1 dosarului MI% a
consulta condica i tie in ce dulap i pe

care polita ii va gasi. Cu advocatii cei de

randul intiu, Ghita e foarte amabil. Cum
vine vre unul in archiva, Titirez se scoala

- i68 (la scaunul su, scoate .o cutie de chibrituri din saltarul cel stricat al mesei, ii
ei-i

dt foc ca sa-si aprinda tigareta i ii intreaba

cu ce ii poate servl. El stie foarte bine ea

cu acest soiu de oameni e totdeauna mai ni-

merit de a fi arnic, caci azi sunt advocati,

mane deputati, i poimane vre unul se face
chiar ministru. Cu advocatii de clasa a doua,
desi amabil, el se pune pe un pieior de egalitate : le (la, mana, glurneste cu dinii, ii
face tigara din tutunul lor i imprumuta
cate odan de la unul sau altul mici sume de
bani, uitand insa a le da inapoi. Insa cu advocatii cei mici de tot si cu impricinatii el e

mult mai reservat. Mesa cand intra vre-o

persoana in archiva, cu imbracaminte mai
simpla, el se face ca e foarte ocupat si tot
scrie in vre-o condica, fara a baga seama ea
a venit cineva care are treaba cu dinsul.
Dornnule archivar" se adreseaza acesta
catra Titirez cu tirniditate, vzndu-1 atat

de ocupat. Domnul archivar insa tot urmeaza a scrie, fail a ridica ochii.
incepe ear dupa, cateva
momente impricinatul cu ton mai magulitor.
Ce este ? rspunde Titirez aruncandu-i
Cucoane

o privire scurt si nepasatoare, dupa care

incepe ear a scrie.
7)Am sa vOd intr'un dosar vechiu, un act

- 169 de pe care mi-ar trebui o copie. Este o imparteala in viata, Mout de reposatul tata
al socru meu cu fratele su Mafteiu. 'apoi
am nevoie hindca un ver al douilea al femeii mele porneste pricina dela o fantana

aflatoare 1ng locul unde era pe atunci

gardul viei, care mai pe urma s'a stramutat
in partea pogoanelor rmase tatalui femeii
mele, care prin invoiala stirsind galceava...
Astazi n'am vreme, veniti mane.
Mane e dumineca, cucoane Ghita, i tare
mare nevoe am.
Atunci luni. Nu pot sa-mi las trebile
pentru toti oamenii care or veni. Trebue sa
resfoese toata archiva ca sa-ti gasesc dosarul dumitale.
Tar e ve rog, cucoane Ghita. Nu sunt un
om nemultumitor.
Cum aude cuvintele : nu sunt un om nemultumitor", Titirez se scoala, intreaba inca
odata de numele impricinatilor, merge drept
la dulap, pune piciorul peste cateva dosare
dela pa ment, se acata de vr'o scandura, se
2/

trage in sus si luand un pachet de hartii,

desface sfoara cu care sunt legate si scoate
dosarul cerut. Tiind cu o mana pe acesta,

ear cu alta scotend din saltarul mesei o

coala de hartie, el zice impricinatului : tiu
ca sunteti- vnator ; am pus la loterie 0 pgca,

- 170 inglezeasa minunan, nu luati vr'o dou,

trei numere? nurnai trei lei numrul !
Daa impricinatul se aparA sub cuvait Ca
nu e venA tor, sau ct are pusti destule, Ghit5,
increteste fruntea, pune hartia inapoi in saltar, se uitA, pe dosar, i ziceind cu un ton

sec : Nu-i acesta dosarul dumitale, nu-I pot

gsi &mina", pune pachetul inapoi i inchide
dulapul. Ear (Ian impricinatul subscrie cateva
numere i plateste, Ghita ii d dosarul zim-

bind, ii aduce ina un scAunas ce este dupA

sobA ca reservA si urrneaza a fi foarte amabil.

Loteria nu e singurul mijloc intrebuintat

de Titirez pentru a dobftndi dela impricinati
resplata servicielor ce le face. Alte ori este
o colecta pentru o veduva rmasA fart mijloace de vietuire prin rnoartea subitA a sotului ei ; ori pentru inmormntarea vre-unui
btran, bogat odata i mort in miserie ; ori

pentru repararea mobilelor grefei pe calea

initiativei private ; ori pentru un sat intreg
inundat sau ars ; ori insfirsit pentru alte
scopuri filantropice prin care dovedeste bun'aatea inimei sale.
Pentru ce insA, and se afM singur in archiva, Ghita e ganditor si se uita asa de
distras pe deasupra condicilor deschise, ori
in focul sobei, ori ridia ochii vistori spre

- 171 podele ? Pentru ce acum o zimbire ii sboara

pe deasupra buzelor? Ce hartiuta scoate din
buzunar si citeste cu aer de multumire ?

Ca s parunda cineva in gandurile lui Titirez, ar trebui s, cunoasc i cealalta parte

a vietei sale, cand pia inchis dulapurile si,
parasind canteleria, se amesteca in curentul
celorlalti muritori.
Lepadandu-si caracterul de archivar si redevenind persoana privata, Ghita Titirez nu

se mai ocupa decat cu o singura idee

amorul. Arnorul, sau mai bine, amorurile
sunt viata lui, r6splata ostenelilor din archiva. El nu are niciodat numai un singur amor ee preocupa, ci conduce in aceiasi vreme

pana la sase i chiar mai multe, Para. ca

una din iubitele lui sa stie despre celelalte.
A mana toate acestea cu dibacie, a multami

pe toate, Para a perde pe nici una, nu e

treaba uoar i numai mestesugurile i vicleniile mintii sale iscoditoare sunt in stare
de a duce la capt uneltiri atat de grele.

Gnita, Titirez nii fusese totdeauna atat

de siret. Din contra era o vreme cand se
crezuse nascut pentru o viata casnica linistita. Ajuns la virsta de dou6zeci de ani el
suspina dupa casatorie i ii facea tot soiul
de visuri din fericirea ce va simI cand va

gs je femeea dorita si in asteptare cetea

- 172 mereu la versuri de dor si de dragoste. Fata

unui baran pensionar, cu care facuse odata

cunostinta, ii Ora ca are toate insusirile

ce dorea s alba, aleasa vietei lui si se hotor) se o iee. Cat tint numai amorul treaba
lui mergea de minune. Fata ii zicea ca-I iubeste ; el ii ducea fisicuri de bonaboane, ea
ii lucra pungi in secret insfirsit cateva sarutari ascunse ii incredintar ca nu are de-

cat sa faca propunerea pentru ca totul sa

fie ispravit. Cand insa, veni la viitorul su
socru, acesta se indigna de o asemene cutezare din partea unui scriitor de, politie
(caci pe atunci inca nu intrase in archiva)
si
ceeace supera mai mult pe Titirez
copila era cu totul de parerea tatalui ei.
Bespingerea propunerii sale umplt pe Titirez

de amaraciune si mai mune s6ptomani, se

simti foarte necajit. Du$ aceasta insa, fie
ca sa-si resbune asupra femeilor, fie ca sa-si

uite sup6rrile, el se puse a face curte in

dreapta si in stinga i vezt cu placere cli
femeile departe de a-I desprqui, ii privesc
cu ochi favorabili si cn, avea isbanzi neasteptate. Deatunci incredintandu-se c e baiat
frumos i cu noroc, el s'a pus pe amoruri.

Aceasta se Pact intai un obiceiu, apoi cu

vremea o trebuinta la care tinea mai mult
chiar decat la postul ce ocupa. In zadar il

173

mustra maica-sa, o babuta btrana cu care

locuia impreun in o casa din mahala, ni
totdeauna cand venea la vreme de masa ii

zicea ca are s'o pateasca intr'o zi, cad ar

fi pe lume multi barbati r6i ce-si tern femeile ; in zadar cauta sa-I opreasca serile
a casa ; in zadar ii incredinta ca ar vol mai

degraba sa renunte la jumtatea salariului

pe care Ghita in bunatatea sa ii impartea
CU dinsa, decat a-I vedea urmand aceasta
cale, Ghita, nu se putea lsa de obiceiurile
sale. Din contra din zi in zi, dobandea mai
multa iscusinta si dibacie. Isi facuse teorii
despre modul CUM trebue facut curte : in
care cas ai nevoe de presenturi ; in care
altul trebue sa vii cu stihuri sdu cu lautari ;
cand trebui sa fii supus i magulitor, sau
dirz i mandru. Un mijloc cornun avea insa
pentru toate: de a tinea una i buna daca

o incepuse odatt. Partea adversaasa numea el pe femei nu trebue crutata. Ca s

nu perzi judecata prin parasire sau paragrafie, trebue totdeauna ca sa ai vre-o hartie
gata, sa pui s'o inregistreze i s cauti ca

termenul sa fie cat de scurt".

Astfel traind, Titirez ajunse a nu mai afla
nici o placere in societatea barbatilor ; cu
dinsii nu mai gasea nimic de vorbit, ii erau
uriti i chiar se ferea de ei, caci devenise

- 174

prudent si avea de principiu ca in trebi de

amor trebue sa taci si sa, faci.
Acum el avea numai patru iubite ; caci
din cele vase ce avusese numrul legal,
cum il numea Titirezdou fusese silite a
parasi orasul Si cu pornirea lor se stinsese Si
amorul lui Ghita.
Aceste patru erau : 1. Femeea grefierului
su Natalik t ; 2. Anastasia, fata iconomului
Procopie, protopopa, ; 3. Lufica, cusutorita
la o modista, si 4. Cleopita, cucoana tinerica

a unui boer btraior.

Cunostinta Natalitei o Meuse cu ocasiunea

mergerii lui cu dosare

cu hartii la casa

superiorului s6u ; pe Anastasia o cunostea

de mult, fiindca facea adeseori visite la parintele Procopie i petrecea acolo chiar serile; pe Lutica o intilnise inteo seara stand
la usa casei, uitandu-se la cei care treceau
si se oprise sa-i vorbeasca, ear pe cucoana
Cleopita o vzuse intai la primblare inteun
echipaj frumos i dupa, aceea la fereastra.
Ghita trecuse adeseori pe dinaintea casei sale
i incolo, incat ten6ra cucoana ii lua
in seama apoi se deprinse a-1 vedea trecOnd ;
dupa aceea s'a intimplat sa-i i vorbeasca
cateva vorbe in treac6t ; insfirsit cu vremea
incoace

facuse cu dinsa cunostinta mai intima.

Pe toate aceste el stia sa, le economi-

175

seasca, bine. Cu Lutica se intilnea seara cand

modista. ii inchidea pravalia; o plimba in

zile de serbatori, insa totdeauna la locuri
in care nici una din celelalte nu venea vre
odata. La Anastasia se ducea in visit si
profita de momentele cand remaneau singuri

pentru a-i spune cateva cuvinte de amor,

a-i da o scrisorica, ori a primi dela dinsa ;
o vedea ilia la biserica unde se ducea cu
parintii ei, cateodata la petreceri i acum
punea la cale cum sh se vada mai nesup6rati; pe Natalita o vedea la dinsa acasa,
cand barbatul era dus despre care il instiinta o oala cu flori ce aparea totdeauna
in fereastra cand pleca barbatul
i la
cucoana Cleopita intra in momente oportune

pe o portita din dos care da in gradina.

Acum visa la o a cincea iubit, la o capitaneasa pe care o vzuse in gradina, plimbandu-se la bratul barbatului ei si care se
cam uitase la dinsul cu coada ochiului Si
de catva timp respundea totdeauna la zimbetul su. Preferinta lui era totdeauna pentru cea presenta. Cand era singur le lasa
st defileze pe toate in gandul su, zimbea
la fiecare din ele i impartea inima lui in
parti egale pentru toate. Ceva, ceva pare
a tot tinea mai mult la Anastasia, cu care
gandea chiar cateodata ca are sa se insoare,

- 176 idee insa ce gonea, indata ce-i inchipuiaca

trebue s par6seasca, pe celelalte. Uneori ii
zicea c ar putea-o lua, Mra a curma relatiile cu celelalte, dar cu toate aceste nu

se putea hotari la un asemenea pas. Mai

putin draga ii era grefierita, caci aceasta,
pe langa Ca avea un barbat gelos, apoi se
inamorase din cale afara de Titirez, plangea prea mult, slabea, se uita la el ca la

un Dumnezeu, incat se cam saturase de

dinsa.

Inteo zi era tocmai o Sambata Ghita

Titirez se afla singur in archiva lui i a-

rtita preocupat, tiind in mana vre-o patru

hartiute. Aceste erau toate scrisori de dragoste ce primise i care-I cam puneau in
nedumerire. Cea intai zicea ana

Ghitica. dragei,

Mane e tocrnai duminica mea, cdnd Madama imi d drumul toata zioa. SA vii desdimineata O. m iei ca sa mergem la vie.
Seara ne-om intoarce in oras s'om merge sa
ascultdm musica. Ada-mi si o pareche de
mdnusi de la magazinul din colt, tii, numeTul 6 112. SA nu cumva sA intArzii, c'o pa-

testi cu mine. Iti sArut ochisorii.

Lufica.

In
A doua scrisoare era dela Anastasia :
Preiubitul meu !

La biserica este mane slujba mare. Tata

gi mama merg amOndoi. Eu m'am %cut
bolnava gi voiu rmanea acasa. Vino, preiubitul meu! Pan& mane imi pare un an.
Toata noaptea am sa visez de tine. Te srut
de o mie de ori.
A ta iubita
Anastasia.

A treia scrisoare era foarte Kurth.:

Titirejel,

Dumnealui s'a dus la tara gi se intoarce

poimane. Fii mane la unul dup5, ameazi la
locul gtiut. Doar n'ai perdut cheia?
C...

Cea de pe urm 0 mai sentimentalA era

dela grefieritA :
lubitul inimei mete, seumpul, dragul, drdgutul meu!

Vino mane dupb. ameazi. El are treab la

presidentul lui toata vremea. Vino, scumpul
meu. Of 1 Tu nu m6 iubegti cum te iubesc
eu. Of! Ghita 1 Ghita 1 Nu gtii cat te iubesc

de mult. Numai la tine gandesc zioa gi

38,973.

Scrieri cornplede.

12

178

noaptea. El imi e tot mai nesuferit. Of!

Ghital Iube*te-mt5 i tu cum te iubesc eu!
Imi pare ca te tot vi3d cu ochii ti cei frumoi i m6 topesc... Of ! iubete-m13 Ghita i

nu fii aa de posomorit ca mai deunazi; am

plans toate noaptea. Te sarut de o mie de

mii de mii de mi. A ta iubitoare pentru

vecii vecilor, te sarut i ear te sarut de o
mie de mii de ori.
Natalifa.

Titirez ceti scrisorile de mai multe ori, apoi

se scarpina in cap, isi facii o tigareta. mai

gandi catva timp, apoi ear cetd scrisorile si in

fata lui se vedea ca nu stie ce s faca. Ca

sa. mai uite, 1u condeiul si numerotft toate
scrisorile, dupa. obiceiu, obiceiu transportat

din archiva curtii in archiva lui privata

dar tot nu-i venea nici o idee cum sa scape
din acest impas, mai cu seam& fiindca, in
Dumineca aceea era sa, fie parad i astfel
capitanul nefiind acas, Titirez se hotaxise
sa, fac a. cel intaiu pas serios spre capitaneasa

cea frumusie. Insfirsit ii fad' programul

urmAtor : Desdimineata, in vremea bisericii
va merge la Anastasia ; dupe aceea se va duce
la Cleopita sa-i spuie a are treaba, la gre-

fierul su i totodata va scrie Natalitei ca-i

cam bolnav. In vremea aceasta se va rpezi la apitaneasa, , s'apoi va sfirsi zioa

179

cu Lutica. Asa si fact. A doua zi dupa ce

se imbrca frurnos, neuitand pantalonii cei
cu rosu, albastru si alb, WI o visitA 1ung6.
celei mai preferite din iubitele lui, se r4ezi
la Cleopita si descui portita din dos, in
vremece trimese urmAtoarea scrisoare Natalitei :
Drglitei !

Tare sunt bolnav ; mi!, doare capul si e-

lele si mama mi-a pus un mustar si nu-mi

da voe sA es din cas. Socot c mane imi
va fi bine si insanatosindum6 oiu veni sa
te ved eci am sa me cer sa me due dela
cantelerie pentru boala s'apoi atunci vom fi.
singuri. Tare sunt mahnit pentru sele.
A matale iubitor si te sarut dulce.
G...5. T

z.

P. S. Arde scrisoarea ta sa nu cumva...

Cleopita auzind c6, Ghita, are treab, se

neap inn", apoi avnd oarecare practica a
acestor lucruri, ii veni ideea cA, Titirez ii
este necredincios si nu-1 opri mai mult. Ins6,

intorcndu-se in casa, isi schimbA grabnic

hainele, il urmArl de departe si-1 vzir intrAnd

in casa capitanului. In vreme ce ea sta la

panda dupa un zaplaz, Ghita, intra la capittineasA.

V rog sa m6 iertati, cuconitA, zise el,

18o

dar am auzit ca v6 mutati la Sf. Dumitrit

0 am vrut sa v6d casa dad, nu v6 sup6ra..
Eu sunt archivarul curtii : Ghita Titirez.

Capitanul nu mi-a spus ca se mutk

respunse ea, dar are obiceiu de-a nu inEi inqtiinta despre nimica.

Aqa sunt barbatii, r6spunse Titirez zimbind. Cum se insoara, apoi se fac tirani asupra femeilor bor.

Capitaneasa dadti din cap 0 suspina.

V'am v6zut de multe ori la gradina,.
cuconita, urma, Titirez. Intaia data in zioa
Sfintilor Apostoli Petru 0 Pavel. Aveati o
rochie cafenie care v6 qedea foarte bine.

Dar cum de tineti minte ap, de bine ?

Titirez suspina, apoi se uita p6trunztor
la dinsa, apoi pleca ochii la pam6nt. Capitaneasa se inro0.
Dupa, ce mai schimbar6 cateva vorbe, capitaneasa ii propuse sai arate casa. Ghita
ii oferi bratul i cerca a stringe mai tarior
pe al ei. Frumoasa capitaneasa neimpotrivindu-se, ei merser6 ap din odae in oda&
tot vorbincl i zimbind i devenind tot mai
intimi. La odaea cea din urma capitaneasa
se opri zicnd : Aici este... n'ar trebu)...
Pentru ce sa nu intram? qopti Titirez,.
uitandu-se drept in ochii ei.

- 181 Apoi... si capinneasa se inroqea tot mai

mult.
Nu apucase a inchide bine ua dupa dinsii,

c and se auzi in coridor un zuruit de sabie

si de pinteni.
Saraca'n de mine, capitanul ! Ce-o sa
gandeasca I striga ea.
Pe fereastra! respunse Titirez.
In cada de sub stresind adaogi ea.

and sa mai yin ? zise inca Titirez paind peste fereastra.

Joi seara la opt, rspunse capitAneasa,
inchiznd fereastra in prip i mergnd zirnbitoare s intimpine pe sotul ei.

Ghita ajung6nd la pament se tupilase in

cada. Din nenorocire in fundul cadei era inca
apa de ploaie, asa incat bietul archivar statt

mai multa vreme cu picioarele in apa pana

la glezne si-1 apnea un gutunar tataresc.

Cand observa imprejurimile, vzii alaturea

un zaplaz in dosul c6ruia s'ar fi putut da

un moment, pan a nu fugl.
Abia e..1 din cad i se ascunse dupa zaplaz cand ii apuca cineva de brat. Titirez

ingalbeni, gandind ca-i ofiterul

i-i slabir6

toate puterile. Era insa Cleopita care-1 pandise.

Ha! Vnztorule, te-am prins insfirsit !

striga ea, ridicand v6lul de pe fata. Ha !

Netrebnicule qi Mtarnicule 1 Cum vzir Ti-

- 182 tirez ea nu-i capitanul, indata prinse la inima,

isi preach fata si zise zimbind :

Am sfirsit treaba cu grefierul meu ;
bine ca team gasit ; tocmai era sa yin la
mata, angut.
Asa, cuconasule ? Dar pe fereastra de ce
ai sarit, dar in cad& ce-ai cautat, dar de ce
tot stranuti si iti sunt picioarele ude?
Te incredintez... sa n'am parte de ma,taluta ; iti jur pe tineretele mele, pe dragostea mea... draguta !...

Piei si sa nu te mai \TM in ochi, satane f

ca, te ucid ! Iau un par si te ucid !
Zicnd asa, Cleopita se departa furioasa.
Titirez remase o secunda pe loc, stranuta,
de cateva ori, se mai scarpina in cap, apoi
se puse intr'o brisca cu un cal, ridica cosul
si merse acasa, facend pe drum socotealh
ca, tot mai are vreme sa se schimbe si sa
mearga la Lutica.
Care fu insa spaima lui, cand, intrand a
cas, vza la dinsul in odae o femee care
sedea pe un scaun i.-1 astepta.
Mata esti, Natalita ?
Tu m6 insali si m vinzi, o, Ghita I ii
rspunse aceasta galbena ca ceara si cu ochii

rataciti. Nu ti-e mila de mine si de drago-

stea mea ? Tu nu esti bolnav, tu nu in6

iubesti. Of ! Ghita, ai s dai seama !

- 1 83 Mai incet pentru Dumnezeu! sopti el,

poate sa te auda mama care-i in odaea din
fund langa bucatarie.
Nu-mi pasa, striga grefierita, deacum
nu-mi pasa de nimica. Ce-a fi, a fi, sunt
hotaxifa la toate 1
Dar linisteste-te, pentru Dumnezeu ! o

ruga Ghita. Iti jur ca, am fost bolnav, nu

vezi cum sunt de ragusit si de r6cit. Numai
pe mata te iubesc, iti jur pe ochii din cap
numai la mata gandesc.
Daca-i ap, hai sa, fugim ! Pe dinsul nu-1

mai pot suferi ; viata mi-e un blastem. Hai

sa fugim chiar acum, ori nu m6 iubesti si
m6 omor !

Saracul de mine si de mine, striga Ghita

desperat. S. nu cumva sa te omori si sa,

faci asa o pozna ! Dar vino-ti in fire, scumpo,

cum sa fugim ? unde si cu ce ? Vrei sa m6

dea afara dela archiva ?
De nu fugi cu mine, m6 omor ! tot
striga grefierita si ochii ii ardeau cumplit.

Ei bine, vom fugl dar nu acum. N'am

nimic pus la cale. Poimane seara oiu veni

sa. te iau, &este tot.

Cum o mangaia astfel, tot stranutand si.
tusind de r6cit ce era, deodaM se deschise

up mare si se rapezi. in casa Lutica care

nu avusese rabdare sa-1 mai astepte. Cand

184

vzii o alta femee, r6mase incremenita, apoi

deodata se resufla adanc i-i arunca o ploae
de injurii :
Ha I Martafoiule, de acestia imi esti ?

Prepuneam eu de mult ca esti bun numai

de stirnit femeile, ei lasa, mangositule !
Strigand asa, Lutica se arunca cu unghiile
asupra lui ca sa-1 sgarie si st-i scoata ochii.

Natalita insa deveni deodata palida ca o

moarta

cazii lesinata, pe canape.

Aleu! Araleu ! Ce-i pe capul meu, ce-i pe

capul meu ! se \fajta Titirez, tragndu-se

de Or.
Cine-i femeia asta, r6ule

i blastema-

tube ? tot striga Lutica amenintandu-1 cu

unghiile.

Strigatul i vuetul spariar6 pe mama lui

Titirez care era in odaea din fund langa

cuptor i babuta sari sa vaza ce se petrece.

Insa abia apucase a intra in odaea unde se

petrecea aceasta scena, cand se si auzi afara
glasul grefierului care intreba pe femeea de
la bucatarie ! A cask-i Ghita ?".
Auzind acest glas, Titirez apuca pe Natalita in brate, strigand catra botrana : Scapa-m6 mama !" Babuta impinse pe Lutica
in odaia de alature dupa Ghita care ducea
tot acolo pe Natalita.
Sarut mana, cucoane Pavlachi, zise

- 185 batrana intimpinand pe grefierul ce intra.

Ghita e cam bolnav si-i culcat i-am pus
un mustar.
Imi pare rail, raspunse grefierul. Tocmai
vneam si eu odata sa-1 vd. A fost de atatea ori la mine si-mi tot ziceam ca, trebue

s yin i eu odata. E dincolo in pat ? Am

st

merg sa,-1 v6d.

-- Nu va osteniti, cucoane Pavlachi, eaca

vine singur. Intrand Ghita, batrana eI sa,

aduca, dulceti.

Tare esti galben la fata, Ghitisor, zise

grefierul catra, Titirez ce intrase i parea ca.
acum s'a sculat de pe o lungoare de patruzeci de zile..
Nu-mi e bine, domnule grefier, am s
va rog chiar sa-mi dati un congediu de cateva zile.
Bucuros, Ghitisor, bucuros, respunse grefierul, luand dulceata, am sa, staruiu de president, stii ca. el m asculta. Numai vezi
de te indreapta tie femega mea o doftorie
pe care am sa-ti-o dau, o doftorie care face
minuni. Numai femeea mea are sa te indrepte.

Dupa, ce mai vorbira cateva momente,

grefierul esi Si saruta pe Titirez pe frunte,
caci din toti functionarii si subalterni archivarul era favoritul sau.
.

- 186 Cateva zile, dupa Dumineca cea plina de

intimplari din care sapase cu bine ca prin
minune, Ghita Titirez se indrepta de gutunarul, tusa si frigurile ce-1 scuturase. Insa
babuta, muma lui, nu vol sa-1 ierte 'Ana, ce

nu se va spovadul si imparta,0 ca sa se

spele mai intai de pcatele sale, si pan a

nu-i lua fagaduinta solemna a in viitor va
fi cu minte. Savirsind aceasta, Ghita v6za
cu parere de Mu ca r6masese aproape Para
amoruri. Perduse pe Cleopita, pe Lutica si
pe Natalita si nu-i mai romanea decat Anastasia si capitaneasa si inca aceasta din

urma mai =in ca speranta pentru viitor.

Deaceea, fiind nesfirsit indemnat de maicasa, avnd si in memorie intimplarile din Dumineca cea fatala, amintiri cari il urmareau

Nina s'in vis, el lua hotarirea sa se insoare

se 'ntelege cu Anastasia care totdeauna
fusese cea preferita. Intr'o zi dar, el merse pe
neasteptate la dinsa. Insa care fu indignarea
lui, cand, intrand in cash, gasl pe un diaconas frumusel singur cu Anastasia ? A cesta ii

tot vorbea incet si o desmerda cu mana,

tocmai cand parintii nu erau a cash. Fara, a
perde un cuvnt, Ghita, esl furios, convins ca

femeile sunt perfide si a e prost acela care

are incredere in ele, si-si zise ca deacum
nu va rnai fi credincios ca inainte. Deaceea

187

alunga din gandul su ideea casatoriei, si

urma cu amorurile.
Pe la primblari, pe la teatru, prin adunari,
la curte, Ghita, cauta mai multa, vreme pana

ce isi aduna earas cateva iubite. Pe MO

capitneasa cu care acum era mai intim,
mai gasise o vduvita foarte frumusica, intr'o mahala, dar care umbla dup a. casatorie,
desi avea doi copilasi. Mai fac cunostinta

si cu o profesorita de la o scoala de fete,

Polyxenia Gaind, careia ii placea foarte mult
poesia si la care vedea ea far a. versuri

nu isbuteste. Deaceea in archiva, cand era

singur, el impingea adesa condicele intr'o
parte si. caeca poesii, lucru ce la inceput ii
venea mai greu, dar in urma, mai cu ajutorul

si a catorva calendare si jurnale ii era mai

indemana. Intr'o zi compuse mai multe poesii

pe care era s le presente profesoritei impreuna c'un buchetel. Cea intai o numise
)) La P..."
Tu eti ea o rosa, ea un crin
Pe cand eu suspin.
Ah! primete acest buchet
De la un baet
Care atata te iubete
Ineat se topes,te
Fc;i te uit la mine en amor
Cad altmintrelea mor.

188

Alta era o alusiune la o convorbire ce

avuse cu dinsa in grdinA.
Mi-ai spus ca m vei mbi
Cand vei fi incredintata
Ca dupa alta nu alerg
*i c. ai inima mea toatA.
Apoi cum am sh iubesc
Pe alta decat pe mata
Cdnd, daca nu eti acolo,
Eu plang zioa i noapte.

A treia era un acrostih asupra numelui ei :

Gandeti ca voiu mai till
Atunci and nu me vei iubi ?
I! mai de graba a muri
Nimic nu m'ar pntea opri
Aceast viatit a -sfir) !

Asemenea versuri compunea el pentru pro-

fesorita Polyxenia, in vreme ce stringea si

mai tare relatiile sale cu capitneasa, ce frequenta pe veduvita , departand totdeauna
vorba cdstoriei i totdeodat auta Si alte

amoruri noue pentru a putea implini

putin numrul legal.

cel

FOI CAZUTE
Lumen sti pe o schimbare; toate trec ki mor i pier.
Conachi.

In tot mull cand natura se despoaie de

podoabele sale si piciorul nostru cal& pe
movile de foi uscate i cazute, o simtire de

tristeta ne cuprinde i ne gandim cu melancolie la anotimpurile frumoase prin care

am trecut. Insa de asta data m'am gandit

Para voie i la un alt fel de foi, la cele literare i tiintifice ce intr'o zi aparuse pe
neateptate in Romania, inverzise catva timp

si apoi s'au perdut pentru totdeauna fara

a mai invia in primavara urmatoare.
Ne mai vorbind de cele anterioare Convorbirilor Literare", din care multe s'au bu-

curat de un succes bine meritat, cate mai

noue nu am salutat la aparitiunea si am
plans la stingerea lor !

- 190 In Ianuarie 1868 am vestit cititorilor no-

stri a a aparut in Iasi Jurnalul pentru

top", un jurnal in format mare, ilustrat (cuprinzeal in frunte chiar, portretul redactorului) care zicea a are de scop sd desrolteze
literatura nalionald. Inceputul par6ndu-ne

cam slabut, pentru un scop asa de maret,

nu ne-am sflit a arata parerea-noastra foarte
lamurit. Redactorul Jurnalului pentru top se
cam suprase pe noi, ne respunse cu inde-

stula animositate, ear dupa, dou6 sau trei

luni inchise janalul.
Cateva sptOmani mai tarziu, ne-a venit
cu posta o foaie literara hebdomadara din
Botosani Steluta" sub redactiunea d-lui I.
Y. Adrian. Aceasta foaie ne paru ceva mai
binisor redactat i urarOm succes confratelui nostru ; dar ce folos ! Steaoa cazu indata si Botosanii remaser6 eartis in intuneric. Pe la sflrsitul anului trecut am atlat
moartea subita a insus redactorului Stelutei,

desi se afla in toata puterea virstei. I. V.

Adrian a avut o viata destul de ciudata,
caci a cercat si gustat din toate. Luarea a
minte a publicului a fost atrasa asupra lui
prin Bondarul, intaiul jurnal umoristic din
Moldova, ale carui glume destul de ghirnpoase ii fcti oarecare nume. Dupa, aceea a
fost succesiv tipograf, primar, subprefect,

- 191

librar, politaiu, poet, deputat, redactor, profesor de filosofie, inspector al regiei monopolului tutunurilor si cate altele ce nu mai

stim. De bine, de ru el o scotea la capa

in toate aceste trebi, caci cu inteligenta II
inzestrase natura in deajuns ; ii lipsea insa
o invetatura solida i mai cu searna... dar :
de mortuis nil nisi bene, s ne aducem a
minte numai de figura sa plcut i simpatica i s uitam celelalte. Daca literatura
nu-1 va cunoaste, cel putin lautarii ii vor
pomeni, caci multi din ei vor fi castigat
laude i bani de la inamorati nefericitij carora le cantan refrenul cunoscutei poesii ce
Adrian a tiadus din italienete:
0 tu crudelo ! 1nima n'ai,
Inini n'ai !

Un an mai tarziu, in Fevruarie 1868, ne

trezirm cu un jurnal literar in Roman, jurnal ce-i zicea nepolitic si se intitula Fe9neea. Aceasta foae cuprindea dqantate lu-

cruri. In darea noastra de seama, citarm

ca,teva pasajuri din diferitele articole ale Femeei i indemnarrn pe d. Gheorghiu (Budu)

al carui nume figura ca redactor, care era

unicul colaborator i poate, afara de noi,
unicul cetitor, s inceteze cu aceast publi-

- 192 care, cu atat mai mult ct pe atunci in Ro.

man nici nu exista o tipografie i redactorul
era silit s tipareasca la Iai jurnalul ce aparea in Roman. Intai I. Gheorghiu (Budu)
se mani i ne fact lungi respunsuri in
prosa i in versuri ; mai pe urrna insa, dupa,
cateva luni, vznd ca nu mai merge, el asculta sfaturile noastre i chiar ne scrise o

scrisoare foarte amabila Nu ne puturm

opri de a-i trimite felicithrile noastre pentru
moartea Femeei sale.
Trecur6 inca- doi ani i se detepta insfirit
pi canitala Romaniei din letargia intelectuala
in care zacea de timp indelungat. V6z6nd
c6, inaintea ei Botoanii i Romanul
ne
mai vorbind de Iasi incercaser sa publice
foi literare, ea ii zise c i-a venit I ei mo-

mentul si deodata incept a ne trimite bro-

pre peste bropre cu tot soiul de nume.

Intre aceste insemnam intai Ateneul", apoi
jurnalul numit : Societatea pentru Inveitatura
Poporului Roman. Aratand cuprinsul intRolot numr in Convorbiriu, nu voirm a ne
pronunta asupra meritului jurnalelor, cleat

mai pe urma and vom avea mai multe

brosuri inaintea ochilor.

Inteun tarziu ne veni in adevr inca un

al doilea num6r ; i cand eram sa incepem

tocmai a ne lamuri despre meritul foilor,

193

-foilor, ele rposar6 de moarte subitd. De ce

au apdrut, de ce au dispdrut nimeni nu
stie ! Odatd cu dinsele se ivise si Focrea Societqii Romdmismul" ardtand in frunte nu-

mele a o multime de colaboratori, printre

care si d. B, P. Hasdeu
cdci pe atunci
Columna lui Traian" nu se transformase
inca din jurnal politic in jurnal literar si
stiintific. Foaea societdtii Romanismul" era
foarta curioasd : ea avea scopul de a lAuda,
tot ce este romanesc, constituind pentru

aceasta o societate anume, cu o multime

de presidenti; vice-presidenti, casieri, secre-

tari etc., si ave'nd fungi statute a caror publicare ocupa tea mai mare parte a brosurei
No. 1. Pretul abonarnentului era .20 fr. pe
an; ear cancelaria comisiunii de redactiune
(cum se numea) se gdsea pe Podul Mogo-

soaei No. 81in fund. Nu mai stim in care

fund, cdci dupd dou, trei numere se infundar asa de bine statutele, presiclentii, cancelaria i comisiunea de redactiune, incdt
nimeni n'a mai fost in stare sd-i disfunde.
Dacd .cel Rutin abonatii, amAgiti in asteptdrile lor, au putut sit discopere in ce fund
din Podul Mogosoaei se aflau casierii, sau

de nu, ne este peste putintd a cunoalte.

Cateva luni inaintea acestor din urna

dou foi literare, apdruse in Bucuresti ei
38,975. Scrieri complecte.

13

194

Reri.yta Stitu lilted.' a d-lui

P. S. Aurelian.

Aceasta, desi aproape sapte ani au trecut

de atunci, traeste inca i dna, o mentionain
aici, unde vorbim numai de foi cazute, facem

aceasta, numai pentru a ne indeplini o datorie de constiinta. Judecand-o la inceput cu

asprhne dupa inttiu1 ei numr, nu ne sfihn
a declara acum ct urma ne-a infatosat-o in
parte sub o alta lurninit Studiile d-lui Aurelian despre economie nationala, agricultura
si altele, bine scrise i indreptate in mod
practic spre imbunatatirea materiala, a tarii

au inceput a produce intru catva fructele

Cunostintele redactorului , energia ce
arata i neoboseala ce pune intru a ne in\rata, cum sa ne ocupam de interesul nostru
propriumarele mobil al oamenilor i popoarelor merita o lauda obsteasdt.
In anul 1872, dupa ce toate scrierile literare ce aparuse in Bucuresti mai nainte,
incetase de mult, o societate de tineri veniti
abia din strainatate, se infiinta ca s scoata,
la lumina o foae noua numita Tranwiefiuni
Literare i ;5tiiqifice". Aceasta publicatiune
bor.

se infatosa publicului cu articule asa de

putin potrivite pentru tara noastr Si scrise
intr'o limba asa de neinteleasa incat, dupa
cateva numere, o condemnarm cu desavirsire, cu atat mai mult ct prevecleam grab-

- 195

nica ei moarte. Cu materii tiinifice invatate prin Foala Si scHse cu un aer de autoritate ce sade reu unor tineri cari acum es
in lume, nu inainteaza literatura national !
Le am spus-o si nu am fost crezuti. Incurend

ins6, cand vezure inii a este peste putinta

de a duce mai departe lucrul lor, chiar asa
cle upr cum i-1 facusere, ei inchisere Transaqiunile Si Imre hotarirea de a aduna

toate puterile pentru a crea o revista ciarabila in Bucuresti. Profesori vechi ca d.

V. A. Urechia, scriitori cunoscuti mai de
mult ca d. G. Sion, jurnali;Iti politici ca d.
Pantazi Ghica, toti tinerii de la Transactiuni
si cAtiva alimii ce rataceau rzleti incoace si
i facusero incercnxi literare ante-

incolo

rioare prin foi umoristice i politice, se intrunire i, sub auspiciele d-lui avocat Petru
GrAdisteanu, care i el in tinerete se incercase in facere de versuri, infiintare Revista
Contimporand.

Cand numim Revista Contimporana, vor-

bim de insali viata Convorbirilor in timp

ie aproape doi ani, cAci vor fi fost putine
jurnale literare care sa fi intretinut o polemice, asa de apring, ca foaea noastra cu
acea revista din Bucuresti. Critica d-lui Maiorescu contra Revistei, intitulate, Bepa.de
cuvinte"

nume ce a intrat deatunci in in-

- 196 trebuintarea comuna deschise lupta. Revista respunse prin d-nii Gradisteanu, V. A.
Urechia si P. Ghica lung si larg ; d. Maiorescu replica prin un articol si mai lung
inca, ear apoi , dupa obiceiul Romanilor,
lupta trecn pe tarimul satiric. In vreme ce
Convorbirile tipareau o satira asupra colaboratorilor Revistei (Satira III (1e Iacob Negruzzi), aceaSta trimitea abonatilor si, pe
i o umoresca tealanga brosura 1iteiar
trala numit Musa cle la Borta Bece, urmand

acest joc catva timp. Prin Bucuresti, prin

Iasi, prin provincii se auzeau pretutindenea

discutiuni asupra luptei literare ce se incinsese ; pentru intaia data in Romania publi-

cul cel mare la, interes la lucruri literare.

Dar ce e mai curios, cateva persoane din
Bucuresti venir in Iasi anurne ca sa vada
Borta Rece in care se imbatau colaboratorii
Convorbirilor. Care fu insa, disamagirea lor

and, dupa multa greutate, abia gasir instirsit, intr'o mahala departata, o carciuma
ticaloasa, fara banci, Para, scaune i fara nici
un membru din Junimea. Bucurestenii nici nu

voire a crede ca aceasta ar fi vestita Borta

Rece", caci unii luaser6 lucrul la serios si isi
inchipuiau in adevr ca asa s'ar fi chemand
localul intrunirii celor de la Noua direckune.
Impacare sau, cum ar fi zis redactorii Con-

197

tirnporanei, transacliune tiintificA, intre Re-

vista si Convorbiri nu a urmat niciodata.

Un anunciu din Iunie 1875 ne arata c
d. P. Gradisteanu s'a retras dela redactiunea
acelei foi 1i c aparitiunea ei va fi intrerupta pana in Septemvrie. Intreruperea ei
insa a tinut pana la Octomvrie, cand foaea
a esit din nou sub alti redactori decat acei
cu care incepuse. Deatunci lupta crancena
intre Convorbiri i Revista Contimporana
inceta i ambele foi privir una la alta, daca
nu cu simpatie, cel putin cu indiferenta.
Insa pe langa Revista Contimporana se
ivl la Bucuresti un luceafr nou, cu o aparenta foarte. stralucitoare. Aceasta era Revista Literard fi Stiinfifica nscuta la 15
Fevr. 1876, avnd in frunte doi directori ,si
in coad'a un comitet de redactiune compus
din dou6zeci i trei de nume, dintre care

acela al unui profesor francez, a catorva

barbati politici romani, a mai multor medici
pi advocati i insfirsit a catorva persoane
necunoscute in nici o ramura de activitate
intelectuala. In privinta formei exterioare,
noua revista nu lsa nimic de dorit : bartie
buna, format indemanatic i placut, tipar
frumos. In fruntea numrului intaiu, drept
profesiune de credinta, se tipan o gluma a
d-lui Hasdu indreptata contra noastra cu

- 198 deplin succes o marturisim cu buna inima.

Dar cat tinii aceasta publicatiune ? Patru
luni in cap In curnd unul din directori se
sup6ra si se lepada; putin dupa aceea o p0rasi i d. Hasdeu, al doilea director ; numerosii colaboratori se luar la cearta, directia
pe care d. Hasdeu o numise seineitoasei, se
inbolnavi asa de ru, incat inchise ochii pen-

tru totdeauna. Pentru a scapa aparentele,

de vreme ce se buciumase aparitiunea acestei foi cu un sgomot ne mai pomenit,

se publica ca ea se uneste din nou cu Revista Contimporana. Sub acest nume ea

urma inca pana in toamna anului 187G,
cand abonatii incetar6 de-a o mai primi.
Daca fostii colaboratori ai Revistei Contirnporane sunt in adevr destinati peutru literatura, precum credeau, ei vor reaparea de
sigur candva i cumva ; ear dad, activitatea

literara a fost numai pretextul pentru a se

arata in public, lucrarile lor se vor marginl
in aceea ce a cuprins trupul Revistei, cu
dinsa vor cadea, ear alte jurnale ce vor Mai
aparea i disparea vor marl movilita foilor
cazute printre care va zace pierduta si Revista Contimporara. Zioa buna. vrednica ad-

versara! Noi ii intindem mana in aceasta

oara suprema, i daca am fi maIiioi, ceea
ce nu suntem, ne-am ruga de d. Bodnarescu

199

ale carui epigrame ati luat atat de mult in

ris, s faca, pentru mormentul tu o epitafet
in forma unei epigrame antice.
In anul trecut au mai resarit insfirsit
dou noue jurnale literare in Bucuresti Revista Junimei i Acera Romana, sub redactiunea unor tineri, nu inca destul de copti,
pentru a pricepe seriositatea unei asemenea
intreprinderi, ear in Iasi alte dou6 Foaea
Familiei si Buciumut Roman. Presupunem

ca, cele dou6 de 'ntal au incetat de rnult,

caci nu ne-a mai venit din ele nici un numr de timp indelungat. Foaea Familiei Kirks

a apus, ear Buciumul Roman duce incape

cat aflarn o viata prapadita care da putina
sperantaTentru viitor. Mai practic ne pare
a fi d. Gr. H. Grandea cu Albina
D-nialui scoate cateva numere in Bucuresti.,

apoi inceteaza ani intregi. Pe urma pleaca

la Craiova si mai scoate i acolo un num6r
sau dou si apoi ear inceteaza. Pe brosurele
can apar vedem insa totdeauna insemnat :
anul I, anul II, anul III, anul PT i asa mai
departe, nevrend redactorul a tine seama ca,
in acesti ani Albina Pinclului a fost numai
o aratare sporadica. Inchipuirea indrLizneatri

a d-lui Grandea confunda ceea ce a fost cu

ceea ce ar fi trebuit sa fie in cursul vremilor ;

i publicul, daca vrea, impartasasca.

- 200 poetic:a nalucire a redactorului, ear de nu

sanatate !
Eata starea literaturei si tiintei in Ro-

mania in lungul restimp de zece ani ! Am

v6zut legi facute, prefacute si abrogate ;
partizi politice luptandu-se cu inversunare ;
libertati proclamate i inscrise in legi ; am
vzut academii ce discutau budgete i diurne.
pi,

drept activitate, tiparind cu multa chel-

tuiala un dictionar de cuvinte fantastice, pe

care le declara cuvinte romanesti spre mirarea tuturor Rornanilor care nu le pricepeau ; am auzit pe tribuna cuvinte pompoase
coal
i biserica, de romanismu, de cul-

de

tura si civilisatiune dar cum bArbatii politici isi inchipuesc o stare de libertate si de
cultura intr'o tara lipsiLa de orice miscare
intelectual, aceasta n'am priceput-o !

Nu putem sfirsi acest catalog, sau mai

bine zis necrolog, fara a pomeni si de o

foaie romana din Austria, pe care Convor-

birile au gsit-o in viata si care s'a stins

acum spre marea noastra mahnire. Aceasta

este Foaia Societaiii pentru literatura 0

cultura Bontdnd din Bucovina". E drept ct

nu ne uneam in totul cu limba in care se

scriea si ea ortografia acelei foi ne parea
cam hieroglifica noue din Romania libera,

- 20 I dar oricum, Foaia Bucovinei era o manife-

stare de viata a compatriotilor nostri de

peste Molna ; era simburele sadit ce putea
sa creasc i sa se desveleasca in curgerea
timpurilor. Din nenorocire insa tnra planta

s'a uscat si a perit. Ce vedem in locul ei?

0 universitate gerrnan i germanizatoare
se intemeiaza in Bucovina. Guvernul Austriei aduna profesori din toate partile imprtiei i chiar de prin departata Germanie,
pentru toate facultatile i descopere in fata
lor statua Austriei, voinci prin aceasta a le
arata scopul ce trebue sa urmareasea. Peste
un an ne-a i venit din .Cernauti inceputul
unui frumoS tractat de drept civil francez,
cu privire speciala la dreptul roman, tractat
ce pare mult mai serios decat inceputurile
analoage facute la noi i parasite apoi in
graba. Incur6nd insa vom vedea fara indoiala resarind reviste literare, juridice, medicale, scrise in limba germana. Aceste scrieri
ni se vor trimite i noi le vom deschide
cu curiositate pentru a vedea ce se petrece
in sora noastra vecina, trup din trupul nostru. tiin vom gasi. in ele de sigur, dar
vom cauta in zadar limba romaneasca, sau
macar idei inspirate de simtire nationala.
Irrnd, nevral vom compara atunci starea

- 202 literaturei i gradul de cultur din tArisoara

vecina cu acele de la noi, si care va fi resultatul ? Dact judecam viitorul dupa ultimii
zece ani i dupa, starea presentA, vom vedea
dincolo la Nemti : plante ce inverzesc, dincoace : foi cdzute!
M7G.

IOMTA COCOVEI
Es muss auch solche Kautze geben

Gthe.

Cand trebile te silesc s mergi pe la curti

si tribunale, nu lipsesti ,niciodatti de a intilni un barbat lung si serios care se plimba,
ganditor prin incaperile tribunalelor, sau sta

de asculta cu luare aminte cercetarea vre

unui proces. Fie vreme buna sau ploaie
sau ninsoare, el merge regulat in toata dirnineata la tribunal. El poarta o cqma lunga
si tuguiatA i cand e glod, inca1t ciubote
lungi pana peste genunchi. Ionita Cocovei
nu mai este te'n6r, caci prin prul capului
si a barbei se vd multe vite albe resarind.
Desi arata sanatos si voinic, el se sprijine

pe un baston gros i vnjos cu virful de

fer. lonita, Cocovei nu e insurat si nu are

- 204 rude nici prieteni ; el sade intr'o mahala departata i toata placerea i fericirea vietii

lui consista in ascultarea pledoriilor la tribunale i curth

Ionit Cocovei era singurul fiu la parinti.
Ajuns la doisprezece ani, el remase orfan
si stepan pesteo mica avere pe care deatunci

a mai marit-o in 0ru1 anilor. Prin staruintele tutorului sOu, el fu numit mai tarziu
scriitor in cancelaria prefecturei, insa Lucia:
rile administrative nu l'au interesat niciodata si dorinta lui era sa treaca la un tri-

bunal pentru a putea asculta cercetarea

proceselor. Oarecare prefaceri de institutiuni

aducend cu sine 0 departarea a mai multi

functionari subalterni, s'a intimplat ca Ionit
Cocovei s reinae fail, de post si fiindca nu
se bucura de protectia nici unei persoane

cu influenta, nirneni nu s'a mai gandit sa

strue pentru nurnirea lui din nou in vre-o
functiune. Nici el nu a staruit, cci nu prea
iubeste oamenii, nici pe cei mari, nici pe
cei mici.

Se mai intimplase pe atunci sa-i treaca

prin cap ideea casatoriei si se Osise chiar
fiica unui bacal bogat care-i cam placea. Co-

covei insrt are un caracter foarte nehotarit

i cu cat ideea sa ceara pe fiica bacalului
prindea mai mult radacina in gandul su,

- 205 en atata perdea mai mult curajul de a se

duce sa-0 faca pro punerea. De mai multe
ori intrase in bacalie cu ideea de a face pasul,

dar acolo intilnind figura serioasa a bacalului care sedea cu ciubucul in mama, invlit

intr'un nor de fum, curajul ii prasea 0 in

loc de a vorbi despre casatorie, cumpra
vr'un mezelic oarecare, ii invlea in hartie, ai

puindu-1 in buzunar, ii ducea a casa.. Insrt

fata bacalului ii valea adesea trecnd pe

dinaintea ferestrei sale i se uita dupa dinsul.

cat era de mare 0 de voinic, Ioni

pleca

atunci ochii in jos 0 se inroea, temndu-se

ca nu cumva copila sa ghiceasca gandurile

sale. Se vede insa c. ghicise copila, poate

i-a fi spus-o un vis, caci ea se uita din ce
in ce mai lung dupa dinsul, i dupa ce trecea el, copila pleca ochii la pamnt i sta
mult vreme pe ganduri. Dupa cateva luni,
Cocovei se hotarl insfir0t sa-0 faca propunerea. In gandul s6u chibzul incoace 0 incolo cum sa vorbeasca cu viitorul socru.
Insa fiindca gandind se incurca tot mai tare,
el se hotari sit scrie pe hartie cum sa-i vorbeasca. Dupa ce 1u o coala alba 0 i0 ascutl
pana, el incepti a scrie:
Doninule Enachi !

Dupa aceasta ne mai viindu-i nici o idee,

206 --

el sterse penita, o mai ascuti ear i Orendu-i cerneala prea groasa, varsa cateva picaturi de otet in caMmare. Apoi ear incepii
a scrie :
Anul una mie opt sute.... luna Aprilie in
patrusprezece zile".
Subscrisul Ionit Cocovei,
Considerdnd ca se zice chiar in evanghelie

a nu e bine ca omul BA fie singur ;

Consideriind c sunt acum de treizeci si
trei de ani ;
Considerand ca am o mica avere din care
pot hrarn -o familie ;
Considerfind c dumneata ai o fata care-i
frumusica...

Cand ajunse la acest considerant, tot san-

gele i se sul in cap si nu putii scrie mai

departe. Se trecur6 mai multe zile, in care
vzuse ear pe copila bacalului la fereastra,
uitandu-se dupa dinsul lung si serios. Intr'o
Duminica, dupa, ce fusese la biserica ca sa
se imbarbateasca, luand cu dinsul dou6 bucati de anafora acasa, el se puse ear pe
scris i inspirat fiind, sfirsi dintr'un condeiu
toata foaia propunerii. Atunci luand-o cu

dinsul, pasi hotarit la Mena lui Enachi ;

ins fiind Duminica, dugheana era inchisa. Ca

207 sa vorbeasca cu viitorul socru, ar fi trebuit sa

se suie la dinsul in cas. Aceasta ins n'o putii
face : sa, dea ochi cu copila ! Ce ar fi gandit
de dinsul? Ionita se intoarse acasa si de
atunci tot curajul ii parsi. Sptniana trecii
dupa sopt6mana i luna dup lun, pana, ce

intr'o zi ii veni vestea ca fata s'a logodit

cu Ull negutitoras din vecinatate care avusese curajul s o cearit. Aceast veste ii
ptrunse de melancolie si de atunci Wash
pentru totdeauna ideea casatoriei. Cand vedea

o femee tnOra, el fugea in alta parte si

devenea tot mai misantrop. Singura lui distractie erau procesele la care asista si numai Durninica si in zilele de serbatori, ii
era urit dupa biserica cand nu avea ce face.
Atunci insa cetea in coridica cijiI sau penal

i sta multa vreme pe ganduri ca st

inteleaga vre un paragraf, l cele rnai multe

ori, cu cat mai mult gandea, cu atat mai

putin intelegea. Cel mai mare respect il avea
de. advocati, mai cu seama, de acei ce vor-

besc mult catra judecatori

cu ton hotarit si cand intilnea pe unul din acestia pe

strada, el saluta: totdeauna cu respect. Cand
vedea pe vre unul prin coridoarele curtilor
sau tribunalelor, el se uita lung dup dinsul
i

si clatinand din cap soptea printre dinti :

Acesta-i bun !" Dupa vre Un proces mai

--- 208 -

lung, cand judecatorii se retrageau si publicul incepea a discuta care din cele dou
parti are dreptate, pronuntandu-se unii pentru o parte, altii pentru cealalta, Ionita as-

culta cu luare aminte pe toti dar nu da

niciodata parerea sa. Daca insa il apucau
si pe dinsul sa spue cum crede, eine are
dreptate, Cocovei era foarte incurcat, si
cele mai multe ori ar fi dorit sa se departeze. Lisa apucat sa se pronunte numai de
cat, el incepea asa :
Considerand, dupa aceasta ridica tufoasele sale sprincene considerand dovezile si
a unei parti 1 a celeilalte ;
Considerand toate cele spuse de domnii
advocatic'aceia's buniaici isi musca, buza
in feri oara ;

Considerand si toate legile citate, apoi

n'ati auzit ce-a spus procurorul ?

Ei bine, procurorul poate sa greseasca

dar dumneata cum gandesti ?
Apoi da, domnul Procuror se pricepe
mai bine decat mine.
Dar insfirsit cum socotesti ?
Apoi socotesc
socotesc
acum se
scrirpint cu mama dreapta dupa urechie
ca tribunalul va hotarl in favoarea... Oprindu-se aici. Ei, in favoarea cui? il intre.bau

- 209 toti cu curiositate

A celui ce are dreptate,

urma Cocovei.
Cand dupa deliberare, judecatorii eseau sa

pronunte hotarirea, Ionita Cocovei simtea

o emotiune tot atat de mare ca Si partile
interesate i inghttea fiecare cuvnt ce se
rostea ; ear dupa, espunerea motivelor, cand

acum presidentul era sa, pronunte dispositivul , Cocovei devenea palid si se tinea
cu manele de banca. Oricari din parti ar fi
castigat, el era multamit i singura sa pa-

rere de ru era ca emotiunea tinuse atat

de putin timp. De multi ani de zile visa sa
aiba 0 el odata un proces, un proces frumos
unde sa vorbeasca advocatii oare intregi,
apoi procuroru s ceara pa, se arnane pe a
doua zi pronuntarea conclusiunilor sale, dupa
aceea judecatorii s hotarasca et procesul

fiind greu, vor da sententa peste opt zile

pi insfirsit sa castige, condemnand tribunalul pe adversarul seri la cheltueli de judecata si plata de advocat i apoi sa vada.
di se vorbeste de judecata lui chiar in gazeta.

Lucrul la care visase atata, se intimpla

intr'o zi : un ver al lui pe care nu-1 vCzuse
din copilarie, murl fara copii i Para testament. Alte rude insa ziceau Ca mostenirea
li se cuvine lor. Acum era sa vie treaba la
38,975.Scrieri complecte.

14

- 2 10 judecata. Realitatea insa era cu totul altfel

decat si-o inchipuise el ; in locul multdmirii
ce asteptase, grijele incepur6 a se gramadi
in mintea lui si el se simtea omul cel mai
nen crock. Numai ideea c acum el singur
are sa fie impricinat ; cd el va fi acel pe
care publicul ii va privi ; c despre dreptdtile lui va vorbi procurorul si se va pronunta tribunalul, ii umplea de fiori. In toate
noptile visa cd se trateazd procesul lui pi
se scula cu capul greu i ametit ear peste
zi, cand asista la alte procesuri la tribunal,
i se prea ca. se vede cu documentele in mand

Si cu advocatul langd dinsul, judecandu-se.

Cand se chema vre un impricinat, Cocovei
credea cd tot aude numele su Si tresdrea.
A casa cotea i ecetea necontenit paragra-

fele ce se rapoarta la mostenire si acum,

cand le stia pe toate pe din afard, drepturile sale i se pareau mult mai incloelnice de-

cat la inceput. Insfirsit se duse la un advocat din cei mai cunoscuti ca

tocmeasca,

apardtor in procesul s6u. Abia incepuse a

espune advocatului causa sa, intrerup6ndu-se prin suspinuri, advocatul ii respunse
ca nu se poate insarcina cu aceasta apdrare, fiinded se alcatuise mai inainte cu adversarii si.
Auzind aceasta Cocovei se creza perdut.

-21177

N'am dreptate ?" sopt el inspaimantat.

Nu spun aceasta si nu stiu, pan ce

n'orn vedea dovezile amnduror partilor, ii
respunse advocatul. Judecata va alege.
Cocovei esl desperat. Termenul judecatii
insa se apropia si el nu a vea aparator. Dupa
multa chibzuire ce advocat sa iee, el tocml
doi din cei ce auzea mai mult vorbind. Ace-

stia il incredintar a nu se poate perde

procesul s6u, fiindca dupa dovezile sale avea

toata dreptatea. Bucuria ce simtl auzind aceasta nu tinir mult si-i veni ideea ca advocatii umblau numai sa-1 mangaie.

Cu cat zioa fatala se apropia, cu atat

Cocovei se simtea mai nenorocit. In noaptea
ce preceda infatosarea, ideea sinuciderii ii

trecii mai de multe ori prin gand si dimineata se scula cu friguri. Ajuns la tribunal,
cele inthi persoane ce intilni erau adversarii
cu avocatul lor ; un fior rece ii treca prin

vine si fugl in alt unghiu al salei. Sosind

si advocatii si, el ii conjura s faca toate
chipurile ca sa amane pe alt data cercetarea.

In acel moment insa

se striga tocrnai

lumina i se stinse dinain tea ochilor si sovaind se duse la locul su unde

cazt pe scaun in cea mai mare desperare,
lasand sa-i spanzure buza inferioara adanc
in jos. Grefierul cetea, dar el nu mai auzea
numele

- 2 12 nimic. Dupa aceasta vorbire advocatii, dar

toate se 'nvirteau imprejurul su i el nu

intelegea nimic. In fine se fact tacere pi
presidentul rosti cateva cuvinte, dupa care
advocatii se dusere. Adunandu-si toate puterile, el se scula i intreba pe cineva cum
s'a hotarit? I se respunse ca procesul s'a
amanat pe alta data. Cocovei merse acasa
cazt bolnav. Dupa ce se indrepta nu mai
vol sa, stie nimic despre proces ; cu orice
pret vol sa se impace i desi II asigurar6
advocatii lui ca are toata dreptatea, el impair-0 mostenirea in jumetate cu adversarii
sei, plan advocatilor onorariul si nu se liDish Ora ce nu se efectua impgrtirea pi
se intari invoiala de tribunal. Cateva septemani de zile el nu rnai visita curtile Si tribu nalele.

In vrernea aceea, se trezl intr'o dimineata

cu un copil frumusel la dinsul a casa care-i
aduse o scrisoare de la o vara a lui ce traia
intr'un oras departat. In scrisoare verisoara
ii spunea ca, fiind veduva i sermana, nu
are nici un mijloc sa-si creasca copilul il
ruga sa, se ingrijasca el de cresterea lui.

Ionita privi copilul ca pe un dusman, dar

bun la suflet cum era, nu putt sa refuse.
Copilul insa invatand bine la scoalg, lui Cocovei ii veni intr'o zi ideea c nepotul seu

- 213 Iorgu ar putep, sa invete legile i din momentul ce acel gand ii trect prin minte, el
indrgl pe baiat si sfirql prin a-1 iubi mai
mult decat pe un copil al set' propriu. Sara ii
punea sa-i ceteasca din condica civila si penala i zioa, cand era de la coala, ii lua

cu dinsul la curtea cu jurati.

Vezi, Iorgule, colo sus qede presidentul si cu judecatorii ; dincolo pe scaunele
cele s.;ed juratii i pe banca cea de lemn ede

acusatul. Vezi langa dinsul pe domnii cei

cu legatoare alba.? Aceia sunt advocatii care
vorbesc aceia's buni!

Dar ce treaba fac juratii, mosuie ?

Ei judeca, Iorgule, pe acusat.
Dapoi judecatorii ce treaba fac ?
i ei judeca pe acusat
Dapoi daca judeca juratii, pentru ce jtrdeca i judecatorii ?

Vezi tu... considerand

ca justitia...

judecatorii mai pe urma... 'apoi avnd in ye.dere legea... Asta n'o poti pricepe, Iorgule, dar

cand vei fi i tu avocat, atunci vei intelege.

Judecatile ii placeau mai mult lui Iorgu
decat sa ceteasca sara paragrafele din condica civila i penala i toate zilele ruga pe
mosul seu sa-1 iee la curtea cu jurati.

Inteo zi se trezi Ionita cu o adresa .

a cazut la sorti sa fie i el jurat. Einotiunea

- 214

sa era mare. Imbracandu-se cu hainele de

Duminica, el se duse la curte mai dimineata decat toti pe and usele nu erau inca
deschise. Cand afla Cocovei ca era sa se judece un proces de omor, ii apuca frica. Ar
fi dorit sa fie jurat i ar fi dorit sa.1 recuse
procurorul sau aparatorul. Inima lui se des-

pica in dou6 si nu stia singur ce ar fi voit

mai mult sa judece sau sa, fie recusat. Numele lui insa esi din urna ; se fact un moment de tacere II vor recusa nu-1 vor
recusa ?... Acum procurorul i aparatorul
examinar am'endoi cu ochii... inima lui Io-

toti insa thcur6 i presidentul ii invita sa i ocupe scaunita se strinse ca un ghem

ceilalti jurati. Cand depuse juramntul, Cocovei pronunta cuvOntul Jur !"
cu asa solemnitate c acusatul tresArl.
Procesul incept. Procurorul invinovati pe
acusat i convinse pe Cocovei ; dup6, aceasta
advocatul ii apr i convinse si el pe Cocovei ;
la replica impartasi parerea procurorului, si
la cuvntul din urma se hoOrl. pentru adnul 1i1ng

vocat care sfirsind spusese ca juratii, in

indoiala, trebue sa desvinovateasca, fiindca
se zice chiar in evanghelie ea e mai bine

sa scape o mie de vinovati, decat sa se osindeasca un singur nevinovat. Presidentul

resuma argumentele procurorului si ale ad-

- 215 vocatului asa incat bietul Cocovei isi perdu

capul cu desavirsire si nu mai stia ce sa
creada si cum s hoatrascg. Retrgendu-se

juratii, toti incepure a se pronunta pentru

invinovatirea acusatului. Intrebat hind care-i

parerea sa, Cocovei nu stia ce sa zica.

Insfirsit luandu-si o inimg, zise ca el e pen-

tru achitare. Dar pentru ce ? il intrebare

ceilalti, Considerend a in evanghelie se
zice ca e mai bine sa scape o mie de vinovati, cleat sg, se osindeasca un singur nevinovat ;

Mai considerand ceea ce a spus aparatorul

--e'acela-i bun... apoi pentru aceste considerante...
Aceasta e bine cand se indoeste cineva,
dar cand nu incape indoialg, ii observa un

jurat.
Eu me indoesc, respunse Cocovei.
Dar n'ai auzit ce-au spus martorii si
n'ai vezut toate dovezile care vorbeau con-

tra lui?
Apoi dna me indoesc !
Afiand procurorul despre votul lui Cocovei,

il recusa deatunci totcleauna.

Iorgu care acum crescuse mare si cu vremea invatase o sum g. de paragrafe pe din

afara, zise intr'o zi mosului seu, cum esea

de la curtea cu jurati :

- 2 16 Mosule, fiindca sunt nepotul dumitale si

alti copii nu ai, apoi am crezut c ar fi bine
sa me adoptezi.
Dar pentru ce, Iorgule?
Considerand ca esti cu optsprezece ani
mai mare cleat mine ;
Considerand ca maica-mea a murit ;
Considerand ca intrunesti toate calitatile
cerute de paragrafele 309 si urmatoarele
din Codicele .Civil ;

Apoi deaceea am crezut ca ar fi bine sa

devin fiul durnitale ca se, te iubesc mai mult.
Dar de unde stii toate aceste, Iorgule?

Apoi le-am cetit in lege si mi-au remas

in minte. Stiu mai tot Codicele civil pe din
afara.

Are sd fie bun! opti Cocovei printre

dinti. Dapoi, Iorgule, sunt o multime de

forme de implinit, pe care eu nu le stiu.
bine...

Le stiu eu, mosule, respunse Iorgu.

Are sd fie tare bun! gandi Cocovei.
Iorgu se grabi sa face, toate hartiile spre
marea multamire a lui Cocovei care vedea
cu bucurie cum Iorgu stia trebile tribunalelor de pe acum. Insfirsit toate formalitatile se indeplinire si Iorgu deveni fiul adoptiv al lui Cocovei. Din acel moment insa

el incepu a lipsl noptile de a casa, a nu se

- 217 -mai ingriji nici de cum de mosul s6u j cu

at imbaranea acesta mai mult, cu atat

Iorgu se arata mai nepasator cu dinsul,
Daa Ionita. ii mustra, el respundea a se
duce sa lucreze pe la advocati ca s, invete
legile mai bine. Caznd Cocovei greu bolnav,

Iorgu ii paras1 cu desavirsire si nu venea

decat din and in and ca s yada daa

mosul s6u mai traeste i dna nu cumva
are de gand s faca, un testament.
Prea tarziu se convinse Cocovei c Iorgu
se Meuse un berbant, ca era pfin de datorii,
ca creditorii asteptau cu nerabdare moartea
parintelui sau adoptiv i c Iorgu staruise
a fi adoptat numai in vederea mostenirii.
Aceasta inmuIlI suferintgle batranului si in
curnd se afla in cele de pe urma momente.
Iorgu era atunci la patul lui.
Ai esit un reu i un netrebnic, ii zise
Cocovei cu glas stins.
Am sa fiu bun, rOspunse Iorgu.
Bilistamatule, am sa, te dismostenesc !

Iorgu insa facndu-se a nu

aude, Cocovei ii aduna toate puterile si
Scrie acolo !

luand un condeiu incepa a scrie pe o coala

de hartie :
Anul una mie opt sute... luna Septemvrie in una zi. Subscrisul Ionita Cocovei,
Considerand c. Iorgu a esit un r6u ;
71

11

- 218 Considerand toate paragrafele din condica

civith,

i toate paragrafele din condica pe-

nalh...

Aici insh puterile ii 16,sar i capul su

cazii indttrt pe perinh.
Considerand... Considerand, mai gangavl

Ionith, a Iorgu... e un nemultumitor..."

Lash, mople, a am sh, fiu bun, zise
Iorgu. Nu degeaba m'ai luat cu d-ta la curti.
i tribunate i m'ai facut a invAt pe din
afar tot Codicele civil. Lash c'am sh fiu bun!
Zicnd aceste, Iorgu se pleca spre trupul
betranului i-i inchise ochii.

ARTISTUL DRAMATIC
Nu sunt crentor4 ci crollori qi
croitori ra
Const. Negruzzi.

In dou categorii foarte deosebite una de

alta se impart artistii dramatici Romani.

Intaia se compune din acei ee se cred oameni superiori, cu talente artistice extraordinare, a doua din oameni simpli care nu
se cred nimica, ci joaca pe teatru fiindca

sunt pthtiti pentru aceasth treaba. Acesti

din urma stint in deobste functionarasi subalterni in vre-o cantelerie oarecare, prin urmare asa, de ru si de. neregulat platiO, incat se vkl silii sa mai cante i alte ci
prin care sa castige rnijloacele trebuincioase
pentru existenth. Peste vara, viata fiind mai
putin costisitoare, lefusoara lor -tot le cam
ajunge, dar iarna, cand nevoile cresc si se

- 220 inmultesc, atunci in lipsa de alte chipuri de

castig, ei se urea pe scen6, devin artisti
dramatici i se infatoseaza publicului celui
mare cu aceasta nobila profesiune care, pe
cat se stie, contribue atat de rnult la in0.1tarea simtirii i cugetrii unui popor. Cu
toate aceste ei sunt modesti i nici exteriorul, nici vorba lor nu sunt pretentioase :
ei sunt supusi i ascultatori catra directorul
pi regisorul trupei i chiar catra artistii din
categoria intaia. Invtatura i cresterea lor
nu sunt tocmai bogate. Ei stiu ceti : ori ce
manuscript, cat de ru ar fi scris i cu ortograrla cea mai fantastica, ei ii desleaga
cu usurinta ; ei stiu scrie in mod caligrafic
pi rapede i cunosc destul de binisor cele
patiu regule ale aritrneticei ; pe langa aceste
au mai invatat i catechismul, desi l'au
uitat acuma, decand au parasit scoala primalt, i insfirsit au mai citit in momente
neocupate novele, anecdote si poesioare prin
cArticele ratacite, cAlindare i foiletoane de
jurnaluri. Aceste invtturi_ le sunt indestulatoare pen tru cariera nobila ce si-au ales,
ear cunostintele ce poate le mai lipsesc, ei
le culeg din sfaturile ce le dau directorul i regisorul si din observarea jocului

minunat al artistilor nationali celor mari.

Pe directorul trupei ii venereaza cu deose-

- 221 bire, caci el le plateste leafa si din aceasta

caus, drept recunostinta, ei mai fac adese
ori trebi cari nu sunt ale lor, de exemplu
cand in cantelerie superiorul lor nu-i observeaza, ei pun condicele i hartiile la o parte
i copiaz4 roluri pentru teatru ; apoi in cas
de lipsa, fac pe suflor, sau pe masinist,
miscand caruta ce insemneaza tunetul, ori
aprinznd fitilul, ce representa fulgerul

c. I.

La nevoe mare, ei ajuta chiar pe artistii

cei insemnati sa se imbrace in pompoasele
lor costumuri de eroi. Orice rol cu care
i-ar insarcina directorul ei ii invata destul
de binisor pe dinafara. Fie acel rol de amorez fericit, de stpan ori servitor, de baran
ori tnr, de om crud op bland, ei ii reelteaza constiincios cu acelas glas si ton, cu
aceeasi ridicare de mana, cu aceeasi imobi-

litate a fetei. In deobste acest artist nici

nu cunoaste piesa in care joaca, nici se intereseaza de intregul ei, el ii tie rolul i

aceasta ii e de ajuns. Ce are el sa se incurce in lungi cetiri i meditari? nici timpul

nici plecarea nu-I iarta. Abia scapat din cantelerie, el se pune a casa pe un scaun pi-pi
invata rolul pan ce 'crede a-I cunoaste apoi

ii reciteaza sara pe scena s'apoi se culca,

Para a mai gandi sau visa despre teatru.

- 222 Adoua zi el reincepe aceeasi activitate i o

indeplineste cu aceeasi constiinta.

Cu totul altfel e artistul dramatic cel

mare. Acesta poarta plete lungi, e ras la
fata i umbla in deobste cu haine negre pi
legatoare alba ; pe umere el arunca in mod
pitoresc o manta larga, ear capul pi-I aco-

pere cu o Wane de pisla cu margini late.

Mersul seu e leganat i privirea i se perde
in nouri. Rare ori el coboara ochii si asupra muritorilor ce intilneste pe strada. Pen-

tru ce ar face aceasta ? Ce are el comun

? Nu-i el (de cateva ori pe s6pt6mana, timp de cateva oare) erou, capitan
en

de bancliti, ori in casul cel mai nefavorabil,

duce si marchiz ? In rolurile ce joaca el e
totdeauna viteaz, marinimos, totdeauna gata
de a se jertfl pentru idei mar* i pentru
persoane scumpe lui, prin urmare cat este

el (de cateva ori pe sept6mana, timp de

cateva oare) mai presus de ceilalti oarneni,
in care domneste mai mult egoismul si interesul !

El se crede nscut artist dramatic stiind

et toate geniile cele maH au primit talentul

lor ca dar de la natura. Deaceea el nici nu
ii invata rolul, ci se increde in geniul s6u
care il va inspira in sara representatiei.
La repetitii

el

vine neregulat

cand se

-- 223 duce, 0 cetegte numai rolul su, cAci are

convingerea ca e o perdere zadarnica de a
juca in toate formele, fait, sa fie public fata
care sa-1 admire i sal aplaudeze. Cunostin-

tele sale nu sunt mult mai intinse decat

cele ce are actorul-functionara, numai ca
el a fost odatA in viata lui timp de cateva
s6ptemani la Paris i atunci s'a deteptat,
atunci a vzut ca i el are merite artistice
inalte. Mergnd acolo la un teatru insemnat, asistand la representarea unei frumoase
drame ori comedii i vznd cat e de bun
jocul actorilor i. cu cat interes asculta pu-

blicul, el i-a zis in sine ca nu e mai r6u

actor decat cei vestiti din Paris i ca, daca
publicul roman nu are io luare aminte atat
de religioasa, e vina publicului, nu e vina sa.

Astfel, decand a fost in strinatate, artistul

nostru e inca mult mai mulOmit de sine

decat inainte, d* tocmai aceasta caltorie
i-a inadqit poate putina plecare pentru arta
dramatica ce avea, caci deatunci el nu mai
are nici o micare naturala pe scena. Deatunci, inchipuindu-i ca a atins cea mai innalta culme a artei dramatice, _el nu mai
poate vorbi cu glasul ce i-a dat firea, ci,
sau qoptete printre dinti, incat nimeni nu-1
aude, sau striga i tipa de tiue urechile ascultatorior, mai virtos in momente in care ar

224 -

trebue sa, fie pasionat, pentru a face efect

mai adanc.
Miscarile sale corespund vorbirii ; el tine

in deobste mana pe spada, si figura sa e

amnintatoare, caci asa crede el a trebue
sa fie figura unui erou. Deaceea adese ori
in scene de amor cand rosteste cuvintele :

Te iubesc Doamnd, el are aerul de a vol

sa ucida pe femeea ce iubeste : mana sting
se razima pe spada, mana dreapta, e intinsa

ca si cum ar vol sa zica : Ei afard !

sprincenele sale sunt incretite. Alta, data
cand ameninta pe cineva cu moarte, el ridice, arnendou manele i ochii in sus, incat
pare ca vrea sa, se inchine catra cer. Se va
intimpla s rosteasca cuvintele : sunt obosit,
ddrni un pahar de yin ori sd-mi tragd trdsura, racnind asa de tare, incat resun tea-

trul. Cand nu stie rolul su, lucru ce i se

intimpla mai totdeauna, in timpul ce-i trebue pentru a asculta pe suflor, el bojbaeste
tonuri neintelese, inchipuindu-si Ca cu aceasta

manopera va amagi publicul.

Numai tragediile ii plac, cornedia ii pare
un lucru prea neinsemnat pentru a lua vre

un rol in ea. Chiar in trAgedii, el dispretueste pe cele clasice, daca se intimpla ca

vre una s fie tradusa in limba noastra,
lui ii convin numai acele unde sunt lupte,

225 ucideri, dueluri, pesteri, cociri i pustiiuri,

fiindc6, in aceste are roluri de efect. Aci el

poate rcnI, gesticula, scoate sabia san pi-

stolul, poate umbla cu manele prin

pfir,

poate resturna mese i scaune, poate lesina,

muri si ucide pe timp de tunet i trsnet.
Chiar limba in care acest soiu de tragedii
sunt traduse ii place. Atunci cand nici publicul, nici el, nici chiar cel ce a tradus piesa
nu intelege nimic, atunci el e mare, atunci
e imposant. Cu ce putere si energie declam6,

el frase cum e urmatoarea :

0 Dumnezeul meu, dumnezeul meu putinte ! Pentru ce nu strafigi cu fulgerul tu
atotputinte, anima de coruptiune a acestei fii
a perditiunii care imortald ca 0 tine perpetueazd crimele fdrd pielate divind 0 le acumuleazd in sinul seu umplut cu abisuri in1)

ternale !

La aceste frase care-i plac ma de mult,

el mai adaug0,, and nu-i par destul de puternice, i alte calificative tari, avnd o deosebita predilectie pentru adiectivele teribil

grozav. Duptt dinsul frasa de mai sus ar

suna mai bine astfel :
0 ! Dumnezeul meu, duninezeul meu putinte i grozav, pent ru ce nu strafigi cu fulgerul au teribil i atotputinte, anima de grozavd coruniune a acestei fii a teribilei per38,975. Scrieri complecte.

15

- 226 dipuni, care imortald ca 0 tine perpetueazd

grozav crinzele fdrd pietate divind, teribild,
fl le acunzuleazd in sinut sgu umplut grozav
cu abisuri teribile, internale !
La frasele cele simple, el mai adauga cate

un pentru" spre a le face mai dramatice

si a le da mai mult efect. El zice totdeauna
cu ton cleclamator : Trebue pentru ca sa
mergem!" .A.p vol pentru ca sa, m 'ntelegif`
Voiu pentru ca sa-1 omor !" toate aceste
cu gesticulari furioase. Baidem pentru ca th
plecdm I" striga el si, necunosc6ndu-si esirea,

de vreme ce n'a facut repetAii, trece cu

pasi gigantici prin mijlocul unui parete.
Raportul intre acest mare artist. cu directorul i regisorul nu este asa de armonios

ca acel al actorilor celor mid. Pe regisor

nu-1 ascult niciodata, nici vrea sa i se esplice cum va fi scena intocmith, nici pe
unde va trebul sa intre ori sa, eas, caci
toate aceste el isi inchipueste a le sti de
la sine. 0 privire de dispret e singurul s6u
respuns catra, nenorocitul director de scena
care ar cuteza st-i dea vie o esplicare sau

povatiiire. Pe urma insa, cand cauta in

stinga fereastra pe care o sa se arunce pi'
aceasta e in dreapta, sau voind a fugl de
cineva, ese tocmai prin ua prin care persoana evitata intra si el se loveste cu aceasta

- 227 piept in piept, sau ia zidul drept us6, si de

aceste incurcaturi publicul ride, atunci vina
e a regisorului care nu si-a ncut datoria pi
artistul umple culisele cu mustrarile si tanguirile sale. Directorul ear4 nu e pentru

dinsul decat o persoan'a de care e in drept

a se plange totdeauna. Odata nu-i convine
rolul :

Cum, domnule director, un asemenea rol

voiti a mi-1 incredinta mie ? Dar drept cine
me luati? Sa-mi compromit eu talentul ? Ce
va zice publicul care me adoreazA, cand va
vede ct eu care am jucat pe regele sau contele... cutare, me voiu injosi pAna, a representa pe nfl simplu capitan, sau pe un om
din popor ? NiciodatA nu voiu prirnI acest rol !

Alta datA nu-i place cos tumul :

Cum, domnule director, aemenea manta
cliscusuta i recusuta de trei
mie i credeti ca voiu juca?

ori imi dati

Ori dati-mi

costumuri noue potrivite cu rolul i jocul

meu, ofi nu me ure pe scena !
Cum, domnule, va zice in alt cas, dvoastre nu voiti mi da salariul meu pe doue
luni inainte ? Ce ? Ganditi ci voiu fugi ? dar

caracterele eroice ce am representat nu ve

sunt o destulA garantie a sunt om onest

pi demn de incredere?

Alta data arata pe la ameazi crt s'a im-

- 2 28 -

bolndvit si cd nu va juca in acea zifaca

directorul ce-i va plcea I Acest din urmli
umbla, desperat ca sd-1 poatd, indupleca sd
se insAndtoseze, cel putin pentru cateva
oare, ori ceara sd inlocuiascd piesa cu alta
si se chinueste astfel Para sfirsit.

Interesant este si epoca in care directorul ii tocmeste actorii ; atunci pretentiunile marelui nostru artist sunt minunate .
ilCat imi propuneti pe lund, domnule director, patruzeci de galbeni ? Ha 1 .ha! ha 1
Mie care am infiintat rolurile cele mai insemnate, mie care am strlucit in marchiza
de Seneterre, care am creat pe Don Cesar
de Basan, care...
Rolurile aceste sunt franceze, nu le-ati
creat d-voastre !
Prea bine, dar cercetati dacd vre-un actor
francez a inteles vreodata, aceste caractereprecum le-am inteles eu! Eu i-am vzut jur

and la Paris, si cu toatd modestia, pot zice

a mi-ar fi rusine dacd, vreodata, eu...
Poate, dar nu-mi d. mana a ye plAti
mai mult.
Prea bine, voiu scrie prin jurnale, voiu
face apel la public, la acest public ce am
incantat asa de des si vom vedea de nu va
protesta unanim contra acestor patruzei de
77

galbeni...

- 2 29 Bietul director nu stie cum sa,-1 mai impace.

Momentele cele mai grele ale directorului

sunt insa cand mai multi din artistii dramatici cei mari s'au incaerat la gMceavA.
Se vede a natura nu iarta, ca oamenii geniali sti poata, tral in armonie ; individuali-

tati asa de puternice si de extraordinare

sunt totdeauna exclusive si prin urmare
despotice. Deaceea nicalri nu se v6d atate
certe si intrigi ca intre actori singur directorul stie cat e de greu de a-i impAca
toti. Cand doi artist mari se iau la hartti,
tabloul e frumos : Am6ndoi iau pose eroice
sprijinindu-si trupul pe piciorul sting si intinznd pe celalalt inainte ; capul, in jurul
ca,ruia flutura, undoasele plete, il tin in sus,
bratele lor gesticuleaza si din gur amndoi
las a. a curge tut de injurii mandru declamate. Directorul st a. in mijloc vrnd a-i im-

paca, ear la o distan ta. potrivita, ii inconjoara artistii dramatici de categoria a doua
drepti si nemiscati cu bratele sau incruci-

gate sau spanzurate in jos si nit, alta expresiune in fisionomie decat o zimbire ironica, care sboara, tainic peste buzele lor.
Care este insa, viata privata, a artistului
dramatic ? Cand se insoara, el ia intotdeauna
o artisti insemnata. ca si dinsul si amndoi

-- 230 au piesele si rolurile lor din care nu es cu

nici un pret. Cand remane liber, artistul
traeste in locande publice cu paharul de yin
dinainte. Aceasta butura are, dupa aplausele publicului , cea mai mare atragere pentru dinsul, caci ea il mantine in naltele regiuni nalucitoare la care il ridicase i triumfurile scenei. Deaceea el impreuneaza ambele
placeri : cu lumea inchipuita din cap, el se
urca in lumea inchipuita a scandurilor teatrale i indrepteaza astfel prosaica- noastra.

viata. Daca i se observa a ars trebul

s.

parseasca acest obiceiu care nu ar fi nobil,

el sustine cu puternice argumente c atunci
joaca mai bine cand mintea ii e cam neguroasa, fiindca atunci afectele pasionale se
desvlesc in toata puterea bor. Atunci glasul
zice el e mai barbatesc, ochii mai cu
foc, trupul mai mldios, figura mai mobila.
Adese old publicul ii d dreptate, intarindu-1
in aceasta convingere prin aprobarile sale
deaceea marele artist nu se misca decat
de la locul veseliei la acel al gloriei si de
la acest din urma la cel dintai, fecend astfel
viata umana mai poetica.
In ideile sale politice i sociale, artistul
e democrat inverunat. Meritul singur trebue
apretuit, reconoscut i resplatit zice el

acele calitati superioare ce da natura, nu

- 231 acele ce au infiintat oamenii. Clasele sociale

care sunt considerate ca superioare sunt

obiectul dispretului sea, caci aceste nu frequenteaza decat putin teatrul national si se
rOstese in mod discuviintator asupra lui.
Aceasta societate, dupa artistul nostru, nu
are gust, ea dispretueste tot ce este national pentru a lauda tot ce este strain si prin

urmare nu se poate asemena in merit si

simtire cu acea nobila si generoas A. parte
a publicului care umple galeria si parterul,
public care nu-si permite niciodata a critica
si stie a-si manifesta entusiasmul sCu.
Ca tot pam6nteanu1 din zilele noastre si
artistul dramatic are dorinta si ambitiunea

de a figura cu o cifra oarecare in bugetul

statului. Dar cum ? Sfatuindu-se cu mai
multi representanti insemnati ai politicei
celei inalte democratico-nationale care a facut

gloria poporului Roman in timpurile mai

noue, s'a gasit chipul cu usurinta : Tineritul
trebue sa invete a declama si a ave gesturi

pentru acest scop trebue sa se

creeze pe langa cutare scoala catedre de
frumoase ;

mimica si declamatiune, care apoi sa se incredinteze marelui artist ce va deveni acum si

profesor. Acolo domnul profesor actor va

espune teoria mimicei ilustrand-o cu exemple

practice si va declama si invata sa declame

- 232 pe scolari. In acest chip copiii invata arta

cea mare si si-o aproprieaza. Desi baetii nu
se fac toti actori , totus declamarea cea
mandra si produatoare de efect o pastreaza.
Ea este buna pentru orice profesiune, pentru
advocati la barou, pentru oratori politici la
tribuna, pentru invatatori pe catedra, chiar
pentru jurnalisti care, daca rm vorbesc, cel

putin scriu in tonul cel declamator si

in

acest chip limba romana devine mai plina,

mai rtunda, mai sonora, mai mandra. Aceia
din tineri insa care se dedeau artei dramatice urmeaza exemplul invatatorului lor si
astfel viitorul teatrului national nu are teama
de a cadea din inaltimea in care se gaseste.
Fericita tara ! ca prin minune ai ajuns cu
mijlocul budgetului a avea oamenii cei mai
insemnati in toate stiintele si in Loate artele, dar culmea cea mai Malta ai atins-o
in arta dramatica!

G RAMA TICALE
Limbi nova' in tari vechie.
Vorba bitnintascd.

A tI, sau a nu stl gram atica, aceasta-i

intrebarea ; dacA, e mai bine a consacra un

timp indelungat pentru a invta cum trebue

scris, cetit i vorbit in limba nasterii, sau
a nu-si perde timpul cu asemenea nimicuri,
ci a-I intrebuinta la inltarea gloriei natiunii
prin celelalte chipuri cunoscute, d. e. tiind
discursuri patriotice, sau scriind in jurnale
politice spre luminarea poporului. Cu alte
cuvinte, pentru a fi om de stat, magistrat,
artist, profesor, om de litere, advocat, jurnalist, e necesar sa stii mai intAi gramatica,
sau nu e necesar ?
La noi p6,rerea din urm e admisa : Se
crede ca studiul gramaticei si al limbei este

- 234 de prisos. In adevr ! Pentru ce ti-ai bate

capul cu declinri si conjugari, cu nomina-

tive si dative, cu deosebiri de genuri, timpuri si casuri, cu sintaxa, ortografie, punctuatie si alte asemenea cuvinte iscodite de
cei vechi, cuvinte care s'au strecurat in sirul
seculelor, impreuna cu alte rele de care inca
n'au isbutit a se disbara timpurile moderne?
Tineritul nostru rnai cu searna a inteles innalta sa chemare. El nu perde pretiosii si
ani, virindu-si capul in carte si ucigndu-si
spiritul cu studiul sterp al gramaticei Eji.
limbei. El frequenteaza adunari populare
ca s invete relele ce bantue poporul si mijloacele de a le indrepta ; el scrie in jurnale
politice ca sa lumineze pe s6rmanul popor
asupra drepturilor si trebuintelor sale si sa-i
denunte abusurile ce se comit zilnic de catra
cei de la putere ; el vorbeste de suveranitatea poporului, de libertate, de constitutionalismu, de drepturi eterne, neprescriptibie

si inherente naturei omenesti, de fraternitate, de mandate imperative si conditionale

dar cum se declina aceste cuvinte lungi
si cum se scriu, ce este un subiect si un

predicat, cAnd trebue pus un punct si o

virgulaaceste nu le stie si nid nu e nevoe
sa le invete, caci din suveranitatea poporului si din constitutionalismu se foloseste,

- 235 de nu un popor intreg, cel putin o buna

particica de patriot!, pe cand din acusative
si imperative nu ai nici un profit.

pentru ce ar face ei altfel decat cei

betrani? Ei vd cum vorbesc si scriu capii
natiunii, oamenii politici si de litere cei mai
insemnati, femeile, advocatii , \Ted ca nici
acestia nu au gasit de cuviinta a sti scrie
si vorbi, pentru ce ar invata ei? Mai mult,
chiar invatatorii lor nu si-au prea pierdut
timpul cu aceste am6nuntimi, pentru ce l'ar
pierde ei ?
Sunt, in adevr, cativa oameni obscuri

care cuteaza sa sustie a pentru a pute pretinde ca ai ceva invatatura, ar fi neaparat

sa stii mai inthi scrie si vorbi, caci altfel
ai pute usor fi taxat de ignorant dar aceste idei sunt gresite : Catt invatati sunt
la noi care vorbesc si scriu intr'un chip...
si cati pa tri oti... cav !

Oamenii obscuri care invata limba lor si

pretind ca si aceasta are regulele sale, sunt
strainofili, AustroMaghiari: ei voesc sa aplice si la noi regulele gramaticelor straine,
poate chiar unele ce au asem6nare cu limba
nemteasca (horribile dictu!), dar invatatii si
patriotii nostri nu voesc aceasta. Ei voese
constitutionalismu si libertate precum in

toate, asa i in limba, si ortografie :

Omul

- 236 este liber, prin urmare poate scrie i vorbi

cum ii place. Ca aceasta este convingerea
lor, dovedesc discursurile, circularile, notele,
legile, pledoriile

orice scrieri. Pentru a

compune o opera, fie literara, fie stiintifica,

metoda adoptata e foarte simpla i recomendabila. Mai intai autorul trebue sa nu gandeasca nimic. Resultatul acestui repaos inte-

ritual il inv61este in multe vorbe sil a-terne pe hartie cum da Dumnezeu. Daca nu
ai cuvinte la indemana, iei altele Potrivite
sau nepotrivite din limbi straine, numai porn-

poase sa fie. In aceste scrieri adaugi ceva

la inceput, la mijloc 0 la sfirit despre
gloria trecuta a patriei i despre viitorul
frumos ce dumnialor pregatesc, impreuna
cu cateva alusiuni la nenorocituI present
cand altii dispun de puterea statului i opul
genial e gata. Dar daca in toata scrierea
nu e nici o singura idee, daca limba nu e
romaneasca, daca s'a confundat singularul
cu pluralul, femeninul cu masculinul, s'au
pus cuvinte Para inteles ori cu inteles con-

trar aceste sunt indiferente, tot cti un

om insemnat !

Dar acest6 care sa nu fie calomnii, insinuatii perfide ? SA vedem. 0 privire scurta
asupra modului actual de a vorbi i scrie
ne va convinge despre starea lucrurilor. De

- 237 i nu vom intra in anAnuntimi, totu trebue sa procedem in mod sistematic ea sa

avem cel putin un tablou despre intreg :
I. MiniVrii. Acetia fac politica, ear nu
gramatica, prin urmare regulele acesteia le
sunt indiferente easel tinta lor e fericirea poporului. Cateva exemple :
Intr'o circulara catra toti prefectii un ministru scrie aa : (Monit. 30 Iul. 67). Cat
despre patroane i capsule am luat intelegere
cu d. ministru de resbel ca s m punci in

positiune de a vi le inainta indata". La ce

gandea ministrul, voind a lua infelegere

pentru a fi pus in posliune de a inainta

capsule ?" De sigur trebile statului ii ocupau
toata inteligenta.
In monitorul din 18 Iunie 1867 incepe o
circulara rninisteriali. cu urmatoarele cuvinte:
Republiceim circulara d-lui..." Se vede ca
ministrul era republican.
In aceasta, circulara interesanta din multe

puncte de vedere, cetim intre altele urmatorul pasaj : Sa cautam dar, domnule prefect, ant eu ca ministru, cat i d-voastra,
sa nu impieteim (?) asupra drepturilor autoritatilor comunale i judetene, ci sa ne marginim actiunea noastrd (de nous limiter notre
action) in a-i initia la viata noua cornunal,

a-i anima si a-i obliga chiar". Unul care ar

- 238 ave, notiuni elementare de gramatica ar fi

zis : a meirgini acsiunea noastrd, sau a ne
mdrgini actiunea, apoi a le initia (autoritatile), a le anima etc. Dar ministrul pentru
a da mai multa putere autoritAilor comunale le-a schimbat sexul i le-a facut barbateti. Apoi in fata cu capsulele, gramatica
era un lucru prea indiferent pentru Romani.
Femeile. Pe aceste Balzac le imparte
in dou clase : femeile propriu zise .1 bima-

nele cu treizeci i dou6 de vertebre. Pastrand clasificarea aceasta, vom constata c

femeile nu vtiu romanete, inst fiindca trebue
sa vorbeasc si chiar le place aceasta foarte

mull, apoi intrebuinteaza de regula in conversari limba ce se vorbete in tara franceza , impestritata cu cuvinte romanesti.
Din contra bimanele feminine intiebuinteaza
limba romana impestritata cu cuvinte luate
de la .poporul francez. .Aa in vorba cu

cele de'nthi se intimpla s auzi frase ca

urmatoarele :
Les doultchezze ne sont pas lie'es (dulcetile

nu sunt legate).
11 fera froid tant que le vent battera d'en
haut (cat va bate vntul din sus).

Je me suis fait mal au pied gauche en

jouant la valse (dansant).

- 239 A-t-il appris a chanter de la bouche? (a

canta din gura).
A la promenade j'allais tomber cat pe ce,
cat pe ce, mai je me suis. tenue (m'am tinut).
Si je serais (sic) plus riche, je voyagerais
necontenit.
tl Est-ce que votre domestique est comme les
hommes (ca oamenii). Non ma chere, il re=

pond (respunde). Dernierement je lui dis sa

grijasca prin cas et lui commence et crier chez

moi (incepe a striga la mine).

Adresandu-se catra copila: Pourquoi tu te
tot fitii de colo in colo? Dur en haut, dur
en bas et ton travail bzzz !...
Ear celelalte rostesc frase ca aceste :
Ai voiajat (caltorit) in vara trecuta ?
Cat ai dat coaferului ca sa-ti peigneze
(peptene) cocul ? Trei galbent masar (drag).
Era supeu (cina) la saran, (adunare)? Nu

era sarat.
Bonjour, Catincuta.

Bonjurica, Vasilas.

Nu vrei o bucatica de branza? Mersi, sunt

rasaziata. (Multamesc, sunt satula).
Unde mergi, madama Ioann ? Ia m6 duo
si eu ca cel care zicea : la primblare cu cofa
la apa. Ear trantesti la bonmouri? (bon
mots).
III. Legislalorii.

Asupra acestora s'ar

put scrie volumuri intregi. Terminologia

- 240 juridica actuala cu drept cuvnt poate inspaimanta pe Rom Ani, caci ei nu o pot si
nici vor putk-o hatelege vre odata. Daca nu
ar fi circonstante atenuanli dirt causa
travaliului (imprejurari usuratoare din
causa grabirii lucrului) legislatorii nostri ar
merita munca silnica pe viata ca pedeapsa
pentru lipsa deplina de munca voluntara in
timpul prea marginit al traducerii legilor
franceze. Dar in afara de terminologie, sa
deschidem oricare codice si sa vedem daca
legislatorii au macar o idee de gramatica.
Din intimplare intalnim art. 614 din Codicele Civil. Acolo se zice : si de va fi balcoane i alte asemenea". In clasele prirnare

se invata ca daca subiectul e in plural si

verbul corespunzaor trebue sa fie tot in
colarul acelor clase ar fi zis prin
urmare: si de vor fi balcoane i alte asemenea. In art. 168 a Codicelui Civil gasim
dispositiuni asupra lapinitor (iepuri de casa
sau mosc).
In art. 309 ibid. se zice ca :
plural.

nu pot adopta clecdt persoane de ambe sexele-

Pe romaneste aceasta insemneaza ca nu pot

adopta cleat persoanele care sunt totodata
si de un se4c si de altul (hermafrodItii). Nu
cred ca acesta sa fi fost scopul legislatorului.
Dar pentru a scrie bine o frasa romaneasca
ar trebul gandit ceva. A. gandl este insa o

24 1

activitate a mintii indreptata spre un tel

hotarit. Ce fel? Activitate, minte, lel, la legislatorii notri ?0!
IV. Baroul. Advocatii Romani au invatat
nurnai legile, caci toate celelalte n'au nici
un interes pentru dreptate. Ei se impart in
dou categorii, in cei mai tineri cu diplome
si in cei mai botrani MI% diplo me. Cei intai
nu cunosc limba romana. Ei pledeaza in limba
francez i traduc cuvintele in romanete

pe cat se pricep. Deaceea in pledoriile lor

gaseti cea mai deplina confusiune nu de
idei, fereasca Dumnezeu !

dar de casuri,

timpuri, genuri i nurnere. Adesea vei auzl

cuvinte ca savant " , incietudine" (inquie-

tude), maloare" (malheur), grandoare de

anima." (grandeur d'ame) etc.

Tot atat de des frase ca urmatoarele :

Onorabilul adversar a forjat un memoriu
(a forge un memoire).
Pursuivap ! (poursuivez).
Tribunalut e sezisat... (est saisi).
Imi anlevap moenurile de defensei, (imi rapiti mijloacele de aparare).

Apiuindu pe aceasta, panez pentru pdrerea (apuyer, pencher).

Adversarul nostru ajuteg (ajoute : rom. adauge) : curusul nostru e just 0 legitim...
(notre courroux etc.)
ss,97,5.

Sc, ieri complecte.

1(5

242 -

Apoi cuvinte formate de dinsii ca punibil", pldtibil", pedepsibil", domajabil" etc.

Publicul ascultA i. nu pricepe.

Advocatii din categoria a doua sunt si

mai interesanti. Ei nu cunoso inca limba
juridia noun, i cu toate aceste ar vol i
ei s o in trebuinteze. Deaceea toarna cuvin-

tele strAine cum apucA, dar au inteles sau

nu, dar se potrivesc sau nu ce face?

4a, auzind ca cuvintele ce se sfiresc in
tie acum se prefac in pune, d. e. in loc de
directie cum se zicea inainte, se zice acum
directiune vei auzi adesea :

Domnilor, garantiunea (garantia) nu e

solvabile sau
Criminalitii (sic) au fost prinEji de poliliune si dati pe manile justitiunei (justitiei)".

Ne s'a intimplat sa auzim frasele urmatoare :

Me rapelezu la chibzuirea domnilor judecdtori (rn raportez).
7?

Avdocatii (advocatii) fac parte din corpul

magistratural.
Preventivul (prevenitul) e culpabil fiindcd
a escamotat pe clientul seu cu 100 galbeni.
7)

)7

Domnilor Jump! Domnul ministru pu-

blic zice...

Partea adversd zice cd otrava... dar eu

243

desi nu am invdpt doftoria la Musu Ortolan

ca dumnealui...
Domnilor! Doinnul rcpresentant al miniBtrului (ministeriului) public acuth pe Vasile
Cofcodar cd a furat cu escaladare. Dar oqi
d-voastrd ce este o escaladare ? Escaladare,
domnilor, este cdnd se asasineazd o cetate
dar nu cdnd se anjamboneazd (enjambe) un
garcl...

Se zice cd Iftime a Paraschivei a fdcut

mai multe mortalitdp...

Domnule preedinte! Rog A se ceteascd

visum perpetuum (visum repertum) midical
(medical).

Adversarul ar voi A amde procesul la

calendarul turcesc (aux callendes grecques)
etc., etc.
V. Magistrapi. In privinta "cunotintelor
gramaticale i limbistice, acestia ar putea
intra in categoria advocatilor. Deaceea vei
citi in sententele lor frase ca aceste :
Considerand c6, btaia causatd pacientului
a provocat varsare de sftnge... sau
Considernd c maltratarea causttd a
devenit din stare de betie etc.
In hothririle Curtii de casatie, locutiunea admisa. loveste cu nulitate" se schimba

de multe ofi in isbute cu nulitate.

Ima-

ginea-i indrAzneatil. I7n articul neindarator

- 244
care isbete... tot cu asa dreptate s'ar fi putut
zice cA impinge, intapd, zugrumd, ciocne0e,
strdpunge, r'epune, sfarmd, sdrobe0e, despica
Cu nulitate. Tabloul ar fi fost mai fantastic.

VI. Artiftii dramatici 0 traducetorii de

drame i comedii franceze.

gogomani

VII. Jurnalistii. Acestia sunt cei mai invAtati din toti Rom Anii. Ei infAtoseazA, indreapt
i formeazA opiniunea publicA si

sunt barbati vrednici din toate punctele de

vedere. SA nu se creadA cumva c jurnalele
representA Ia noi did de cgiva oameni care
ar avea de scop interese personale. Nu
Ele represinta adev6rate partide politice care
au rAdcina lor in opinia publicA, partide
de idei pe care le cred cele mai nimerite
pentru guvernarea Orli i pe care le sustin
cu mice pret. Cea mai bunA probA contra
celor care ar indrAzin sa presupue contrariul
I

- 245

sunt faptele acestor barbati cand vin la putere. Nici una din ideile expuse de dinsii
prin jurnale nu rmane neaplicata cu cea
mai deplina buna credinta. Zadarnic calomnia se va incerca de a gasi la dinii o umbra
Macar de ambitie personala, de interese
sau de pasiune care ar fi vre o data mobilul scrierilor sau faptelor bor. Niciodata !
Patrie, nationalitate, libertate, religiune, umanitate, ordine, legalitate, dreptate sunt

unica lor thin, unica lor aspirare ; spre

aceasta i numai spre aceasta sunt intinse
toate coardele desinteresatului Si nobilului
lor suflet. Cand scriu, ei scriu din convingere ; deaceea articulele lor au un parfum
de bun credinta care te incanta i te face
sa te entusiasmezi pentru acesti barbati
mareti. Doaccea cand apar foite lor, cetatenii si le rup care de care cu aviditate ca
s ceteasc i s invete, i afla o multmire
nedescrisa sorbind din acest isvor pur pi
limpede. Ah de ce tot poporul, pe care jurnalistii ii iubesc atata, nu se compune numai din barbati ca dinsii. Ce spectacul maret
ar fi ! Un popor intreg de Bruti !
i cat de extraordinar ! Nivelul intelectual

e la dinsii tot atat de ridicat ca 1i cel moral.

Fiecare din ei posed, toate cunostintele umane. Nu este stiinta pe care sa nu o cu-

246

noasch pe deplin, fra chiar a o invata. Prin

inspiratie au adunat ei toata suma adevrurilor la care a ajuns omenirea in seculul

nbstru i chipul de a le aplica potrivit !
Mai iti vine srt te revoltezi vznd cu ce
partinire natura i-a deosebit de ceilalti muritori. Altii merg la scoala i invata, es din
scoala si tot invata i invata inca necontenit i neobosit si la urma se conving c
stiu foarte putin ; ei ins n'au fost nici la
scoalA, nici invata, i cu toate aceste le stiu
toate. 0! Eterna nedreptate a lumii !
in ce forma frumoasa Si corect6. isi esprim minunatele lor idei ! Limba lor curge
duios ca murmurul unei cascade, numai nenorocitii cei de lucratori ai tipografiei le fac
o mull:hue de feste. In ignoranta lor, acestia
schimba totdeauna intelesul frasei, asa incat

ideea se sminteste si se perde. Lucratorii

mai fac i altele, pun subiectul in plural si
verbul in singular d. e mai multi oameni

..merge..." Aceste teorii face..."Prin aceste perioade trece popoarele..." ; apoi per-

m ma a treia plur. a presentului conj. a

tr ia ii transpoartl totdeauna la intaia, facand o regula din o rara, licenta ce-si permit cateodata unii din poetii nostri d. e.
;,oamenii mdneinc (mananca)..." ; StateleUnite gu.t (gustrt) pacc,..." Mai scornesc .si

247

timpuri de verburi fuarte desantate ca fustre (fur sau fuseser6 ?) i multe, multe
altele.

Dupa aceasta lucratorii nu iau nicidecum

sama la ortografie. Ne s'a intimplat, cetind

jurnalul nostru politic cel mai vechiu, sa

vedem cuvntul lard scris in aceeasi columna in cinci randuri consecutive in sase
diferite rnoduri : tparcl, terra, tiara, !sierra,

terra, larrd. De sigur ca numai lucratorii

sunt de villa a se intimpla asemenea neorandueli, caci daca singuri autorii-jurnalisti
ar fi scris asa, ce s'ar nresupune de oamenii
care nu au asa de putine cunostinte grarnaticale, limbistice Si ortografice? In entusiasmul

nostru, avem speranta ea toti jurnalistii vor

ajunge a fi ministri odata ; ei bine, un se-

cretar de stat care ar scrk aa, ar fi oare

cu putinta ? Ce s'ar zice in Franta cand un
ministru ar scrie ci,ventul pays filra deosebire

in modul urmittor : pas, payie, pei, paiy,

peit, peiz ?

VIII. F u nctionarii suBlterni. Gateva exemple :

Un grefier de tribunal incheind un procesverbal scrie :.

nAnul una mie opt sute... subscrisul mergend sit contesteze (constatezel chestia, auzl

- 248

deodata, manifestandu-se o pa1m pe obrazul

domnului X.

Un primar aplica, mai multe paragrafe

din legea verbald (rurala,).

Altul intrunindu-se cu ceilalti conloleri

comunali... (consilieri).

Un comisar de politie constan c metreza

pi metrizoiul erau impreuna, (amoreza i amorezul).

Un judecAtor de pace din judetul C... &lid

in judecata, pe un primar, intemeiaza, aceasta

pe mai multe considerante, insa, cunoscnd

boga,tia limbei noastre, el ureF;tte uniformitatea i deaceea scrie :
Considernd
Considerand
Considerdnd
Considerand
Considerdnd
Considerdnd
Considernd
,Considernd

ca primarul comunei...
Ca numitul primar...
c6, mentionatul prirnar...
c6, susvorbitul prirnar...
ca, zisul primar...
c6, suspomenitul pr!mar...
ca relatatul prim ar...
c emisul primar...

Un subprefect cere de la un primar un

raport. Acesta ii rspunde in cateva cuvinte. Subprefectul nemultamit pretinde ca
primarul sa-i trimita toate argumentele sale.
Drept respuns vine un dorobant cu o adresa,
in care sta. scris : N'arn putut s trimet pe

249

ceilalti argumenp (dorobanti) fiind la lucrul

campului, trimit dar pe acesta. numai.

Sfirsind, citam urmatorul proces-verbal,
incheiat de un subcomisar de politie din orasul Iasi :
Noi... subcoinisarul de politie, avnd in
vedere resolutia camirei i femeia Marghioala

lui Vasile Chetraral recornendata nou din

preuna cu o Mang, de hulpe care furand in
calitate de serva, spre a constata modul furarii imisa fimee fiind in calitate de serva
la d. Gheorghiu de profisiune blanar, intrand
in dughian i furand o blanti, in calitate
de hulpe vechie cam roasa fugind, vOnandu-se
de sergentul din pont, prinzndu-se in ograda
bisericei Sf. Neculai insa faril blana, imisa

blana gsindu-se svirlita la cativa pasi des-

pre care apucandu-se a intrebuintat forta

majora, din care se cunoaste c imisa este
fura cu infractiune smulgend-o dintr'un cuiu.
Drept care incheindu-se acest proces verbal

se va supune camirii dimpreuna cu imisa

fimee Si blana sub paza sigura spre a nu
scapa prin forta sau viclenie.
.

Aceste sunt cunostintele limbistice si gramaticale in toate clasele culte ale Romaniei
de la ministru i pan la primarul satesc.
Din aceste cunostinte gramaticale se poate

- 250 judeca ut,or gradul celorlalte cunot3tinte la

care am ajuns. In fatd cu aceste efecte ale
civilisaiei si ale progresului, cale pe care
mergem cu pasi rapezi, sustinuti ined de
cel mai aspru sinitim6nt de moralitate, eine
ar cuteza s se indoeascd c generatia
noastra, e chemata de a indlta gloria nationald i de a ridica stindardul civilisaiei

in orient ?NimelEu singur, retrograd in

suflet, suspin ea traru1 Napoila al lui Alexandri i in6 intreb inspdimantat :
Unde mergem, unde mergem ?

TACHI ZIMBILA OM POLITIC

Dans leur caprice vain tristement affermis
Toujours du nouveau maitre ils sont les ennemis.

Voltaire.

Un nou ministeriu se formase si Adunarea

deputatilor sse disolvath. Taehi Zfrobila,
de profesiune advocat i jurnalist, care ca

deputat in Adunare lucrase tlin toate putt:rile la caderea cabinetului precedent, cu spe-

rant6. de a intra si el in combinarea nouri,

era furios ct la formarea ministeriului nime
nu se gAndise la dinsul si ct pentru a cincea oard, de cand dadea ajutornl se'u statornic la resturnarea fiecrtrui guvern, el resese la o parte. Trei zile fusese atdt de
suprat, incat figura lui altfel vesela, avea
un aer serios neobicinuit. A patra zi insA
el reincepti a zimbi. A cin-ea es,;1 la prim-

blare in trAsur cu sotia sa Zinca, ear a

- 252 sasea se duse des dimineata la ministeriul

de interne, dorind a avea cu ministrul o

convorbire intima.
Cand acesta venI, Tachi ii intimpina zimbind si strinse cu caldura mama ce-i intindea
ministrul.

N'am stiut, ii zise acesta cu politeta,

ca, me asteptati, cad m'as fi grabit sa yin
mai de vreme.
Nu face nimica, domnule ministru. Am

dorit... dad, aveti cateva momente libere...

insti numai doue, caci stiu cat sunteti de

ocupat... mai virtos avnd a se face alegerile... v'as ruga sa-mi permiteti... voesc sa
ve dau o mica esplicare...
rog, sunt la ordinul d-voastre. Pentru d-voastre, domnule Zimbil, am totdeauna timp destul.

Ve

Sunteti prea amabil, domnule ministru.

Apoi dupa o mica, pausa urma tusind din

cand in cand, pentru a se pregati la cele
ce avea a zice : d-voastre... hrn, hm... cunoasteti ce ajutor sincer si constant.. hm... hm...

v'am dat in adunarea trecuta... hm...

Nu fumati ?
Ye multamesc, domnule ministru, innainte de dejun, nu pen tru a resturna.. hm...

guvernul trecut care era pe cale de a ne

duce tara la peire. Impreuna cu d-voastre,

- 253 de a carui patriotismu toti cetatenii... hm...

binecugetatori sunt convinsi1 i asupra capacitatii caruia tara de mult ii are parerea
formata, am lucrat... hm... cu sinceritate la

restabilirea unei stari de lucruri bune

ei

sanatoase. Cunoasteti asernenea, domnule mi-

nistru, ca eu niciodata n'am fost ambitios

ori interesat. De cand fac politica
i ye
incredintez ca-mi pare reu... hm... de a fi
intrat pe aceasta cale spinoas i nemultumitoare unica mea dorinta a fost sa v6d
patria noastra mergnd pe calea binelui, a
progresului ei... hrn... a libertatii.
Cine nu stie ? ii intrerupse ministru cu
mina serioasA i fgra, ca cea mai mica mis-

care a figurei sale sa lese a presupune ck

ar puU-, ave asupra acestui punct o parere
contrara sau o' indoiala.
Acuma, urrna Zimbila, de vreme ce
incure'nd au a se face alegeri noue, cred
de datoria mea de a v6 da oarecari lamuriri
asupra unora din fostii nostri colegi care
in aparenta erau ainici politici, insa pe din
dos

Ii, cunosc, respunse ministrul, e de prisos

sa vC mai dati osteneala.
As dori sa faceti bine distinctiunea
intre cei in adevr sinceri si cei care au
numai aparenta...

254

,li de prisos ; d-voastre, domnule Zimbil,

stiu a sunteti dintre cei sinceri i sperez
ca ne yeti da sprijinul d-voastre in pretuita

foaie ce redactati, foaie care cu drept cuve.nt

se bucura de un renume atat de bun si de

o respandire atat de intinsa.
Neaparat, neaparat. Insa pentru ca
acest sprijin sa fie si mai eficace, ar trebuL.,
hm... sa m'aleg earas deputat ; intelegeti ca
atunci autoritatea jurnalului men ar ti mai
mare. Puteti fi incredintat ca. v6 voiu sustine in Adunare in modul cel mai leal. Pen-

tru aceasta, fiindca a venit vorba... hm...

hm... voeam sa v6 rogin insus interesul
guvernului caci ye asigur ca pentru mine
deputatia este numai o sarcina neplacuta
chiar costisitoare
sa-mi dati o mica

mana de ajutor in alegeri.

Yezend ca
aici ministrul incretea sprincenele.
0!
adaose el, n'as vol niciodata sit fiu ales
prin influenta guvernamentala, insa... hm...

o vorba buna catra prefect si catra doi,

trei din cei mai intai proprietari ai judetului
este un lucru foarte inocent. In judetul unde
m'aleg, sunt cativa proprietari marl care irni
sunt dusmani personal..
S'a luat in consiliu hotarirea ca guvernul
sa fie cu totul pasiv in alegeri, i tara sa aleaga in deplina libertate pe representantii sei.

- 255 Prea bine, neaparat... i eu sung totdeauna pentru libertate, i n s a... hm... hm...
pe sub mann un sfat... s'apoi nu ca ministru, fereasca Dumnezeu ! ci ca amic... m'ati
indatori... v'as ruga prea mult... . i puteti

avea incredere in sprijinul meu cel mai

sincer.
Dupa o scurt gandire rninistrul respunse :

Prea bine, chiar astazi voiu scrie.

0 scrisoare, intimpina Zimbila, merge
mult timp i e bine ca din vreme sa se
stie... Trimiteti o depesa. Scrieti-o acum
eata o duc chiar eu la telegraf... hm... nu
pentru alta, dar fiindca tree tocmai pe acolo
ca sri. meri a casa. Dou randuri... spre aducere aminte.
i i-o dada in
Ministrul scrise o depe
mama. Dupa ce' Zimbil esi et figura vesela
si fac6nd multe complimente, ministrul suna
si zise unui aprod care intrase : Du indata

aceasta circularn la telegraf i o da in chiar

manele d-lui director confidential.
Aceasta a doua depesa avea cuprinsul urmator :
)/Domnului prefect de...

7/Tutor depeselor ri scrisorilor privitoare

la deputatii de ales in viitoarea camera, nu

dati nici o crezare 'Ana nu va vein un al

doilea ordin al meu. Intiintati-rno care din

- 256 arnicii nostri au sansa de a fi alesi in judetul d-voastre si care membri ai opositiunii

sunt mai periculosi, pentru a ne intelege

asupra combinatiunii definitive".

In vreme ce aprodul intra pe din dos in

camera directorului, ducnd depesa confiden-

tiala, Zimbila era de la telegraf pe alta usa

cu figura multarnita, tiind recepisa depesei
intai in manA.

Tachi Zimbila era mic de stat, isi radea

mustatele, avea favorite negre si ascutite,
prul scurt si cret. Ochii s6i mici si de o
coloare nehotarita erau acufundati in cap,
incat abia se vedeau, si fruntea ii era ingusta si cam sbircita. Gestul s6u favorit
era de a-si indrepta si desnierda cu trei de-

gete favoritul drept, mai incet cand era

multamit, mai rapede, cateodata smulgn-

du-si chiar cativa peri, cand avea vre un

necaz. Fie iarna, fie vara, Zimbila se lega
totdeauna la gat cu o cravata alba si se
imbraca cu haina neagra asa de lung, incat
ii ajungea pana la genunchi. Tot timpul
pana ce ajunse acasa, Zimbila isi dismerdase
incet favoritul cu multamire.
Zinca Zithbila astepta pe sotul ei cu dej unul.

Uncle ai mai zabovit atata, ii striga ea,

nu mi-ai zis sa fie dejunul gata mai de vreme

- 257
fiindca ai treaba la tribunal ? Mi-ar pare

bine sA perzi procesele tale in nefiinta.

Lasa, 1as, Zincuto, nu te supera. Voiu
.fi la vreme la tribunal si cbiar daca m'or
judeca in nefiinta, nu face nimica, e treaba
unui client cu anul i nu strica, sa se prelungeasca procesele. Am fost... me rugase
ministrul sa-1 instiintez cand n-re poate gas1
a cas, pentru a se sfatul cL1 mine asupra
alegerilor, ffindca au nevoe de ajutorul meu,

s'asa, dn politeta, am trecut eu pe la ministeriu. Au .nevoe de mine 1

Nu stiu ce nevoe au de tine, dar \Ted

ca ministru nu te mai fac. Cinci guverne
au fost resturnate i ai tot remas la o parte
si eu tot nu rn'am facut ministroaica.
7)

Va ven1 vremea, respunse Tachi tragendu-si favoritul, poate mai curend cleat
gandesti. Nae Ciocalus n'a fost pe la mine?

Nu.
Cauta de fii amabilA cu dinsul, Zinco.
El are influentA in judetut uncle m'aleg si
in randul trecut mi-a dat mult ajutor. Apoi,

desi totdeauna ese deputat, el nu face politica, ci voteazA dupA simpatii personale.
Asemenea oameni sunt pretiosi si amicia lor

trebte cultivata. I-am zis sa considere casa

mea ca pe a sa i s villa la dejun si la

masa la mine cand va vol.
38,975.Scrieri complecte.

17

- 258 Vrea s zica dispui cum iti place frd a

m consulta i pe mine ? Dar dna mie mi-ar
cumva antipatic i nesuferit ?
N'are pentru ce sd fie, e un bdiat placut

simplu care vine in capitald ca sa petreaca. Cine stie dad, Si ajutorul ml nu va

ei

contribui... i cand vei fi sotia d-lui ministru

de finante care va aplica cu succes planul

su pentru indreptarea finantelor tern
A vrea s. cunosc i eu acest faimos
plan de care vorbesti i pe care nu-1 dai
niciodata la lumina.

Va veni vremea, va veni vremea st

discoper fructul cugetarilor mele. Atunci
tara va ved6 si se va minuna : am sd, art...
cum se intrerupsese aici ca sa-si traga favoritul, se suna afara clopotelul i d-nul
Nae Ciocalus intra. Acesta, un om intre
treizeci si patruzeci de ani, sprincenat, mustetos, bdrbos, binefacut de stat i cu ochi
albastri inchii, saruth cu politeta maim d-nei
ZiMbila si strinse pe acea a amicului su.
Servindu se in acel moment si dejunul, Ciocalus dadii bratul doamnei de gazd i Zimbile fi urma. Dupd, ce mica societate se asazase la masa, Ciocalus deschise convorbirea

in modul urnator :
Asa dar eatd-ne earas in ajunul alegerilor I Ear lupte electorale i fierbere in

259

toata tara Ear avem sa auzim c acum e

acum ca de la aceste alegeri atirna totul,
!

ea acest vot al alegtorilor va avea de consequenta fericirea sau nefericirea definitiva

a tarii, precum auzim de atati ani necontenit, s'apok ear a sa fie disolvare. Eu drept
sa-ti spun fac mult haz de aceste lupte fara
sfirsit i ftr efect.
Tie iti vine usor de vorbit, respunse
Tachi. In colegiul unde te alegi ai ca alegtori doi frati, doi cumnati, un vr, un
unchiu i, afara de doi trei aitii, ceilalili iti
sunt datori cu bani, i pi in urmare votul

lor iti e asigurat i esi totdeauna in unanirnitate, dar eu care in randul trecut am
esit prin tragere la sorti, din causa ca Sulimanescu avea tot atAtea voturi ca i mine
rnai an cu majoritate de un singur vot,

gi

sunt in tot dreptul de a fi ingrijit.

Ins a. tu ai amici devotati care te sustin
cu credint.
Daca ar fi toti ca amicul meu CiOcalus
ar fi bine de mine, respunse Tachi, lovind
pe amicul su pe unie'r cu familiargate.
.Be vor gasi ei mai multi, rspunse Nae
cu o zimbire care insemna mult. Insa pentru a fi .mai sigur inca trebue s lucrezi in

persoana. E neaparat s mergi la fata locului sa vorbesti, s starui, sa dregi, sa

2 6o

faci, sa cheltuesti. 0 vorba buna eatra prefect din partea ministrului nu strica nici
cum ; daca te ai pune bine cu guvernul...

In asta, privinta sunt asigurat, zise

Tachi zimbinci, ministrii se tem de mine si
se primbl in jurul meu ca pisica in jurul
mancArii. Jurnalul meu e poate da mare
ajutor, precum le poate face mult r6u. Tu
Ciocalus, ai trebui sa-mi pregatesti t6r6mul.
Ai multa influenta asupra catorva proprietari, de la votul carora atirna totul.
Chiar am sa plec. Oarecare interese m6
chiama la mosie. Cand m6 voiu intoarce eu,
trebue s pornesti tu i nu uita ca e bine
s'o apuci din vreme. Dar sa vedem, odata
ales, cum gandesti c trebue sa fie purtarea
noastra fata cu ministeriul ?
27

La cuvintele : purtarea noastrci, Tachi Zim-

bila atinse pe sub masa cu virful piciorului

s6u piciorul sotiei sale, aratandu-i pin aceasta cat de mult il tine prins pe bietul
Nae Ciocalus. Dupa dou6 sedunde respunse:
Hm... ar trebui... sa, vedem intAi actele sale... daca vor llisa alegerile libere,
caci libertatea alegerilor este principiul suprem de la, care nu se poate departa lime

nit a se sdrobi pe sine insus... s'apoi nu

se stie inca cum se vor forma grupele in

26c

noua adunare... poate c primenindu-se in

parte...
A dica esind unii din ei
in loc, explica Ciocalus.

i intrand altii

Vezi... hm... finantele Orli se incurca

din ce in ce mai mult. Ar trebul sa vie

cineva cu o idee nou, c un plan original...
actualul ministru de finante, nu zic, poate
sa fie onest, dei... dar drept sa, spun pare

a fi un om cam simplu.
Tu ai gandit mult asupra acestei materii,
mi se pare ca mi-ai vorbit intr'o zi de un
plan de reorganizare. Sunt curios sa-1 aflu
i eu.

Va veni vremea, tespunse Tachi, trehue luate lucrurile cu totul altfel. Cand voiu

pune in lucrare proiectul meu la care am

cugetat atat de mult... dar me iarth, trebue
sa, me duo la tribunal, me tem s nu ajung
prea tarziu, am un proces...
Zicnd aceste cuvinte, ZimbiI ii lua cartile si hartiile i lasand pe Cicalas in societatea sotiei sale, se pornl, nevoind nici
intr'un chip a intra in explicari mai intinse
asupra proiectului sell de indreptarea finantelor. Esind, el arunca o privire Zincai care
insemna c trebue sa fie cat se poate de
amabila cu pretiosul su amic Nae Ciocalus.
Mai multe septomani trecure. Nae Ciocalus,

- 262 intorcndu-se, indemna pe Zimbila sA piece

dendata pentru a nu cAdea in lupta electoralA, caci vechiul su dusrnan politic Suli-

mAnescu ii pusese earAs candidatura

gi

era mai periculos decat oricand.

In ajunul plecArii sale, Tachi se afla in

cabinetul sell de lucru avnd mai multe
trebi de regulat pentru timpul absentei. Dupil

ce puse la cale procesele, incredintandu-le

unui ten& advocat ce lucra pe langA dinsul,
pe care il presenta mai multor c1ieni ce
venise sA-1 visiteze, toti acestia esire si mai
remasere in casa doi juni, unul imbrAcat
cat se poate de elegant, bine pieptenat, pornaduit i curAtel ca scos din cutie, altul
cu perul sburlit; tualeta putin ingrijitA gi
figura intreprinzetoare. Acestia erau amendoi
colaboratori la jurnalul lui Tachi care, al:A-

rend de trei ori pe soptemanA, se numea :

Meindria Nationaki , organ politic, literar,
stiintific, comercial si industrial.
SA nu ne lasi in indoiala, domnule director, zise cel elegant. Trebue, inainte de
a te porni sA spui positiv care este positiunea noastrA fatA cu ministerul : sA-1 ludam, sA-1 mustrAm ate ceva pentru oarecare acte, ori...
Ori, intrerupse cel sburlit lovind cu pumnul in masA, sA stigmatizAm cu desAvirsire

- 263 toate actele acestui guvern venit pe usa

cea mica i fr concursul natiunii?
Hm... soptl Tachi desmerdandu-si favoritul... Deocamdata, socot c e mai nimerit
sa-i cam laudam... pana la alegeri, pana

ce voiu fi deputat... insa cu prudent. Vasilica, urma el adresandu-se catra cel elegant,

d-ta stii s lauzi Si sa nu lauzi totodata.

In trebuinteaza cuvinte combinate astfel, in

cat mai tarziu sa le putem interpreta in

sens contrar.

De exemplu cam asa, ii intrerupse. yasilica : Ministeriul, pe cat auzim, voegte ad

se ape de la orice amestec in alegeri. Nu

putem decdt sd aprobanz a ceste acte, sau mai
bine in mod general, acte de aceastd naturd.

Acei cari se indoesc cd actualul ministeriu

va indeplini acest angajament uitd cu totul
patriotisnml i mdndria nationald ce caracterizeazd pe Bomdni care de la gloriogii lor
strdbuni au mogtenit ci virtutea #i sfintenia
cuvntului. Mai tarziu- am put zice referindu-ne la acest articul : Cu dr ept cuvent ne-am
cam indoit de la inceput (vezi Fodea noastrd

No... din...) cd actualul ministeriu va avea

virtutea ce caracterizeazd pe Romdni, sfinienia
cuvntului mogtenita de la gloriogi strdbuni ;

acum se vede clar cd ei nu sunt decdt...

Decdt, intreruPse aici cel sburlit, prim-

- 264 blandu-si mana prin per 0 privincl furios in

jurul lui, n4.te tirani care calcd in picioare
drepturile cele mai sacre ale natiunii, drepturi neprescriptibile, nemodificabile, asigurate

prin pactul nostru fundamental, rscumperat

cu sdngele poporului asuprit.
Prea bine, Lupusor, ii curma Tachi, dar
aceasta mai tarziu, deocamdata numai artcube in sensul lui Vasilica.
In privinta corespondentelor straine tot
Petrachi, de care. imi pare reu ca n'a venit
astazi, sa urmeze a compune pe cele din Constantinopoli, Paris i Viena, insa nu prea des

pentruca publicul sa, nu aiba prepus ca, ele

sunt fabricate pe loc.Sub rubrica Voci din
pro vintii" ye voiu trimite eu cateva scrisori,
puind data din diferite orase, dupa, cum voiu
afla ceva interesant pe drum. Lupusor, sa
urmezi cu stirile locale 0 cu foiletonul.
S'a sfirsit romanul ce ziceam tradus
din inglizeste.

Se peate lua, intimpina 'Vasilica, unul

Vom arata ca-i tradus
din spanioleste hinda face mai mult efect.
francez mai vechi
_

Minunat, Vasilica, respunse Zirnbila.

Cat despre rubrica exterioara afara, de corespondentele noastre, ia totul ca mai nainte
din Journal des Debats"; insa, extractele ce
face jurnalul francez din alte foi, arata-le

- 265 Ca flicute de noi, d. ex. Cetim in Times sau

Allgemeine Zeitung sau Perseveranza...
Desi nu le-am v'ezut niciodata, intimpina
Lupusor trecnd mama prin pe'r Si privind
triumfator in jurul su.
Nu face nim ic, Lupusor, respunse Tachi.

Nu uitati cateodata si articule serioase de

fond. De exemplu : Inamovibilitatea MagiRtrapor, aceasta ca advocat trebue s'o sustin
totdeauna, ca s, fiu bine privit de judecatori, ori Stuclii economice, ori Disciplina in
armatd, ori Studii asupra instrucliei publice.
puterea cea mai mare a unei na0tiuni ori Discentralizarea, ori StUclii financiare etc. Eata
cheea bibliotecei mele, alege un capitol din
vre un autor i fa-i o - parafrasa , adica
spune tot aceea cu alte cuvinte. Adauga

cateodata note ca aceasta : De pdrerea

noastrd e i cutare scriitor insemnat pe autoritatea cdruia ne-am putea baza, clacd argumentarea noastrd atdt de logicd ar mai
puti, cla lor la rre o indoiald etc. De va mai
remane pe ici pe cola Joe fiber, umpleti-1
cu stiri diverse : Spuneti di este cholera in
Turchestan care omoara atatia pe zi i fixati
chiar cifra ; vorbiti de cei doi frati de Siam
uniti la ume'r impreuna, spuneti ca au fost
despartiti facendu-ii-se operatia si apoi in nume'rul urmatnr desmintiti stirea, aratand ci

266 a fost o eroare respandita de un jurnal din

New-York ; vorbiti despre oasele unui animal

uria descoperit undeva, apoi ceva interesant din Madagascar, Patagonia, Kamciatca,
Niagara, Himalaya i alto nume ce sunk
ciudat.

,,Lasa, ca pentru aceste am inspiratii destule respunse Lupuor tot cu figura trium-

fatoare, in vreme ce Vasilica asculta cu

luare a minte i modestie, tiind ochii plecati in jos.
Dar cu celelalte jurnale ? intreba incet
Vasilica.

Tineti-ve in marginile vechei polemice

pana la instructiuni noue, raspunse Tachi
si sfirind astfel lamuririle ce cereau colaboratorii sai, le zise zioa bun. Eind acetia,

el intra in salon la sotia lui.

Zinca sedea pe canapea posomorita, feacndu-se a nu-1 baga in seama.
Tachi simtind ca se pregatete o furtuna,

se tot primbla prin cas trag6ndu-si favoritul. Dupa mai mult timp, Zinca ii intreba
isfirsit fail a ridica ochii spre dinsul :
,.Ear ai s te duci pe mai mult de o luna.
ca O. in randul trecut ?
Bine nu tiu draguta , raspunse el
bland, dar socot ca pan aproape de vremea
alegerilor.

- 267 i numai cu cati bani mi-ai dat vrei sh

me

lasi i socoteti ca-mi vor ajunge ?

Vezi c Si eu sunt acum cam strim-

torat ; trebue s iau toti banii cu mine, alegerile costh mult. Ins cand m'oiu face
ministru ti-oiu da indoit de mult .pe lunh.
Aceasta se va intimpla in curend caci finantele Orli numai 'fiul tath-mio le poate
indrepta. Fii i tu ceva mai econoamh!
Mai econoam ! striga Zinca deodath cu

pornire, mai econoamh! Dar de child sunt

risipitoare ;41. din banii cui sh economisesc ?

Vrei s me .mangai cu ministroaica

te

faci a nu ti c zestrea .mea te-a pus pe

picioare ? Uiti ch de nu me luai pe mine
trhiai ca inainte din advocaturh ! Cine te-a

fcut sh ai mosii de veci Si vii

Cine ti-a dat o positie

i case ?

te-a fcut st ai

vreme pentru po1itic, s ti se sue milstarul ambitiei la nas, -ba inch sh te crezi
reformator de finante? Ha? Respunde
Tachi vezii ch treaba-i serioas i zise cu
glas bland :
Nu te supera Zincuth, ch-ti mai dau,
eaca...

cat ? respunse ea

ridica ochii spre

diasul cu receala.

Eaca o jumetate de 4c..

- 268 Ce vorba! striga ea : Unul i jurntate

sami dai i nici un ban mai putin.
Eaca iti aduc, numai nu te supera.
Dupa ce Tachi aduse banii, Zinca se potoll si ei incepur a vorbl despre altele. Cu

at se prelungea convorbirea, cu atat se

arata mai buna, si mai iubitoare si la urma,
plina de grija, ii opri, alintandu-se, de a se
uita Drea mult la femeea vre unui a1eg6tor.
Dulcile lor convorbiri conjugale tinure
pana noaptea tarziu.

A doua zi la sease dimineata Zimbila

pleca.

Desi calea pana la judetul unde ii pusese

candidatura era numai de dou zile, el lungi
drurnul oprindu-se in fiecare oras sau orasel,
visitand persoanele cele mai influente, aratand la fiecare a impartaseste in totul ideile

sale politice, aruncand pe ici pe colo cate

o vorba despre o oarecare persoand care
singura ar putea indrepta finantele Orli
dupa, un plan nou i lasandu-le la plecare
cate o lista, de abonament pentru jurnalul
Mdndra Naponal4. Sosind in capitala. judetului su, cea intai vizit o fci prefectului, zicend cad aduce multe complimente
din partea ministrului de interne, si oferind
prefectoritei un mic present ca din partea
sotiei sale Zinca care ar fi fost cu dinsa in

- 269 pension, desi sotia prefectului nu-si mai aducea aminte de aceasta. Impunndu-se in
cateva zile in intimitatea capulni administratiei locale, el nu-1 mai pArsea si mai

cu deosebire ii plkea a el cu dinsul la

primblare i a-i da bratul in locuri publice

unde era mul

lume adunath. A semenea

Paci visita sa presidentului tribunathlui, primarului, politaiului, c4pitanu1ui ce avea comanda de dorobanti, protopopei, directorului
scoalei priMare i celor mai inti proprietari
si alegetori. Asthzi da un dejun intrecend

in aceasta pe adversarul su d. Sulirnkiescu

care era proprietar acolo si nu se. prea thtindea in cheltueli ; alth data facea st cAnte
musica in public . pe socoteala sa, ici pro-

mitea la ureche un post, cob c va face

Ea reguleze o pensiune sau c va sprijinI
un proces la curtea snpremil din capitalL
Apoi respandl o profesiune de credinth in
care promitea o se va ocupa in special de
interesele judetului, de drumuri si de poduri,

de sosele no& de scoli, de spitale i el va

sthrui ca s6, fie casieria totdeauna plina cu.
bani. In privinta politicei mari el declarA
ca este pentru libertate i egalitate, pentru.
independenta, mrirea i gloria natiunii. Cand

putea, tinea cuvinte, adunand alegetori, pi

se obosea in toate chipurile de dimineat6.

- 270 pnd seara, in vreme ce Mnclria Nalionald

ploa gratis la toate persoanele influente.
Zioa decisivd sosind, lupta fu grozava. Bietul
Tachi sttii tot timpul la usa localului unde
se facea alegerea, cdci lui, ca unul ce nu era
alegtor in localitate, nu-i era iertat sd intre
in launtru, in vreme ce SulimAnescu esea

intra necontenit abia aruncand asupra

lui Tachi vre o privire. Momentul deschiderii urnei sosi insfirsit. Tachi astepta resultatul galben la fali abia ,putend a se
pi

tine pe picioare. Rind la sfirsit Sulimanescu

II intrecea cu trei voturi. Zimbila tremura

din cap On in picioare 0-0 rupea toti perii
din favoritul drept pe cand lui Sulimnescu
ii straluceau ochii. Insd, o minune ! Cele
patru voturi ce se aflau inca in urnd erau
toato pentru Zimbili i astfel fu proclamat
deputat cu majoritate ear,d4, de un singur
vot. Deodata figura sa redeveni senind, puterile ii revenir6 si in urdrile generale ale
alegtorilor lui i chiar a multor din cei ce
votase pentru SulimAnescu el fu intovardsit

a cash, fiind cortjul precedat de o tared

de lutari care canta un cantec de jale.
Dupd ce Multami tuturora prin un cuvnt,
el trimise dou6 depee : una Zincdi in care
zicea :

Suntem alei, porneso pe loc, yin zi

pi

- 271 .noapte , saruta copilul. Aici 'entusiasmu

mare !"
A doua telegrama era adresata lui Vasilica

Fuior, principalului su colaborator, cu ur:

matoarea cuprindere :
Adev6rul i libertatea au invins, sunt
ales cu majoritate enorma, desi guvernul
hostil, adversarii demoralisati. Tine Mandria
rece. Lung articol de fond : simtul just al
populatiunii neindus eroarei".
1Ve Meindria rece insemna ca deacum

foaea Mandria Nationale trebuea sa inceteze de a mai Mu& guvernul i c avea

a se departa incet, Meet de politica de pan
acuma.
A casa la dinsul gi1s1 pe Zinca ce-1 astepta

inpreuna cu Nae Ciocalus. Acesta, ales deputat in colegiul sOu obicinuit, venise Maintea lui Tachi in capita% si acnm ii felicita
din inima pentru succesul ce avusese.
Alegerile nu esise tocmai dupa dorinta

guvernului si in snit timp ministeriul intimpina greutati. Aceste devenind mai mari
din soptomana in septomana, la urma Situa-

tiunea se intinse asa, Meat o crisa parea

inevitabil. Tachi Zirnbi1i, desi cand trecea
pe langa banca ministeriala suridea cu ama-

bilitate si in convorbirile sale particulare

incredinta pe fiecare ministru c ii este bun

- 272 arnic, pe din dos intriga contra lor pe cat

ii iertau puterile. El urma, cu luare a minte
formarea deosebitelor grupuri i nefacnd

parte din nici unul, se arata in intrunirile

particulare ale tuturora, voind a par peste
tot locul ca aliat politic, vorbind totdeauna
de el si de ai 861,, (desi pe acesti ai sei nu-i
cunostea nime) si de necesitatea indreptarii
finantelor &IVA un plan nou.

Nici Nae Ciocalus nu era din vie o pariida, insa cele mai mifite ori, el venea la
Adunare nurnai dimineata pentru a fi present la apelul nominal si a nu-si perde dituna, apoi, farn, interes pentru cele ce se
petreceau in camera 'pe fata si in ascuns,
se ducea si nu se mai arata. Seara mergea
in vre-o casa particular& sau in vie un club
unde se jucau cartile, dar in ce loc ii petrecea zioa era un mister.
In acest interval, desi Mandria Nationale
se declarase in opositie cu guvernul, Zimbila

nu l ua. inca parte la discursurile violente

din -Adunare care intretineau ferberea, ci se
reservase pentru mornentul suprem.

In adevr in zioa cand era sa, se dea un

vot care avea sa hotarasca increderea sau
neincrederea, Zimbila se urca, la tribuna pi
contra asteptarilor tuturora incept a corn-

273

bate ministeriul cu o violenta cum nu o

fcuse adversarii cei mai declarati.
In cuvntul seu, Zimbi1 acusa ministeriul
de nepricepere i reacredinta, de calcarea
legilor, de favoritismu : Justitia, administratia, armata, scoala, biserica, re1aiile cu puterile straine, toate erau in cea mai deplorabila stare, cum nu mai fusese sub Mci un
alt guvern, ins mai cu seama finantele erau
cu totul ruinate i daca bunul geniu al Orli

n'ar aduce acum pe un mu de finante cu

idei originale pentru indreptarea rului, taxa
ar merge spre o sigura peire. Acel om trebue
sa, se gaseasca, se va gsi 1" Dupa aceasta

se intoarse a magull toate grupurile Adunarii, aratand cum ele lard esceptiune sunt
inspirate de adevrat patriotismu; aduse omagiele sale Senatului, acestui corp matur
pi chibzuit, i laudele cele mai inalte Tro-

nuluide care acum mai mult cleat ori

cand avea interes a fi binevzut.
edinta Adunarii se prelungl pana tarziu
cand votul se dna in disfavoarea ministeriului, care se i retrase. Unul din sefii opositiei fiind chemat a forma noul cabinet

sub presedinta sa, urma o s6pt6mana de

indoiala in care se Aspandeau vuetele cele
mai contrazictoare. In momentul in care
Tachi Zimbi1 aflase despre persoana ce era
38,975. Scrieri conydecte.

18

- 274 sa conduca guvernul nou, el cel intaiu se

duse sa-i faca visit. El cauta sa, convinga
pe noul president al consiliului c finantele
tarii trebue reorganizate dupa un plan nou,

ct numai unul in tara ar avea un proiect,

ce l'ar fi tinut secret pana atunci, i, silit
de a da pe fata cine este acela, la sftrsit
declara a acel barbat este el. Noul ministru
ii dadt speran1 i Zimbila, se retrase. Cu

toate acestea, dupa trecere de mai multe

zile, deodata ministeriul se presenta format
gata in Adunare i Zimbila nu facea parte
din el. Vzndu-se din nou arnagit acum cand
era insfirsit sa, pue mana pe visul su, Tachi

se lasa desperarii, se arunca in trasura, si

se duse intr'o padurice singuratica afara de
oras unde petreci pana noaptea, primblandu-se furios i gesticuland singur. Cand se
intoarse acasa el gasi pe biuroul s6u de lucru o scrisoare care avea urmatoarea cuprindere :
Domnul meu !

Dad ai fi avut mintea si la altele afara

de politica dumitale, ai fi bagat sama, c
viata cu d-ta imi este de mult nesuferit.
Te rog sa nu m6 mai consideri ca sotia d-tale
de astazi inainte. Iti las copilul spre crestere.

La aceasta, cheltuiala voiu contribui si eu,

daca nu ai destul amor propriu sa-1 cresti

- 27 5 cu ale dtale mijloace. In curOnd te voiu intiinta unde locuesc ; pan atunci nu cauta
O. afli nimica.
Zinca Gemeincleineanu.

Cine ar putea descrie starea sufleteasca

a lui Zimbila, dupa cetirea scrisorii ? El ii
puse amndou6 manele in cap i statt aa,
multa, vreme ; apoi incept a se primbla prin
cash, smulgndu-i . multime de fli de pr

din favoritul drept. Dispartenie si prin urmare restituirea zestrei", cea intai idee care-i

trect prin cap, ii framnta creerii grozav.

Insfirit suna aa de tare, incat deodata ,aparur6 si vataful i ambii feciori din casa.
Supui unui strict interogatoriu, ei marturisir6 ca, d. Nae Ciocalu venea toate zilele
in visita la cucoana Zinca in timpul sedinelor Adunarii si ca in acea zi Ciocalus fusese aici pan cu o ora inaintea plecarii cucoanei.
Nu mai remanea indoeala despre
locul unde se afla Zinca.
Dupa trei zile, in care Zirnbila combinase
tot felul de proiecte, el trimise ca parlamentar la sotia sa pe Vasilica Fuior, colaboratorul Meindriei Naponale, ca sa, cerceteze

cum s'ar putea aduce trebile la o impacaciune. Vasilica, era tacut i modest, el urma
exemplul lui Ciocalu i pandea momentul

cand acesta nu era acasa pentru a vorbl

- 276 cu Zinca. La inceput propunerile fur respinse cu indignare, dar Vasilica era rabdator,

stia sa se plece, s cedeze la timp, sa ameninte cu procese, in tonul cel mai bland,
sa revie cu politet chiar cand era dat

afara. Asa trecur patru hmi de zile, in careZimbil, caruia de mult ii revenise veselia,
frequentase regulat A dunarea i cauta se

sape pe din dos noul minister. Pentru aceasta, el faca propuneri fostil or ministri

de a face causa comuna cu dinii. Mdndria

Haponald combatea pe noul guvern prin articule fulgeratoare scrise de Lupusor si incepea a judeca in mod favorabil pe fostul
guvern ; intai aratage ca el, Zimbila, nu
avusese niciodata nimic contra persoanelor
fostului guvern, ci numai actele lor le cornbatuse, apoi in alt num6r a persoanele ii
erau chiar simpatice, i ca numai unele acte
meritase desaprobarea sa, insfirsit din numr

in num6r si din nuanta in nuanta ajunsese

a declara a face causa comuna cu
;
ca, a avut pururea aceleasi pareri i principii

i ca numai ei vor scapa tara de la

marginea peirii unde o adusese guvernul

actual.

In acest interval, Zinca se convinsese ca

dragostea lui Ciocalus era indreptata catra
venitul su dotal, cel putin tot atat de mult

- 277 -

tat

i acum primea
ades in secret pe VasiIic Fuior ca parlamentar din partea sotului ei.
i cat ra. persoana ei,

Inteo seara de primAvarA, pe la opt oare,

Zinca Zimbn se afla in salonul casei so-tului ei, unde se intorsese cu o zi inainte
edea pe canapea, tiind in inamA ultimul
numr din Mdndria Nakonald in care cetea
i

cu multAmire cA o nut, crisl ministerhla

se pregateste i c totul va atirna de la un
vot ce avea a da in curnd Adunarea. Ear
Tachi, ca 0 cum nimica nu s'ar fi intimplat
intre ei, se primbla ca inainte prin casA, cu
figura vese1

ritul drept.

i degrnercicindu-si incet favo-

CUM OSIT 'ATI CONTIMPORANE

D-lui redactor al jurnalulur Epoca"
Je prends mon bien oil je le trouve.
Moliere.

Mi-ati fcut onoarea de a-mi cere si mie

ateva randuri pentru numrul ilustrat al

Epocei".

V'am rugat s6, m scusati din causa

multelor si deosebitelor mele ocupatii. V'ain

arAtat intre altele c cumulezpanA la votarea legii ce este la ordinea zilei in Senat,
cumulul este ertat v'am aratat c cumulez
functiunea de director cu acea de corector
al Convorbirilor Literare" i. cri, indan ce
am isprvit zilnica mea corespondenta cu
gintea irascibild a autorilor, sunt silit sa,

incep o lupta tot aa de grea cu neamul

deinAdejduitor al culegaorilor tipografi. Dar

apararea mea a fost zadarnie1, ; d-voastra,

- 279

n'ati primit nici o scuza : mi-ati zis ca-mi

cereti doua pagine cerise, nu mai mutt pi
ea ar fi peste putinta sa nu gasesc prin
saltarele biuroului meu ceva netiparit inca,
papa acum.
Ideea de a cauta printre teancuri de hartii
care dorm de mult, mi s'a parut luminoasg,
si v'am Pagaduit sa, ye trimit ceva.
De indata mi-am deschis biuroul i, fara
mult cautare, intilriind un plic mare de
carton, l'am scos triumfator la lumina,.
Intr'insul aveam sa gasesc ceea ce-mi
trebuia.
Ce cuprindea plicul de carton ?
Silit si d-voastra, ca si mine de a dal

jurnalele noastre, adesa ye yeti fi oprit la

oarecari publicatii cerise cu intentie serioasa,

dar eqite asa, de cornice, incat yeti fi ris cu

buna inima. De multi ani eu am pus la o

parte extracte de acestea, insemnand numele
jurnalului i epoca cand au fost tiparite.
Plicul meu e tixit cu asemenea compilari
si pana la publicarea integrala a unui volum

de Curiositati Contimporane" ce vor contribul de sigur la desfatarea posteritatii, va

comunic astzi cateva specimene de proba. :

Intr'un numr din Curierul de Iasi" (Balassan) citesc

in rubrica Insertii si RP-

280

clame urmatoarea scrisoare adresata redactiei :

Domnule redactor !

Subsemnatul Altar Avram Smilovici domiciliat disp. IV, de profesiune comersant.

Duminica in 5 Iulie ora 5 p. m. aflandu-m6
den ocasiune in localul locantei pronumit Caragea , D. sub-controlor comunei Iasi Ion
Dumbrava dresat cu pasiunea de a /ov't in o-

norabilitatea celor care se gaseste facia, si

din interes poate cit nu reusise facia cuimine
de a se folosi de fructul ostenelelor sale ca
sub-controlor, adica afacere de impus la dare
sau se fie scutit cineva, m'am trezit maltratat.
Altar Avram Smilovici.

Ce ziceti, d le redactor, de claritatea cu

care d.

milovici ii exprima ideile sale ?

In jurnalul Steaua Romaniei" din acelas,

an am gasit urmatoarele randuri :
Monitorul" din 24 Noipmbre public& decretul prin care D. Emanoil Filipescu este
numit in postul de membru al Inaltei Curti
de compturi, devenit vacant prin punerea in
retragere a decedatului G. Veileanu.

S6rmanu1 G. Valeanu ! Dupa ce moare

apoi mai vine i. nedreptul guvern, i-1 si-

lqte s se retraga din functiunea ce ocupa.

*

281

Estras din Curierul Roman" No 112.

ROMANIA
PROTOEREUL URBEI IAI

1871 Octom. 11
No. 265.
Onorabile parinte!

Din motivul Inaltei ordonantA No. 1651

subsemnatul protoereu are onoare a ye face
cunoscut c sunteti oprit de lucrarea diaconiei pentru totdeauna pdnci cdnd vey da probe
de indreptare...
p. protoiereu
A. Gavrilescu konomu.

Acest curios protoiereu auzise desigur ca

Napoleon III fiind condemnat sub Ludovic
Filip la reclusiune vecinica, intrebase pe directorul inchisorii : cat timp tin in Franta
asemenea eternitati ?...

0 telegrama adresata ziarului Romatml" :

Severin 1 Iunie.
Ziarului Rom emu/.

Din ordinele ministrului de interne sunt

arestat fra mandat. Rugai pe d. Ministru
telegrafic sd ordone emiterea mandatului spre
a nu se dila& procedura.
Ghiculescu.

- 282 Observati ce exemplu de respect pentru

lege ne d d. Ghiculescu! In momentul arestaxii sale nu-i pare rn de perderea 11bertAii, ci se ingrijeste grozav ca nu cumva
functionarii s uite de a indeplini vre o form6,
prescrisA de Codul de procedurA.
*

Imparpalul, Anul I No. 11, Joi 17 Maiu

1883 publicA cu litere mari in fruntea jurnalului :
Din cansa de maladie jurnalul nostru n'a
putut sa apara pana in momentul de fata;
cerem sense... etc...

Noroc ca a sapat de boala, bietul Impartialul" ! Era asa de t6n6r" : trise abia
11 numere in intMul an al existentei ei.
*

Pe foi volante se irnprtea urinAtorul anuncix venit din Botopni :

Mane Marti, zioa de 30 Septemvrie, avand

a se trata la trib. din Botosani apelul facut

de subscrisul Ion Cristy contra hotaririi data
de judele de pace, in casul rumperii mai in
tot corpul ce am suferit de cetnii d-lui Sofian
si carile au a fi aparay cel intdiu, de d-nul
Anastase Botez i cel al doile de d. Alecu Enacovici
se invita onor. public a asista etc...
I. Cristy.

- 283 no, indoeala anii d-lui Sofian au avut

o avere insemnath, dad, fiecare din ei au
fost in stare sA-si tocmeasd, un advocat
special !
*

Un necrolog din Curierul de Iasi" (Balassan) :

Sftica Vranceanu nscuta, Pleescu sotie
iubit a. nu numai de sotta el . . . s'a sa.virit
din viata...

Iubith, nu numai de sotul ei ? I Jurnalistul are, ce i drept, grija de a ad6,ogi rnai

jos : Dumnezeu s'o ierte gi sd-i fie terina u-

rard !
*

In acelas jurnal cetesc urmtoarea :

Multumire.

Subsemnata Maria Vasil hi suferind de boatel

de facere timp de cinci ani si cautandu-m6 cu

toti medicii etc. etc.

Inchipuiti-v6 ce s6,nAtate de fer a avut

d-na Maria Vasiliu dac6, a putut resista la
dureri de facere timp de cinci ani de zile !
*

Dintr'un ziar din Bucuresti copiez urm6,torul anunc*u :

- 284 Fotografla Rudnicky.

Ca lea Mogoraei, aldturi cu prefectura poUiei

Capita lei.

Subscrisa face cunoscut onor. public ca

desi sotul meu a repausat in urma unei

boale grele... atelierul nostru fotografic continue. a functiona tot sub conducerea artistica a vechiului seu dirigent cL Alexandru
lhalski care tinea locus repausatului meu sot
de mai mult timp.
Carolina Rudnicky.

Aici iini veti permite a nu adAoga nici

un comentar.
*

Sfiresc cu un epitaf in versuri copiat de

pe o piatra de mormdrit la Sinaia :
Sub aceasta piatra de mormOnt
Locuesc in acest pament
In sinul maicil mele
Yana la a doua inviere.
La 1805, Parvulescu nascut
Etate de 67 ani am avut,
A chnnandritu Ghenadie me numeam
In viata cand me afiam
Aici scapat de viata cu arnar
De chronic reumatismu si catar
Voi toti ce cititi aceste cuvinte
Ziceti: Dzeu 0, to ierte Archimandritel
Ag fi putut prelungl aceastA scrisoare ci-

tand estracte din discursuri parlamentare,

- 285 oratiuni funebre, versuri de felicitare, articube de jurnale, circulri ministeriale, anunciuri, reclame, poesii, insertiuni etc. etc. dar
me opresc, cAci mi-e frica, sa, abusez de rAbdarea d-v. Daca, am fost prea lung chiar aa,
rog pe cititori sA, me scuseze :
Voi toti ce cititi aceste cuvinte
Ziceti : Durnnezeu s te ei re, Archimandite !
1885.

CHILIPIR
Silvan iubeste numai stiinta acea care
Venitul inmulteste i scade cheltuiala.

Antioh Cantemir.

Fericit e omul care trile,-;te in buna intelegere cu toat a. luin ea si nu are nici un
dusman sa-1 prigoneasca, sa-i vueasca real,

sau macar sa-i pisrnueasca binele ! Putini

sunt de acest soin, dar dintre atesti putini
face parte amicul meu Griguta. Zic amicul
men, fiindca totdeauna relatiunile noastre
au fost placute i niciodata nu s'a aratat
cel mai mic .nouras care sa le intunece se-

ninul, dar as put zice tot asa de bine amicul lumii intregi, caci cu toga lumea
Griguta e intim, de toata lumea Griguta, e
iubit. i cum s'ar putea s nu fie, cand el
este deopotriva amabil cu oricine, fie barbat
sau femee, mare sau mic, te-n6r sau botran,

- 287 prost sau cu spirit ? Mi s'a parut, ce-i drept,

a ved6 c intre bogati i saraci Griguta face
o mica deosebire, plac6ndu-i ceva mai mult
sa fie in societatea *color dinti, dar poate
aceasta este numai o parere a mea.

Virsta lui Griguta e greu de stiut, caci

despre aceasta e nu vorbeste niciodata gi
chiar and vine vorba de ani, el o schimba
cu mult mestesug. Presupun insa ca, trebuc
sa fie intre dou6zecisidoi i patruzecisicinci
de ani. De dou6zecisidoi ii apropie tinerea
sa dreapth, colorile vii ale fetei, musteata
sa mica i zimbirea veclnica de pe buzele
sale. Spre patruzecisicinci insa ii imping
oarecare mid creturi ce i se ivesc ici colea
pe obraz in apropierea ochilor i lipsa mai,
mai desavirsita de pr la mijlocul capului,
cu incepere de la frunte i pana dincolo de
crestet. Cu cei tineri ii uneste veselia sa
necurmata i iubirea sa de petreceri, de cei
mai in virsta ii apropie convorbirea sa serioasa, sfaturile sale bune cand e vorba de
trebi i imprejurarea c tine minte cam de
mult.
Imbracarnintea sa de i nu noua, dar bine
conservata i totdeauna curata, est un amestec de eleganta tineretei si de paza b6tranetei. Hainele ii sunt totdeauna croite
.

cu mestesug si bine potrivite pe trup, dar

- 288 o legatoare cam lath ii pazeste gatul si pieptul

de receala si flanela o poarta vara si iarna.

Batul s6u nu e nici varguta usurica a tinerilor eleganti nici bastonul sdrav6n a betranilor slabiti, ci un ce mijlociu care la
nevoie ar putea sluji si unora si altora. Ghicease& dar cine poate anii exacti ai lui Griguth !

In toate casele familiilor ins tarite si mai

cu seama in acele unde poti sedea la masa
0 petrece seara cand vrei , facend prin
aceasta chiar o multamire persoanelor de
gazda, il vezi de sigur si pe Griguta. Pretutindenea el e privit oarecum ca facOnd
parte din famine. Stepanul casei il insarcineaza cu mici comisiuni, copii toti ii sar
in cap si se joaca cu el fara cea mai mica
sfiala, cucoana il primeste in neglig si glumeste cu el. El implineste comisiunile cu

cea mai mare amabiitate, cernd numai

cateodata trasura ca sa mearga prin oras,
ceea ce i se incuviinteaza cu placere ; cu
copii se joaca cat de mult timp fara sa i
se urasca, dar nu le aduce niciodath jucarii
sau bomboane ; ear cat despre cuconith, chiar

cand e frumusica, oricat de intima, sau cocheth, s'ar arata cu dinsul, el totus nu se
aluneca niciodath, y,na a-i spune cuvinte mai

indraznete, ci se stepaneste -totdeauna chiar

- 289 cu risicul de a fi crezut cam prostut, caci

bunul su sim i practica vietei l'au invatat
cat de des asemenea cuvinte se preschimba
in propuneri... sentimentale, s'aceste earas
se prefac... insfirsit el respecteaza linistea

familiilor si are groazlt de tot ce ia o in.fatosare drarnatica. Suspinuri, lacrimi, certe

pi impacari, scrisorele sau intilniri ascunse,
cu toate placerile i cu toate grijele i spai-

mele ce aduc cu sine, toata multimea de

scene poetico-romantice care turbura pacea

prosaica a vietei nu sunt treaba lui

Gni-

guta. El vrea mancare buna, somn odihnitor, liniste de suflet. Numai odata in viata
lui... dar despre aceasta vom vorbi mai la
vale.

Coca insa co caractorisoaza mai. cu seama

pe amicul meu Griguta este neplcerea ce

are de a cheltui bani pe lucruri nefolositoare.

Pentru dinsul una din miscarile cele mai

nesuferite ale manilor este acea prin care
se diAeaga baerele pungii. El ureste aceasta

pan inteatata, a de multi ani s'a hotarit

nici sA mai poarte punga in buzunar. Banii
ceea ce
obi, presupuind ea are cu dinsul
poarta
in
buzufoarte rar s'a constatat
nare i, pe cat se crede, in .vre un buzunar
tainic, caci ea sa ineredinteze la trebuinta
pe ori i cine ca a uitat sa ia bani de a
38,975.Sethri complerte.

19

- 290 casa, el intoarce adeseori buzunarele jiletcei

sale si arata o goliciune deplina a captuselei.

Nici un cersitor nu se poate lauda a a

primit vre o data un gologan de la GrigutA.
Cand vede pe vre unul din acesti oameni supracioSi, totdeauna se da pe partea cealaltA,
a
; nu-i place, precat zice insus, sa aiba
a face cu acesti trandavi Ce traesc din munca
altora. Dar de cersitori nu se scapA, cu usurinta : sunt unii ce se acata de trectori
gi-i roaga gi-i urmeaza pAna, tot scot cate
ceva de la dinsii.
-- Da la ologul, la saracul ! ii striga Para
incetare unul sprijinit in carje ce-1 urmareste de o jumtate de cias.
Du-te de lucreaza, netrebnicule, ii respunde Griguta.

Ca nu pot, pcAtosul de mine, da la

srmanul... n'am mancat de zece zile!
N'am parale schimbate: Hai, fugi, c te
cunosc cine esti ! Fugi iti zic c chem sergentul de politie !
GriDaca cersitorul tot il urmAreste,
guta vede ca nu poate scapa altmintrelea,
el ii zide insfirsit :
Ei bine, bine, vino la mine acas i ti-oiu
da destul, acum n'am parale.
Bogda prosti r SA traesti cuconasule,
Dumnezeu ,sa-ti dee...
cand insa vrea sa-I

- 291 intrebe undo sade, Griguta e departe, i cersitorul cu carjele lui nu-I mai poate ajunge.
Deaceea in locul tonului rugator i umilit

se aude adese ori o injuratura, rostita cu

energie in gura ceritorului, care priveste
crt furie dupa Griguta.

Dar mai mult cleat pomenele, Griguta

urete bacsisurile pe care le declara unul
din cele mai mari rele sociale. Niciodata nu

a dat un bacsi la un servitor ce i-a adus

vre un pachet, la un birjar ori la baeti. de
prin cafenele, oteluri sau locande. Pentru
ce li-ar da? Nu sunt ei platiti de stpanul
lor ca sa slujeasca publicul ? Deaceea Gri-

guta, inainte de a veni. momentul platii,

face in cap socoteala exacta a sumei ce clatoreste si o pune pe masa intreaga, fara ca
sa intreaca sau sa lipseasca un ban macar.

El nu se incurca niciodata cu moneda de

aur ce are s i se schimbe, caci stie prea
bine cat de des se intimpla ca sa nu ajunga
intocmai si. cum puterea imprejurarilor pune

astfel pe platitor ,in neplacuta positie de

a lasa baiatului cusurul ce 'lipseste. El plateste in cel de pe urma moment, cand are

palaria si batul in mana pentru ca, Mt,

zabava, indata ce a dat banii, sa

i poat
ei cu pasi rapezi. privirile servitorilor pline
de ironie sau de parere de rOu sau de manie

- 292

ce-1 urmaresc, sau cuvintele de necaz ori

luare in ris ce se optesc la spatele hn, el
nu- le baga in seama caci este presupus a
nu le fi auzit. Dar baetii din cafenele sunt
o ciudata breasla de oameni; ei isi inchipuesc

ea au tin drept la bacsisuri, i cateodata

unul din ei cu figura mai isteata aduce aminte oaspelui prea uitkios de acest drept

al lor, bazat de nu pe legi positive,

eel

putin pe dreptul consuetudinal.

Asemenea aduceri aminte s'au intimplat

sa se fac i lui Griguta care Mtaia oara

s'a suprat grozav.
Ati uitat baciul, cuconaple, ii zise
odata unul din baetii restauratiei la care
Griguta mergea adese ori.
Eti cam obraznicut, dragul meu, ii respunse Griguta. Tocmai eram sati dau, dar
fiindca imi aduci aminte, apoi vei mai rabda,
ca s inveti a te purta cu bamenii.
Repetandu-Se asemene t respunsuri, baetii
se sfatuir sa-i resbune dandu-i o porecla
de -ris i-i scornire" numele Ghilzpir. CAnd

intra Griguta in' locanda, cuvntul chilipir

se auzea in toate partite. Grabete Ionita,

striga un servitor de departe catra altul,

act, lista, azi sunt multi, avem
Ce friptura imi dai, Tudorachi? intreaba
un oaspe.

- 293 A_vem prepelite la frigare, cuconasule,

foarte grase, chilipir.

Ia sterge masa, Nae, ca am resturnat

Eaca yin, asta-i noroc,

pa harul.

cand baetii rosteau cuvntul chilipir, tot-

deauna aruncau o ochire furisata, asupra

lui (*rigu
i zimbeau pe sub buze cu ironie. Incurnd toti visitatorii stiau ce insemneaza acest vecinic chilipir. Zimbirile la rostirea acestui cuvent deveneau generale ;
cativa mai rOutaciesi ii intrebuintar i ei
din vreme in vreme. Insfirsit ,tot orasul adopta, pentru Griguta porecla Chilipir
astfel amicul meu ffi botezat a doua oara.
Dei la inceput Griguta se inrosea si se cam
supra cand cunoscutii lui ii dadeau acest
nume, cu vremea se deprinse cu el si nu-si
mai batil capul.
Nevzut cu desavirsire este Chilipir la Stantul Grigorie care e zioa lui, la Sfantul Vasile,

cand toti sdrentatoc;ii se cred in drept de a

cere bacsisuri si la Sffintul Gheorghie, cand
tot felul de oameni yin cu un miel in brate
sa aduca plocon. In acele zile neplacute
Griguta inchide poarta casei sale, toate usele
le incuie CU zavorul si mai trage i perdelele

ca sa se incredinteze toti a nu e nimeni

a casl. Cateodata, cand doritorii de bacsisurl
se indratnicesc, el ascult ciasuri intregi cu

294

liniste i cu o rabdare in adev6r stoiea piesnirile din biciuri, vuetul buhaiului i ipetele
tuturor baetilor ce stau sub fereastra sa, Para
ca s faca cea mai mica micare, pentru ca in

nici un chip sa nu se presupue a el ar fi

a casa. Zioa lui insa ii este superatoare, mit
nurnai din causa baciurilor, dar i fiindca
o multime de cunoscuti viind sa-1 feliciteze
lasand rindaplui ce st a. la poarta cartile

lor de visita, e silit sa mearga i el pe la

dinpii, eheltuind pentru birje .1 pentru carti

de visita. Dar ca orn practic, in deoNte nu

se incurca cu asernenea cheltueli. Mai int&
in We de carti de visita, care sunt numai
un lux zadarnic, el taie din hartie alba ti-

in forina de carti i scrie caligrafic

(caci are o scrisoare foarte frumoasa) nudale

mele lui pe fiecare haztiuta. Yisitele cele

mai apropiate le incepe pe jos. Apoi intilne0e pe vre un amic cu trasura care i el
alearga pe la visite, se informeaza pe unde
acesta are sa se mai duca i daca se potriyen teva persoane, se sue in trasura lui
.1 face visite en el impreuna. Cand in asemenea imprejurari intilnete in vre o casIt
pe alt ainic, el eerceteaza si lista acestuia,
la trebuinta paraseste pe cel intaiu i intovaraWe pe aceStA si as.a. din amie in

- 295 amic el ii implineste scopul, scapand cele

mai dese ori de cheltuiala trasurei.
In acele zile de srbatori el mananca a
casa. 0 betrana ce-1 slujeste ii face o ciorba
un fel de bucate i randasulalte slugi
decat pe acesti doi nu are ii pazeste poarta.
Caci el stie prea bine a ori unde s'ar duce,
servitorii au sa-i ureze multi ani j c ar
fi silit sa le dee bacsisuri.
La dinsul in cas.a e foarte curatel. Toate
.

trele odditele sale, desi simplu mobilate, sunt

atat de bine tinute, bleat este o placere sa-i

vezi locuinta.
In salonasul s6u are i o mica biblioteca,

compusa din carti parte daruita de amid,

parte cump6rate odata de la un mezat. In
acea zi Chilipir pUrtase un mare rsboiu cu
sine insus. De mult umblase cu gandul sa-pi
complecteze biblioteca, cum zicea el, adica

sa umple vre o trei polite ce stateau deserte i.jicneau astfel iubirea sa de oranduiala. El umblase pe la toate mezaturile
silnice pe undo se vindeau si cArti, arsese
de dor sa cumpere cate ii trebuiau pentru
bibloteca, dar totdeauna in momentul hotaritor perduse curajul si se retr6sese. Inteo
zi insri se simti plin de vitejie i abia ajuns
in localul unde se tinea mezatul, o ameteala
ii cuprinse si se puse art atirdiseasca. Cu

- 296 -cat ii suiau cativa evrei. negutitori de lucruri vechi ce concurau cu dinsul, cu atat
ii urca si el in pripa,, simtind in sine ca deri va da un singur moment de cugetarer
frica h sh-1 apuce i totul va fi perdut. Cu
'vremea dou dorinte opuse ii sfsiau pieptul :

deoparte voea ca concurentii si, pe care ii

privea ca dusmani personali, sa, se discurajeze, sa, nu-1 mai suie la mezat si el sa remaie

cu cArtile ; pe de alta, parte spera in taina,

ca-1 vor urea -asa, incat er sa nu poata, da
mai mult i va scapa- de aceasta, grea is-

Cand lupta aceasta ajunse la culma

ci frica cheltuelei era sa, fie biruitoare, evreii tacur6 deodata ; se striga arid de
trel, se bati toba si cartile rmaser asu-

pra lui. Atunci toate simtirile sale deosebite se prefacur intr'o grozava, cainth ;
el ingalbeni la fata., scoase cu maw, tremuranda banii din buzunar, plats], puse artile
intr'o trsurica, cu lin cal si se duse-a casa.
oftand din gren. In zio0 aceea, cuprins de

o violenta, migren, el nu manca imic, ci

se culca de en zion e durere la cap si desper-are in suflet.

In zadar a doua zi

cele urmAtoare, el
cAuta s se mangaie cu ideea c scopul s6u
e implinit acum i cri a scapat de o dorintA
si prin urniare de" o grijA, s6ptmani intregi
i

- 297 au trebuit s treach pentru a-i sterge cu

incetul din gand acea schinjuitoare amintire.
A doua mobilh interesanth ce are Griguth
este o cash de fer sdrav6uh, ashzath in etac,

lhngh, pat. Pe aceasta n'a dat nici un ban,

chci o are mostenire de la un unch14 al su,
lasath lui anume prin testament, impreunh
cu niste arginthrii i un omth de aur. Arginthria tot este inch in ladh, cAci niciodath
nu a intrebuintat-o, desi de trei, patru ori pe
ani, slujnica o freac i curath in fath cu dinsul, ear ornicul ii poarth de zece ani, ingrijindu-1 i phzindu-1 asa de bine di niciodath

n'a %cut inch visith la ciasornicar. Dar si

aceasth mobilh iubith, in care Griguth tine
inchise documentele casutei sale si hartiile
do valoare ce formeazh patina lui avere
avere ce se inmulteste pe fiecare an priri
economiile ce face devenl alath. pe neasteptate un subiect de grij i frich pentru
dinsul. Intr'o dimineath veni sh-1 vadh un
vechiu arnic al sba, un om bogat care-1
primea in cash si la mash ca pe un frate,
.

i puse dinaintea lui o mie de galbeni in aur.

Chilipir dragh, ii zise amicul, am sh

te rog sh-mi faci un bine.
.

,,Ce pot sh-ti- fac ? r6spunse Grigut5, ui-

tandu-se cu ochi plini de mirare la aurul

ce era inaintea. lui.

- 298 Trebue a plee mane la bi cu nevasta

copilul. In lipsa mea am pus sa-mi re-

pareze casa...

N'aibi nici o grija, am sti merg in toate

zilele sa fac inspectie.
Nu- mi-e de asta, dar nu am unde tine
acesti bani. Nu vreau sad las la mine, caci
are sa fie neranduiala grozava in casa, in
timpul absentei noastre. Pastreaza-rni-i tu
vr'o trei luni pana m'oiu intoarce.
Lui Griguta i se strinse- inima. Sa tin
eu atati bani la mine ? Dar gandeste CL sunt

un om singur, me slujeste numai o femee

betrana... dna, doamne fereste...
Lasa, c ai o lada de for buna, nu
mi-e frica.

Dar poate sa arda casa nu lie zis intr'un

cias ru 1 poate sn... mai stii ce se poate
intimpla...

De-ti arde casa ta, pot sa-mi arca si

banii mei. Hai, tine-i la tine si nu mai fa
vorba!

GrigUta devenea tot mai palid, caci toata

respunderea ce are un depositar dupa lege.

i se intatisa in minte, insa recunostinta ce

avea pentru amicul sett, nu-1 ierta s refuse.
sa-ti dau dar o adiverinta 1 soptl atunci
Griguta cu un suspin adanc, Wand o fila de
Mrtie i un condei -Mana sa tremura grozav,

- 299 -caci niciodata inca nu iscalise un act prin

care se indatorea la ceva.
Nu-i rievoie, Griguta, lasa, tarfaloagele
la o parte. Intre oameni cinstiti nu trebuesc
inscrisuri.

Dar pot... sa m or, respunse Griguta,

din ce in ce mai turburat.
Nu-i mai murl. Hai! lasa istoriile acestea,
ca m supr.
Cel putin arn sa invelesc pachetul inteo
hartie mare i am sa. scriu deasupra ca mi

Yai dat tu in pastrare. Ia aa... Vino de

vezi ; pun banii ici in saltardl ista, ca sa
stii... la o imprejurare... fereasca Dumnezeu!...

Bine, bine, sa vorbim de altele.

In toata vremea cat lipsise amicul s6u,
liriguta era nelinitit, pe de o parte de grija
depositului, pe de alta de tainica parere ile
ru ct banii stint straini si au sa easa oda ta
din lada sa. In zioa in care inapol depositul
mai, mai ar fi simtit nemultumire, daca
presentul ce priml de la prietenul s6u nu
Far fi mangaiat. Acesta II adusese cate o
duzina de manui, cravate si batiste, toate
frumoase, cump6rate la Paris. Nici c i
se putea face un present mai nimerit, dd.
Chilipir nu prea face haz de obiecte de lux ;

acele presenturi ii plac care aduc un folos

real si scutese de cheltuiala.

300

Chilipir nu poarth niciodath tutun cu

dinsul, nu doarh ch nu fumeazh, dar dupa
cum zice el e distras, uitrt sa,-0 umple por-

tabaca La ori care din cunoscutii sei s'ar

duce, el ii face tigarh din thtunul ce este
pe mash; ear de la acel unde a petrecut sara,
cere voia sh-si lee de cateva tigri cu dinsul,
chci prAvaliile ar fi inchise i ar fi sfir0t

tocmai tinicheaua c tutun ce are a cash,

n'ar vol insh sh se culce fAra, a mai fuma
o tigareta. De la sine se intelege a nimeni
nu-i refus Si Chilipir, duph prealabila Mtn-

viintare, pandete momentul cand nu-I ia

nirneni in searn i ii umple punga bine.
A cash apoi o de,arth in tinicheaoa ce po-

sedh, in adevr 0 a doua zi dimineata, ese

earFi3 cu portabacul gol. Precum tutunul ii
pare o cheltuialh de ;prisos, asemenea i bin

jele. Ca la visite, asa si la primblare, cand

ese in trsuri de piath din cele mai elegante,

sh nu se creadh ch acestg sunt oprite de

dinsul. Niciodath n'ar face el un asemenea

Trhsura cea frumoash, este a vre

unui arnic care o tine cu luna 0 in acea zi
p6cat

nu poate e0.. In loc ca birja sh.stea in curte

farh treabh, amicul o oferh lui Chilipir pen
tru primblare i asemenea propuneri el rui
le refush niciodath. Sau poate Chilipir a apucat-o pe jos duph obicein i pe drum a

- 301 intuinit vre un cunoscut singur in trasura,

l'a salutat cu zimbirea sa obicinuitti i a-

cesta s'a oprit i l'a luat cu dinsul,

fiind

multumit de a gag un tovara aa de placut

cum este Griguta. Cand nici un prilej nu

se infatoraza atunci ii face primblarea pe
jos panil la sfirsit.
Per pecles apo$tolorum, G-riguta ? il in-

trebai odata intilnindu-I la primblare. Incotro ?

Merg i eu aa. M'am saturat de trsuri.

Sanatatea cere sa mai facem i mirare. Mai

ales eu ar trebui sa umblu foarte mult pe

jos, dupa cat mi-au zis doftorii.
Chilipir, Chilipir, spune drept ca nu
vrei s che1tueti cativa lei.
Ba z6u nu ! Ce mi-ar fi sa... nu m vezi
mai totdeauna in trsura ? Dar cum ii spun,

m'am hotarit sA mai schimb, pentru sanatate.

Eu m'am facut CL cred, dar nu m'am

putut oprl de a nu zimbi.
La teatru Chilipir nu lipseste niciodata,
dei nime nu tine minte sa-1 fi v6zut platindu-i vre-odata biletul. Un locurr in loja
vre unui cunoscut, voiu gasi eu doara", ii
zice el cand pleaca de a casa, i in adev6r
totdeauna gasete. Mai intai se duce la ua

parterului O. se uita cu ce loja ar putea

- 302 incepe. Functionarului ce-1 intreaba de bilet

el respunde cu dispret cd nu are obiceiu de

a merge la stal, ci vra numai sa vada ceva,

apoi alegndu-si loja se sue in graba. Cand
in casuri foarte rare se intimpla sti, nu fie
nici un cunoscut de-ai lui la teatru la care
s'ar putO duce, el gaseste un adapost sigur
in loja reservata pentru comitetul teatral,
caci cu aceste persoane el face toate chipurile sa alba legdturi strinse de amicie.
and nu merge la teatru-, Chilipir petrece
serile in familii cunoscute unde e totdeauna
bine primit, fiind politicos, vesel i gasind ceva

de vorbit cu on i eine. Carti are de principiu sa nu joace cu damele. Cad din aceste

sunt multe care au gresita idee ca un cavaler ar trebul sa pearda totdeauna cand
joaca cu ele, idee ce Chilipir nu impartdseste

de loc. Cu barbatii Chilipir joaca mai ales

cand inlocueste pe cineva i atunci e un
mandatar foarte bun, cad joaca bine mai
toate jocurile si are si noroc. Pe socoteala
lui insa el se pune la carti foarte rare ori,
cand nu poate scapa, Si chiar atunci, numaidacd se primeste a se juca jos de tot. Cat
de mic insa ar fi pretul, emotiunea lui e
grozava in asemenea imprejurare i cu toata
osteneala cei da s o ascunda, suspinurile
dese

i adanci

ii

di8triinuesc, neaste'mprul

303

sufletesc. Cand nu se joaca carti el e vesel,

petrece si face pe altii sa petreaca. Ceea

insa ce-i displace cu desavirsire este obiceiul

eel r6u ce-1 au cateva darne de a patrona

farnilii sarace, sau institute de binefacere,
infiintand pentru ele loterii i adresandu-se
la toti cunoscutii cu indemnul de a subscrie
si de a platl. De asemenea liste Chilipir fuge
ea de dracul. Ii este de ajuns sa vada o

hartie strinsa in patru, in manele vre unei

dame, pentru ca s i se strice tot cheful.
El miroase de departe loteriile i toate contributiile Cu scop de binefacere si se ascunde

in oda ea cea mai departata, ca sa nu fie

vzut ; acolo se tine Ora se schirnba.vorba
si e uita loteria. Cand insa, da, de cuconite

pe care nu le vezi uciodat

ffir

liste de

loterie in mama, ce nu se trag niciodata, cuconite care nu uita, toata, sarafli apuca pe ori si

cine in gura mare, fata cu o lume intreaga,

Chilipir nu se multumeste de a fugi in odai
laterale ci, luandu-si plaria, se departeaza
pe ascuns, d la francaise. Esind, el striga
trasura ori carui amic sau cunoscut al sell

ce ar fi rkaas sus, caci cunoaste pe toti

vezeteii particularilor i pe toti birjarii.

Procopi al lui cuconul Iancu Vladileanu!

Eaca trag indat.

304

A spus cuconul Iancu s

m duci a

cask i apoi sa te intorci indata, sa-1 iei.

Dei cuconul Iancu nu spusese nimic, to-

nul hotarit al lui Chilipir face pe vezeteu

sa-1 cread i sa-1 duca gratis pan a casa.
Aa ar fi trait Griguta, fara schimbare
ckteodata ingrijit de cheltteli neateptate,
cele mai dese ori insa bine clispus din causa
economiilor ce a putut face dna o imprejurare serioasa nu ar fi schimbat intr'o
vreme chipul s6u de viata,. Amoral nu alege,
ci d orbi peste on i eine, chiar peste cei
ce se pazesc mai mult i dada astfel odata
si peste Griguta. Unui amic al s6u, in casa
chrui mergea dese on, i se intorsese thea

din strainatate. Din cel intaiu moment fata

ii placit mult. El statea cu dinsa la vorba,
juca cu dinsa contina, la baluri era dantuitorul ei cel mai neobosit, bucurandu-se foarte

mult de simpatia ce copila ii arata, fara a

se gandi la vre o urmare oare care. Intr'o

dimineata, insa deteptandu-se, el fi aduse

a minte ca visase toata noaptea de dinsa.

Apoi imbracandu-se, baga de seama ca co,
loarea cravatei sale seamana cu acea a rochei ce avusese fata cu o sara mai inain te.
0 zimbire treat pe buzele sale .i el vol
sa gandeasca la altele, dar imaginea copilei
i se infatqa din nou i nu-1 mai parasl.

- 305 De cateva ori se surprinse oftand. Curios

lucru! ii zise el, niciodata nu m'am simtit
ap de . nu tiu .cum, pare a sunt
trist si pare ca simt i o mare fericire in
suflet". Esind, picioarele II duser mai mult

fara voie earas la amicul su dar suind

scarile, i se pri c inima i se bate tare i
cand, intrand in casa, se uita drept in ochii

ei, sinati ca i se sue sangele la cap 1

cli

glasul ii amortete. Cateva zile, cateva soptemani trecur6 si Griguta simti ca-i amorezat.
De indat i ideea casatoriei i se infatoa
in minte, i cu aceasta idee ii venire i gri-

jile. Cand te insori trebue s ai bani, ii

zicea el, trebue s ai casa O. masa ta, trebue sa ai cu ce tin femeea... dapoi nunta...
presenturi, bacisuri... dapoi copii CU dadace,
cu doftori... brrr !... Mai bine sa. nu mO'nsor".

Cu toate acestea amorul devenea niai mare,

tot mai mare.
Chilipir era distras, nu mai avea somn, nu

mai manca cu pofta,. Cu vrernea starea sa

-deveni nesuferita ,mai cu seama ca fata ii
arata acorn o rOceala neobicinuita. Indoeala

incepti a-I munci aa, incat el se hotarl cu

orice pret sa ajunga la un resultat, oricare
ar fi. El insarcina pe un cunoscut s cerce
pe departe daca propunerea sa ar fi primita.
Acesta, un om Para dibacie, vorbi de-a dreptul
38,075. Scrieri complecte.

20

- 306 cu tatal care avii nenorocita idee ea consuite pe fata lui. Aceasta deschise ochi mari
de mirare i, maniata de o asemenea cutezare din partea unui orn ca Chilipir, declara
ca refusa fall mai lunga cugetare. Deatunci

bietul Origuta se simp foarte nenorocit.

A morul ii muncea tot mai mult ; el fugea
de oameni, se ascundea in locuri departate
si-i plangea soarta.
Eu il cam perdasem din .vedere de un

timp incoace cand ii intilnii intr'o seara

singur pe ulita. V6z6ndu-1 palid i trist imi

adusei aminte de propunerea sa respinsa

despre care aflasem, i cautai sa aduc convorbirea asupra altor lucruri indiferente, dar
el revenea nesfirit la sentiment. 'Ca sa-mi
spue necazurile sale in toata voia, el Mai

semn unei trasuri de piata, m invita sa

in6 suiu cu el i ne indreptarm spre o gradina cam departata din imprejmuirile orasului. In timpul primblarii el imi spuse toate
imprejurarile de la inceput ; cum a cunoscut-o,

cum se arata amabila cu dinsul, cum dupa

cele vorbite era in drept s creada ca este

iubit, cum a fost respins, cat sufere de

grozav, cat ii pare viata nesuferita , in-

sfirit atat se tanguia, incat simtearn adsvrata mila pentru nenorocitul meu arnic.
Trecur6 astfel mai multe ciasuri i noaptea

- 307 cazuse, E vreme sa ne intoarcem, i-am zis

eu. Sa ne intoarcem", respunse el. Abia
ne apropiarm insa de locuinta mea, el faca
un semn birjarului sa se opreasca si se dada
jos din trasura. Noapte buna! 116 due de
aici pe jos. Mai vino sa m6 vezi ; am nevoe de mangaerile unui arnic !" Zicnd asa,
el se duse stringendu-mi maim si birja chemath, de dinsul, remase pe socoteala mea.
Nu m'am putut opri de a nu zimbi, vznd
ca nici suferintele sale nu-1 facuse sa-0 uite

principiul de a nu plan trasura.

Un an, doi trecur6 ; necazurile lui Chilipir se risipir. Focul su amoros se potoll
langa o v6duvita dintr'o mahala care-I iubia
si nu-i cerea nici .casatorie, nici cheltuiala.
Chilipir redobandi colorile sale vii si isi re-

incept viata sa obicInuita. El tot ureste

cersitorii, bacsisurile, loteriile si tot iubeste
petrecerile pe socoteala amicilor, tutunul si
trasurile altora. Chilipirurile urmeaza ca in
trecut si prieteni tot are multi de la care bucuros primeste presenturi, fara a le face el
niciodata.

SCAE T1
Cu sgeata-i otriviti
A sosit ca s me certe...
Eminescu.

Cetitorul unui jurnal sau unei reviste,

nu-i d seam a. obidinuit la can, corespondentil, ori discutie, intre autorul unui articol
si directorul foaei, a dat loc scrierea pe care

o are sub ochi. La jurnalele politice lucrul

este mai upr. DacA articulul ce se infatieaza, nu este contrar directiunii politice
statornicite ; daca, d. ex. el lauda, guvernul,
sau dna, el il combate, ziarele politice guvernamentale in casul dinti, cele de opositie in casul al doile, II vor prim). i publica
fr multa, greutate. Nici scopul ce-i pro-

pune o foae care apare zilnic, nici timpul

ce-1 are directorul nu iart a. ca fiecare articol
sa fie studiat in toate amnuntele sale, sa, fie

- 309

cercetat, cernut, discusut in privinta stilului,

lirnbei, ideilor.
0 revistA 1iterar6, din contra va fi obicinuit

foarte indiferent pentru tendenta politicA

ce are scrierea care i se presenta

pre-

supuind a s'ar intimpla s aib6, o asemenea

tendenta. Cel care conduce o astfel de publicatiune se va uita mai inttii dac studiul
propus cuprinde idei bune ; dacA aceste idei
se ridic a. mai presus de banalittfie comune ;
daa obiectul scrierii fiind tiintific autorul ei nzuete sincer la afiarea adevrului,
ear cAnd scrierea este de curath, imaginatie,

fie in pros fie in versuri, dacA ea este destul de originalA sau de interesantb, ca conceptde i. destul de frumoasn, ca forma ; dacA

insfirit este scrisa intr'o limn destul de

corecta, i instr'un stil destul de bun i. limpede pentru a fi primit i publicatA.

Cele mai multe din scrieri ce se infatisena, fiind ins foarte rele, ele vor fi obidnuit respinse. Aceasta, refusare, neplcuta,
pentru directorul unei reviste, este grozav

de dureroaA pentru autorul respins, mai

ales pentru autorul tn6r care debuteazA.
Atins in amorul su propriu, acest june care

a aternut intaiele sale cugetari in prosa

sau poate intaiele sale simtiri in versuri,
este bine incredintat O. numai un motiv

-- 310 personal a indemnat pe directorul jurnalului

sa respinga fructele imaginatiei si muncei

sale, despre care el insus, si adesa cativa

prieteni binevoitori, au o Were foarte favorabila. Aceasta nemultumire a autorului
respins se manifeeteaza, cateodata prin scrison insultatoare sau ironice, adresate directorului, fie iscalite, fie anonime sau pseudonime. Alte ori apare in vre un jurnal politic

un articul luator in ris pentru directorul

revistei, sau o critica, grozav de aspra a scrierilor acestuia ; ba s'a intimplat chiar sa i

se trimita vre un articul cu aparenta serioasa., dar cu scopul ascuns de a-I Wall.
In tot casul, ori se resbuna, ori nu, autorul
respins simte obicinuit pe laugh, necaz i o
mare descurajare. Caci un sentiment, fie cat

de nabusit si de vag, tot strabate hi-i sopteste la ureche c poate scrierea sa nu este
tocrnai asa de perfecta cum si-o inchipuise el.

0 lunga experienta, a facut insa pe scriitorul acestor randuri sa, se convinga ca

toate aceste resentimente nu tin mult vreme
si ce, peste curnd, autorul reSpins si des-

curajat reincepe a pacatui in prosa sau in

versuri si se adreseaza earas i walks si
inca cu destula modestie, ba chiar cu umilire, la acel care l'a insultat.
0 mangaere mare pentru directorul unei

-311-

reviste este de a ved6 a acei pe cari i-a

respins la inceput fara mila, au devenit dupa

trecerea catorva ani, cand mintile tinerilor

s'au mai copt, colaboratorii s6i cei mai statornici si poate chiar prietenii s6i cei mai
buni si mai recunoscaori.
Aici este local sa fac o marturisire grava.
In desele mele corespondente cu deosebitii
autori ce s'au adresat la mine, am respuns
de multe old a manuscriptele refusate si
pe care autorii le cereau inapoi cu multa
struinta si putina, urbanitate, au fost aruncate in foc, fiindca am aye principiul nestramutat de a aide manuscriptele vepublicate".

Trebue dar sa marturisesc

caci pentru

ce as tagadul pana la sfirsit un lucru ce

tot se va descoperl odata?ca atunci cand
dadeam acest respuns autorior refusati en
le afirmam cu buna stiinta un neadev6r.
Nu, eu n'am ars manuseriptele respinse, ci
le-am pastrat, le am inca si astazi, legate
pana acum in trei mari volume care peste
curnd se vor inmult1 cu un al patrulea mai
mare inca.
Facut-am Mu ?
Autorilor respinsi de sigur nu, de vreme

ce am implinit una din dorintele lor

cele

mai mail, conservarea fructului muncei lor ;

- 312 mie insurni mi-am facut o mare indatorire,

caci adesea cand am avut necazuri i suprari de tot felul, am incercat sa, gasesc
distractie in deschiderea vre unuia din aceste

volume si totdeauna am isbutit. Aci vd

pe un autor care-mi trimite poesii sub un
nume, apoi, dupa, respingere, mi le trimite
a doua oath prea putin scbimbate, sub alt

nume, doar nu voiu bap de seama ;

colo

urmAresc pe altul sub zece pseudonime deosebite. Mai departe recunosc ea, epistola cea

bland, si rugatoare este scrisa, de aceeai

mama, care a scris pe astalaltn plint de necaz, de dispre i de insulte. Eata ici o satin amath in versuri ce mi-a facut un june
autor care mai tarziu mi-a devenit bun
prieten si mi-a multumit din inima ca i-am
refusat intalele i copilaretele sale incercaii
literare. i aa mai departe fiecare pagin4
a acestor trei volume are interesul sOu.
Un amic pe care il stimez foarte mult,
mi-a dat intr'o zi ideea sa deschid in revista
literath o rubrica intitulata Poesii respinse",
in care as publica specimene de versuri refusate.

Aceasta ar avea, imi zicea el, un mare

folos i ar impaca pe toata lumea : pe directorul revistei, fiindca, n'ar fi respunztor

de absurdithtile ce s'ar tiparl in aceasta

313

parte, pe autor, fiindca dorinta lui de a se

vedea publicat, s'ar implini i eI ar fi in
positie de a apela la publicul cel mare, judecatorul suprem, in procesul sOu cu directorul revistei ; pe public insfirsit, fiindca

acesta ar avea multumirea de a arunca o

privire in tainicele culise uncle se tin actorii

inainte de a imbraca costumele cu cari au

sa apara pe scena. Eu insa m'am impotrivit
cu energie la aceasta inovatie, cu toate staruintele amicului meu. Incercarea mi s'a
parut foarte riscata, caci cetitonii sunt ciudati. Dad, acolo uncle criticul a vOzut o cu-

rata, absurditate, multi cetitori, a caror nivel intelectual n'ar fi mai Malt decat acel
al autorului respins, ar gasi scrierea foarte
buna ? Daca, scrierile respinse ar 01-.6 aceluias public chiar cu mult mai bune decat
cele primite 9 ... Nu, lucrul nn s'a prut ca
e prea primejdios, si am inlaturat propunerea.

Cu toate acestea voiu irnita i eu pe acel

calugar care, de ate ori aluneca la fapte

profane, se apara zicend : odata-i ertat !
MO voiu departa i eu asta una data de
la principiul statornicit I
Fie-mi dar ertat s arat publicului corespondenta mea cu unul din scriitorii ce dau
navala, la publicare :

- 314 Eri primese pun post urrntttoarea scrisoare in versuri :

21 Martie, 1887.

Doninule redactor !
CAnd rapastea e s cada.
Peste vre un biet crestin,
Cade far& sa,-1 vesteasca
Tronc ! din cer senin.

Nei n

vei erta pe mine,

Ca, de sigur scris ti-a fost,
Ciasul ru sa to surprinz5,
Intr'o zi de post.

CAci de astAzi chiar intr'una

Cu scaeti te-onk bombarda
Doar se va 1ip vre una

ii de haina ta!

AceastA scrisoare este iscAlit eu interesantul nume Victor Fuchs.

Ea rnai are i un Post scriptum :
Dac dup'atacul asta al scapat chiar neatins
Nu uita ca-mi este plina tolba i vei fi invins.

Aici a fi putut observa d-lui Victor Fuchs

cA in tolba se tin obicinuit sage:0 ear nu

scaeli; a in strofa a treia:

315

Cu scaeti teoiu bombarda

Doar se va lipi vre una

at trebul sa. se zia vre unul, scaete fiind

un substantiv masculin i c6, atunci ar lips1
rima, dar nu fac nici o observatie, .fiind
curios sti aflu ce sunt scaetii" care ur-

mean.
Sub acest nume cetesc patru epigrame
pe care le transcriu intocmai, fir. comentar :
Pe cdnd am fost bolnav.
Astazi cnd m'au visitat
Medici', s'au superat ;
Caci de-o lun se trudesc
Si eu inca mai traesc.

Sandu are dreptate.

Sandu azi pe mine carpaciu m'a poreclit ;
Si are zu dreptate: adesea l'am carpit.

Lui Xeacu epigramist.

la priviti-1 cum so screme
Inca tigva-i abureVR,
Stiti ce face el acuma?
Inc'un epigram clocete

316

Aceluia

Eti intocmai ca i cucul

Ce, fiind de toti uitat,
Singur strigA i-i r6spunde
Cucu, cucu nencetat.

Ce-ar fi facut oare cetitorul in locul rneu ?

Ar fi primit intia, respingdnd pe cele trei
din urma, ?... Respingerea ar fi fost pura si
nimplft sau motivata. ?... Ce ar fi r6spuns
autorului la amenintarea ca-1 va bombarda

cu alte epigrame de acela calibru?... La

aceste intrebri astept respunsuri de la public.. Oricine poate sa-mi comunice parerea
sa cu scrisori din care una va fi de sigur

de la insq d. Fuchs, ba poate d. Fuchs

mi-a scrie mai multe sub deosebite iscalituri.
Pana atunci ins ii rog sat creada :
CA aceste epigrame nu se vor preface 'n scrum
Ci vor merge sAli ia locul in al patrulea volum.
1887.

CUCONUL PANTAZAVII
Indupedita suis fatalibus omnia vinclis.

Lucretius.

Casuta lui Pantazachi Breazu era asazata

pe valea Bahluiului si avea dealungul ei un
cerdac de lemn, boit cu galb6n si despartit

la mijloc prin o portita. Din cerdac te coborai intr'o mica gradina bine ingrijita tot
asa de curata si vesela ca si casa. Proprietarul, Cuconul Pantazachi", cum il numea
toata mahalaoa, n'avea nici femee, nici copii
ci singur aici cu. Mef, un prepelicar mare si

frumos, el traia o viata foarte linistita. De

cum se disprimavara pana toamna tarziu,
Pantazachi petrecea toata zioa in cerdac
sau in gradina cautand de pomi si de flori
sau jucandu-se cu canele s6u de vOnat. lief
era prietenul su cel mai bun si, in aceasta

- 318 calitate, avea o multime de drepturi :

El

putea pranzi impreuna cu stepanul su, isi

punea cand voia capul pe genunchii lui, ba
chteodata, se intindea chiar 'pe divanuri. Dar
ci ce cane destept ! tiind c stopanul su
avea obiceiul sh se scoale la sease ciasuri,
nici o minuth mai de vreme sau mai tarziu,
cum auzea bAtnd oara, el se ducea la patul unde dormea Pantazachi si-i lingea incet
mana paii ii destepta. In gradina, cand
stpnul sfirsea de fumat, Mef lua ciubucul
in dinti gi-1 tinea sau ii ducea in cash, dupa
deosebite semne ce i facea Pantazachi. Cnd
vedea de departe pe vre un cunoscut viind
in visith, Mef alerga iute la stepanul s6u
si-I

instiinta latrand de trei mi. Ear cand

Pantazachi se gatea sh meargh la v6nat, nu

era fiinth mai fericita pe lume decat Mef

care se gudura, shrea, hamaea, alerga de la
trasurica la care se inhama calul, in cash
si din cash la trasurh pan6, ce st6panul su
era gata de plecare.
Afarh de Mef, Pantazachi mai avea un
randas care totodath. era si gradinar i vizitiu, o bucathrith btrana i pe Mrinca.
Pe cand cei doi intai aveau insarcinari bine
hothrite, MArinca juca un rol cam indoios.
Frumusich, totdeauna curate! imbrAcata, cu

dou6 cozi lungi lAsate pe spate, ea tinea

319

cheile de la carnara, i de la pivnita, ingrijea

de gospodarie , cauta chiar de flori. Dei
tn6ra, Marinca era oare-cum gospodina casei. Insa prea vorbea poruncitar cu celelalte
doue slugi, prea vorbea Pantazachi bland cu
dinsa i prea o respecta Mef... vecinii cam
carteau.

Casa de pe Bahlui nu era singura proprietate a Cuconului Pantazachi ; el mai

avea i o vie la Nebuna uncle edea i iarna

i vara muma lui, Cucoana Patina, o babuta barana i gbircita. Pe aceasta Pantazachi o iubea foarte mult, mergea regulat
s o vada cel putin odata pe sopt6mana si
ingrijea sa nu-i lipseasca nlmic. La culesul
viilor, Pantazachi se ducea in fie care zi
de petrecea cu dinsa, dar nici baba nu venea in ora vre odata, nici pe Marinca n'o
trimitea la vie, incat aceste dou femei
nu se vzuse una pe alta, ci se tieau numai din auz.
Cine nu cunostea pe Cuconul Pantazachi
Toti vnatorii ii fusese tovarai i petrecuser cu dinsul. 0 multime de functionarai

care sunt multamiti s. alba, un prieten la

a carui masa sa vie nepoftiti, pretuiau mult
pe Pantazachi. Dar nici era om de un caracter mai placut, decat dinsul. Totdeauna
bine dispus, cu un zimbet linitit pe buze,

- 320 -el esea inaintea ofi cdrui cunoscut, ii stringea amndoue mdnele, ii multumea a vine
sd-i tie tovrsie la mash, ii ducea prin grddind, ii arata fiecare cophcel, fiecare floare,
insfirsit facea ori ce putea multami pe prie-

tenul su. In zile de serbdtori, and se intimpla sd vie mai multi, Pantazachi facea
un semn Mdrindi se scoath, yin de cel mai
vechiu si daa la mash, veselia lua o intindere mai mare, el trimitea pe rAndas dupd
lautari can se asdzau la portita cerdacului
si se puneau sd ante. Dupd masa incepeau

sh se distupe butelci de vuta fcutd de

Cucoana Palma i astfel se mdrea si mai
mult multdmirea generald. In asemenea im-

prejurdri Pantazachi esea din linistea sa

obicinuit si se punea chiar in fruntea veseliei. Adesea se asaza turceste pe divan,
cu ciubucul in mdrid, ii tufiea fesul pe cap
striga cu glas tare : Acum, haideti fratilor s tradm bine!" Cdteodatd &idea povath, ldutarilor : Mdi baragladind , sdmi

antati cum si-a pierdut ciobanul oaea!"

Atunci lutarii incepeau un cantec trganat
jalnic pe care Pantazachi il asculta cdteva
minute, trWnd incet fumul din ciubuc, apoi
deodatA intrerupndu-i : Destul, striga el,

antati cum si-a gsit ciobanul oaea 1"

St

lut6rii treceau la un allegro pe care Panta-

321

zachi ii asculta cu manele in solduri, cu

fesul pe o ureche i cu tot trupul in mi-care. Ba ades, cand cheful era mare, el punea pe lautari sit ante jocuri nationale si
incepea s joace singur prin casa. Papucii
si fesul ii sareau in toate partile 0. el se

sbuciuma pana cadea obosit pe divan in

mijlocul risului sgomotos al tovar4i1or. Cu
toate acestea Pantazachi nu bea niciodata
w, de mult incat sa se ameteasc a. cu totul i nici lsa pe altii sa, bee din cale
afara. Indata ce unul din meseni incepea
mti

pierde mintile 'Ana a se arata prea

desmierdator cu Marinca, Pantazachi facea

un semn ascuns i la moment dispareau
si Marinca i butelcile i paharutele de
vutca.
Pana la aceste petreceri mergea insa ama-

bilitatea lui Pantazachi, mai departe nu. De

cate ori cunoscuti de-ai lui ii rugaser6 sa le
imprumute bani la vre-o nevoe, sa cunune,
O. dee chizasie, sa boteze vre-un copil ori
s primeasca a fi epitrop vie unui orfan,
Pantazachi refusa totdeauna. Negreit politicos, caci pentru nimic in lume Pantazachi
n'ar fi zis un cuvnt neplacut cuiva, dar

refuza. Ba ca tocmai acum sfirsise banii,

ha ca, nu are mana fericita Si copii botezati
de dinsul mor cu totii, .ba c tatM su i-a
38,975.Sc1ieri con/fleck.

21

- 322 lasat cu limba de moarte sa nu fie in veci

chizas sau epitrop", insfirsit totdeauna gasea un pretext. Cu chipul acesta avea prieteni numerosi dar nu prea intimi i nici un
singur durnan, stare pe care o credea cea
mai fericita pe lume.
Ceea ce caracteriza mai mult pe Cuconul
Petrachi era lenea i o nepasare nemarginita pentru intreaga lurne ce riu era in ra-

port cu dinsul. A cauta sa lucreze ca sa

catige

i sa-si mareasca modesta lui stare,

a lua o carte in mana sau macar o gazeta

ca sa tie ce se mai petrece in lume, a

alerga dupa vre-o functie, toate aceste erau
lucruri foarte neplacute pentru dinsul. De
aceea i Cuconul Todiras, un boer bogat pi

influent de a carui casa fusesc tatal lui

Pantazachi, care il botezase, ii crescuse si
ii iubea, era foarte suprat pe dinsul. Cateodata ii chema si-1 dojenea : Bine, Pantazachi draga, deaceea te-am invatat carte ca
sa te ingropi in bordeiul tu ca un prost ?
Am sa staruesc cu dinadinsul sa intri intr'o
slujba i daca te-i purta bine vei merge
inaint. Arrernile in care numai boerii de
neam ajungeau la ranguri mari trec v6z6nd
cu ochii. Fii harnic si vei fi i tu om !"
Aceste povete repetandu-se i cucoana Fauna staruind i ea cu lacrime in ochi,

323

Pantazachi primi la postelnicie o slujba care

i

se dada dupa staruintele naplui su.

Amar ii mai venea sa mearga la cantelerie

ai sa stee infipt la o masa, o buna parte a
zilei. Cu cat trecea timpul i el, inaintand
in grad, vedea mai bine cele ce se petreceau
in jurul su, cu atata neplacerea sa era mai

adanca. Odat onestitatea sa avt o male

incercare. Prin manile sale trecnd decretele

de boerii, un boer bogat cu rangul de spatar care ardea de ambitia sa fie agd, ii propuse sa vire printre celelalte decrete unul
mai mult pentru dinsul i sa-I infatoseze
la iscalitura ministrului care de sigur nici
n'ar lua sama. Dupa, multe staruinte din
partea spatarului i refusari din partea efului de masa, la urmrt principiele sale slahire i Pantazachi indeplinl cererea staruitorului. Hartia trect pe dinaintea directorului

care crezt ca este un ordin al ministrului ;

ministru iscall Cara, stt bage sama ; de la
ministru si hartia aceasta trect pierduta
intr'un teanc de acte la iscalitura domneasca
si treaba se fact fr ca cineva s tie secretul acestel inaintari, A doua zi dupa publicarea decretelor, Pantazachi, intorcndu-se
a casa, v6zt la dinsul pe masa o cutie mare
de catifea, pe care un necunoscut o adusese
fara alt respuns. Deschiznd-o, Pantazachi

- 324 gsi un ciasornic de aur frumos, cu un lant

gros tot de aur, ear dedesubt era o hartiuta
cu cuvintele : Din partea unui recunosctor". Pantazachi lua ciasornicul si lantul si
se uita la ele multa vreme, apoi puse ciasornicul .in buzunarul jiletcei in locul celui
vechitt de argint al su. El simtea insa o

mare neliniste pe care nu si-o putea tlrncL Fiind primavara el esi in gradina,
urmat de Mef, cu gand s caute de flori,
dar era ma de distras, incat toate le facea
pe dos ; uda drumurile i mergea pe iarba
pi pe straturi ; taea crengute verzi i lsa
pe cele uscate ; plivea firii de iarba in We
de buruene. Insfirsit vznd a timpul trece,
cerii bucate, desi nu-i era foame, sprand
ca schimbarea ocupatiei ii va schimba
gandurile. In vreme ce Marinca punea masa,

el o intreba de mai multe ori daca astazi

n'a venit nimeni i respunzend aceasta ca
nu s'a al-Rat nici un musafir, era foarte sup6rat sa manance singur in zioa aceea.
Cand, asteptand sa-i aduca bucate, vzfi. pe
Mef cum se pusese in fata lui si se nita
tinta la dinsul, el se intreba in sine neli-

nista : Ce dracu se tot uita canele ista aa

de ciudat la mine ?" Si cercetand ce lucru
atrage bagarea de searna a lui Mef, dada cu
ochii de lantul ciasornicului Si tresarl. Sara,

- 325 cand se desbraca sa se culce, Pantazachi

puse ciasornicul la locul seri obicinuit, pe o

mhsuta, dar se tavall in pat in toate parneputend sh adoarma. Nu era in casa

Enistea obicinuit si MA-i dadea sama, ce
putea sa, fie. Aprinzend luminarea, el vezit
pe Mef treaz la picioarele lui cu ochii atintiti asupra sa ca i peste zi. Cane le me
supera" gandl el i, pentru intaia oara, dada

pe Mef afara, din odae. Dar somnul tot nu

voea sa vie si acurn Pantazachi ii dada
sama ca tic-tacul ciasornicului ii turbura,
linistea noptii. El se scula deci, incuie ciasornicul intr'un saltar si astfel duph multa,
sbuciumare adormi insfirsit intr'un tarziu.
A doua zi la cantelerie era asa de palid i
de distras, incat colegii lui ii intrebau in.
tr'una ce are si daca nu-i bolnav ? A treia

zi ii dadu dimisia in manile ministrului,

apoi alergand ranede a casa, puse ciasornicul

si lantul in cutia lor si o arunca in fundul

unei lazi, ear in loc scoase din nou vechiul
seu ciasornic de argint.
Afland de dimisia lui Pantazachi, Cuconul

Todiras se supera asa de tare, incat ii trimise respuns ca 'nu vra sa mai vada in veci
un lenes ca dinsul si ca-I va da afara daca,
va mai indrasnl sasi calce in cash. Dar ce-i
phsa lui Pantazachi ?

- 326 El nu voia sa se mai ocupe de nimic Si

isi redobandise linistea pierduta. Vnatul,

mesele, cautarea gradinei urmau ca inainte

desi cu mai putina veselie. Odata caznd
greu bolnav, ideea mortii i se infatisa, pen-

tru intaia oara. La inceput se infiora de

dinsa i ii fagadul de a numai ucide epuri,
prepelite i alt vnat, caci ar fi pcat a ri-

dica viata unor fiinte ce au dreptul Ia dinsa

ca i oamenii. Dupa, ce se indrepta, negresit
el nu se tina de cuvnt, ci urma vOnatorile
sale, dar ideea rnortii i se presenta adeseori , asa ca se deprinse cu dinsa ; nu-

mai shntea nici o groaza, ci numai o melancolie linistita, mai ales cand gandea ca
nu va lasa pe nimeni in urma lui.
Astfel treceau anii si Pantazachi vedea
inmultindu-se perii albi in musteti i pe cap.
Cucoana Patina care simtea c smete tot

mai tare, era desperat c fiul sOu are sa

remae burlac si-1 ruga in fiecare zi s se
insoare cat ar mai fi vreme, dar Pantazachi
nu se putea hotari.
Intr'o i, dupa o masa mare ce daduse
prietenilor si, petreeere la care Marinca
glumise neobicinuit de mult cu unul din
meseni, un tnr advocat, Pantazachi umbla eu gandul sa se desparta de dinsa, MIA

insa a ave curajul s faca o asa de mare

- 327 schimbare in chipul sell de vietuire. Treaba

insa se fact de la sine caci, nu mult dupit

aceea, intorcndu-se de la vie, el cauta pe gos-

podina sa in toata casa. Slugile ii spuser ca

Marinca isi facuse bocceluta si plecase, ba

bucatarita, care se dusese sa pandeasca, ,

adause ca a vzut cu ochii ei cum la coltul
huditei, Marinca se suise intr'o trasura in
care se gasea un cuconas, chiar acel ce mancase dCunazi aici la masa., cand fusese multi

musafiri. Ea mai adause cu rOutate ca ar

trebui cuconul Pantazachi sa cerceteze daca
nu lipseste nimic din casa. Pantazachi sbircl

fruntea si arunca o privire in urul sett.

Toate pareau a fi in randueala, o singura
lada in care se gaseau lucruri vechi nu era
la locul ei. Pantazachi deschise capacul si
cerceta ; din lada nu lipsea nimic decat cia-

sornicul si lantul de aur. Un zimbet. usor

trect pe buzele sale : ,,Toate sunt in regula,
zise el bucataritei, poti sa te dud !"
Ii parea bine lui Pantazachi, ii parea rOu?

Poate ca-i 'Area bine, caci de mult timp

Cucoana Patina il tot mustra, zicnd ca nu
sede frumos sa aiba o fata te'nera in casa, el
care trebuea sa se insoare. Cu toate aceste
se primbla ciasuri intregi prin gradina
adancit in ganduri si nu desmierda de lee
pe credinciosul Mef. La masa abia gusta,

- 323 din bucate i inspre sara ,se intinse pe divanul din cerdac, ii razima capul pe brat
i se uita lung la apusul soarelui.

Din zioa aceea prietenii lui bagar de

sama ca Pantazachi se Mcuse mai tacut, ca
lautarii nu-i mai calcau pragul casei i ca.
vorbele sale erau mult mai serictase. El aducea vorba adese ori despre singuratate, despre
casatorie, despre via
i moarte. In adev6r

Pantazachi se simtea foarte isolat. El nu

cunWea decat societatea barbatilor, printre
femei era timid si stangaciu i se tot in-

treba daca trebue sa se insoare sau nu ;

daca multamirea de-a ave o nevasta este
destul de mare in comparatie cu osteneala
ce trebue sa-ti dai ca s'o cauti i cu nepMcerea de a-ti schimba obiceiurile i de a-ti
inmulti grijile.
Intimplarea insa este ciudata! Abie acum,

cand ii munceau aceste ganduri, el baga de

seama a tot in mahalaoa IM, o v6duvita pe
care o v6zuse numai in treacn, uitandu-se
la dinsa MIA interes, este foarte frumt*ca
i a ea are obiceiul de a se pune la fereastilt cand trecea el pe acolo. Cunotinta
intre vecini se face rapede i Duduca Sevastita", t6n6ra vkluva care era foarte yese1
i vioae i avea i avere bunivara, ii
primi cu bucurie in casa ei. Multi se adu-

- 329 nau la dinsa! Tot tineri eleganti i galanti,

mai de prin mahala mai si din oras si Duduca Sevastita era amabila cu toti. Negresit cei cu privirea mai petrunzaoare bagau
sarra cu unul era totdeauna preferitul, dar
aceasta nu impiedeca prietenia, caci dupa
castava vreme favoritul eel vechiu facea loc
altuia nou, asa incat toti erau in drept de
a ave speranta. Numai Cuconul Pantazachi,
nedeprins cu Jumea, nu vedea, nu auzea nimic, desi mergea s'o vac% pe toata, zioa.
El se tinea prin colturi tacut i admira de
departe pe Duduca Sevastita, o admira intru
atat, incat pedepsea pe Mel pentru antipatia
ce inspira canelui frumoasa ykluva, caci
Mel nu voia de loc s intre in casa Duducal
Sevastitei. i ciudat! Tocmai cu Pantazachi
veduvita era mai pMcuta. : ea tinea par'ca

anume sa se vada c din toti pe dinsul ii

deosebeste.
Lucrurile merser asa catva timp si Cuconul

Pantazachi sirntea pentru intaia oara in

viata lui c Si femeile au insemnRatea bor.
Ca bun vecin el trimetea veduvitei cand o
balerca de yin vechiu, cand o farfurie cu
branza, i smantana sau cu unt proaspt,
ba cateva butelci de vuta, ba buchete de
flori si fructe frumoase din gradina si via
lui ; ear Duduca Sevastita parea tot inai

- 330 incantata de amabilul ei vecin cand era .

fatd. In lipsa lui obicinuitii casei sopteau
intre dinsii ct vkluvita ride mult de b6tranul amorezat 0 de purtdrile sale. De la o
vreme Pantazachi descrise Cucoanei PAunei
care imb6trdnise si sldbise de tot, cu colori

foarte frumoase pe t6n6ra vkluvd si o intreba de sfatul ei. Auzindu-1 btrana planse
de bucurie i, Mrd a mai sta pe ganduri, ii

ruga sd se cunune cat mai curnd ca sd

aibd fericirea de a-1 vedea insurat pand a nu

rnuri. In urrna acestei convorbiri, el merse

la Duduca Sevastita sn-i vorbeascd. Incep6nd
de departe cu multe ocoliri i alusii, pe care
vduva cu nici un chip nu voia s le inte-

leaga, el ajunse insfir0t a scoate cuvntul

ph a-i propune cdsatoria. Duduca Sevastita
plea ochii ruinat i o zimbire tainicd de
multdmire sburd pe buzele sale. Ea nu respunse nici c primete, nici cd refusd, ci
ldsa treaba nebotdrit cci acesta ar fi un
pas foarte serios pentru o femee tnrd ca
dinsa i ar trebui sa, se mai gandeasa".
Luni intred v6duva ii duse cu vorba, povestind prietenilor s6i cu mult haz stangdciile lui Pantazachi, oftdrile i amarurile
sale. Timpul trecea, Cucoana PAuna tot in-

treba pe Pantazachi and se insoard i el

suspina mereu, vOz6nd a nu face nici Un

331

pas inainte. Insfirsit intr'o zi, pierzend rabdarea isi lua o inima si-i ceru respunsul
hotaritor. Ear Duduca Sevastita, dupa, mai

multe incercari de a mai trgana treaba,

silita fiind s se rosteasca, schimba deodata
tonul si-i respunse scurt si rece ca. nu-I vrea.

Nebuna ar fi ea, abie scapata de un barbat betran sa-si vire capul sub un alt jug?"
Auzind acest respuns neasteptat, Pantazachi remase impietrit. I se fact negru dinaintea ochilor si se sprijini de o masa.

Apoi, fara a zice un cuvent, esI din casa

Duducai Sevastitei, se puse earas pe divanul
lui din cerdac si remase nemiscat toata zioa,
cu manile incrucisate pe piept, in vreme ce

Mef, ascuns sub masa, nu dislipea de pe

stepanul seu ochii sei induiosati.
Inspre sara vierul care intr'o fuga venise
de la vie, ii spuse GA a lasat pe Cucoana Pauna

foarte bolnava si ca Cuconasul trebue sa vie

in graba, daca vra s'o gaseasca in viata. Pantazachi tresriri, ridica capul sell palid si,

fara a mai cere lamuriri, alerga la grajdiu,

ca sa ajute a scoate calul si a-I inhama. la

brisca. In curnd totul era gata si el se

gasea pe drum spre Xebuna, dar ori cat
mana calul de rapede, el nu mai putt sosi
la vreme. Betrana murise cateva minute
inainte. Pantazachi saruta mana moartei cu

- 332 respect, apoi esi afara, se puse pe prispa,

ascunse capul in mani, i pentru intala oara
din copilAria lui, incepa a plange cu amar.
Asa petrecii toata noaptea 'Dana in zori.
Din zioa aceea Pantazachi se facii alt om.
POrul s6u albi de tot, fata lui slabi i plecarea sa fireasca spre melancolie se fact tot

mai mare. Putdnii prieteni ce veneau anca

sa-1 vada nu mai gaseau placere in socie-

tatea lui, asa incat unul cate unul se retrgea pang., peste putin timp, Pantazachi
remase singur de tot in casa lui. El parea
multarnit de aceasta caci, chiar in oras, cand
intilnea pe vre unul din vechii si cunoscuti,

sau apuca pe o ulita laterala sau, cand era

prea tarziu, pleca ochii la panint, facndu-se
ca nu-1 vede. Mef remase singurul s6u to-

varav, dar baran acum si el, nici mai cerca

SE inveseleasca pe stepanul sal cu sariturile
si glumele sale, ci urma 1initit pasii lui
prin gradina.
In zioa and se implini anul de la moartea
Cucoanei Paunei, Pantazachi puse sa citeasca

rugaciuni pentru sufletul ei. Apoi, dupa ce

plat preotul, ii lua pusca din cuiu, cerceta
daca este in lama stare si o asaza pe divan.
Dupa, aceea facii o primblare in jurul casei

sale, inerse in grajdiu, in sura ca sa vada

daca totul este in regula si se uita cu clea-

333

m6runtu1 la gradinita lui. Reintrand in cash,

deschise saltarul, lua toti banii ce tinea

acolo, ii puse in punga, chema pe Mef, il

desmierda, il saruta si il incui in iatac., Apoi

lua plaria, o sterse de praf si o asaza pe

cap. Pusca o anina de um6r, incui casa,
lasand cheia in broasca si pleca. Un moment

ii tresari inima, cad trec6nd sub ferestrele

iatacului, auzl pe Mef urland jalnic ; dar
numai un moment, caci fata lui redeveni.
linistita indata ce trecb dincolo de pragul
portii.

El apuca deadreptul peste campie si deacolo peste dealuri. Dup a. cateva ciasuri,
simtindu-se obosit, el se asaza pe o piatra
langa drum, unde venise s se odihneasca
si doi tarani care se intorceau de la lucru.
Auzindu-i cum se plangeau unul catra altul
de greutatile vremilor, de putinul castig ce-1
aduce munca, el isi deserta punga, rugandu-i sa prirneasca banii ca un dar de la dinsul. Tara nii nu indraznir6 iutai sa iee banii,
dar dupa multa staruinta, primir6 insfirsit,

uitandu-se insa la dinsul cu ochi mari si

nevrnd sa creada ca a dat peste ei asa
un noroc. El ins nu asculta multamirile lor,

ci se departa in graba spre o padure invecinata. Taranii il urmarir cu ochii pana se

334

in padure, apoi clatinand din cap,

se indreptar spre satul lor.
Trei zile dupa aceea se povestea in casa
Duducai Sevastitei cum Pantazachi s'a gsit
mort intr'o padure din apropiere. Povestipierdir

torul stiea sa arate cu de-amnuntul cum Pan-

tazachi nu s'a putut ucide altfel, decat puind

stratul pustei in pamnt, apropiind pieptul
de virful tevii i apasand cu varga pustei
asupra cucosului, apoi cum un cane al su
de ve'riat, scapand pe fereastra din casa unde
fusese incuiat, ii gasise urrnele si era culcat

langa trupul stepanului su, nevroind a-I

parasi. In vremea istorisirii Duduca Sevastita era serioasa si pe ganduri. Ear apoi,
trecnd convorbirea la altele, veselia i glumele reincepur ca de obiceiu i nimeni
nu-si mai aduse a minte ca fusese odata un
vecin bland si plAcut, pe care mahalaoa ii
numea Cuconul Pantazachi" si in casa caruia multi prieteni petrecuse vesel ani indelungati.

UN DRUM LA CAHUL
()And se 'ntimpll de se leagi
Amorul de vr'un betran,

S me crezi a nu-i de saga(

Leagi-I de gard i da-i fen !

Const. Negruzzi.

Pe vremea aceea orasul Cahul facea inca

parte din statul Roman. El era capitala de
judet, prin urmare residenta unei prefecturi
si a unui tribunal. E drept a guvernul nu
prea avea ingrijiri parintesti pentru acest
oras, caci ii trimitea niste functionari... dar
dece s zic de r6u de acesti bieti oameni ?
Destula pedeapsa era pentru dinsii de a fi
surguniti la Cahul. Vara ii mancau tintarii,
iarna n'aveau ei ce manca, casele lor erau
mici, strimte, joase in pod, mai far& feresti
i de tot fara, sobe, i abia la o sptmana
odata le venea o cart*, de posta, cu cate
o gazeta, arare on i cu cate o scrisoare

- 336 din care aflau tarziu i deobste cu deplina

nepasare ce se mai petrecea prin lurne.
Orasul Cahul era vestit din doue cause :
Intai pentru c locuitorii lui jucau grozav
de reu prfrence.SA joci acelas joc i vara
pi iarna, de dimineata Ora seara i cateodata de cu seara pana, dimineata si tot sa
nu-I deprinzi lucrul e in adever de mirat
dar e asa. Cahulenii asa de putin ii tiau,
incat ajunsese proverbiali. Cand in alta parte
a tarii, cineva facea vre o greseala boacana
la preference si tovarsii ii ziceau indignati :

Joci ca la Cahul", aceasta "era mustrarea

cea mai mare ce i se putea face. Ti A doua
causii de celebritate a Cahulului era fabrica
sa, nu de obiecte industriale, ci de deputati
pi senatori. In forma si la Cahul alegetorii
singuri numeau pe representantii lor, in fapt

insa ministrul de interne din Bucuresti telegrafia prefectului numele persoanelor ce

trebuiau s se bucure de increderea judel
Cateodata telegramele soseau in ajunul

alegerilor, aka data in zioa chiar a alegerilor cand buletinele incepuse a se depune
in urna, i totus alegetorii in nici un cas
nu se departau de dorinta ministrului. Ba
se .zice ct odata telegrarna din Bucuresti
sosise a doua zi, dupa sfirsitul operatiilor
electorale, cand deputatul fusese chiar pro-

337

claniat

i totus, nu stin prin ce minune,

cel proclarnat a remas neales, si altul a

venit ca deputat la camera, tiind in mana
un mandat iscalit i pecetluit in regula pi
Para, ca sa se fi facut vre un protest sau
macar sa se fi aratat vre o nemultumire
din partea cuiva. Asa se petreceau lucrurile
la Cahul. Nu-i vorba, se sopteste ca si pe
aiurea s'au intimplat asemenea minuni, chiar
prin orase mart.. stiu eu ?... foaste capitale...
insa oamenii ri i mincinosi ce nu scornesc ?

Fereasca Durnnezeu sa incapi pe gura lor.

Dar uite! Pomenesc de oameni r6i si nu
bag seama c i eu vorbesc ru de alegtorii din Cahul, eu care am fost ales deputat
de clinsii! Dar ! Am fost ales, ba inca in colegiul al IVlea si aveam si eu mandat iscalit
pi pecetluit, insa spun drept ca am rneritat

aceasta dispgubire de la lin oras in care

am patit ceea ce nu patisem nicaire. Judece
toata lumea!

Ca mai toti cetatenii Romani care stiu

scrie si ceti faceam i eu intr'o vreme pe

advocatul, aparand pe un cap la curti si

tribunale, nedreptatile oamenilor ce se adre-

sau la mine. Intr'o zi vine un Rus si-mi

zice ca la trecerea Basarabiei catra Moldova,

vnduse mosia sa unui Roman, ca cumV-

ratorul ii rmsese dator cu un rest din

JS,975.

Scrieri complecle.

33S

pret, c tormenul p1ii ar ft trecut de mat,

ck, desi l'ar fi prelungit de cateva oni, cumpkrktorul tot nu-i plkteste, asa incat se vede

silit sk ceark banii prin judecata. Dau eu

hartie Si dupa cateva luni irni vine chemarea.

Terrninul find pe la sfirsitul lunei NoemVnie, tocmesc pe Costache, poreclit BaniGata, bfrjar cunoscut din Iasi, si plec ithpreunk cu Rusul meu. La inceput am mers
bine : Pan pe la Rapedea timpul era frumos
desi rece,

noi eram veseli. Mai inspre

seark ins6, dupd ce prsisem soseaoa, incept sk inghete i sk, fulgue patin, asa incat trsura luneca in toate partile pe drumurile costise ce due la Husi. Inoptase,

mai mult pe jos cleat in trsura, sosirem

intr'un tkrziu la o crasmk jidoveasca, cu
dou odki. Din po'cate era Vineri i cnasma

era ticsitk de jidovi pe care ii prinsese Sabsul pe drum.

N'avem uncle s v primirn, ne zise cras-

marul, doar sk stati in bucdtarie cu noi,

ckci odaea de oaspeti e toatk plink de lume.

In bucktkrie era un fum de te inklusea,

nu era de stat, Am prins deci s ne toemim cu jidovii oaspeti ca sa ne lase nou6

odaea cea bunk i sk treack ei in bucktrie.
Desi Sabas, zi in care jidovilor le este oprit
s se gandeasck la intones, aurul, sau, mai

339

drept, argintul nostru au invins

i fiii lui
Israil, intorcencl capul cu groaza, ne aratare

sa punem banii dupa soba, 0ci ar fi fost

un p6cat neertat pentru dinsii de a-i primi
in mann..
Aveam deci odaea cea buna : De-a lungul
paretelui crapat i nevaruit de cine stie cand,
se intinclea o 1ait de trei scanduri una mai
sus, alta mai jos, incat, desi te puteai lungi,
trebuia sh-ti tii bine cumpna, caci la cea
mai mica miscare cadeai de un_ palmac pe
scandura inferioara. Pe jos oche era nepodita,

de lut

i locul nu era drept, ci cu dealuri

si vat Intr'un capet al laitei tragea de la

fereastra sparta un vent rece... in cap6tu1
opus venea de la cuptor o ferbinteala i un
fum... An coltul dintre cuptor i usa se ridica

o movila mare de colb strins cu matura,

caci se grijise de Sabas. Pe masa schioapa
si scarnava de langa fereastra era o luminare de sell virita intr'un gat de butelca
a ceasta era odaea cea buna Uitandu-me
irnprejurul meu in6 cam cutremurai, dar
Rusului se vede 0 aceasta priveliste nu-i
facfi nici un efect deosebit, caci zise zimbind :

Odaea imi pare buna, avem s dormim

de minune, numai sa mancam ceva...
Uitasem i unul. si altul de a lua merinde

340

la drum i ne adresarem catra gazd6. Cra,marul avea numai niste slaninii, cam invechita, i rachiu. Ce sa fac ? De nevoe am
Mut i eu un pahar de rachiu, dar slanina
am lasat-o Rusului toata. Barbosul meu de
Muscal se puse st inghita bucatoae de grasime aa de rapede i cu atata lUomie, incat Ia un moment tin minte ca rn'a apucat

frica sa nu inhate, in furia sa,

i capetul.

de luminare ce fumega in gatul butelcei.

Sa tragem la sorti, zisei catra Rus dupa
ce sfir0se de mancat, care din noi sa doarma
hi fereastra 0 care la cuptor.
Ce sorti! imi respunse el, alege d-ta
care loc vrei, mie tot una imi este, eu dorm
bine ori cand i ori unde...
Statui un moment la indoiala. De o parte
ventul ce sufla prin gearnul spart, de alta
caldura i duhoarea ce-ti batea in cap de la
cuptor... Grea alegere ! Cam friguros de soiu,

m'am hotarit la urma pentru cuptor. Muscalul se intinse in partea ferested, invent
in suba lui de lup i dupik cateva minute
dormea dus. Eu de cealalta parte me svircoleam pe lait, ckleam pe scandura de mai
jos, me ridicam ear, simteam ca me inadua
aerul greu din oclae in care se amesteca fumul din cuptor cu cel al luminarii de sell.

0 en mirosul sIninei. Adormind insfir0t

341

in tfun thrziu, avui un vis foarte brit : Se

Them c eram culcat intr'o padure sub un
copac, c

fulgera si tuna infricosat i ea, un

urias m6 tot lovea in cap cu o mciuch.

1116 destepthi ametit de tot, cad dormisem
cu capul in dreptul gurei cuptorului i auzii
pe tovarasul meu horaind din resputeri.
Sarind de pe laith la phm(Int cilzui jos de
vreo dou6 ofi, atat din causa ametelei, cat
si din caush c phmntul odhei era accidentat.
_La urma, imi pusei blana in spate, imi indesai cliciula in cap si duph multh, bojbhiala
gasind usa, eii afara. Aerul rece i curat
al diminetei m recorl i m destepth de tot.
Cine i acolo ? imi striga glasul puternic
al unei umbre ce se misca imprejurul casei.
Om bun, rspunsei eu, dar d-ta eine esti?
Umbra apropiindu-se, recunoscui pe birpazea
jarul Bani-Gata care facea strop,
caii i trsura de talhari. Duph cateva momente, cuprins de frig m6 intorsei in cash,
dar gresind coltul laiei m6 aruncai cu tooth

greutatea peste Rus. Acesta ins, nu prea

simtitor din fire, borborosi numai cateva
cuvinte in limba lui apoi se intoarse pe cea-

lona, parte si urma a dorml. Pintre horaiturile tovartisului meu mi se Olt c aud
Inca ceva Si ch zhresc nu stiu ce miscandu-se

pe cuptor in dosul uei deasupra movilei de

34-2

gunoiu. lie sigur 0 mata care a intrat cand

am deschis usa, gandii in mine i, vrend sa
ved mai bine, me indreptai spre masa sa
ian chibriturile. Dar gresli earAs pasul la o
vale si resturnai masa cu luminare, strachina de .slanina, pahare de rachiu, cutie de

chibrituri, tot. Nu mak era cu putinta sa

nimeresc prin intuneric si cu anevoe m'arn
tariit pan la vechiul meu colt de IMO, uncle
am stat toata noaptea destept, luptandu-me

cu somnul ce me fura cate6data, cu jig,

niile ce navaleau asupra mea de pe pareti
si din vreme in vreme aruncand ochii spre
acel ceva negru ce.se misca pe cuptor langa
usa. La cea intai raza a zilei rnai mutt gacita decat simtita, parendu-mi-se a baga de
seama c ceea ce se misca nu seamana de

loc a motan, ci a nu stiu ce mai mare, intr'un moment, cand o presupunere ce intrase

de cateva clipe in mintea mea deveni puternica, me rapezii drept la acel ceva, pi
implantandu-mi mama intr'un lucru moale
ce parea a ft o barba, strigai in gura mare :
Sariti! Talbarii !
Rusul de pe 1ai, Bani-Crata do la cai pi
mai multi oaspeti din bucAt6rie navalire
impreuna. Ce era ? Pe cand eu fusesem afara,

dok jidani cari DU mai incapuse dincolo

inghetau de frig, isi scosese papucii, se fu-

343

risase tiptil la noi in odae i se ghemuise

unul peste altul pe cuptor : ei erau acel
ceva negru ce credeam a zari in intuneric.
Figura ingrozith a jidanului in barba caruia
imi incletasem mama, era asa de poznas,
incat pe loc ne-a umflat risul pe toti. Chiar

zioa urmatoare am ris tot timpul in trsura, atat de chipul jidanului ce nu-mi esea
din gand, cat i mai ales, de Rusul men
care tot prefacea pe jidanul.spaimantat.
Era in adever foarte comic de a ve& pe
Muscal asa de vesel. El isi virea manile prin

barba sa tufoasa, cautand sA dea figurei

sale, altminteri slbatice, expresiunea de umilire i spaima a Evreului. Apoi, umflandu-1

risul, se fovea cu manile pe genunchi

cand ii nabuseau hohotele, isi stringea pantecele cu amndou0 bratele. Ilaritatea lui

tinea desteapta nu numai pe a mea, ci

pe a lui Bani-Gata de pe capra, incat intr'un
ris am dus-o cu totii o buna parte din drum ;
ear taranii cu carele, ce ne intilneau, cascau
gura la vederea acestui trio vesel i intorceau capul dupa noi in indoeala daca suntern nebuni sau numai beti.
In aceasta stare sufleteasca trecurem Sambath, .prin. Hui. i. ajunserein sara la Falciu,

fara alta intimplare, ear Duminica, pe la

doa dupa arneaza, soshem la Cahul unde

344

am tras la singurul han ce era pe atunci

in acel ora, acel al betranului Sacalof. Termenul procesului hind fixat pentru a doua

zi luni, Rusul meu el indath sa caute pe

grefierul tribunalului, care, in urma unui
mic present, deveni foarte amabil, cauta,
pe arhivar, merse cu acesta sa scoata. do sarul procesrilui i mi-1 aduse ca sA-1 studiez.

In odaea mea eram eu, grefierul, arhivarid,

Muscalul i Sacalof, cu care clientul meu era
prieten bun inca de cand Basarabia fusese
ruseasca. Cu toatil lumina extraordinarA ce
se Pacuse in odae se aprinseser6 in acela
timp doue luminitri, una de sOu, alta de
spermenteta abia vedeam s6, cetesc, caci
toti fumau in casA, i, pe la Cahul nefiind
sobe care sa, preschimbe aerul, furnul e i,ngroase i intuneca oddea de tot. Dupa ce
cu mare greu sfir0i dosarul, grefierul imi
zise cu aer misterios :
Cunoasteti pe cuconul Manolas?
Nu, cine-i acesta ?
Presidentul tribunalului ; n'ar fi stricat
sa-1 cunoateg, sau d-voastra, sau, mai bine
inca, clientul d-voastre.
Dar pentru ce ?
Apoi... fiindcit... do! ingaima grefierul mai

Meet, cMndu-se par'cit de cele zise i esi

rapede urmat de arhivar care tinea dosarul

345

sub brat, invelit intr'un testemel galben,

si de Sacalof care mergea sa ingrijasca de
masa.

Peste o jumetate de cias Sacalof reintra,

urmat de randasul seu (un lipovan cam, cu
camesa albastra si barba rosie) care tinea
o tabla cu mancari. Clientul meu se arunca
ca un puiu de lup asupra bucatelor, eu instt
gustand, sarii de o palma in sus.
Ce-i asta, sunt fript ! strigai strimbandu-me.

Ha, ha, ha, respunse Sacaloi rizend. Cam

piperat, ha ? Asa bun, asa bun !
Asa bun, asa bun, repeta Muscalul meu,

indopandu-se cu bucati de came si cu piperusi intregi.

Cunoasteti pe cuconul Manolas ? me in-

treba de a o vreme Sacalof.

Pe president? Nu. Dar ce nevoie?...

De! sopti

Sacalof,

obiceiul....

apoi... de... trebuea sa-1 cunoasteti pe dinsul,

sau macar pe ducluca Pipita...
Pe duduca Pipital...
Muscalul meu se puse pe ganduri i cand
remaserem singuri imi zise cam malmit

Imi pare foarte reu ca nu cunoastem

nici unul pe Cacon Manalaf...
A do aa zi pe la unsprezece dimineata imi
strinsei hartiile i, intovarAsik de clientul

346 -

meu, ni dusei la tribunal'. Frin tribunal

trebue sit ne inchipuim o casqta ca toate
celelalte din Cahul, numai ceva mai mica si
mai murdarti. Acolo facui cunostinta eu advocatul adversarului meu, unul din luceferif
Cahulului, un tenOr cu barba in furculita,
cu prul vlvoiu i cu idei politice foarte
inaintate. Figura lui imi displacib caci imi

tot 'Area a ved6 un mic zimbet 4.onic intr'un colt al gurei.

Fiindea nu venise inca randul procesului
meu, intrai in sala sedintelor, Mica in odaita
din mijlocul casei, pentru ca, asistand la alte

judecati, sa mai treaca vremea pan ne-or

striga pe noi. In dosul unei mese patate de
cerneala si cam schioape, pe care 8ta o cruce
afumata i un clopotel strimb, sedeau doi
indivizi, cel din stinga tnr, cu gura cascata
si somnoros, celalalt betran, slabut la fa0,

cu ochii mici citprii si vioi si cu musteata

surie. Acesti doi magistrati judecau pe un
tigan discult, rupt i nepiept6nat ce sta in
picioare intre doi dorobanti inarmati cu pus

sub invinovatirea ca furase un cucos din

sat. La alta mesuta mai de-o parte sta proamoral, un tear ce cunoscusem si care imi
facea seinne de prietenie.
Ce vrei d-ta ? m intreba, cu aer de au-

347

toritate, magistratul cel cu musteata surie,

vezndu-m6 intrand in sada.

Nimic, domnule, am un proces aice

zi-mi astept randul.

Fost-ai chiamat ?
Ba nu.
Apoi nu vom inter binevoiti a astepta
dincolo.

'Socoteam ca este sedinta publica, zisei

eu cam nechjit.
Nu vom pute !... striga magistratul tragelid clopotelul i aratandu-mi cu, capul odaea

de alaturi.
Muscalul meu se uitase prin usa crapata
al vzend aceasta scena imi soptl malmit :
Cacon Manalas... reu ca flu cunoastem...
trebuea cunoastem Cacon Mantaas sau macar
Pipit" . Ear advocatul adversarului meu suera
incet dinaintea lui un aer de polca, zimbind
cu ironie din coltul drept al gurei. Dupa vre
o jumtate de cias auzii dincolo clopotelul,
usa se crapa, unul din dorobanti esl cu spatele intai, tiind baioneta indreptata spre
pieptul prevenitului, apoi venl acesta cascand grozav de urit, l la urma al doilea
dorobant cu baioneta indreptath,.spre spatele
talbarului de cucosi, care fusese osindit Ia
trei zile de inchisoare. Ei se departar6, 1114
usier striga procesul nostru i cu totii in-

348 -

trar'em in sala audientelor. Presidentul trase

clopotelul i zise cu glas tare :

D-le grefier, cetiti petitiunea introductiva

de instanta!" Apoi imi arunca o privire

triurnfatoare care insemna :

Vezi dumneata cum stiu terminologia

juridica ?* Tremu ra !

Sfirsind grefierul de cetit eu me sculai

de pe scaun si indepui:
Domnilor magistrati !... Insa in acelas
moment , presidentul intrerupndu-m6, imi
zise cu glas tare :
Sunteti fr robd, imbracati-v6 roba !
Trehue st insemnez ca tocmai atunci venise un ordin din Bucuresti ca judecatorii,

advocatii sa pue robe ca in

Franta, pentru a inalta prestigiul justitiei
procurorii

in RomAnia. Eu insa, neavend loc deajuns

in micul meu sac de drum, nu mai luasem
en mine aceasta haina solemna despre care
publicul nostru glumea asa de mult.
N'am luat roba cu mine, domnule presedinte, avem putin loc...

Atunci nu vom putbl fespunse presidentul.

Dati-mi voie, strigai eu supe'rat...

Nu vom pute, repeta Manolas tragend

clopotelul.

V6ze'nd aceasta, procurorul care avea pen-

349

tru mine o stima deosebita, sari de pe loc,

insuflat de o simtire sublima, ii scoase roba
din spate si mi-o intinse mie. Eu o aruncai
iute pe umere i zisei triumfand la randul meu :

Fiindca acum am robd, socot ca-mi

yeti da vole sa vorbesc...
Manola ii musca buzele dar, nevrend sit

se dea batut : Bine, roba este, dar carta

de avocat aveti ?" imi striga el cu glasul
inadusit de furie.
N'am cu mine respunsei eu, dar sunt
cunoscut, intrebati...
De n'aveti cartd, nu vom put ! repeta
el puind mana pe clopotel.
Procurorul sari earas de po scaun i zise
cu glas solemn !
Ministerul public cunoaste i afirma cit
d-nul avocat are dreptul sa, exerciteze.
Judecntorul cel adormit, ridica putin pleoapele obosite i zise incet catra, president :
Duninialui are dreptul sa exerciteze,
stiu bine.
Cunosc i eu cn are dreptul, adaose di
adversarul meu, care avea tot interesul sa
nu se amae procesul, stiind bine ca, nu va
mai gsi tribunalul asa bine dispus pentru
causa lui.
In fata acestor asertiuni solemne admitem
77

77

330

sa pledati, imi zise presidentur din ce in ce

Mai furios, insa inainte de a incepe dati-ne
prdcura (Manolas punea accentul pe silaba
intaia a cuventului) precum ne-a dat si adVersarul d-voastre sau nu vom pute...
Domnule pfesedinte, pentru Dumnezeu,

clientul confratelui nostru nu este fata, de-

aceea a lasat o procura, dar al nostru e

aici, ean-1, i ne declara pe noi representant

al seu.
nCacon Manolas

soptl Moscalul meu palid,

incrucisand bratele pe piept si inchinandu-se

adanc.

D-nialui e reclamantul? borborosi presidentul tot mai inadusit.

Cacon Manalas, Cacon Manalas..." soptl
clientul meu cu glas bland si rugator.
1Trbii, imi zise presidentul, tragndu-si musteata Si fixandu-me cu ochi crunti.
Eu, inghitandu-mi mania, expusei calla
in cateva cuvinte i me reasezai pe loc. Adversarul meu se scuba laTandul sou i cauta
sit dovedeasca ca termenul.de plata n'a sosit
inca.

Mai aveti ceva de replicat ? me intreba

presidentul cu un zimbet de dispret,
Negresit, negresit...

Fiti scurt, domnule avocat...

351

Cacon Manalas!... se ruga Rusul cu

bratele pe piept, inchinandu-se adanc.
Dupd replica mea, duplica adversarului si
conclusiunile procurorului care erau favora-

bile causei noastre, ne retraserm cu totii.

Eu .m0 dusei drept a casd, frd, a mai astepta pronuntarea hotdririi, elci simtisem
deajuns cum va merge treaba i nu-mi mai
faceam ilusiuni zadarnice. Insd resultatul
intrect asteptarile mele cele mai pesimiste.
Eram a casd, de vre o jumtate de clas cdnd
procurorul, grefierul, arhivarul si Muscalul
meu venire toti intr'o fugd sa-mi spuie cd
hothrirea tribunalului era nu cum cerea
adversarul men sd, se prelungeascd plata,
ciceea ce nu ceruse nime sd, nu se mai
plliteased de .loc restul de bani ce se datorea.
Nu i chip ! Apel ! imi striga procurorul.
Trebuea cunoscut Cacon Manalas, tot
zicea Rusul meu cu mahnire. Dusmanul meu
a v6zut inainte pe Cacon Manalas, asta r6u!

Dar trebuea sd cunoasteti pe cuconul

Manolas, repeta Sacalof, sau cel putin pe
duduca Pipita !

Treaba asta imi Ora asa de gogonatd,

incat am remas uimit. A doua zi cand am
plecat din Cahul eram mai putin vesel decat cand sosisem Si m hothrii si fac ceva

352

vuet pe la cel guvern.. Deatunci n'am mai

uitat pe presidentul tribunalului de. Cahul
si am cautat sa aflu cat se poate mai multe
stiri despre acest interesant personaj.
Manolas Meriuta, era fecior de boier, de
origine din judetul Sorocei in Basarabia.
Viind de mic copil in Moldova, el intra diac
la visterie, apoi trecii la postelnicie, logofetie i insfirsit la judecatorie. Din candidat

ce fusese in intaii ani ai Regularnentului

Organic, se urcase cu vremea Oa la rangul de $en la Divanul Apelativ, unde-1 gsI
Conventiunea i miscarea Unirii. Meriuta do-

bandise o mare practica prin judecatorii si,

ajutat de inteligenta sa fireasca, n'ar fi fost
r6u functionar daca n'ar fi avut un pcat :
el avoa o prea mare slabiciune pentru sexul
frumos. De trei ori insurat, de trei ori dispartit, mai intretinuse, in intervalul acestor
casatorii, relatiuni nelegale in dreapta si in
stinga, incat avea copii i legitimi i nelegitimi in toate partile rii. E drept a aceasta imprejurare nu inmultea grijile nici

ingreuea mult starea materiala a lui Manolas, caci el nu-si batea capul de loc de
urmasii si. Toate simirile lui erau concentrate numai i numai asupra ultimei iubite, pe
care, cat timp traia cu dinsa, o tinea in catifele si inatasuri. Pentru cheltueli ca ale lui. nu

353

ajungea leafa ; trebueau venituri extraordinare produse de functiunea ce ocupa. Aceste

venituri si le procura in toate chipurile :

dreptate, lege... nici nu-i pdsa de ele, bani
ii trebuiau sd imbrace i s cocoleascd pe
actuala sultana ! Negresit cd purtarea sa da
loc la reclarnatii; la scandaluri, in urma cdrora guvernul ii da afara, insd nu pe multd
vreme. Manolas facea ce facea, intriga, se ruga,

se incovoea i dupd puin vreme te pomeneai

c ear a fost numit in vre un post. Acum

la apropierea betrdnetei ajunsese president
la tribunalul de Cahul. Ministrul justitiei ii
trimisese in aceast parte a taxii cam parasita. de Dumnezeu, ch sa nu se mai auda
vorbind de dinsul. Cahulenii care ii stiau obiceiul, ii sufereau cum sufereau multe altele si Manolas Meriutd ar fi trait fericit in

orasul lor daca ar fi avut alt procuror la

tribunal, cdci cu acesta nu era chip sa, se
impace. Mai intai v6zuse de mai multe ori
pe colegul salt prim blandu-se pe sub ferestrele Pipiei, favoritei actuale, i avea prepusuri grozave, ear apoi r6utdciosu1 de procuror necajea din cale afara pe Manolas cn.
alusii asupra virstei sale. Urmatorul quatrain dintr'o comedie nationald :

d8,975. Scrieri compecte.

23

354

Cand se 'ntimpl de se leag

Amorul de vre-un betrAn

S me crezi c nu-i de pge.

Leage.-1 de gard i da-i fen!

ii gsea scris in toate pnrtile : De

lua un dosar in mann., versurie erau pe
copertn ; de deschidea un codice de legi,
gasea poesioara pe toate hArtiutele puse
ca semn intre deosebite file: odatn v6zii
Mano1a

versurile insemnate cu cernealn groasn, pe

masa tribunalului i dupn ce le tersese furios, le regnsi a doua zi sapate in lemn cu
cutitaul.

Nu-i vorbA, se resbuna i el ori, cnnd ii

era cu putintn. La orice cerere a carei irnpilnire atirna de president, procurorul era
sigur c Manolas va respunde :

Nu vom put !...

Apoi cAnd da hotnriri in neunire cu conclusiunile procuroruhli, Manolas rostea in
neunire" cu ton tare i. energic insotinduli
vorbele cu o privire de dispret asupra representantului ministeriului public, dar aceste erau lucruri mici, care cn.deau mai des
in spatele impricinatilor cleat a procurorului.

Plangerile la ministeriu despre purtarea

lui Meriutk deviind tot mai numeroase, intr'o bunt diminea0 el se trezl dat afarn, gi

355

ca toti functionarii romani ce se maziManolas se fact advocat. In aceasta

calitate ii rev6zui in primavara urmatoare
la Curte, tocmai and aparam, in apel, procesul Muscalului meu. Manolas era acum
advocatul pnrtii adverse i apara hotarirea
lesc

data de dinsul la tribunalul de intaia instanta.

El se schimbase mult imb6tranise, prea

mai trist i toata infatoarea lui era mai
:

saracacioasa decat odinioara. Cu toate aceste

trecii pe MO, mine cu mandrie ca sa se

asaze la locul su. De,si nu sunt rutacios
de soitil toti4, fiindca intimplarea m slujise asa de bine, nu m'am putut opri de a
nu nechji ceva pe cuconul Manolas. Inainte
de a incepe judecata strigai :
Domnule preedinte, adversarul nostru

n'are robdi
Un zimbet shura pe buzele judecatorilor
care toti cunoteau intImp1rile male de la
Cahul.

N'am adus roba cu mine, respunse Manolas, muvandu-i buzele, n'aveam loc in
sac, gandeam...
Dar earth. de advocat aveti?...

,,Sunt cunoscut, am fost len la divanul

apelativ...

Uncle v este prdcura ? (apasai pe silaba intai a cuvntului).

- 356 Donmule presedinte, striga Manolas furios, v6d a permiteti adversarului nostru.
sii m6 nethjeasa...

-Clientul meu este

Fara prOcura, nu vom put 1 strigai eu.

aici fa0., respunse

Man ol a s .

Trebue roba la. Cacon 31anola ! striga.

Moscalul de la spatele mele cu energie.
Presidentul Curtii vznd a toat a. sala in/7

cepuse a ride cu hohot curma rape& gluma

.si intrarm in cercetarea apelului.
Vai de bietul Manolas Meriuta.! El se incurca asa de tare in pledoaria lui, incat nu.
stia ce mai zice : cand sustinea a Curtea

trebue sa apere pe clientul su de ori ce

plata, cand zicea a termenul platll n'a sosit
inca. Presidentul il intrerupea, cernd sa,

specifice mai bine conclusiunile sale ; el isi

tergea frun tea de sudori si la urma,, ametit,

prpa.dit, uita cu totul obiectul procesului

si incepii sa se apere pe sine, afirmand a
este om onest. Poate oricine sa.-si inchipueasa ce haz facur6 judecatorii si publicul
de aceasta infeatosare a lui Manolas. Procurorul in conclusiunile sale fu foarte aspru
cu hotarirea tribunalului si mai aspru cu
judeatorii de la Cahul. Cand Curtea pronunta hotarirea, Manolas se ascunse printre

357

public ca sA nu fie vzut, ear Rusul meu

ii strigA :
Poftim, vino, ascultA, Cacon Manalag!

Inca pan a nu sfirsi presidentul rostirea

hotaririi, Manolas se -strecura pintre public
si se Moil nev6zut.
Deatunci am aflat cA advocatura lui MeriutA mergea rti. Cu legile aste noue frautuzesti batA-le-ar focul ! si cu reputatia
lui Manolas, clientii nu se prea grAmAdeau.
Ei se imputinau din ce in ce, inat la urrnA
erau rari de tot. Miseria bAtfi la usa. odatA
cu baraneta. Iresela PipitA il parasi i Manolas rrnase o scurtA vreme fArA lubitA.
CAznd tot mai jos, jos de tot, Meriuta se
asAza intr'un sat, leg prietenie cu o tArAncutA si se fAcit advocatul sAtenilor pe la
subprefectura i alte autoritAti inferioare.

Ba intr'o vreme, cand in capitalA vntul

bAtea a democratie, Manolas strinse un mic

rest de energie si se not demagog in

re-

gulA, cAutand sA rscoale pe tArani, sA se

facA popular si sA, ajungA la ceva prin acest

macar la deputAtie. Dar nu isbutl.

Miseria il apasa tot mai tare si urmele sale
se perdur prin sate.
chip

Cativa ani dupa judecata mea, ducndu-m6

cu alte trebi la Cahul, gash un otel nou, si

pe fostul procuror al lui Manola president

358

al tribunalului in locul sOu. Poftit la masa

acestuia, avui ocasiunea de a face cunotint1

cu duduca Pipia, cdci ea singur la Cahul

nu-si schimbase positiunea social. In loc
de a tine tovAr6,sie vechiului president, ea
ingrijea de gospodAria celui nou. Pipita era

o brunetA frumusia, cu ochi negri mari,

era de o natura vioae si ii plcea s povesteascA, i s rida.. De la dinsa am aflat cele

mai multe stiri despre viata lui Mane las

MeriutA. Aa de bine il cunostea Pipita inctit

ii insusise chiar frase i gesturi de ale lui.

Cel putin cand numerosii amici ai noului
president o prea ingrmtideau cu amabilitAttle, Pipita arunca nu stiu cum capul in
sus .ca Mano1a i, aratand un frumos sirag
de dinti strMucitori, zicea cu aer obrAsnicut :

Nu vom putea! Nu vom putea!

VORBE PARLAMENTARE
Words, words, words...

Shakespeare, Hamlet.

Cand s'a introdus regimul constitutional

la Romani, el era deopotriva necunoscut de
guvern, de deputati, de functionari 0 de pu-

blicul cel mare. Deaceea multa vreme lucrurile au mers dupa intimplare, i rnicarea

statului, in loc sa fie inlesnita, se incurca

mai ru printr'o forma de guvern atat de
complicata. Nimeni nu-0 cunqtea competenta Si atributiile: chestiuni de simpla administratie erau supuse deliberarii .Adunarii
Nationale, ear chestiuni de legislatie se hotarau de guvern fara concursul Camerei ;

min4trii erau jicniti de controlul acestei

noue autoritati atat de puternice i de supratoare ; deputatii se virau in trebi la

- 360 care n'aveau nici un amestec, ear grarnada

alegtorilor privea pe representantii si ca
pe niste functionari superiori si le cerea numiri, mutari, inaintari, scutiri. Limba care
se vorbea in Adunare era cea vulgara, numai pe ici pe colo irnpestritata, cu vre un
cuvnt nou, introdus odata cu nouele institutii. Cand citesti discursurile ce se tineau
in aceste adunri la inceput, discursuri reproduse de stenografi, care si ei isi faceau
intaiele lor incercari,gasesti rareori frase
gramatical corecte, afara doar la oratorii
cei mai buni. Cu timpul lucrurile s'au schirn-

bat : lumea a inceput sa se deprinda cu aceasta sistema, de a carmul poporul. Tinerii

ce invataser in strainatate, mai ales in

Franta, au simtit necesitatea sa studieze
mai de aproape o forma introdusa si la noi ;

pentru studentii r6masi in tart s'au infiintat catedre speciale de drept public si constitutional la scolile noastre inalte. i aci,
ca pretutindeni, generatia de atunci a gasit
in Franta de-a gata ceea ce-i trebuia, legi,
regulamente , deprinderi "Ana si o limba
parlamentara, si le-a adoptat mai pe toate
fara schimbare si fara multa Wale de cap.
S'au luat chiar cuvinte si locutiuni franceze

si s'au resadit in parlamentul nostru, fara

a se baga seama dna, erau potrivite; cate-

- 361 odata li se da chiar un alt inteles decat ii

aveau in Franta. Pe langa aceasta practica
parlamentara a mai primit sau creat Si o
multime de alte ziceri, intrebuintate mai
inthi de oratorii insemnati Si trecute mai
apoi in obiceiul comun, adica in intrebuintarea tutulor oratorilor de rand.
Din aceste ziceri deosebite mi-am insemnat cateva pentru a le pune sub ochii pu-

blicului. Poate ca unii oratori se vor feri

-de ele pe viitor, ear acei care n'au obiceiul
sa-si ingrijeasca, vorbirea vor gasi aici cliseuri" parlamentare gata si se vor folosi
de ele, avendu-le la indemana la cas de trebuintgi.

I. Sus i tare. Frasa obicinuita in care

intra aceasta locutiune este : F-oik spune
sus i tare !" Deputatii ce rostesc aceste
cuvinte sunt mai mult din opositie, caci ei,

prin natura lucrurilor, sunt siliti sa vorbeasca mai tare ca sa fie auziti si de pu-blicul de afara, neputend spera ca inauntrul

Adunrii majoritatea ii va urma, ba adese

.chiar ii va asculta. Sus fi tare" e luat
-de la francezul haut et fort". Dintr'o nenorocita intimplare, cel intaiu care a intrebuintat aceasta zicere a tradus-o foarte gresit. In adevar, haut insernneaza sus, insa nu

- 362 in locutiunea aceasta. Aici haut are intelesul

de puissant, retentissant, a vorbl cu glas plin,

puternic, strdbatNor. Pe romanqte insa a

vorbi sus nu poate insemna aceasta niciodata. A vorbi, sus, sau n'are nici un sens,
sau insemneaza a vorbl cu glas satire, de
exempla cu glas de contralto ori soprano.
Cel mult ar mai putea insemna a vorbi in
SU8 ori de sus, de la un loc Malt, de exempla

de la o tribuna, in opunere cu altul ce ar

vorbl jos, de exempla de la local s6u. Un
orator francez cand rostete cuvintele : je
dirai haul et fort, are in gaud s zica, voiu
vorbi cu th.rie, cu mandrie. Din contra un

orator roman prin cuvintele voiu spune

sus..." a zis un lucru fara sens. Atat de
putin ii dau seama oratorii despre ce inpe cat am
semneaza a vorbi sus", ca
bagat seamaei o rostesc obicinuit ridicand

capul si mana dreapta, la care intind indexul pentru a sensibiliza oarecum prin ges-

turi adverbul sus, ca i dand ar vorbi. de

sus ori in sus spre o inaltime, de exempla
spre tribuna publicului.

Eu unul nu spun sus 0 tare, ci jos i pe

cat se poate de incet, c oratorii rostind
frasa pomenita spun o curata prostie.
II. Me fac forte;_ in limba franceza je me

- 363

fais fort. Forte este romanescul foarte, ce

nu mai exist de loc ca adiectiv in limba
noastra, ci numai in forma adverbiala. Aceasta imprejurare nu opreste pe oratorii
nostri s. zica: Me fac forte sa probez..."
Me fac forte sa, ye conving" etc. adica me
indatoresc, me bizuesc, iau indatorirea, respunderea, dau chezasie etc.
Un Roman ce nu cunoaste limba franceza
bine nici poate intelege frasa : mg fac forte.

Mai intai, precum am aratat mai pe larg

in alt loc '), forma forte in loc de foarte ar
dovedl ca vorbeste un strain, nu un Roman :

parc'ar zice cineva morte, porte, sorte, in

loc de moarte, poarte, soarte. Apoi toata zicerea este special franceza i cu neputinta
a se traduce literal. Ce indemana este sa.
gsesti frasele de-a gata la Francezi Si sa
traduci fiecare cuvnt de-a randul Para a-ti
mai da osteneala de a reproduce ideea prin
o alta fras romaneasca! Precum am aratat
odinioara cu alta ocasiune 2), de multe ori
am auzit zicndu-se : Iti voesc pentru aceasta,

frantuzeste je vous .en veux, adica sunt ne-

cajit, superat pe tine" etc. De cand me

plangeam de acest grozav galicism, mi s'a
.) Vezi 7,Serisori4.

')

Idem

- 364 intimplat chiar sa aud francezul : vous avez

tort, tradus prin : ai tor. Nu me credeti ?
M6 fac forte s v'o probez cand yeti vrea.

III. Dumnezeul pirinVlor notri. Aceasta

locutiune este luata din limba noastra religioasa, in special din Testamentul vechiu.
In Corpurile legiuitoare Dumnezeul Orintilor nostri" se invoaca in momente solemne
obicinuit de ministri. Cand in Adunare se

arata vre o banuialA ca guvernul n'ar fi

condus politica exterioara, diva cum ar fi
trebuit si a s'ar putea ivi cornplicatii primejdioase, ministrul respunde adeseori printr'un apel la Dumnezeul parintilor nostril.",
care in momente grele ne-ar protege. Acest
apel se into varaseste de regula cu ridicarea

ambelor brate. Subinteles este a, desi ministrul a facut greseli, Dumnezeul parintilor

n'ar incuviinta ca acestea sa alba urmari

rele, ci le-ar inlatura printeo speciala buna-

vointA. Acest apel se primeste totdeauna

in Adunare cu numeroase aplause, neputendu-se presupune ca Dumnezeul parintilor ar
fi reuvoitor pentru urmasi. Cu toate acestea,

imi pare a efectul se produce mai mult

prin tonul solemn al rostirii decat prin intelesul invocatiei. In adever, precum nu avem noi astzi, asa nici parintii nostri n'au

- 365 avut vre odata un Dumnezeu special. Evreii, de la care am luat aceasta frasa, sunt
altfel de oameni ; ei aveau si au Inca un
Dumnezeu evreesc, tot asa de puternic ocro-

titor al lor pe cat de mare dusman al celorlalte popoare. Dar noi crestinii, de mice popor i neam suntem toti fiii aceluias Unul.
Dumnezeu", de o potriva bun si drept pentru noi ca i pentru dusmanii nostri. Cand
Evreii fac vre o nedreptate altui popor, ei
pot fi siguri ca Dumnezeul evreesc ii va
apara daca-1 roaga in forma prescrisa ; noi
insa, in asemenea irnprejurari, am face mai
bine sa tacem, doar vom remanea nebagati
in seama; caci, in casul contrar, Dumnezeul

crestin, ca unul ce este totdeauna drept,

ne-ar da o pedeapsa bine meritata. Am auzit
odata pe un president de Consiliu invocand
in Camera i pe Dumnezeul Romanilor".
De vreme ce noi nu avem o mitologie na-

tionala, nu mi-am putut da seama la care

zeitate se adresa oratorul. Ffind insa ca aceasta invocatie o facea cu ocasia unei interpelari asupra unui tratat de negot, presupun a acest zeu corespunde cam cu Mercur

al strabunilor nostri de la Roma.

IV. A se ascunde dupii deget. De ce

sa ne ascundem dupa deget" ? Nu v mai

- 366 ascundeti dupa deget !" Aceste frase foarte

usitate in parlament insemneaza: De ce

mai faceti zadarnice incercari de a tagadul
scopul politic ce urmariti ? El este aqa de
limpede c toat5 lumea ii vede uor i lamurit ! Imi inchipuesc ca imaginea la care
se face aici ilusie trebue sa fie urmatoarea :
pe un barbat (sau poate pe o femee) ce s'a

scaldat si a esit din apa gol peste tot,

il

incunjoara mai multi trecaori i ii privesc ;

el, simtindu-se foarte ruinat in aceasta situatie , cauta in toate partile vetminte

sau alte obiecte ca sa se acopere, dar nu

gasete nimica ; atunci, in buimaceila sa,
nu-i trece alta idee prin cap, decat de a ridica un deget, presupun indexul de la mana

dreapt1i de a cautq prin toate chipurile

sa se ascunda dupa dinsul se 'ntelege Para
nici un succes. Cand la auzul zicerii a ne
ascunde dupa deget" a veam inaintea ochilor
imaginea ce am descris, imi ziceam totdeauna c persoana cea goala, care nu vrea sa

fie vzuta, ar nimeri mult mai bine daca

s'ar ghemul cat ar putea, cautand sa se

ascunda dupa genunchi qi dupa brate, caci
aceste membre, dei nu l'ar acoperl deajuns,
totw sunt ceva mai groase decat degetele.
Insa oratorii carora le place comparatia aceasta, au ales degetul tocmai pentru ca. le

- 367 trebuia un obiect foarte mic, cu. care sa fie

absoluta imposibilitate de a-i ajunge scopul.
Daca-i asa, pentru a face o comparatie i
mai caracteristica, s'ar putea gasi obiecte
mult mai subtiri cleat degetele. Eu as pro-

pune in interesul imaginii sa se zica de

exemplu : De ce ye mai ascundeti dupa
scobitoare ?"

V. A da eitrWe pe fati, in limba franceza jouer cartes sur table". In parlament

locutiunea aceasta se intrebuinteaza mai des

cand un orator apostrofeaza pe adversarul

su, indemnandu-1 sa, nu-qi mai ascund a. sco-

purile lui politice. Find insa c o asemenea

propunere n'ar avea resunet daca, acel care
o face nu se indatorete a-i descoperl i el

telut ce urmarete, apoi invitarea se face

obicfnuit la intaia persoana plural : Sei dam
eartile pe fayt !" Negreit, acel care propune
ca jocul sa se arate face in sine ieserva de
a-I descoperl numai in mesura in care se va
convinge de buna credinta a adversarului
sCu. In practica am auzit adeseori in Corpurile legiuitoare propunerea de a se da cartile pe fata. ; propunerea a fost totdeauna

primita de adversar, dar niciodata partile

contractante nu s'au tinut de cuvnt. Deaceea, in comedia Scrisoarea pierduta.", au-

- 363 torul, ca bun observator ce este, nu O. nici

o urmare unei propuneri fcute in termenii
acestia. In actul II, scena I, Farfuridi zice
lui Zaharia Trahanache, de-a carui bun eredinta se indoeste : tii e, venerabile neica
Zahario, ia sa dam noi mai bine cartil e. pe
fata!" La aceasta provocare, Trahanache,
eare-i om de treaba si nu spune minciuni,
fereste de a respunde : Stt le dam !", ci
zice : Dd-le, neica, s vedem!"
VI. Grea eumpnk. Timpuri, zile, ciasuri
sau momente de grea cumpMd". Expresiune
luata de la cronicari i introdusa nu de mult

in limba parlamentar6,. Daca nu m6 insl,

intaia intrebuintare a acestei loeutii s'a facut inteun mesaj de deschidere a Corpurilor
legiuitoare, pe cand d. V. A. Urechia era ministru de culte i instructie publica. D. Urechi, vechiu cunosc6tor i iubitor al croni-

carilor si in special al lui Miron Costin, ii

da o silinta foarte mare sa reimprospReze
ziceri vechi sau intors6turi de frasa esite
din obiceiu. Cele mai deseori incercArile sale

au rmas zadarnice dar cu greaua cum-

OW a isbutit,

c.aci

astazi se aude in

toate partile vorbindu-se de dinsa. Tim-

purile sau zilele de grea cumpne sunt

qcele le nenorocire mare, de calamitate pu-

369 -

d. ex. o nvlire de dusmani, o epidemie, o foamete etc. Nu mi-am putut da

bine seama pentru ce baranii au numit aseblica,

menea timpuri zile de grea cump6nA". Poate

ea ei ii inchipuiau nenorocirea apasand pe

unul din talerele cumpenei asa de tare, inckit, orice greutati puneai in al doilea taler,
nu puteai restatorniel echilibrul ce trebue
s existe in timpuri normale. Asthzi cand
pentru m6suri i greutati am introdus sistema decimalA, mai ales &And msurile
noastre perfectionate nici mai au_ dou6 talere, imaginea cu cumpena cea grea" este
anevoie de pstrat. Multi o i intrebuinteaza,
nu din caus6, ca-si dau seama de intelesul
ei, ci pentru c6. sunA frumos. CumpOna este
un dactil, are deci accentul pe silaba antepenultimA, ceea ce d cuvntului un ton mai

plin, mai sonor i astfel il face mai potrivit

pentru declamatie. Apoi zicerea este arhaia,
ea are pentru sine $ i prestigiul vechimii.
Ce frumos suna, frasa : In zi de grea cumpn totdeauna Romanii au stiut sa, se uneascal" Dar aceasth, Unire a tuturor Romanilor" merith,. o mentiune special.

VII. In momente grele (sau in zi de grea

cumpnii) totdeauna Rominii au Vut sh

se uneasci. Frasa aceasta se rosteste cu
s8,975. Scrieri complecte.

24

- 3 70

mare patos. In parlament sau in alte intruniri publice, ea ii afl, locul atunci and un

barbat politic sau un grup intreg &este

priincios la un moment oarecare s para.
seasca drumul urmat i i sa se dea cu par-

tidul dela putere, fait indoiala in interesul

public. Acei din opositie, v6z6ndu se para.-

siti, se amaresc, se supr foarte mult pi

ataca cu violenta pe fostii lor prieteni, invinovatindu-i c ar fi nestatornici, versatili,
interesati, ba chiar i tradatori. Cel ce a
trecut la partea adversa respunde, gasind

tot felul de cuvinte pentru care nu mai

putea merge alaturi cu vechii lui tovarsi.
Deodata, ca prin farmec, ii aduce aminte
de o multime de fapte ale acestora, ce ar
fi desaprobat la deosebite ocasii i restimpuri, chiar foarte departate, si la urma, ca
motiv principal de indreptatire a purtarii
sale, zice ca, dara ar fi in mornente grele,
cd ea trebuia sedpatd, ed micile pasiuni r
trebui set dispard" i ca in etsemenea imprejurdri totdeauna Romdnii ar fi ftiut s
se uneasce. Acest puternic i suprem argument se primeste totdeauna cu lungi pi
prelungite aplause de ea, tra partidul in sirul

caruia neofitul a intrat. De la o vreme incc:dee, momentele grele trebue sa se fi inmultit i necesitatea de a scapa taxa trebue

371

sa se iveasca foarte des la Romani, cA.ci am

auzit de nenumrate ori invocandu-se acest

motivtotdeauna cu acela succespentru

unirea tuturor Romanilor, aclica, pentru tr.&
cerea dintr'o partida in alta. Intr'o ocasiune
asemOnata, d. Alexandru Lahovari r6,punse

cu multa re'utate unui fost coleg al su :

Ati vrut sa scapati tara, ziceti? Scaparea
ce doresc eu tarii este ca sa scape odata
de asemenea scapatori I"

VIII. A atrage atentiunea, frantuzeOe

attirer l'attention", o locuVune trebuitoare
in orice parlament, did ne2reit represen-

tantii poporului sunt chiamati sa pue innaintea Adunarii 'sau guverntdui fapte i.
imprejurari ce trebue tiute, studiate, indreptate ; prin urmare nu m'a impotrivl la
primirea acestei ziceri. Insa ce se intimpla ?
&Int representanti putin iuhitori de regulele
gramaticale care nu i dau seama a utruge",
este un verb nou, compus din vechiul trage"
i.

prfixul latin ad". Deaceea, pe fiecare

zi. se aud deputati zicnd : Voiu s traq

atentiunea dornnului ministru... Raportul acesta a tras atentitmea merei sau a presei
asupra..." Ei traqatentiunea I In adevr asemenea oratori au tavi atentiunea mea aa
de mult, incat au rupt-o cu totul. Cand un

372

trdgetor de acestia vorbeste, eu m6 trag de

o parte si m6 ascund unde pot.
IX. Nu, de o mie de ori nu ! frantuzeste
Non, mine fois non !" Aceasta categorica
ei energica- declaratie de refuare, luata de
la Francezi, e foarte latita in parlainentul
nostru, dar niciodata n'ain auzit-o in gura
unui orator bun. Inchipuiasa-si cineva pe
un om care rosteste nu, nu, nu, DU, nu..."

de o mie de ori. Un singur nu e ades de

ajuns ca sa-ti produca cel mai mare necaz,
dar inca una mie in sir ! i sa nu se creada
di, acest mare num6r de negatiuni se intrebuinteaza numai in momente grave, solemne.

Din contra, ele se obicinuesc in chestiuni

de tot neinsemnate, fiind stiut c exageratine de forma ascund mai totdeauna o goliciune foarte mare de fond. Eu propun sa
parasim aceasta figura retoric, sau, dna,
soiul de oratori caruia ii plac exageratiile
nu vrea nicidecum sa se lepede de ea, macar
sa-i redua num6ru1. In tipicul bisericesc se

arata adesa de ate oil in sir trebue s. se

rosteasca niste cuvinte sacramentale. Daca
nu m6 insAl, chiar Doamne milueste" merge

numai pana la patruzeci de ori, nu mai

mult. Oare aceasta cifra n'ar ajunge i oratorilor nostri iubitori de exageratie?

373

X. Poarta cea mare qi cea mica. Dupa

limbajul parlamentar, se intra la guvern pe
una din aceste dou porti. Ouvernul e cornparat cu o casa, ce ar avea o intrare principala pentru st6pa,ni i pentru musafiri,
poarta larga, prin care pot trece i trasuri
cu lachei in livrea, cu vuet, cu pocnifi de

biciu, ca norodul s bage bine seama la

si

boierii ce-si fac intrarea lor solemna,

o
portit mica, destinata servitorilor i oamenilor de rand, care intra pe jos, Para sgomot,

nebagati in seama. Cand insa se intra pe

poarta cea mare si cand pe cea mica ?
Dupa. cat am inteles, poarta cea mare este
vointa poporului, care sileste oarecum pe
suveran sa. numeasca cutare ministri cu voie

fra voie ; poarta cea mica este vointa persona% a suveranului cand alege consilieri
ce n'ar fi indicati de opinia publica. Partidele ce rivnesc puterea acusa obicinuit pe
cele ce o au ca ar fi intrat pe poarta cea
mica, fiindca nu s'ar fi bucurand. de Merederea poporului. Incontra acestei acusari,
guvernantii protesta totdeauna cu mare energie. Cum ? Ei, pe poarta cea mica! Nu, de

o mie de ori nu!" Ei au intrat cu mare

alaiu in sunetul tobelor si al trambitelor ;
call lor aveau zurgalai, poporul ii aclama cu
entusiasmu. etc., etc. Cand insa starea lucru-

374

rilor se sclimb i Fuvernantii devin oposanti, ei invinovatesc pe guvernul cel nou

ct s'ar fi apropiat de putere tupilandu-se
pe langa zid i furisandu-se in casa pe portita cea mica. Asa-i de and lumea ; cel ce
vrea sa ajungA la putere vorbeste in numele libertatii, cel ce o detine in numele
autoritatii. Dar curios este a imaginea cu
i mici se intrebuinteaza numai
pentru intrarea la guvern, niciodata pentru
portile man

esire. Cand ai cazut de la putere, ori pe

care poarta ai esit tot ru este, nimeni nu
te mai baga in seama. Potd sa te falesti c

ai parasit guvernul cu sgornot mare, cu

mandrie, cu demnitate, ori ca ai esit pe nesimtite, cu modestie... tot una-i... parapanghelos !

XI. Ca un singur om in fra,a : Toti

Romanii sa se ridice ca un singur om". De
cate ori am ris in Camera la auzul acestei
frase, and cercam sa-mi inchipuesc imaginea confusa a milioanelor de Romani ridicandu-se intr'un moment toti impreuna ca
un singur om!" Presupun ca aceasta zicere
s'a luat de la exercitiile militare. Un sergent, un caporal, inaintea cruia mai multi
recruti fac exercitii, le comanda : Arma la
brat! Dreapta 'mpre...jur ! Mars ! Impreun !

375

Toti impreurka, ea un singur om ! Un-do !

Un-do! Un-do !"

XII. Votati acum i apol ne yeti spanzura. Este vederat ea, numai ministri rostesc aceast a. frasa in parlament si anume
cand au nevoie de voturile representantilor
din opositie. In asemenea imprejurAri, ei fac

totdeauna apel la patriotismul acestora, zicnd cA momentele ar fi grele, c micile pasiuni ar trebul sA disparA, i ea, toti Romanii ar trebui sA se uneascA. In schimbul
sprijinului pe care il cere acum, ministrul

Pagadueste cl se va supune mai tarziu la

pedeapsa cea mai grozavA. Negresit aceastA

invitare rOmane cele mai deseori nebagata

in seama, mai inthi fiindea pedeapsa mortii
s'a desfiintat de mult in Romania, ba nici
a existat vre odath pentru delicte politice,
apoi din caus4 eA opositia, simtind c aici
este ipocrisie, Ware de loc incredere in sinceritatea adversarilor, de vreme ce, pentru un
folos real al momentului, li se trage o politA
foarte problematicA asupra viitorului. Tot
asemenea de multe on minitrii, adresandu-se
la opositie, ii zic : DacA lucrati mai bine
decat noi, poftirn luati-ne locul !"

Dar cine-i

credel Un moment numai sA se presupue

cA represen tan tul gnvernului vorbeste serios,

3 76

si

cati ar da navala la faimoasa banca ri-

masa vacanta ?

XIII. Limn rugare. Umili intrebare.

Domnule presedinte, am cerut cuventul
numai pentru ca sa fac o ?mild intrebare
onorabilului guvern". Asa suna obicinuit
frasa parlamentara in care intra adiectivui
limit. Pe cat stiu, aceasta zicere a fost introdusa de d. Mihail Cogalniceanu. In obiceiurile oratorice ale acestui ilustru barbat
de stat, intra de a intrebuinta cand vorbete
despre sine. cuvintele cele mai modeste. ear
adversarilor a le da epitetele de lauda cele
mai umflate. Calculul este foarte nimerit,

caci prin acest chip se castiga up bunavointa celor ce asculta. Cand un orator se
face mic pe sine, auditorii can ii cunosc
valoarea, mai adaoga in minte, pe langa,
alte merite ce are, si pe acel at unei man
modestii, asa incat el apare in ochii lor irnpodobit cu mai multe calitti inca. Dar
ceea ce se potriveste omuhii de talent, nu
sede bine on si cui. Quod licet Jovi non licet boci. Vezi cateodata representanti simpli,

simpli de tot, care stau ascunsi in fundul

scaunelor lor si nu au dat alt semn de viata

decat numai ca ridica mana din vreme in

vreme la vreun vot ; oameni care, cand tree

377

pe langh banca nunisterialA se string ghem

ca s apar a. mici de tot si iau o expresie

de dragoste ant de mare si de respect asa

de adhnc, incat se topesc
116 I sunt tot
soiul de fiinte pe lume ! Cateodath ambitia
musch pe vreunul din acestia s ic i el
ceva in Adunare ; poate doreste ca sh se

stie la el a cash ch a vorbit in parlament,

poate are vreo nemulumire, poate vrea

sa-0 vadh nurnele in Monitor" . Atunci.
duph multa stinjinire i lupth sufleteasch,
cere si el cuvOntul spre mirarea tuturor ;
ins, ca nu cumva st6phnul sh-si inchipuiasch ch el ar avea un gand, oricht de departat, de a face opositie, se scuseazh de la
inceput de indrasneala sa i, fiindch a yezut chiar bhrbati insemnati intrebuintand
cu succes cuvinte de modestie si umiIir
pentru sine, de ce n'ar incerca si el acest
mijloc ? Eath dar c un asemenea representant cere cuv6ntu1 pentru a face o ninild
intrebare, oumild rugare guvernului"... El ntt
e impins de nici un gand de ostilitate ; din con-

tra declarh sus gi tare a face parte dintre

sprijinitorii cei rnai cAldurosi ai ministeru-

lui, dar cu toath modestia ar don dach

este cu putinthsh i se fach onoarea de a
i se respunde la umila sa rugare. etc., etc."
Ministru n'a apucat bine a respunde cateva

-- 378 vorbe, i representantul nostru sare indata

de pe loc pentru a declara ch e adhnc recunosc6tor" cl-lui ministru de onoarea ce i-a

fcut si ca e multumit, deplin i absolut

multumit !

Duph aceast isbhndb,, se reaseazh, pe scaunul s6u, rosu la fath de emo-

tia prin care a trecut si inchntat eh a dus

la bun sfirsit aceasta treabh, grava. i. periculoa sh.

XIV. Cartea cea mare a Tarn. Numele,

sal (a persoanei ce lauzi) sth scris in Cartea

eea mare a Tare ; sau faptele sale sunt

seri se cateodath cu litere de aur in Cartea
cea mare a Tarn..." Nu mi-a fost cu putinth
sh descoper eine a fost scornitorul acestei
ziceri, nici de unde a fost luath. De la Francezi nu, chci NI Franta le grand livre" se
numeste sau registrul care cuprinde pe creditorii statului, sau, in terminologia corner-

cialh, un registru special in care se tree

socotelile pe partizi, nemtete das Hauptbuch" ; la noi asemenea, registrul, cartea,

condica sau catastiful mare. Aci a domnit

in capul inventatorului o adevrath confusiune, care a trecut apoi in mintea oratorilor parlamentari ce intrebuinteazh. aceasta
zicere. Ceea ce-i amhgete este adiectivul
calificativ mare. Auzind ei Cartea mare",

379

se gandesc c aceasta carte trebue s fie

cine stie ce lucru nepomenit. Ei ii inchipuesc de sigur ca, exista sau c ar trebul
sa, existe o condica de o mrime extraordi-

nara, in care se tree din vreme in vreme,

cu o caligrafie bogata, numele unor barbati
ce au bine meritat de la patrie, san in care
se inscriu cu multe laude, in ir chronologic,
faptele marete ale acelor barbati. 0 asemenea carte nu exista din nenorocire, sau poate
din norocire, cad daca, ar exista, paginele ei
ar remanea cam goale mai ales de un timp
iincoace.

XV. Am zis, zic i voiu zice. Am susUnut, sustin i voiu sUstinea. Frasele aceste
s'au intrebuintat intai in jurnale f deacolo,
mai ales de la .Romanul" a trecut in
parlament. Verbul pus la trecut, la present
i la viitor, da, mai multa, autoritate opiniei
ce ai. Un orator care zice sustin" exprima,

parerea ce are intr'un moment sau intr'o

imprejurare oarecare Were ce poate ft
tot aa, de uor buna, sau rea, caci ea n'a
fost inca bine cunoscuta i studiata. Dar
cand adauge : ... am sustinut", ascultatorii
ii zic : Taci ! el poate sa alba dreptate,
caci a fost totdeauna de parerea aceasta ;
opinia lui a putut fi controlata". Cand in

- 380 -sfirsit adaoga

cei ce ascuIt

...si voiu sustinea", atunci

ii zic : Aha oratorul are
!

de sigur dreptate, caci aici nu e vorba de

ceva trecaor, ci de o parere ce va ave totdeauna, prin urmare de o convingere profunda, statornica, neschimbata". Ins, pentru

a intrebuinta cu oarecare efect aceasta formula trebue implinite trei conditii : 1) s ai

ceva talent ; 2) sa faci politica de mai multa
vreme; 3) cei ce te asculta sa fie, cel putin in
majoritate, partisanii tei politici. Celor ce
nu implinesc aceste conditii si mai cu seama
tinerilor de curnd resariti, care n'au dat
inca dovada de talent, n'au un trecut usor
de controlat si nu pot avea inch. partisani,
aceasta frasa nu este recomandabila : ei n'au
fost inca , poate nu sunt lucru mare si
ceea ce vor II, nu se FAie.

XVI. Cu o oarit mai inainte, locutiunea

parlamentara cea mai usitiata din cate am
citat pana acum. Nu este zi in care aceasta,
fras sa nu umple coloanele Moniterului
oficial". Afara de cateva laudabile exceptii,
mai toti oratorii politici o intrebuinteaza :
Trebue s hicram in sectiuni pentru ca

budgetele sa se poata vota cu o ord mai

inainte..." Ministeriul 'tine a declara cu o
oath mai nainte..." Instructia publica obli-

- 381 gatorie trebue s devie o realitate cu o oard

mai inainte..." Tara trebue s vada cu o

oard mai inainte in ce parte se gasesc ade-.
v6ratii ei amici...", etc. etc. etc. Cu o oara
inainte de ce ? La aceasta, intrebare nu este
nici un r6spuns. Frasa nu are sens i nu-mi
explic deasa ei intrebuintare decat tocmai
din Causa aceasta. Multi oameni sunt ciudati Ideile lamurite, limpezi, usor intelese
de toti le par prea comune, prea vulgare,
si ei alearga la frase intunecoase fie ca
fond, fie ca forma,. Prin aceasta ei vor sa-si
dea o aparenta de invaptura spre a se deosebi in vorbire ori scriere de cei prosti
si

pentru a impune publicului. Cu cat o

frasa, chiar care nu zice nirnic, are aparenta

de a insemna ceva mai extra, poti fi sigur
ca multimea mediocritatilor are sa se arunce

cu lacomie asupra ei. Asa s'a intimplat si

cu o oara, mai inainte". Dar de unde a fost
luata i cine a fost intadul care si-a facut
blastemul s'o introduca in limba parlamentara ? Toate incerdrile mele de-a-i afla originea au fost zadarnice. Cu o card mai inainte vrea sa insemneze iute, degraba. A face

ceva cat se poate de rapede pentru ca intarzierea sa nu aduca vre-o paguba. Sensul
gramatical nu e acesta de loc, dar obiceiul
i l'a dat. S6, se bage bine seama crt nu-i

- 382 ertat a lua alte impartiri ale timpului : de

ex. nu se poate zice cu un an mai inainte,
nu cu o lund, o sgpteMand, o zi mai inainte;
chiar perioada mai scurta de ex. : o minutd,
o secundd, o clipeald mai inainte sunt oprite;

nu se poate zice cleat o oard mai inainte,

Mci mai mult, nici mai putin. Chiar substantivul cias , sinonim cu oard nu se
poate intrebuinta in aceasta frasa, numai
si numai oard. Cum sa scapam de un asa
non-sens ? Practica dovedest c critica nu
prea poate face mult i trebue s alergam
la alte mijloace. Deaceea as propune ca sa
introducem zicerea contrail cu o oard mai
pe urmd", dandu-i sensul de incet, moale,
Para grabire. Poate ca lipsa de inteles din
aceasta frasa ar avea efectul de a ne scapa
si de cealalta. Dar si un asemenea mijloc
poate deveni primejdios. Cu mediocritatile
nu se glumeste. Mai stii ce se intimpla ?
Intr'o zi te pothenesti c i o milt mai pe
urine a dobandit dreptul de impamentenire
si ca.,

in loc de a scoate un cuiu cu alt

cuiu, ai tintuit o prostie mai mult in limba

noastra parlamentara.

XVII. Cu natiunea, prin natiune, pentru

natiune. La dreptul vorbind aceste trei ziceri sunt identice, caci nu poate fi nimeni

383

cm natiunea decat prin natinne,

in ase-

menea imprejurare este cu neputintd s'o

indusmnesti , deci trebue neapdrat sd fii
pentru natiune. Formula aceasta s'a inventat
do cel mai vechiu jurnal politic din Bucuresti i deacolo
fcut drumul in parlament. Partidul gnipat in jurul acelui organ
avea pretentia, i poate i convingerea, c.
el representa exclusiv natiunea" adicd to-

talitatea Romanilor. Este in natura lucrurilor ea acel care lucreazd in numele altuia,
ca mandatar sau chiar ca negotiorum gestoe ,
sn, identifice interesele sale cu ale celor pe
care crede cd-i infatiseazd. Adesa representantul imprumuta chiar numele representatului. In Franta sub absolutismu, cand suveranitatea era concentrata in mpele regelui,
nimeni nu se mira c Ludovic XV ii zicea :
2)

La France". In congrese sau confervte

internationale, cand representantul vreunui

stat propune ori sprijine ceva, se zice ca
vorbeste statul insus. Germania a sustinut
cutare idee ; Busia una contrard ; Anglia a
avut o pdrere intermediard...", adica representantii Germaniei, Rusiei, Angliei. Iii vremea robiei tiganii boeresti se numeau totdeauna dupa stepanii lor : Ghica, Brancoveanu,
Sturm, Cantacuzin, insemna tiganii lui Ghica,

Brancoveanul, Sturza etc. Astfel si repre-

3S4 -

sentantii .,natiunii" au luat cu vremea obiceiul de a se numi pe scurt natiunea". Tot

ce nu le placea lor era neplacut natiunii".
Chic iti poate tagadul dreptul de a zice adversarilor tOi : Natiunea nu v6 vrea", cand
nu-i mai vreai tu, representantul natiunii ?
Aceasta este prin urmare foarte in regula,

r6uvoitorii nu sunt in drept de a cartl

catus de putin. Greutatea se ivete numai
in cas de contestare, cand de ex. vine alt
grup i zice : nu sunteti voi cu natiunea",
ci noi suntem cu natiunea". Atunci chestiunea este mai grava i vine intrebarea
prin care chip trebue sa, se limpezeasca,
dreptul intre prigonitoarele parti ? S'ar putea crede ca mijlocul cel mai nemerit ar fi
si

ea alegerile sa hotarasca galceava; acel care

dobandeste majoritatea sa poatA zice : Noi

suntem cu natiunea, caci suntem prin natiune i prin urmare pentru natiune". Dar
adversarii pot respunde, si in realitate respund totdeauna ca vointa natiunii nu s'a
pronuntat in libertate, ca ea a fost falsificata prin presiune, violentA, terorizare ; c.

vocea ei a fost inabusita... etc.", ma inat

e foarte greu sa-ti faci o judecata, nepartinitoare. Poate ca este rnai bine de a recunomte dreptul la purtarea exclusiy a poreclei ..natiunea" acelui care l'a luat intai :

385

jus primi occupantis, drept ce s'ar putea

transmite prin mostenire. Cei care vin in
urma cu pretentia de-a fi i ei cu natiunea", n'aveau decat sa se trezeasca mai
de vreme.
n'au ei Li indemana alte

cuvinte tot asa de bune ? Un nou partid

poate de ex. sa aleaga in loc de natiunea"
poporul"; el poate fi cu poporul, prin popor i pentru popor, ba poate fi inca si
din popor. In asemenea imprejurare s'ar
putea, in adevr, intimpla ca poporul i natiunea sa se lupte cu multa inviersunare,
'Ana cand unul ar invinge cu totul pe ceWalt. Dar aceasta nu face nimic, caci resultatul final va fi tot binele general si al poportIlui si al natiunii.

XVIII. Sacra sau sfinita datorie. Cei mai

multi oratori din parlament au numai datorii sfinte sau sacre, niciodata datorii simple

sau profane. Cand fac o intrebare sau interpelare guvernului, ei ii implinesc totdeauna o sacrd clatorie. Imi implinesc o
sacra datorie intreband pe onor. guvern pentru ce nu repareaza podul peste Teleajen..."
Am o sfeintd datorie fata cu alegaorii mei

de a face umila rugare onor. ministru de

lucrari publite ca trenul No. 4 sa se opreasca
in loc de cinci minute, macar zece la statia
38,973. Scritri comfilecte.

25

- 386 cutare..." Guvernul are sacra datorie de a

face ca porcii notri sA nu mai fie icanati
la intrarea lor in Ungaria..." etc. etc.
XIX. Nu noi vom fi acei care... Aceastli
frasti parlamentarA este foarte putin grama-

trate. Corect este a se zice : Noi nu vom

fi acei..." Insa astfel rogitA, frasa cuprinde
in sine numai o simplA aOrare, pe cand
dac zici: Nu noi vom fi acei care..." pe
langn, aparare ea mai cuprinde i o acusare
caci ca opunere la nu noi", se subintelege
ci voi..." Aceasta, dibace insinuare se poate
face in parlament la once ocasie, dar, pe
ca am bAgat seama, ea se obicinuete mai
ales cand e vorba de politica exterioar, cand

de ex. se acosA guvernul ca a fost prea

condescendent sau chiar servil fa cu una
din puterile strAine. Intr'o tart unde libertatea presei e nernarginin, poti s scrii in jurnale ce-ti place, poti sa, invinovAteti pe cine
vreai de once delict, chiar de inaltA tradare,
Mr ca articulele ce publici sA aib mare
consequentA. Dar in parlament unde adversarii stau fata in fata, i au interesul comun de a 'Astra oarecare msurA in expresii,
insinuarile trebue fdcute cu dibcie ca mai
mult sa, se simt6, decal s sfa dee pe fata.
Deaceea, -_oratorul care a inventat intoarcerea

- 387 frasei din noi nu in nu noi a dat dovada de

mare fineta. Oda-ft, de exemplu, auzeam pe

un orator zic6nd cu Mutate : Nu noi vom

fi acei care vom face la orice ocasie umile
scuse impe'ratiei vecine... nu noi vom \Tana,
sangele pretios al ostailor notri pentru ca
isbanzile lor s ne aduca pierderea unei provintii..." etc. etc. Acest orator imi parea a
fi un om foarte perfid.

XX. Fiul operelor sale. Odinioara era

usitat ca fii sa se mandreasca cu nobleta,
strabunilor lor ; numele acestora era mai
mult sau mai putin o chezasie pentru me-

ritele urm4lor i cleaceea a se luda cu

ei parea lucru foarte in regula. In poemele
eroice ale tutulor popoarelor, fill au Mul
narav de a pomeni la orice ocasie de parinti ; la Omer luptatorii nu incep Walla

pana ce mai intai nu-i expun mai toata

spita neamului bor. Astazi insa, cand socie-

tatea s'a democratizat, nu mai este ertat

de a vorbl de parintii si decat intr'un singur cas, i anume cand eti fiul operelor
tale". La rancezi frasa : je suis le fils de
mes cetvres", la Romani : sunt fiul operelor mele", cuprinde cea mai mare lauda

ce este admis ca cineva sa-si fad, insq_.

Aceasta vorba parlamentara insemneaza

- 388 Dei strabunii mei n'au fost de neam vechiu totu eu, prin munca mea statornica,
)7

prin vasta mea inteligenta, prin studiile

mele adanci i prin stralucitele mele talente, m'am inaltat mult mai presus de acei

care-i inchipuesc ca au vreun merit din

causa vechimii familiei 1or.4. Prea bine, aa,
fie. Intr'o societate democratica treaba aceasta

poate s mearga. Dar un lucru pare ciudat...

Operele sunt facute de autorul lor, nu autorul de operele sale, i precum nu este posibil sa fii fiul fiilor ti, ava este eu neputint sA fii fiul proprielor tale fapte. Cu
toata aceasta imp osibilitate , fra'Sa merge
struna inainte pe drumul btnt. Cand nu-ti
vine la socotoala sa pomeneti de parintii
legiuiti, dai aceasta calitate operelor tale,
caci trebue sa fii fiul cuiva. Brid'oison, in

le Mariage de Figaro", zice bu drept cuvent :

On est toujours fils de quelqu'un".

XXI. Pericolul bate la porVle eetitii.

In aceasta imagine, foarte ugtata in discursurile parlamentare, tara este representan, ca o cetate din evul mediu, incunjurata
cu ziduri inalte i cu anturi adanci,peste
care trece o singura, punte ce intretine comunicatia cu lumea de afara. Pericolul s'a

apropiat foarte mult de cetate cad a i

389

trecut peste punte, a ajuns la poarta, a

luat ciocanul 0 bate intr'insa cernd intrare.
De0 nu e tocmai usor sa-ti representezi
cu claritate aceast imagine dinaintea ochilor, din causa ca nu stii cum sa-ti inchipueti pericolul care aici e personificat, totuk
in discursuri parlamentare, comparatille nu

trebuesc cercetate aa de aproape. De-ai

vrea sa inlaturi imaginile false mai ca ai
osindi pe oratori sa le lepede pe toate ai
s spue fara, de figuri oratorice sec, precis
gi limpede ceea ce au de zis. Aceasta ar fi
o nenorocire mai ales pentru oamenii politici cu o imaginatie vie cum swit ai nqtri.

Nu li se poate cere alta decat sa mai varieze comparatiile pentru ca ele sa nu se

toceasca prin o intrebuintare prea deasa.
Deaceea pentru oratorii caH nu pot fait,
imagini poetice i totq nu au o inchipuire
destul de bogata pentru a scorni ei in0i
altele, propun aici cateva mai noue. Cand
vor vol s vorbeasca de un pericol iminent
vor putea alege din aceste imagini pe aceea
ce le va 'Area mai plastica sau le va convenl mai mult. In Ice de pericolul bate la
portile cetatii", s'ar putea zice pericolul ne
pandqte dupa tufa !" (aici s'ar vedea tupi-

lat cu arma in mana); pericolul a plecat

in goana cailor..." (ca 0 cum ar 11 in caruta

- 390 de posta); pericolul a ridicat maciuca asupra capetelor noastre" ;IN pericolul a apropiat torta aprinsa de fitilul tarii ..." ;

pericolul a i indreptat gura tunului spre

cetate", (ca i cum ar fi din artilerie) ;
pericolul s'aude tunand..." (ajei s'ar inchipul ca o furtuna) ; pericolul se i ranjqte
la noi i incepe a latra..." (ca i cand ar fi
un cane turbat) etc. etc. Daca din compa-

ratiile aceste cu totul noue i neusitate

aua nu va placea niciuna, declar ca mai
am i altele multe, pe care le pun la dispositia oratorilor iubitori de imagiM poetice.

XXII. Nu este, nu poate fi niciun Roman... fras obicinuita thud se face apel
la patriotismul Romanilor i rostith totdeauna cu patos. A se presupune th din atatea
milioane nu este niciun Roman thruia sad
lipseasca simtirile patriotice, pare lucru cam
riscat ; dar a zice c nici macar poate fi

vreun Roman... este riscat de tot. Mi s'a

intimplat sa aud pe un orator combate'nd
cu multa inverkmnare in partea intaia a
discursului su pe adversarii politici, acusandu-i c n'au dat probe de buni patrioti;
ca au risipit averea statului ; a au demoralizat generatia tOnra ; insinuand ca in
politica exterioath au fost venduti. straini-

391

bor... insfirsit invinuirile cele mai grozave ;

in partea a doua a discursului insa, magulind pe amicii si politici, oratorul arata
crt faptele lor erau asa demne de lauda, incat dobandisero aprobarea natiunii intregi,
cci nu este, cci nu poate fi vreun Roman care
sa, nu impartaseasca, parerile sale... Deacolo

resulta pentru mine, sau ca oratorul nu

spune adevrul de vreme ce avea adversari
pi prin urmare puteau fi, ba chiar erau Romani de alta parere ; sau ca acesti adversari erau toti de neam strain, ceea ce venea
foarte greu de crezut. La inceputul epocei
noastre de regenerare nationala, exageratiile
erau naturale i pana la un punct ertate :
trecea -s6, aratam c Romanii au toate Calitatile Pi niciun defect. Astazi insa cand
epoca de entusiasmu a facut loc alteia . de
munca i cdgetare, diapasonul ar mai trebui
coborit ceva si in realitate s'a coborit de la
sine. Totus multi oratori au apucat-o i o
tin burin, c Romanul nu piere, c e cu drept
cuvdrit mandru, c e o fihata superioara etc.
Un vecin din Camera, auzind intr'o zi pe
un .orator ce tot vorbea de mandria romana
imi spunea anecdota urmatoare : De ce nationalitate esti, domnule, intreba odata cineva pe un jidan?Domnule, Bunt Evreu pi
sunt mandru de a fi Evreu! Esti Evreu ?

392

prea bine. Dar spune-mi, m rog, pentru ce

eti mandru ? Pentru c, rspunse jidanul,
daca, n'a fi mandru, tot Evreu a remanea.
Prin urmare prefer sa fiu i mandru!"

XXIII. A denunta abusurile, a bieiul,

a strivi rul, ori din care parte ar veni.
Cele mai multe jurnale cand apar vor sa se
infatieze publicului ca organe nepartinitoare,

care vor spune numai adevrul i nu vor

fi influentate de nici un spirit de partid. Epte
tiut ct jurnalitii sunt oameni foarte buni,
oameni superiori cari nu acopr nedreptti,
nu lasa sa tread, vreun abus nebiciuit, care
n'ar spune o minciuna, fereasca Dumnezeu !

Din momentul cand te tocmeti scriitor la

un jurnal i iei pana in mftria, ai devehit
ofn nepartinitor, om lipsit de orice patimi ;
poti sa denunti abwuri, poti sa biciueti,
sA stigmatizezi, s loveti, sa striveti cat
iti place, tot ce faci e bine facut. Eti representantul opiniei. publice, judecatorul
cel mai mare i mai puternic. Deaceea nici
n'a cuteza s m impotrivesc vreodata la
biciuirile i strivirile jurnaligilor. Mo ridic
numai contra obiceiului ce au luat cativa
juni deputati de a vol i ei, bucurAndu-se
de un privilej ce au exclusiv jurnalitii,
sa, biciuiasca, rOul din orice parte. ar veni.

393

Aceti juni nu vor sa se compromita si nu

-Liu inca in ce parte sa se da. ISM intrebati,

exclama unul din ei, din ce partid sunt ?

Ei bine, v voiu rspunde : sunt din partidul oamenilor oneti, tineri, necorupti... De-

clar sus i tare ca voiu denunta abusurile

pi

voiu strivi rul on din care parte ar

veni L." etc. Vorbind aa, junele barbat politic zice cu alte cuvinte : Voi care faceti

politica mai de mult i v'ati impartit in

partide, sunteti toti niste oameni patati,
stricati ; ati facut numai abusuri i. nidelegi ; eu insa i noi toti junii entusiati
suntem drepti, dpsinteresati, nu voim de loc
binele nostru, ci numai binele tarii", etc.
Toate vorbele aceste sunt frumoase, dar pe
mine unul nu tiu pentru ce m'apuca o
groaza de toti acei Nirbati vrednici care vor

sa arate cat sunt de buni i de drepti denuntand, calcand, daramand, fichiuind, strivind i. biciuind !

XXIV. Un cuvnt lima 0 am terminat.

146 resum i zie... Cu aceste frase foarte
multi 'oratori in. loc de a sfirsl, reincep prea
lungile lor discursuri..Eu insa m voiu tine

de cuvnt, resumandu-mo pe scurt hate()

umild rugare ce adresez oratorilor din parlamentul roman :

394

Domnilor,

Imi implinesc o sacra datorie, tragndu-v

atentiunea ca trebue sa v schimbati vorbirea cu o oar mai nainte ! De ce v ascundeti dupa deget ? Frasele acestea nu mai

merg. Declar sus si tare, si m6 fac forte

st v'o probez, ca suntem in zi de grea cumpenn., cnd micele noastre neintelegeri trebue
sa dispara ! In asernenea momente, totdea-

una Romanii au stint sa se uneasca. Daca

pe viitor nu lasati aceste vorbe, v6 voiu denunta opiniunii publice, voni biciul, voiu

strivi rul ori din care parte ar vrn ! A

sosit momentul s v coboriti, s intrati in
natiune pe poarta cea mare ! Cum ? Ati mai

urma cu aceste abtisuri ? Nu! de o mie de

old nu! Sustin i voiu sustint am zis, zic
i voiu zice : pfericolul bate la portile cetatii!

Toti Remain au sa se scoale ca un singur

om contra voastra ! Fiti fii operelor voastre!

Fiti in natiune, prin natiune i pentru natiune ! LAsati frasele, primiti-mi acum pro-

punerea i pe urma m veti spanzura Nu

este, nu poate fi niciun Roman care sa mai
1

tie la asemenea vorbe ! Da, primiti-mi propunerea i Dumnezeul parintilor nostri v

va binecuv6nta !

SCR IS OR I
Acum se 'ncearcd crusii in oarba br fru&
Sa ne rcipeascd iimba, dar mort,i numai o diim.
Murepin.

SCRISOAREA 1
Nu cred sa fi trecut cinsprezece sau douzeci de ani de cand oarecari cuvinte roma,-

nesti intrebuintate de strAmosii nostri in

vecina literatura, de toti autorii mai noi cei
insemnati si de intregul popor pan in zioa
de astzi, au coat deodata sau osindite cu
desvirsire sau asa de schimonosite incftt
abia le mai recunosti. Cine o fi fost cel intAiu care o fi zis resbel in loc de resboiu, der

in loc de folar, savant in loc de invalat,

nioravuri in loc de ndravuri

care sA, fi

fost causele pentru care s'au introdus aceste

schimbari

Imi aduc aininte ca in zioa in care resbelul esl pentru intAia tlatA sfiicios la lumin,

d. Hasd6u cu spiritul su sarcastic cunos-

cut, isi bati asa joc de dinsul, incat ai fi

crezut c acest cuvnt ciudat nu va mai

398

indrazn1 s6, se arate 1) ; si cu toate acestea

resbelul domneste Si pAna, astrtzi ; el a de-

venit cuvntul oficial : Ministeriul nu mai

este de resboiu, ci de resbel, gazetele se intreabA dadi va 11 pace sau resbel, legile militare vorbesc nurnai de resbel, insflrsit resbel
in arti, resbel in gazete, resbel in cuvintele

rostite in adurarile noastre politice, resbel

pin si in convorbirile particulare. k---ins6, pen-

tru ce resbel? Acei cativa profesori cari

voiau cu ori ce chip sa ne latinizeze limba,
sau cu alte cuvinte s prefacA, o limbtl, vie
intr'o 1irnb moarth ar fi dorit de sigur ca
in loc de resboiu sA se zicrt ,,bel" RUA silaba res la inceput ; dovadri despre aceasta
ne

cn, Simeon 13arnut care in cartea sa

dreptul public al RomAnilor" zice pretutindena bel simplu 2). Insrt, temendu-se poate

publicul nu va primi belul fbrii strigdte

de protestare, novatorii an intrebuinVa viclenia : ei au latinizat silaba din urm n. a cuv6ntului si au Msat slavona silaba intaia.
Astfel sufletul lor se mai irnprtca putin :
cO

strAinilor si scolarilor le-ar fi arAtat cuve:ntul

drept un cuvnt latin, ziandu-le c acest

res de la inceput ar fi o preposi tie nevino1) Vezi jurnalul Lumina" a d-lui Ifeedeu.
2) V. d. e. pag. 124 I. a.

399

van si scopul lor ar fi fost atins. Cad sa

fie bine stiut, ct tuturor acestor latinizatori

le pasa prea putin de bogatia limbei, de

traditiile ei, de graiul viu al poporului, de
neputinta desvoltarii literaturei nationale
prin intrebuintarea cuvintelor i zicerilor iscodite de ei, de peirea desavirsita a tuturor
proverbelor, zicaoarelor, a colindelor i povestilor populare, intr'un cuvnt a intregii
comori de idei, gandiri i simtiri ce au strins
Romanii in sirul veacurilor, ei vor sit arate
lumii c suntem un popor de ginte Wiwi.
Cand le zice cineva c latinitatea noastra
nu -o mai tagadueste nimeni astazi,,41 zimbesc cu dispret; cand ai indrazni insa a le

zice ca, la urrna, obirsia unui popor este

un lucru neinsemnat in comparare cu meritele ce are si vitalitatea sa ; ca ar fi mai
bine s te tragi din poporul cel mai neinsemnat, numai s traesti, s fii puternic pi
cult, dent sa te tragi dintr'un,popor mare
`si s fii slab, prapadit i dispretuit ei te
au de tradtori ai natiunii romane. Aceasta
este cu atat mai ciudat, CU cat a cesti latinizatori sunt toti fara osebire marl democrati in parerile lor politice ei propvaduesc

de pe catedra egalitatea desavirsita intre

oanieni, aratand scolarilor ca nu este nobleta de origine, ca sangele motenit nu in-

400 semneaza nimic si c fiul opincei este tot

asa de nobil ca Si fiul celei mai mari bean.
Daca este asa, intreb de ce principiile de
egalitate sunt bune pentru oameni i rele
pentru popoare? Dece fiul Romei este mai
presus de fiul Medial sau tarii Armenbsti ?
Cuvntul .acestei contraziceri trebue -sa fie
urmatorul : Acesti invatatori tremura de
frica sa nu le aduca cineva aminte, in chip
de mustrare, c. sant esiti din randurile de
prin urmare ei au injos ale poporului
teres de a sprijinl principiul egalitatii intre
oameni cu toate argumentele stiintei. Pentru popoare insa. lucrul se schimba : interesul lor este de a fi cetatenii unei natiuni
de o vechie nobleta, pentru a fi mai presus
de popoarele iocunjuratoare i, mai cu seama,

pentru a fi mai presus de coboritorii vechilor boeri ai tarii ; deaceea pe acestia ii

arata, de cate ori li se infatiseaza prilejul,
ca proveniti din familii grecesti, fanariotice

etc., prin urmare din sange de rand si miselesc, ear pe dinii c provenind in linie
dreapta din adeveratii coloni Romani, prin
urmare din sange nobil i viteaz. Din aceasta
causa, spre mai mare siguranta, ei ii schirnba,

si- latinizeaza chiar nurnele parintesc : D.

Turld se numeste Tertulian, Caf se schimba
in C'as8iu, nape in Tilpiani Cioard in Cor-

401

neliu sau Cornelian. Asa dar, din unul

acelas cuvnt se sprijine egalitatea indivizilor i inegalitatea colectivitatilor interesul
meschin al unei mici clase de oameni este
adev6rata causa a tuturor acestor frumoase
teorii. Insa, pentru a fi drepti, trebue s marturisim c acest fenomen ciudat isi are si o

alta tlpacire : invatatorii ce au introdus

aceste idei in scoala noastra au fost mai
toti barbati veniti din Transilvania. Acolo,
incunjurati de Maghiari, adica de poporul
cel mai asupritor si despotic, ei trebueau
sa caute un leac trufiei dusmanesti; pe acesta ii gsir in buciumarea unei origini
mai nobile, mai vechi si mai vitejesti decat
acea a selbaticilor Huni ; asemenea, ne mai
avnd in Transilvania o nobleta pmnteana
ci numai straina, ura Romanilor impotriva
elaselor inalte este lesne inteleasa, prin vecinicele prigoniri la care au fost i sunt inca
supusi. Veniti cu aceste simtiri dincoace de
Carpati, invatatorii transilvani le-au trecut

scolarilor lor desi la noi starea lucrurilor

era cu torfil alta. Astfel se esplica pe de o
parte, mirarea foastei noblete de a se vedea

deodata privita cu atata ura, desi ea singura, fara nici un indemn strain, se grabise
a jertfl toate urmele privilegielor sale atunci cand simtise ca nu le mai merita din
,38,975.Scrieri co/Viet-Ie.

26

- 402 eausa pierderei insqirilor sale resboinice

pentru care dobandise acele privilegiuri in
alte vremi, pe de alt parte dusmania neimpacat a. care de la o vreme incoace ameninta
de a invrajbl clasele sociale la not, unele
impotriva altora.
Intorc6ndu-ne la latinizarea limbei vedem
a novatorii, pentru a isbuti, intrebuinteaza
toate mijloacele, din care cel mai puternic

este Foala. Acolo se talmcete copiilor

lesne creatori dece limba trebuete prefacuta, i este tiut cat de greu se leapada
cineva de ideile ce i s'au dat in coala. Numai spirite neatirnate qi inalte se scutura,
de aceasta, povara, ear multimea cea mare

o poarta cu sine intreaga viata chiar fara

ali da seama, a nu este o proprietate a

sa. In afara din coala, aceia din ei ce au
ajuns functionari in vre un ministeriu sau
prefectura, latinizeaza pe nesimtite cuvintele unei resolutii a sefului lor, care indeobte este nepasator pentru aceasta, sau
preface terminatia cuvintelor dintr'un raport

ce trebue sa copieze, sau vira asemenea

vocabule in articule de jurnale la care sunt
tocmiti ca scriitori ; apoi barbatii politici,
care se intereseaza putin de forma limbei,
kii pentru care cetirea jurnalelor este neaparat o indeletnicire de capetenie, si-o insu-

- 403

sesc fait, greutate, o aduc la tribuna Adunarilor ; deacolo trece in textul legilor ; au-

torii r6i o introduc in traducerile ce fac

pentru teatru sau in alte scrieri ; chiar autorii buni dar neindrazneti, de frica sa, nu
romae indratul miscarii generale, o intrebuinteaza, in scrieri si asafara de veste
cuvirqele romanesti cele vechi si frumoase
sunt isgonite cu nemiostivire si inlocuite prin

cuvinte bastarde si unite, biata limba, proprietatea comuna, a tuturor, este jertfita in-

teresului catorva! A zice a limba e jertfit nu e prea mult, caci in aceasta forma
noua inca nici un autor nu a fost in stare
sa produca o scriere insemnata in prosa sau

in versuri. Cuvintele noue sau inoite au

pierdut legAtura lor spirituala cu cele vechi.
Frasele in care se amesteca am6ndou6 seamana cu acele tablouri nationale, in care,

printre figurile Oranesti cu vechia lor imbracaminte, ai \Tea amestecate figuri de

tergoveti cu haine moderne : frac, pantaloni

negri si palarie Gibus. Care este urmarea

acestei -ciudate schimonosiri ? Unii autori
ce se ivesc si simt ca ar ave idei de impartasit publicului, in necunostinta limbei
printesti pe care nu au mai invatat-o in
scoala, se *AA cum pot : negasind o limba
literara potrivita, ei scriu in limbi straine,

404 ^

adica gandese in alta 1imb i apoi traduc

in minte cuvintele de-a randul in romaneste

si astern frasa astfel alcatuita pe hartie :

aceasta se chiarna apoi 1imb i literatura
nationala ! In Romania libera limba franceza
fiind mai respandita se scrie o frantuzeasca
tradusa ; in Austria limba germana fiind mai
comuna, nu gsim decat frase nemtesti, tra-

duse foarte ru, dar limba romaneasca nu

se mai vede nicairea. Deaceea i limba scrisa
de Romanii din Austria este asa de deosebita de cea de la noi, incat adeseori la cetit
mil pe altii nu ne intelegem, pe cand poporul de jos din toate partile locuite de Romani se intelege in vorba minunat de bine,

ca si cum ar fi facut totdeauna parte din

acelas stat i ar fi invatat la aceeasi scoala.
D. T. Maiorescu in critica sa : Limba
roman& in jurnalele din Austria" a dat un
sir de exemple foarte cornice despre germanismele cu care se scrie romaneste in Transilvania, Bucovina etc. ; tot asa s'ar putea

face cu galicismele ce se intrebuinteaza in

jurnalele i crIi1e romane de la noi. Deo-.
sebirea este numai ct limba romaneasca,
find in constructia ei mai asem6nata, limbei
franceze decat celei germane, scrieriletoastre

par mai putin pedante i greoaie, dar cuvintele sunt tot atat de straine.

405 -

Cand sprijinim aceste pared, ni se zice

obicinuit c voim s tinem limba in loc, ca
impiedicam fireasca ei prop4ire. Dar aceasta

o spun numai acei ce nu vor sa-0 dee osteneala de-a invata limba pArinteasca ;

ei ii

inchipuesc ca ea se invata de la sine prin

zilnica intrebuintare si c numai pentru limbile straine se cere munc i studiu. Acestora
respuns totdeauna i nu putem
indestul repeta : ca noi primim bucuros cu-

vinte noue, insa numai atunci cand aceste

infatiseaza si idei noue, sau cel putin nuante
noue, ori cat de palide si stravezii, numai
aceste sa aduca un adaos la bogatia lirnbei
indeobste ; dar cand nu imbogatesc limba
de loc, ba chiar o saracesc, pentru ce sa o
ingreuiem Si sa o uratim, cu sunete nepotrivite i prisoselnice? Se aduce prin aceasta
vre un folos, ori se produce numai o incurcatura in gandirea multimii? De pilda, pentru ce sa zicem elev 0 nu fcolar ? Care este

deosebirea intelesului acestor dou6 vorbe pi

ce catiga limba noastra cu primirea acestui

nou cuvent? Aici nici macar pretextul slavonismtgui nu exista, caci cuvntul Folar
este de-o origine mai curat latina si prin
urmare mai nobila decat cuvOntul elev. Cu
toate aceste astazi vechiul cuvesnt este uitat,
dispretuit ; el nu se mai &este nici in le-

- 406 gea invatamOntului public, nici se mai intrebuinteaza in coald, unde mai ales colarul ar fi la locul su. Ma dar repetam,
ca primim cuvinte noue cand trebuinta exprimArii unei idei ce nu am avut ne sileste.
Nici un autor bun din nici o tara nu s'a irnpotrivit la aceasta. Schopenhauer zice hotaritor : (Abhdl. fiber die deutsche Sprache)
Man soli so wenig wie rnoglich Rene Worte

einfahren, hingegen neue Gedanken so viel

wie moglich. (Trebue introduse cuvinte noue
cat se poate mai putine, ear idei noike) cat
se poate mai multe).

Asemenea si la noi btranii scriitori cumpaneau bine toate intelesurile cuvintelor

vechi, pana ce se hotarau de a introduce
vre unul strain. Aceasta se poate ye& din
corespondenta urmata in1ja I. Eliad i Constantin Negruzzi ') unde acesti vechi autori
se consulta adesa, in neduinerirea lor, innainte de a infia vre un cuvnt oarecare.
Deaceea i Const. Negruzzi in una din serisorile sale (No, XIV), aratand a este invinovatit de a intrebuinta neologisme, esclama

Ce o sa fac cAnd imi lipsesc cuvinte ca

sa-mi arat ideile?"

Este drept ca Eliad in

1) V. Cony. Lit. Volumul VI, pag. 177.

407 -

partea din urma a carierei sale literare s'a

despartit cu desavirsire de principiile ce avea
mai inainte i, din causa autorittii ce do-

bandise, este in mare parte vinovat de incurcatura de fata a limbei romanesti.

Aceea ce am zis despre elev se potriveste
intocmai pentru cuvntul savant. Francezul

numeste savant pe acel ce cunoaste mult

in maOrie de stiinta, pe omul ce are multa
eruditie, invatatura : intocmai acelas inteles
cuvntul inveilat il are la Romani : mintea

mea se munceste inzadar spre a gasi vre

o deosebire cat de mica in intelesul acestor
dou ziceri. Cu toate acestea vedem c cei
mai multi scriitori moderni intrebuinteaza
numai cuventul savant : Savantul meu arnic

D. X in conferinta sa ne-a spas..." Savantul nostru confrate publica un studiu

important despre..." Neaparat a acest epitet

se da obicinuit cu reserva reciprocitatii :

acel ce a fost numit savant de colegul stir,
da si el acelas epitet iubitului ski confrate
pi deodata ne pomenim cu un numar insemnat de savanp. Publicul cel mare aude
acest euvent necunoscut; se intreaba ce o
fi insemnand si, fiindca orice este nou are
o aparenta mai stralucita, ii zice ca trebue
sa fie lucru mare. Daca, acesti savanti s'ar
numi unii pe altii inveljap, pe romaneste,

408

multimea tiind ce insemneaza acest cuvent

ar putea cerceta daca persoana titluita cu

acest epitet rnerita in adever atata lauda
i poate c nu ar imprti parerea scriitorului. Aceasta cercetare se inlatureaza prin
intrebuintarea zicerii straine, lasand la o

parte ca impestritarea fraselor cu cuvinte

din alte limbi mai da a intele_ge ca autorul
are cunotinte infricopte. Deaceea sunt incredintat C, cu cat un autor va fi mai same
in idei sau in inchipuire, cu atat frasele sale
vor fi mai bogate in cuvinte straine i me
intreb, nu fara indoial, daca pintre toti savantii notri se gaseste un singur invatat ?

Ba cateodata la cetirea unei scrieri a savantilor nostri fara voie irni aduc aminte
de urmatoarele cuvinte ale nemuritorului
Moliere :

je vous suis garant

Qu'un sot savant est sot, plus qu'un sot ignorant.

SCIIISOABEA II
Zic6nd resbel in loc de resboiu limba noa-

strA are inca neajunsul de a schimba o zicere puternic i barbAteasca cu alta slabA
pi mueratica. Cand rostesti: resboiu, simtesti

indata, ca. este vorba de ceva serios, ameninta,tor, pe cand cuvntul resbel este departe de a-ti detepta o asemenea gandire.

Aceasta este ant de adevrat, inat pan

vorbesc de cei
acurn toti poetii notri
nu au cutezat s intrebuinteze cubuni
v6ntu1 resbel in versurile lor, simtind ca

i prin urmare tot efectul

versului s'ar piercie dad, s'ar al uneca pe
toat a. puterea

Povirnival acestor neologisme :

Alecsandri zice :
Crunt resboitIA privire crunta.1

Fiul Romei se incrunta,

(Sentinela Rnmana).

- 410 Bolintineanu :
De la lungi resboaie, Mihai cu mrire

Intr'n capital& cu a lui Wire ...

(Intoarcerea lui Mihai).

Gr. Alexandrescu :
Cad resboiul e biciu groaznic care moartea il iubete

*i ai lui sAngerati dailni,.nearnurile impletesc.

(Umbra lui Mircea).

Const. Negruzzi :
Se intorc cu barbatie, se inirA ear la loc
*i resboiul se 'nclekiteaz& mai ucigafb mai eu foe.
(Aprodul Purice).

Donici :
Acolo nu sunt resboaie

Toti in pace vietuiesc ...

(Lupul li Cucul).

Vcrescu :
Cautatura-ti vra resboiu
Zimbirea-ti cere pace.
(Epigrame).

Beldiman :
Contenete tot resbolul: il scot afar& pe. mort
Cu nespus& intristare pe mnile .lor il port.
(Jaluta). Tragodie).

41

In poesia populara e de prisos a mai

spune a se intrebuinteaz a. numai cuvntul
resboiu, d. e. :
Ori la nunti, ori la resboiu
Ctind ne-om lupta noi cu voi.
(Roman Grue-Grozovanul).

Dar chiar din tinerii poeti moderni, care

adeseori cad in grepla de a intrebuinta prea
multe neologisme prisoselnice, acei ce au

catus de putin talent se impotrivesc cu

barbatie la cuvOntul resbel, a,sa d. e.

D.

Scurtescu zice :
Din nou resuna arma, se nasc din nou resboaie
Si sangele pe cdmpuri se vars in Oroae.
(Oda la Hertegovina, in calendarul
pentru Toti pe anul 1877).

Foarte curios

totodata, caracteristic

este a novatorii vor s. isgoneasa din

limba cuvntul stramoesc resboiu, tocmai

atunci and Romanii au pierdut obiceiul

resboaielor. Vechile noastre chronice arata.

a RornOii erau odinioara, un popor resboinic ; ce fel sunt ei astazi ?1) Aceasta intrebare ne dovedete ceea ce am zis in serisoarea intaia c adeseori introducerea unui
Studiul acesta a fost scris inainte de 1877.

- 412 cuvent nou in locul unui vechiu, departe

de a ne imbogati limba ne-o saracete, caci

cu vechiul substantiv sunt legate multe

alte ziceri care nu se pot intocml dupa cel
nou i astfel reman pierdute. Din resboiu
s'a facut resboinic i a se resboi, dar din
resbel putem oare face resbelnic sau poate
chiar resbelic (terminatia in nic fiind osindita ca slavona, de latinizatori) si a se resbell? Oricare Roman ar auzi aceste ziceri
desantate i mai cu sama pe acea din urma
ar ride fara voie. D. B. P. 1-lasdu, pentru
a arata ridicul acestor vorbe, au alca,tuit
din ele cateva frase ce nu voiu reproduce,
dar pe care ar trebui sa, le ceteasca toti
autorii moderni spre a se disgusta cu desavirire de aceste inoiri '). Prosatorii romani
cei buni au intrebuintat totdeauna vechile
cuvinte resboiu, resboinic, a se resboi, dovada ne dau scrierile unor autori ca : Balcescu, Const. Negruzzi , M. Cogalniceanu,

Odobescu etc., ear poetii au avut o deosebita placere de a impodobi versurile lor cu
adiectivul resboinic S cu verbul a se resbol.
Carlova incepe o poesie a sa foarte cunoscuta prin cuvintele :
d. Hd6u
') Cu toate aceste lucru ciudat
scrie astzi resbel v. d. e.: Columna lui Traian pe

Fevruarie 1877, pag. 88.

413

Fratii mei, feciori resboinici ...

Conachi zice :
Dar toate in ast& lume sunt supuse la schimbare
Se resboesc, so sframl, se prefac far' incetare.
(Cercare de voroavd asupra omului).

Alecsandri :
Aprtori ai crucii voi ii cunomteti bine
Caci pentru-a lor risipa ati resboit cu mine.
(Dumbrava rolVe).

Acolo va fi altarul zise falnicul monarc

Ce se 'nchina i se plead, pe resboinicul ski arc.
(Zidirea MOnastirii Putna).

Bolintineanu:
De Maghiari resboinici fuge 'nconjurat
(Mihai scapand standardul).

N. Schiletti :
*i ai regelui resboinici se inchin la Dumnezeu
(Blst6mul CantArqului tr.).

Cum ar suna toate aceste frumoase versuri, dac am inlocul vechia forma, a acestor
cuvinte prin cea nou5.? Incercarea este lesne

de Pacut i osebirea se poate vedea foarte

uor. Versul lui Conachi citat mai sus ar
suna aa :

414

Dar toate in asta lume sunt supuse la schimbare

Se resbelesc, se efailmit, etc.

Acolo trebue sa ajungem cu furia neologismelor ? Eu unul nu m6 indoesc .c.1, toti

acei cari tin la frumuseta, sonoritatea si

bogAtia limbei noastre imi vor impart4i
prerea si vor striga impreuna cu mine :
Resboiu Resbelului!

0 zicere tot aa de curioas6, este mom-

vuri in loc de ndravuri. Scopul a fost si

aici de a da vechiului cuvnt de origine
strAinA o aparenta, de latinitate, puindu-1
cu meteugire in 1egRur6. cu substantivul
latin mos, mores. i aici adevratii puriti
au dispretuit orice invoeaM. Simeon Barnut
d. e., cel mai pur din pur4ti, zice fail
sfial . mori pentru mores 1) InsA acest cu-

vent pare cu atat mai ciudat, cu at mori

este in romMlete pluralul substantivului
1) V. d. e.: Dreptul public al Romamilor 17, p.
22 i alte locuri multe. Spre marea mea mirare

am mai glsit cuventul mort intrebuintat i in o

scriere de tot nou5., in adresa Curtii de Casette
din 31 Dec. 1876 catre M. S. Domnitorul; Sunt
trecuti 18 ani, Prea Inaltate Doamne, decfind Puterile cele mart ale Europei, care, prin comisari
speciali studiaser5 tara noastr5, sub raportul institutiunilor, al Culturei 1 al Morelor, au inscris in
Conventiunea etc. (Vezi Monit. Ofic. Nr. 15 din
12 Ian. 1877).

415

moard. Intrebuintarea cuvntului latin ar

da loc prin urmare la vecinice neintelegeri.

De exemplu daca am vol a traduce in

romanete urmatoarea frasa franceza : Chez

les pleuples qui ont des moeurs les filles

sont faciles et les femmes svres etc....,
am zice La popoarele care au mori, fetele
sunt.# ware qi femeile aspre .. . de unde
s'ar par ca dupa J. J. Rousseau, autorul
acestei frase, virtutea femeilor este in strinsa
legatura cu catimea de Mina ce se macinn,

intr'o tiara. Aa dar din aceeai causa din

care s'a zis resbel si nu bel, s'a zis i moravuri i. nu mori, dar in tot casul pentru
nimic in lume nu s'ar fi pastrat vechiul cuvent ndravuri , caci acesta era de obirsie
barbara i prin urmare trebuea stirpit cu

&ice pret.
Eata pentru ce astazi avem moravuri in
loc de naravuri cum aveau parintii notri !

Dar at de mult am pierdut cu aceasta

schimbare 1 Verbul a se ndreivi, ()hat neam
incerca, nu-I putem preface in a se mordyi ;

un cal-tu narav nu va ft niciodata cu moray, i de lup nu vom mai put zice ca

pkul 0-1 schimba, dar moravul nu, caci un
glas din launtru ne-ar mustra pentru aceasta
schimosire a limbei. Chiar novatorii se sfiesc

de a intrebuinta vorba moray in singular

- 416
gi

cu drept cuvnt, cci ce nume am da

atunci unui locuitor din Moravia ?

Aa dar pentru placerea naiva de a latiniza o mica silaba dintr'un vechiu cuv6nt,

am pierde singularul unui substantiv, un

adiectiv, un adverb, un verb i un kiir de
ziceri, zictori i proverbe frurnoase i caracteristice, dand astfel o avere reala in
schimbul unei naluciri. Lucrarea noastra ar
fi tot aa de deantata ca acea a unui boer
mare din Moldova, care a dat Domnitorului

Orli toate moiile sale pentru ca acesta

sa-i srute mana in fata mai multor marturi gi sa-i harazeasca titlul de ba-boer.
Domnitorul i-a sarutat mana, i-a incuviintat

titlul i la mazilire s'a gsit st6pan peste

cea mai insemnata avere teritoriala din
tart, pe cand boerul a vzut cu amaraciune
noul seu titlu luat vecinic in ris i la btranete a rernas ceritor. Nu cred ca suferintele sale se alinau atunci prin aducrea
aminte ca odinioara ii implinise o ridicula
Si trec6toare desertaciune.
Unii insa vor zice poate ca cuvntul narav,
naravuri nu are un irrteles identic cu mores,
moeurs, caci prin naravuri s'ar intelege moravuri rele. Chiar aa de-ar fi, de unde cuvOntul moray care inlocuete intocmai pe
cel vechiu, ar dobandi el insusiri pe care

417

acesta nu le-ar ti avut? Este mai presus

de once indoeala ca moravul sau trebue sa, fie

inlocuitorul deplin a vechiului narav, precum noul resbel infatiseaza intocrnai pe

vechiul resboiu, sau trebue sa, alba, o cu
totul alta forma, sa fie adica, un cuvnt cu
totul nou. Insa, aceasta poate fi indoelnic
numai pentru narav in singular si e desigur
neade.v6rat pentru naravuri in plural. Dovada ne dau tot felul de scrieri si mai vechi

si mai noue. Lasand la o parte artile bisericesti si pe chronicarii nostri, in special

pe Urechie care intrebuinteaza cuvntul na-

ravuri foarte des, as put cita o multime

de alte exemple. 1116 voiu margini insa nu-

mai la caeva :
In Foaea pentru Minte din 1843 gsim
cuvntul naravuri adeseori ; la pag. 265 d.
ex. se zice legile si naravurile". La pag.
44 asemenea :
. . . care toate adaoga, la
stricarea naravurilor bune". La pag. 251
` ... pentru ca, toata lumea cea cu naravuri
bune ii huleste" 1) Adaogirea epitetului bun

in aceste frase este o dovada foarte mare,

a vorba naravuri nu are in sine un inteles
Mu, caci dad, ar fi identica, cu obiceiuri rele,
1) Gr. LazAr, Precuvntikri la Abe(;edar 1820.
38,975. Scrieri complecte.
27

418

ad'Aogirea calificativului bun ar fi o contrazicere i prin urmare un non-sens.

Daa narancri ar insemna o aplecare

0-

bicInuita spre rele, precum insemneaza cuvntul viciu, desigur ca. tot asa de putin

s'ar fi putut zice naravuri bune, pe cAt se

poate zice viciuri bune sau virtnti rele.
In traducerea Descrierii Moldovei" de
printul Dirnitrie Cantemir, facut6, la 1806
sub ingrijirea Prea Sfintitului Grigorie, mitropolit Ungro-Vlahiei, capitolul XVII este
intittlat Despre naravurile Moldovenilor".

Cuvntul naravuri se pstreazA si in editia tipArit6, la Manastirea Neamtului in

1825. Asemenea in editia tipografiei francezo-romne din Iasi din anul 1851:
NAravurile romanesti Meet , Meet s'au
pr6.sit. De ar invia un Radu-Vod, un
Mateiu-Vodd i un tefan-Voda. al Moldovei
s6, vad a. legile i nravurile Romnilor de
acum."

Bojinca in precuvntarea cartii sale: Anticele Romanilor, scrie : Anticele sau vechimile Romanilor cuprind in sine datinele
pi naravurile Romanilor, precum in cele re-.

ligioase asa si in cele politicesti etc."

Donici si C. Negruzzi in traducerea satirelor lui A. Cantemir intrebuintean cuv6ntul adeseori:

419

Ar fi mai de ertare la unul ca acela

Atuncea s se plthiga, caxid vede pe-un nevrednic
Tempit intru naravuri, precum Qi intru neam etc.
(Satira U).

Naravurile role tu nu le 'ngdue0i

Cu mare cutezare le rizi, le infruntezi.
(Satira IV).

Asemenea cetim 0 in Gr. Alecsandrescu:

Au trecut vremile-acelea, vremi de fapte stralucite

InsA triste i amare: legi, naravuri se 'ndulcesc:

(Umbra lui Mircea).

Dupa eine trebue s ne luam ? Avem pe

de-o parte toata literatura vechie, avem din
cea noua pe scriitorii cei buni, adanci cm
nosc6tori ai geniului i formei limbei noastre, avem graiul viu al poporului Si toata
bogatia literaturei populare ; ear pe de alta

avem cativa pedanti ce ar vol A incuie

limba in ftngustele saltare ale regulelor lor
Si cativa gazetari, platiti sa umple pe fiecare zi, bine sau r6u mai multe coli de
hartie, munca mecanica care prin chiar firea
ei este protivnica oricarui studiu serios
oricArei cugetari adanci. Judece tinerii autori i invatatori, care din aceste dou6 cumpene trage mai mult!

SCRISOA REA

III

Scriitorii stricd-limbd se impart in trei

categorii : Intaia este acea a latinizatorilor

sau pedantilor, cum ii numete Alecsandri.

Puternici intr'o vreme, cand domneau fara
marginire asupra co1i1or, ei astazi scad din

ce in ce mai mult la numr. Putinii cati

au mai rmas, privesc cu ochii plini de lacrimi la risipa cladirii lor, risip ce nu mai
pot impiedeca. Cei de pe urma representanti, impresurati din toate partile , s'au
intarit ca intr'o cetatue in Societatea Aca-

demick de unde se mai apara pe cat le

este cu putinta. Dictionarul academic este
suprema incercare de a pastra prestigiul c6
avusese, i tocmai acesta le da lovirea de
moarte, caci prin adunarea la un loc a tuturor deantatelor lor cuvinte i ziceri, ridiculul a eit la lumina cu atata stralucire

- 421 meat chiar ucenicii lor cei mai credinciosi se

feresc acum de dinsii.
Categoria a doua se compune din germanizatori : Acestia, nerepresentati in Romania,

pi numai in Austria, se deosebesc de cei

intai prin aceea, a stria limba numai de
nevoie, nu din principiu. Facnd invataturile

lor in scoli nemtesti de la virsta cea mai

frageda, ei ii insusesc modul nemtesc de
gandire si in acesta scriu i graesc romaneste. La ei se vede un fenomen foarte curios : dusmani de moarte ai germanismului

de a caruia intindere pintre Romani tremura

ca de cea mai mare primejdie ce ameninta

nationalitatea noastra, tocmai ei sunt acei

ce-1 introduc, fara voe, in multirnea poporului. Chipul lucrarii lor este acesta : Ei iau
frasa nemteasca si schimba fiecare cuvnt
cu unul romanesc ; dar necurtoscend limba
lor, parte iau cuvinte latine neintrebuintate

necunoscute de popor, parte alatuesc

cuvinte intortochiate care au de scop de a
reproduce intocmai pe cele nemtesti, dar
fireste ,nu desteapta in mintea Romanului
nici o idee limpede. Cuvintele suna ciudat
si frasa intreaga, in constructia ei straina,
si mai ciudat inca.
Pe langa numeroasele exemple despre asi

ceasta ce ne d d. T. Maiorescu in critica sa

- 422 Limba romMia, in jurnalele din Austria" 1)

mai adaog cAteva luate din limba lor jundid,.

D-nul S. C. porneste un proces la tribunalul din Arad contra d-lui D. S., si zice
intre altele in petitiunea sa :
. .. me rog de onoratul tribunale comitatense, ca .... O. binevoeascA a enuncia:
Ca jumaate din averile notate intru cartea fund. pentru Paulisiu la Nr. 132 pe basa

dreptului de succesiune este proprietatea

mea si ca incatul D: S: este deobligat a preda
aceast jumetate din lasamentul mosului meu

M. S. in posesiunea mea si ca incatul e deobligat a-mi solvi in decurs de 15 zile sub

greument de esecutiune spesele speyficand
in decursul procesului, reservandu-mi dreptul d'a cerca desdaunare pentru fruptele folosite pe nedrept din aceast jumaate.

D-nul T. D. chiama in judecan pe d. F.

R. inaintea tribunalului de Radna si zice
intre altele in petitiunea sa:
Detoraful a conto pretensiunii a fost lucrat mai multe ctite toate si la 1 Ianuarie
de est timp sia formulat conta sa anecsa
aei sub B. in suma de 1 188 v. a. du restul n'a solvit in mania mai multor prov(ri') V. Critice, edit. din 1892, pag. 135.

423

amicabile neci creditorelui, neci cesatariului,

neci mie celui ce in puterea decisului de

sub C. sum curatorul de secuestru al bunurilor socrului meu I. C. care actualminte se
aria sub cercetare la cornisariatul reg. din
Seghedin.

Comparand limba juridica romana din

Austria, cu acea din Romania, se gsete
vre-o asemnare ? Socotesc ca, cei mai multi

juriti de la noi nici vor intelege ceea ce

se cere prin petitiile citate.
Insa de latirea acestei a doua clase nu
avem a ne teme, caci limba ei e malt prea
strina, poporului roman pentru a strabate
vreodata pana la el ; ea nu se intemeiaza pe

nici un principiu ea acea a latinizatorilor

pentru a putea fi sprijinit in thorie i. autorii insii au dorinta de a schimba chipul
lor de a scrie. 0 indreptare se poate chiar
ved6 de cativa ani incoace i va fi tot mai
simtitoare, cu cat vor inflori institutele romaneti de invatament in Austria i cu cat
13 omanii de acolo vor intra in o atingere
mai deasa si mai intima cu Romanii de
dincoace de Carpati.

Categoria a treia cea mai numeroasa i

mai primejdioasa se compune din acei ce
vom numi franfitzipi. Istoria lor incepe pe
la anii 1845-46 cand un num6r de tineri

424

crescuti

in Paris se intoarser in patrie.

Incantati de stralucirea civilisatiei franceze

pe care o v6zuser de aproape, uimiti de

deosebirea cea mare dintre patria lor si
tara in care petrecuse nil timp atat de indelungat, plini de entusiasmu i cu inimi tinere i lesne creztoare, ei incepur deindata
a lucra la reformarea societatii noastre.

Aceasta activitate a lor ava cea intai urmare practica in anul 1848, cand, plini de
incredere in principiele ce supseser in op-.
lile i societatea franceza , se rngu1ir6 cu

speranta ca vor pute intocml tara noastra

dupa chipul si asemnarea acelui nopor
mare, viteaz, generos i luminat cu care
avem o departata inrudire prin cornuna
noastra origine i prin oarecare foarte putine si foarte mici asemenari de caracter.
Lucrarea acestor tineri entusiasti avu urman i bune i rele pe care le simtim mai
mult acum cleat atunci si care se vor judeca cu mai mare dreptate si nepartinire
inca de generatiile viitoare. In privinta limbei, de care singura mi-am propus sa vorbesc aici, se poate spune ca la inceput aceia

din tineri ce aveau menirea de a deveni

autori, au facut numai bine. Mai moderati
in aceasta privinta decat in privinta politica i sociala, ei au desvoltat lirnba roma-

425

neasca, pe calea apucata de scriitorii buni

ce am avut la inceputul veacului nostru,
mai cu seama de la 1821 incoace. Cu inceperea reformelor s'au infiat i un num6r
mare de cuvinte luate din limba franceza,

dar mai toate trebuitoare Si folositoare :

ei scriu romaneste asa de curat, inat mice
scriere a lor ne place si ne atrage pe ne-

simtite. De sigur ca tot asa ar fi urmat

mersul i propsirea limbei, daca deodat.
cam de la proclamarea TJnirii Principatelor,

nu De-ar fi apucat pe toti o ameteala neinteleasa i, cuprinsi ca de un virtei, nu am

fi inceput a sParama cu o grah i o rAtA-

cire nepreceputa tot ce ne rmsese din

trecut, binele ca'si r6ul. Causa acestei miscari oarbe trebue s fie cresterea strMn
ce am apucat a da celui mai mare num6r
al copiilor nostri. Cu introducerea deplinei
egalitati de drepturi, copii din toate clasele
sociale se trimiteau de mici in Paris, unde
instrainati de tara, de rarinti, desfacuti de
toate amintirile nationale, i atrasi de acel
popor francez care, ca nici un altul, are
mestesugul de a plgc?-, si de a contopi elemente straine in sinul sal, se depnitau Para
voe de legaturile patriei si se intorceau
straini in mijlocul poporului lor. Plecati de

- 426 mici ea Romani buni, ei se intorceau mari

ea rei Franceji.
In tara insa reformele incepute ii sileau
mai pe toti sa intre in viata publica pentru care cunostinta limbei romanesti era
neaparata. In saloane, in corespondenta ei
in convorbiri private, limba franceza, se introdusese, dar in viata publica aceasta era
cu neputinta. Deci, in graba de a se arata,
de a ajunge, de a castiga, de a straluci, ei
nu mai aveau nici timp, nici placere de* a
se mune). intru invatarea limbei parintesti
Si astfel parte de nevoie, parte din usurinta,
ei vorbir i scriser6 romaneste a,a, cum le
venea mai indmana, adica cu constructia
francez i cu cuvinte franceze. Nici macar
nu-si dadeau osteneala de a inlocul in frasele lor zicerea straina cu una romaneasca,
precum se incearca a face Romanii din Austria, ci puneau in pripa pe cea franceza
fara mai multa cercetare. Legi nou6 impunndu-se poporului cu gramada, textul acelor legi ne infatiseaza o icoana credincioasa
a limbei bor. Pe langa aceasta, viata noastra
politica, asa, precum ne-a facut-o institutiile
de astazi, aduand cu sine inmultirea ecoparlamentarismul CU cuvntarile sale,
intinderea jurnalismului, a teatrului, in tuate
aceste se vede o neingrijire i o necunos-

427

tinta a lhnbei cu atat mai mare, cu cat

pripa lucrarii nici le mai lasa un timp de
cugetare cat de mic. Acei care nu invatase
la coala straina trebuir6 sa urmeze pilda
lor, parte de nevoie, precum advocatii, judecatorii, impricinatii i toata gloata micilor

functionari chemati de a pune in lucrare

namolul de legi nou6 ce cdzuse pe capul
lor, parte de ruine ca sa nu fie invinovatiti ca sunt oameni inci.ilti i ruginii. Chiar
btranii, cuprinsi d frigurile ce bantueau
intreaga noastra societate , alergau orbis
inainte in aceasta goana obteasca ; ba ce
e mai mult autorii i poetii buni, care odinioara, incantase poporul romanesc cu scrierile lor, se grabeau in editii nou6 a-pi asemna limba dupa moda i stricau astfel cu
o mama hulitoare frumuseta limbei cu care
deteptase pVitre Romani simtirea nationalittii, cdteva zeci de ani mai inainte. D-nii
G. Sion, C. Boliac i multi altii, pintre care
resar mai cu sama Bolintineanu i Eliad
ne dau cele mai lamurite pilde despre aceasta.

Cativa scriitori din 1848, putini la numr,

intre care mai cli sama V. Alecsandri,
ei care incepuse miscarea reformelor

sta-

teau acum uimiti in fata faptelor ce se petreceau inaintea ochilor lor. Dupa oarecare
incercdri de a opri puhoiul prin bune sfa-

- 4.28 -

tuiri, sau prin luari in ris, vzend ca reman nebagati in sama, ei se retrasese plini
de mahnire din miscarea general. Poporul
aluneca neoprit pe acest povirnis primejdios
pentru individualitatea sa, cand deodata marimea reului pare a fi produs desteptarea :
Bunul simt se arata din nou, mai intai sfiicios, apoi cu tot mai mult curaj pe fiecare
zi ce merge. Dar cu ce dusmani, cat de puternici i cat de numerosi are s se lupte !
Cu mai intreaga, adunare a legiuirilor, cu
tot aparatul regulamentelor de administratie,
cu scriitorii jurnalelor politico -literare, cu
cei mai multi oameni politici i, ce e mai

primejdios, cu Ufi foarte insemnat nurner

de invatatori Si scriitori. Ins isbanda nu
poate fi indoelnica. Limba nu poate fi scoasa
cu mestesugire i naprsnicie din calea ei
fireasca, caci, daca Romanii au pierdut alte
traditii ale lor prin intirnplrile istorice,
limba a rernas deapururea vie si statornica, ;
ea nu a fost pierduta i regasita, ci a urmat drumul ei incet i regulat. Literatura
populara ce acum se aduna ne d despre

aceasta cea mai buna dovada si este cel

mai puternic sprijin al bunilor scriitori. De

altmintrelea ceea ce me mangae este ca,

prin restimpuri asemnate au trecut i alte
popoare. Pe h sfirsitul veacului al 17 multi

429

autori engleji, uimiti de stralucirea litera-

turei franceze care atunci ajunsese, in privinta formei, la culmea frumusetei si atrasi
de inriurirea politic5, si sociat a Franciei
asupra poporului englez, ca,zur in acelas

pkat, desi nu intr'un grad asa, de intins.

In Germania asemenea este stiut, cum frumoasa limba, a lui Luther fusese schimositn,
si prin latinizAri nesfirsite ale pedantilor si
mai cu sarnA prin inriurirea scriitorilor ce
urmau cu atirnare pe literatii franceji, pan
ce un mare critic si un insemnat numr de

autori geniali aratar poporului lor calea

cea adevorata. La noi, desi epoca oamenilor

de geniu poate nu a venit inca, totus rul

pare a fi ajuns, la culme. Trebue sA mai
dovedesc aceasta cu exemple ? N'as avea,
decat a lua in mama mai mice carte noua,
mai orice numr de jurnal din cele ce apar
pe fiecare zi ; n'as avea deca a cita oricare

cuvnt Vnut in corpurile legiuitoare sau

inaintea vre unui tribunal. Cu alt prilej, sunt

acum zece ani, am mai luat in ris aceasta,

strinomanie introddsa in limba noastra, (v.
Gramaticale in Copii de pe natura), asMzi
m mrginesc la cateva exemple speciale,

luate din jurnale cu totul noue si din discursuri facute de curnd de barbati politici
cunoscuti :

430

In Fulgerul din 23 Ian. 1877 se ceteste :

In Mesopotomia a isbucnit cholera, ravagele (stricaciunile) ce a fAcut

...

In Pressa" din 17 Fevr. 1877:

Sa vedem cand o sa finim odata cu acest
compt? ii intreb inteo zi unul din creanyerii
sal.
(finir, compte, crdancier in loc de a
sfirO, socotealk creditor).

In acelas jurnal din 13 Martie citesc verbul a suplia (supplier).

Cuvntul panki
(pente) in loc de povirnis se intrebuinteazA
foarte des. Pe d. N. Ionescu, unul din ora-

torii nostri cei mai cunoscuti, l'am auzit

rostind odatA in Adunarea deputatilor : Noi
din aceasta, sacrosanctel incintd (enceinte) s6,
ne ferim de a luneca pe aceasth, pantd periculoasit etc.
D. G. Vernescu fost ministru de interne,
in sed. Adunrii din 11 Martie 1877 intre-

buinteaza, verbul a se recria" (se rcrier).

Jurnalul Timpul" a numit multA vreme
comisiunea insrcinatA cu facerea instructiei
ministrilor dati in judecatA.
Cornitetul de salut public.

4.31

Un salut (!) masculin, te infiori cand citeti asemenea cuvinte !1)

D. N. Blaremberg, in o sedinta memora-

bila a Adunarii, numete dunzi trupele

stradne intrate in Romania
invahisori!
(envahisseurs, navalitori).

Din cursul de literatm-a generala al d-lui

D. Droc-Barcianu (Bucureti 1877), carte ce
ne poate fi de povatuire cum nu trebue sA
se scrie romanete, aleg din mii de exemple
numai unul de la pag. 51.
Doue excese sunt de evitat in stilul epistolar : 1 .... figurile stillucitoare

Eli

porn-

poase, tururile (les tours) pompoase etc.

D. Chita, actual ministru de instructie

publica, in adresa din anul c. cu No. 12,298
scrie :

Functionarii agentiei romane, care depasand (dEipassant) orice- idea de competenta etc.

D. Joan Ghica in edinta Senatului din 9

Fevr. 1877, zice :
') Trebue sa marturisesc ca de o vrerne incoace
jurnalul Timpul i-a indreptat limba foarte mult.
Asemenea si jurnalul Romdnul. Se vede a acte
nationale insemnate care misc adanc inima unui
popor, produc efectele sale binefackoare in toate
privintele.

432

La Hamburg nu se prime,te grul nostru,

deck cu o pesci (poids) oareicare

Mi s'a intimplat sa citesc o carte de judecata, in care un judecator de pace con-

demna pe un impricinat la f'reuri de proces" (frais du proces).

Mai cu sama doue vorbe franceze nou in-'
troduse i obsteste intrebuintate, sunt cu

atat mai ciudate, cu cat ele exista in romaneste din vechi, sub un cu totul alt inteles. Aceste sunt vorbele sol i Cursci. As-

tazi toata lumea d cuvntului sol, dupe.

limba franceza, inteiesul de panznt: d. e.
solul nostru este inviolabil ; s aparAm solul
stramosesc . . . etc., pe cand sol insemneaza

un trimis sau representant al tarii, agent

diplomatic etc., de unde i solie insemneaza
legatiune, IlliF ne diplomatica. Ear cursd se
intrebuinteaza astazi pentru cuvntul alergare. In Bucuresti cand sunt alergari de cai,
afisele lipite pe pAreti indeamna publicul s
vie la Cursele de la Baneasa. Cat ar fi ris
botranii nostri cetind asemenea invitari Ei
I

stiau ca in romaneste cursei insemneaza un in-

strument sau masina care are scopul de a

prinde pe cineva pe neasteptate, o capcana, si
le-ar fi parut curios de a fi poftiti la o cursa ce
Ii s'ar intinde. In Iasi afisele indeamna pe public

433

sa vie la Alergdrile de pe sesul Bahluiului.

Pentru ce acest cuvnt romanesc nu se intrebuinteazn si la Bucuresti ? Odinioara Romanii nu aveau alergari de cai. La infiintarea lor, urrnata la Iasi cam pe la anul 1850,
initiatorii acestei petreceri s'au in'trebat cum
trebue sn-i zic% pe romaneste, i i-au adus

aminte de o novela a lui Constantin Negruzzt scrisa in anul 1836 si intitulata o

Alergare de cai, novela in care intriga incepe la prilejul unei asemenea alergari in
Chisinau1). Cuventul era bun fiindca, reproducea ideea intocmai ; era introdus de un

autor cunoscut, prin urmare a fost primit

si s'a pastrat. In Bucuresti insa alergarile,
inflintandu-se abia in anul 1875, initiatorii
an facut curn fac mai toti Romanii culti
de astazi : n'au mai cercetat de avem
vorba in limba sau nu, ci au luat cuvntul
francez fara multa batae de cap. Deaceea
jumaatea societatii pentru imbunatatirea
cailor din Romania aflntoare in Bucuresti
are curse, ear a doua jumaate cea din Iasi
are alergciri !

Dar nu numai cuvinte singuratice, ci in-

treaga constructie a frasei este franceza,

ba chiar locutiuni sau zicaori i proverbe
1) V. Const. Negruzzi, Scrieri complecte, Vol. I
p. 35.
38,975. Scrieri complecte.

28

434

franceze se intrebuinteaza , traducndu-se

din cuvnt in cuvnt. De cate on .am auzit

si cetit in scrieri moderne ziceri ca si
inch. !" pentru francezul et encore !" sau
la ce bun?" (h quoi bon), aceasta save in
ochi (cela saute aux yeux), 1i voesc pentru
22

aceasta (je vous en veux) etc. Am vezut

chLar citat ca proverb romanesc pe urmatorul : la bun auzitor salute ! (b bon entendeur salut !)

Pan intr'atata lumea culta

identificat
gandirea i vorbirea cu cele franceze, incat
se mira, daca cineva nu pricepe aceasta
limba a lor. Toti uita a locutiunile si proverbele sunt proprietatea esclush a Mini
popor, sunt esite din felul sen original de
a concepe 1ume, ca, s'au alcatuit odata cu
desvoltarea poporului in toate manifestrile
vietei sale si c, avnd inteles pentru dinsul,

ele nu au nici un inteles pentru un

popor strain. Daca -as intoarce, lucrurile si

as traduce un proverb romanesc in frantuZeste, aceasta s'ar ved6 deindate. foarte lamurit, asa d. a unul din cele mai originalesi mai frumoase din proverbele noastre: -rju

cu ru, dar mai reit far de r'eU are pentru

noi Romanii un inteles foarte limpede, pe
and : mal avee mal, mais pire sans mal,
este pentru Franceji o frasa de om smintit.

435

Daca noi zicem, am mers strund sau am

pleat de pe drum , nu dau Tatarii , mortcopt, calea-valea, nati-o buna, caracteristicul apoi do! etc. mine aceste de locutiuni
sunt ale. noastre proprie, intelese numai de
noi,

Si tar. inteles pentru alte popoare,

precum acele straine, ori cat le-am traduce

nu au nici un inteles Si nici un pret pentru noi.
Toti acei care vorbesc, san scriu san invata rpe copii in aceasta lirnba stricata fac
numai rOu originalitatii poporului nostru.

Este foarte trist de a vedea ca multi toemai din cei ce au nesfirit cuventul natio-

nalitate" in gura si se lauda cu simtirile

lor nationale, ne sParamn, limba-parinteasca,
.elementul de nationalitate cel mai puternie.

A .nu invata limba poporului, a nu-si dz

osteneala sa pOtrunzi firea ei adevOrata, ei
a o privl ca o jucarie pe care toti au droptul s o sfasie dupa plac, este fapta unui
om ce nu respecteaza de loc nationalitatea
sa. Ori de vom schimba limba noastra in
limba latina, ori de vom germaniza-o, ori
de vom inaclusi-o sub un namol .de cuvinte
pi ziceri franceze, fie cu voie, fie fail voie,
resultatul este acelas : daramaan cel mai
trainic element, cea mai puternica temelie
a nationalitatii romane !

SCRISOAREA IV.
Pentru a da ciovada pipaita, despre deo-

sebirea cea mare ce este intre adevrata

limba romaneasc Si acea in care scriu
germanizatorii, frantuzitii i pedantii, m'arn

incercat sa intocmesc cateva fraze dupa

chipul cum ar scrie aceste deosebite specii

de autori. Am luat de la intimplare un

pasaj din unul din aei mai buni prozatori
romani, din Balcescu si nu fara greutate
l'am talmacit in deosebitele limbi rornanesti
moderne. Pasajal luat din Epoca Romanilor sub Mihai Viteazul" i anume din epizodul lui Rasvan-Voda, este urmatorul (v.
Romania literara din 1 Ian. 1855 p. 7): Dar
sA intoarcem mai bine ochii de la aceasta
crunta priveliste ce rescoala inima... thra de
lege uricioasa ce va remane o patavednica de
necinste asupra numelui lui Ieremia Movilk
carele o poruncl i asupra Polonilor, care

o suferir parA impotrivire, cu atat mai

437

malt c Razvan era prinsul lor ! In drumul

d e la Suceava la Baia si Nina astazi se
77

pomeneste : Movila lui Razvan-Voda, locul

uncle zac oasele viteazului Domn".
Sunt incredintat ca, oricare autor modern
ar fi voit sa rosteasca intocmai aceasta gn1ire a lui Balcescu . .. mai intai nu ar fi
intrebuintat cuvintele : crunt, privelite, resewed, Mrdelege, uricios, manic, necinste,
porunci, inzpotrivire, prins, poneneste, viteaz
si poate nici cloinn i apoi ar fi dat frasei
intregi o constructie cu totul alta. Eata
17

cam in ce chip ar fi scris autorii germanizatori :

Sa ni intoarcem noi insa mai bine pri,,virea de la acest infioratoriu, revoltatoriu

aspect (sau chiar aspept), fapt criminale,
care ca o eterna peata de rusine va apsa
pe numele lui Ieremia Movila, care lsa sa
se exequeze i pe acela al Polonilor care,
tacOnd, asupra propriului lor captiv de res-

bel, lasar sa se intimple. Pe calea intre

Suceava si Baia si astazi se indegeteaza
inca tumulul Razvan sub care pauseaza
,,osemintele bravului principe.
Cum ar ft scris mai toti autorii moderni
din Romania frantuzitii este foarte usor
de gacit. Fraza lui Balcescu o gandesti inca

odata in limba franceza Si apoi o traduci

438

in romanete, puind Para grija cuvinte franceze unde ale noastre iti sunt necunoscute:
Dar sa ne deturnam mai de graba ochii
,.de la acest teribil spectacol care ne sule..veaza inima, crima abominabila care se va
..considera eternelminte ca o pata de deso,.noare pentru numele de Ieremia Movil,
.,care o ordon i pentru Polonejii, care nu
se opuser6 la esecutiunea ei, cu atat mai
mult ca, Razyan era prisonierul bor. Pe

drumul de la Suceava la Baia se mentioneaza pan in zilele noastre Movila RazvanVoda , locul unde repauseaza osemintele
acestui
,
bray principe."
Celor mai multi din cetitori limba aceasta

va par foarte corect, aa s'au deprins cu

dinsa!
Bata, acnm i chipul cum ar fi
scris pedantii. Toate cuvintele subliniate
le-am luat din dictionarul academic, pastrand
si ortografia acestui op savant :
1)Dero se ni invertem mai bene oculi-i de
la aquestu-a fierroce conspectu que revuluta
anim'a
sceleratione odiosa que va per-

mane una maculatione eterna de inhonore

super nume-lui lui Geremia Monticellu ')
') Daca nume geografice ca Slatina, Tergov4tea
ttc. aceti autori le prefac in Stellatina, Tergul-Vestei etc., pentru ce i nume istorice ca Movild nu
s'ar schimba in Montieellu?

439

quarele discernesse si supera Poloniloru

quari-i se sumessere fora oppusetione cu
attantu mai, multu .co Resvanu era pren-

sullu lor de bellu! In vi'a de la Sucev'a

pone la Bai'a i pone ast'a die se face
mentione-a: Monticullului Resvannu reg7
natariullu, locatione-a in quare iacu ossa-le
calente-lui duce.

A @este sunt chipurile in care se scrie as-.

tazi romanete i inca eu, desi mi-am dat

osteneal, nu am putut reproduce cu toata

credinta feliul de a scrie a deosebitelor ca-

tegorii de autori romani, cact alta este a

serie in mod firese, i alta de a intocral
frasele cu metesugire in scop de a imita.
Eu am tradus, .deci am pastrat constructia
fraselor lui Balcescu, pe cand autorii compun, i prin urmare, intocmesc frasele lor
proPrie. Aceste insa ar fi fost, sunt sigur,
mult mai straine limbei romane decat acele
alcatuite de mine.

Intreb pe orice roman adevrat, care din

aceste deosebite limbi romanesti este mai
frumoas, mai bunk si mai originalk ? Multi
autori tineri, jurnalisti i chiar invatatori
imi vor zice, precurn mi-au mai zis i inek,
en luare in ris, ca limba lui Balcescu este
invechita, arltaicd si c un om, care se res-

440

pect nu o mai poate intrebuinta astazi,

dar pe de alta parte nu me indoesc ca sunt
multi barbati cugetatori, care imi vor da
deplina cireptate. Ei vor gandi mai intai Ca
la acelas -poplar nu pot ft mai multe limbi
culte ; Ca, dace, chiar la natiunile se au feliurite dialecte populare foarte deosebite,
limba literar este una i aceeasi pentru

toti, cu atat mai fireasca este unitatea la

poporul nostr.u, care se bucura de rara fericire de a nu avea nici macar deosebiri insemnate de dialecte populare desi Romanii
traesc dispartiti in deosebite state si au
asa de putine legaturi intre dinsii. Barbatii
cugetatori vor mai petrunde indata, ca, de
la Blcescu, Constantin Negruzzi, Martian.
etc., incoace, nu am mai avut ali prosatori
care s se poata compara cu dlah ; ca cei
putini care compun astazi scrieri bune
bine cugetate, scriu toti in limba romaneasca
cea adeverata, luptand impotriva suvoiului,
ce ameninta sa ne innece i ca niciodata,

in nici 0. tara si in nici o epoca scriitorilor

de rand nu li s'a ingaduit sa reformeze
limba dupa placul lor i dupa relele lor
i nstincte.

Dimpotriva, totdeauna scriitorii buni an

fost luati de model si limba acestora s'a

generalizat in clasele culte ale 8ocietatii,

- 441

lucru la noi cu atat mai usor, cu cat limba

bunurilor autori este insasi limba intregului
nostru popor. Barbatii cugetatori vor mai
intelege, Ca betranii tilologi si istorici, care
au sprijinit in mod sistematic latinizarea
limbei romanesti, nu pot sa se supere pentru parerile mele. Eu recunosc scriitorilor
latinizatori
numiti astazi cu un cuvnt
tradus din nemteste : antelupteitoni (Vorkampfer)
toate meritele ce au avut. Lor
le datorim in parte recunoasterea noastra
de ginte latina, tot lor le mai datorim, intru catva. renasterea scoalelor nationale si
desteptarea ideei de unitate a neamului romanesc, dar pe de .1ta, parte este vederat, ca. acesti .autori au fost st6paniti, in
toate scrierile lor de ideea fundamentala a
sprijinirii si dovedirii latinitatii neamului
nostru, idee exclusiv politica i prin urrnare
straina literaturei si stiinei. Ptrunsi de
laudabilul, dar unicul tel ce urmareau, anteluptatorii ca cei ce apara o singura idee,
sunt exclusivi si nemultamiti de ideile straine lor, care se respandese astazi. Ei nu
baga sama ca scopul lor a fost indeplinit :
Latinitatea noastra nu se mai tagaduec:tia
en isbanda nici in teorie, nici in politica.
Ea este un punct castigat in viata poporului romanesc. Deaceea nu se mai poate lu-

442

era asthzi pe calea aratata de dinsii caci

aceasta lucrare n'ar avea deacum inainte
nici un interes, ar fi cu desavirsire stearpL
Deaceea literatura i tiinta nu mai pot
avea scopul politic ce, cu drept cuvnt sau

fu

cuvent, au avut in timpul activitatii

stiinta trebne sa mearga
si la noi pe calea, pe care au mers Ia toate
popoarele si in toate timpurile, una trebue
sa urmareasea binele i frumosul, ear cealor ; literatura pi

lalta adeverul, fara alte scopuri ascunse.

Dupa ce mi-am %cut datoria de a recunoaste meritele anteluptatorilor, intorce-ndu-m earas la limba noastra si magulindu-me cu placuta nalucire ca am convins
pe un mare num6r de Romani de adevrul
criticelor i parerilor mele, m6 intreb ce ar.
fi de facut ca- s clispara aceste deosebite
limbi romanesti stricate i sa avem cu totii
numai una, cea adevOrata, ? Autorilor, care
nu vor sa inteleaga, sau care nu-si clau sama

de insemnatatea ce are pentru un popor

unitatea i curatia limbeLsale, negresit c.
nu mai am nimic de zis. Dar pentru cei
care inteleg ca drumul aratat de mine este
cel adev6rat, dar care nu stiu cum trebue
sa ajunga Ia acest e1, insemnez mai jos un
sir de cugetari, ce socot bune a fi luate in
sama :

- 443 1) Gine vra sei scrie romne#te, trebue sci

i gandeascci romcinefte. Prin scris ca i prin

grain noi irnp6rtasim altora ceea ce gandim

Si

irni pare foarte greu, daca nu chiar cu.

neputinta, a gandi intr'o limba si a exprima

gandirile sale in o alta. Cci mintea noastra
trebue s faca, deodata doue lucrari, acea

a rostirii ideilor Si acea a traducerii lor

in alta limba, lucrari care uu se pot impreuna in acelas timp. Deaceea voiu zice
si germanizatorilor si frantuzitilor : Gresala
voastra de capetenie este ca ganditi in
limbi straine : pn nu yeti stl s cugetati in

limba voastra parinteasca, nu o veti put

scrie bine. Daca, ganditi frantuzeste sau nemteste, scrieti in limba acestor popoare straine,

eara, nu in limba poporului roman. Cat de

ode-Or-at este aceasta, se poate vedea din
dedsebirea limbei lor cand scriu in prosa,
si and scriu in versuri. Versurile sunt mai
bune peste tot vorbese numai in privinta
limbei, nu si a ideilor caci este cu neputinta de a scrie romaneste frase ritmice si
rimate, gandite intr'un ritmU strain si cu
rime straine. Pr4sa dincontra este peste tot
inferioara caci la dinsa , nelovindu-ne de
greutatea ritmului si a rimei, frasele traduse burg de la sine. Aceasta imi pare a fi
una din causele, pentru care Romanii au

444

pan acum mult mai buni poeti decat prosatori. Asemeneze-se proza autorilor ,nostri,
cu versurile lor i adevrul paxerii mele va
esi deindata la lumina!,

2) Limba romdneascd, ca ori ci ce altd

limbd, nu se poate gti de la sine, ci trebue
invdkad. Foarte gresiti sunt acei, care cred
cbs stiu romaneste, fiindca sunt nascuti Romani. Mai gresiti sunt inca acei care, intorcndu-se in patrie, dupa, ce au petrecut
un sir de ani prin scoalele din straintate,
ii inchipuesc ca, vor deprinde limba, numai prin zilnica ei intrebuintare. Ei trebue
sa o invete si inca cu mare sirguinta. Trebue sa citeasca, scrierile vechi, ,cartile bisericesti, chronicarii si mai cu samti literatura
populara, la a 8arei adunare se lucreaza de
o vreme incoace ; insa mai pe sus de toate
trebue sa, se adape la adev6ratul izvor al
limbei, s urmareasca, cu luare aminte gi
interes graiul poporului de jos care a stiut
sa pastreze neatinSa limba ce a mostenit
de la strabunir.
Vorbind i scriind frantuste prin saloane ; vorbind i scriind frase impestritate

cu cuvinte franceze sau nemtesti in orasele

de universitate ale Frantei, Belgiei, Germa-.
niei, Helvetiei, Austriei, tinerimea uita inca,

putina romaneasca ce a invatat in casa

445

printeasca si studiul limbei trebue inceput

din nou. Urmarea acestei negligente se vede
in intreaga noastra legislatie, din care mul-

timea. cea mare a poporului nu .intelege

nimic, ca i cand legile nu ar fi facute pentru dinsa ci pentru cativa alesi ; se vede
apoi in relele produceri literare a mai intregei noastre generatii i in nepsarea, adesa

si dispretul clasei inalte pentru limba, literatura si institutiile nationale.

Ili se va

cer prea mult, ca studiul

acesta nu-i usor 0 a este foarte neindamnatic i neplcut de a reincepe studiul
zice, poate, c

in momentul cand te bucuri de sfirsitul lui

intri in viata practica. Voiu respunde c.

cu usurinta niciodata nu s'a produs ceva

bun. Cei care se multamesc cu o paha, mediocritate, urmeze calea indmanrilor, dar
cei cari au nazuinte mai inalte, trebue sa,
aleaga cararea muncei, presurata cu spini.

3) Nu este ertut on i cdrui autor de a

schimba limba pdrinplor dupd placul seu,
caci limba nu este o proprietate individuala
a fiedruia, ci este proprietatea comuna a
iutregului popor. Deaceea mint de osindit
toate cuvintele noue prisoselnice, introduse
de juristii cei tineri in legislatia noastra in
locul cuvintelor vechi, curat romanesti pi
intrebuintate obsteste de popor.

- 446 Prin aceasta nu voiu s

zic, c

nouele

akiazaminte do drept, aduse de puterea intimplarilor istorice nu trebuesc insemnate

cu cuvinte noue, dici este firesc ca aceste St
Vistreze amintirea originii lor, ci vorbesc
numai de cele vechi care sunt resbotezate
astazi, Para nici o trebuintn, i fArA nici un
scop. De pilda, de ce s zicem : erede, ereclitate, etc., in loc de mostenitor, mogtenire?
Dan, voim prin aceastA schimbare s6, dam
legilor o aparent6, mai stiintifica,, le departhri, precum am zis, de popor adicA tocmai
de acei, pentru care sant fAcute. Daca avem
ins6, scopu 1atinirii, apoi am respuns deajuns la acest argument in scrisorile de
mai inainte. Qri i cum ar fi, lendand vechile cuvinte ca rele, trebue, daca suntem
logici, s6, 1end5m i toate cele alcAtuite
din aceea* rdcin ; vorn scoate prin urmare din limn odath, cu mogenirea i.cuvintele: mop, strdmo, moqd, a moi, rnoie,
motean, mopeag, serntoarea JWoiior, nionean -etc., adin ne vom sArAci limba t i vom
sfArma traditiile ei. Jurietii romAni din Au-

stria merg insA mult mai departe : ei au

cavinte aa, zise romftnesti, iscodite numai
de inchipuirea lor precum ldsdment, a deobliga,

deloraf, cesatar etc., cuvinte cu totul fantastice, pe Mg, c sunt netrebnice. Ins'a in

447

afara de jurisprudenta, Si indeobste de stlinta,

care au int-rodus in toate limbile un mare

numr de ziceri noue, omului de litere nu
i se poate ingadul de a face din limn ceea
ce vra el, ci ceea ce vra ;.e, afara numai
daca scrie pentru sine si nu pentru public.
Dar ce s zic? Mai ca-mi vine a crale ch
multi scriu astazi cu singurul scop ca numele lor sa figureze printre autori, ear nu
cu scopul de a fi cetiti, cand lied eat de
multi scriu i cat de puthii citesc ! Repetez ceea ce am zis : cuvintele straine introduse Para trebuinta Si acele fantastice, isco-

dite din capriciu ne fac limba uit

io
saracesc, impiedica usurinta scrierii si in-tuned, limpeztmea gandirii. Negresit, omul
de geniu va crea ziceri cat de multe care
vor fi primite de popor, dar unde este acel

om de geniu ? Un vechiu autor roman a

zis ca multi din cei ce se cred creatori sunt
croitori si inca croitori rei ').
4) Trebue sd ne laAm de, pretenpa naivd
cd ne voin putea 1tiniza limba, sot incdt sd

nu mai remdie intr'insa cuvinte de origine

barbard". Ar trebul s gandim, ca pe cat
limba noastra cuprinde elemente slave, maghiare san altele, cam tot pe atat este ames').Const. Negriazzi.

- 448 tecat i sangele nostru cu sangele acestor

pipoare. Din acest amestec s'a format in

sirul veacurilor i imba noastra i poporul
nostru. Cu pretentia unei latinitati curate
nu mai putem amgl astazi pe nimeni. Dar
ce strica acest amestec de sange, precum
si acest amestec de cuvinte ? Nh s'a format
tot prin amestec popoarele cele mai civilisate si mai puternice ? Provintiile prusiane
de la nord f i apus nu au avut odinioara
lomitori slavi si nu sunt astazi aceiasi lcuitori tot atat de buni germani ca cei din
Thuringhia, Suabia sau de pe malurile Rhinului ? Spaniolii nu au in caracterul ca .si

in limba lor multe urme de ale llaurilor

cu care au conlocuit ? Francejii sunt ei Ro-

mani curati ? Ce s'ar zice de dinsii, daca

ar vol sa scoata din limba kr mice urme
lsate de popoare barbare" ? Ce am zice
mai cu sama de Engleii, daca, s'ar ivl si la
dInii oameni de stiinfa cu pretentia de a
curati limba kr de urmele ce au lsat Normanzii ? Tocmai din amestecul deosebitelor
rase si a deosebitelor limbi s'au format
aceste culte i puternice popoare de astazi ;
din

acest amestec deplin a esit poporul

Englez atat de mare . si de original. Din o

asemenea contopire am esit i noi Romanii
de astazi , cu deosebirile originale ce _ne

449

dispart de popoarele ce ne ineunjurA; de

Slavi ca si de Maghiari, Turei, Nemti si
Tiitari. Veacuri intregi a tinut zamislirea
poporului nostru , pan du ajuns a avea
limba sa, datinele i naravurile sale, carac-

terul sea particular intr'un cuvent tot ce

forrneazA indiyidualitatea sa proprie. Temelia noastra este romanh, sa ne multamim

cu aceasta idee si sa fim Romani !

5) Cei mai milli scriitori trebii4 sd se le.t
pede de un mare num& de ides invdlate in
fcoald asupra Umbel ,romcine. Ma precum
era pana mai eri invatatura in scoalele noastre din toate .provinciile romane i precum
este in foarte mare parte astazi inca, latinitatea noastra.desavirvita se arata copiilor
in imagini atat de stralucite i magulitoare
pentru Romani, ineat ea s'a identificat cu

intreaga noastra sistema de cugetare. A

sfarama la.nturile, care ne leaga de aceasta
parte a intaiei noastre invataturi este fitra
indoiala, lucrul eel .mai greu. Dar aici nu
se incape alegere, nici ovaire, trebue sa la
sfaratham aceste lanturi, altminteri primejduim intreaga noastra. propaire. Sunt multi,

convin0 de acest adever i care cu toate

aceste simt o prere de reu fAra margini,
cand trebue sa lepede noul cuvent latin pi
sa intrebuinteze pe eel vechin i barbar.
38.973. Scrieri complecte.

29

450

Ii doare inima de fiecare fras

si deaceea

tot lasa pe ici pe colo sa se strecoare in

scrierea lor cate un cuvnt clasic caci eel
vech4k suna din cale afara slavoneste i cel

nou tot poate va petrunde en vrernea in

popor". Acestor autori le voiu zice : aveti
putin curaj, calcati-v6 pe inima i treaba
va merge bine ! Cine stie daca acest apel
la curaj nu na l'am facut i mie adeseori
si cat de des mi l'arn facut inzadar !
6) Romanilor din Austria si in special din
Ardeal, le voia\ zice : Parasiti cugetarea ca

yeti putea vreodata atrage pe ceilalti Romani dap, voi. Aceasta este cu neputinta,
caci la voi limba culta" este inca o simpla
teorie, pe cand la noi cei din Romania neatirnata ea a intrat in practica si se intareste
tot mai mult pe fiecare zi ce merge. Avem
noi elemente straine in mijlocul nostru
pi ce e mai ru, multe elemente instrdinate,
dar insfirsit viata in intregul ei este si
remane nationala ; parlamentarismul, jurnalismul, teatrul, literatura cata este, stiinta

ori cat ar

fi

de putina, multele noastre

scoli de la cele primare Ora la universita.ti,

tribunalele, o parte din negot, biserica, ostirea, toata masina guvernamentala, intr'un
in
cuvnt intreaga viata, este nationala

451

mare parte pripita, greit

Si poate thiar
falsificat6, dar insflqit nationala. Acest folos nul aveti voi. Pe cand la voi totul se gaseste inca ascuns in negurile teoriei, la noi
deosebitele elemente se siint, vietuesc. Ori

tata dreptate ati avea in multe privinte,

in teorie, trebue s plecati capul inaintea
vietei practice ce au milioanele de Romani,
constituiti in stat national. 'apoi unitatea
limbii este de un folos as.a de mare pentru
intregul popor, incat, fata cu aceasta idee,
clesbinarile noastre Irehue s6, inceteze. A

fost o vreme cand voi Transilvanenii ati

kleteptat in noi simtirile nationale, dar
_acea vreme a trecut de mult, odata cu desAvirsita stingere a Fanariotismului ; astzi

trebue sa ne platim datoria atra voi,

(Mr v6 indemnam sa primiti povatuirile ce
ye dam cu aceeai multumire, cu care am
primit noi pe ale voastre.

Lupta pentru limba are sa fie lunga si

grea, caci avem sa ne lovim ici de lene,
colo de inderatnicie, dincolo de rea vointa,
in Multe parti de dragostea, reu inteleasa
iar plina, de naluciri a originii noastre
peste tot locul de nepasare, adica de du--

manii cei mai puternici. In aceasta lupta

pentru ideea cea adev6rat, critica poate
face inceputul, dqteptand pe cativa, dar ea

452

singuril nu va indrepta r6u1 niciodath. Binele trebue) s-1 asteptAm de la coli i de

la literatara,, caci precum zice Seneca : Longum iter est per praecepta, breve et efficax
per exempla. Asupra colilor qi literaturei
nationale trebue dar s atintim privirile
noastre.

SCRISOAREA V.
Gasesc de trebuintg, sg, mai ating i cateva

intrebari limbistice care s'au inratoat odata

cu introducerea zicerilor celor noue i cu
inceperea intrebuintarii limbii romaneti in
scrieri tiirrtifiGe.

Aceste intrebri sunt si

astAzi inca nedislegate i vor fi poate multa

vreme inca obiecte de controversg, ale filo-

Iogilor si literatilor notri. Scopul meu nu

este de a face filologie, ci numai de a privi
cu luare aminte mersul lucrurior i a auta
sa afiu prin presupuneri i asem6ngri care
va fi dislegarea probabia ce va da poporul
romAn controverselor i nedumeririlor de
astAzi.
I. Constitupe, constituciune, constitupune,

constitutione, constitulio, constituire.

Odata
cu infiintarea regulamentului organic i chiar

mai inainte s'au primit in limba noastra un

454

nurnr insemnat de cuvinte latine cu terminatia io, gen. ionis, pe care le au nu numai toate celelalte popoare de origine romania dar j multe altele strine. La ineeput s'a dat acestor cuvinte terminatia in
ie, precum se vede din vechia noastra legislatie : s'a zis direcpe, nape, lecpe, resolu-

pe etc. De la o vreme insa, cativa filologi

romani, discoperind c alte cuvinte latine
analoage i foarte vechi in limba noastra,
luaserp o a1t terminatie Si anume in dune,
au propus ca toate cuvintele de aceast4
specie nou introduse sA se formeze dupa,
aceeasi analogie. De vreme ce de la rogatio,

tionis, am facut rugdciune, apoi trebue negresit sA zicem i ndciune, resoluciune, locaciune, termindciune etc., ctici altfel nu am
fi consequenti.
Vknd c publicul ridea
mult ebsi btea joc de aceasta, ciudata, inoire, alti filologi au propus ca ciunele sA, se
prefaca in pune, cAci aceast5. terminatie ar
fi cea adevrath, pe cand dune ar fi o forma
coruptd1). Trebuea dar s zicem : direcpune,
napune, lecpune, terminapune, intuipune etc.

Pe de aln parte Eliad a propus terminatia

latina, curaM constitupo, lecpo gen. constitu-

Expresia forma corupte joaa un rol foarte

insemnat la aceti invtati.

455

insfirsit, pe
toti
acestia, s'au mai ardtat cativa iubitori de
limba italianA, care ne-au sfatuit sa nu zi-

liunii, 1eciitnii

cern nici jio, nici ciune, nici fiune, ci pone,

mi prea stiu pentru ce, poate numai de

dragul Italienilor ; asa dar lectione, intuitione,
term inalione, nafione, constiNione, multiplicatione etc.

De la inceput literatura, adica adevrata

pastrtoare a limbii, s'a ridicat cu putere
iinprotiva tuturor acestor inoiri. Constantin
Negruzzi 1) si multi altii ca i dinsul, dar
mai ales V. Alecsandri au purtat un resboiu

de moarte cu filologii nostri in privinta

aceasta. Nu numai in revista sa Rornftnia
Literare Aleasandri a lovit in ciuniti la
orice ocasie, clan i-a luat inca in ris in multe

alte scrieri si cbiar cornedii de ale sale.

Pentru a curma controversa, Alecsandri propune sa lutim infinitivele verbelor corespunztoare care in limba 'roast/A au devenit
precum se stie substantive 2). Vom zice dar
o ron,stituire, nsolcire, multiplicare, reducere,
in loc de multiplicatiune, reductiune, etc.
Representantii acestor deosebite sisteme
tiind cu o indarttnicie caracteristicA filolo') Vezi d. e. Scrisoarea, 32 in Scrieri Complecte
Vol. I.
2) Scrieri Complecte Vol. VII pag. 533.

456

gilor la terminatia lor, me intreb care va Ii

resultatul final al atator certe si care va fl
forma ce va ft priinit i pastrata de poporul nostru pan in sfirsit ?
De pe acum vedem ca ciunele a cazut sub
povara atator loviri si luaH in Hs. Nimeni
in Romania DU mai zice sau scrie con8titucinne, resoluciune, incrimineiciune etc. Cativa

profesori imbaraniti si rezleti nu mai insemneaza nimic, cAci nici ucenicii lor nu-i
mai urmeaza pe aceasta cale. Numai scoala

Pumnuleana din Bucovina mai pastreaza

cinnele sistematic, din respect catra venerabilul ei intemeietor, dar i pintre discipulil

lui Pumnu se arata de o vreme incoace

sfiala si neincredere; randurile lor se raresc,
credinta dispare i ca mani niei ei nu vor
mai tine la aceasta regula a reposatului lor
nlagistru : Cinnele este dar mort si ingropat
si nu va mai invia ; de aceasta primQjdie

au scapat Romanii !Tot asa s'a intimplat

si cu io i cu pone, care pot zice ca au
fost copii nascuti morti. Temeiuri teoretice
pentru sprijinirea acestor terminatii nu
prea sunt, si gura Romanului nu le prea
poate rostl curat, ori cata osteneala si-ar
da. De altminteri pone este adoptat de Dietionarul Academic cea mai mare dovada ca
poporul romanesc l'a respins cu desavirsire.

457

Din toti, punitii au fost mai norocosi;

Desi luati in ris de oamenii de litdre, ei
lucrau in thcere introducnd Vunele in scoala

pe nesimtite. Cu teorii limbistice bune sau

rele, cu o statornica intrebuintare, cu vecInice indreptari in vorbirea ii scrierea Scolarilor ; mai cu esclamari indignate, mai cu
carcere i cu lovituri de vergi, ei au deprins
%pe baeti a zice liune de voie, de nevoie.
Astfe tiun4i s'au respandit pintre Romani,
in necazul autorilor nostri celor buni. Pc o
vreme incoace s'a ivit ins i pintre invatatori o oarecare reactie 1), asa incat astazi
Romanii culti, obositi de atatea certe, intrebnineaz in discursuri ii scrieri atai3 tie
cat si Fune fara osebire, si cu deplina nepasare. Adesa se va gasi chiar acelas cuvent si in aceeasi frasa , sfirsind cand in lie
mand in pane. Insa care terminatie va fi biruitoare pan insfirsit, aceasta-i intrebarea ?
Caci cu vremea limba nu va putea pristra
pe toate iinpreuna , Si poporul, satul de
aceasta anarhie , va trebui sa, aleaga. ELI
mred -ca vor remane eke trele terminatfile.
Infinitivul propus de Alecsandri se va pa-.
stra, socot, pentru cateva cuvinte : se va
1) Reagere, reactio, reactiune, reactione, remaune, i chiar dupa atii reaptiune, tione, _dune.

458

zice d. ex. : reducere, deducere, convingere

etc., dar el nu se poate primi la acele substantive care in limba noastra nu au verb&
corespunzaoare precum, ratiune, motiune,
,anctiune etc., si nici la cele uncle infinitivul

verbului are din vechi un alt inteles decat

substantivul corespunztor asa d. ex: la
frangere, dregere, care au intelesuri cu totul
deosebite de fractiune, directie. Infinitivul

lui Alecsandri va remane prin urmare la

un mic numr de cuvinte. In afara de aceste,

urechia poporului va alege, va hotari

statornidi cu timpul cuvintele care vor trebul sa, se sfirsesca in tie- si acele care pi
oil pastreze pe tiune. De pe acum imi pai,e

a ved6 th putine vor 'Astra terminatia,

tiune, caci, precum foarte . drept baga, de
sama. Alecsandri, versurile, chiar a poetrilor

celor mai de rand, nu prifnesc aceste cuvinte ce sun a. ru i sunt prea lungi ; pi
apoi multe sUnt prea greu de rostit pentru
Romani. Intuitiune, superfetatiune, abominatiune, execratiune, recriminatiune, indiscretiune, distributiune, coalitiune etc. Buntdin cale afara straine in forma lor i lungi

pentru graiul nostru. Vor reman poate

cateva cuvinte mai scurte precum notiune,
motiune, ratiune etc., care chiar par a suna
mai bine in aceasta forma, decat in forma)

459

votie, mope i mai ales rape. Cel mM nimerit ar fi sa inlaturam greutatea pe cat
va fi cu putinta, neintroduceUd cuvinte cu
aceasta terminatie, decat numai in casurile
uncle vor fi neaparat trebuitoare adica acolo
uncle nu avem din vechi cuvinte cu inteles
identic.

De ce nu am zice (I. ex. intrire sau iiittritur, inmultire, adunare, invatament, asa,
zamnt, ocrotire, incheere, mangere, perzanie, apasare, chemare, daruire, cornpatimire, navalire, imbunatatire etc. in loc de
fortificapune , multiplicapune , adipune , in-

ct ruepune, institupune , proteepune, conclusiune, consolapune, perdipune, presiune, misiune, donapune, compasrune, invasiune, amelioraf tune ?

Cele vechi, pe langa c sunt mai frumoase

si mai upr de rostit, mai au folosul de a

fi bine intelese si cunoscute de toat5. lumea.
Celor care cred c nu .se poate face tiinta
irI ziceri straine ce par cu atat mai inalte,

cu cat sunt mai necunoscute multimii, le

voiu zice : Nu pe forma cuvintelor, ci pe
adevrul ideilor se intemeiaza tiinta. Cu
cuvinte strine, sforaitoare i savante se pot
spune tot atatea prostii, minciuni i secaturi, pe cat se pot spune adevrurile stiin-

- 460 #fice eele mai adanci en cuvinte simple si

populare.

Asa dar dune si pone s'au dus; inflnitivele vor remane in cateva cuvinte, foarte
putine ; pentru a inltura cearta intre ie
si liuPe se vor lua ori unde este cu putinta
cuvintele vechi corespunztoare, ear pentrU

casuri neaparate se va zice tie, cum s'a zis

esclusiV timp indelungat, de la inceputul
veacului nostru incoace, ba chiar in veacul
trecut si cum se zice si astazi. Tiune insfirsit se va 'Astra numai la cateva cuvinte
scurte fiindca suna mai bine. Cu chipul acesta

as putea impaca pe toti. Zic : ag putea im-

pdca, caci stiu prea bine di toti vor fi ne-

multamiti si ct mi se Va zice din toate

partile : unde este consequenta, nude este
logica ? Ori infinitivele ori tie, ori liune,
alege incai una din toate ! Voiu respunde :
Consequenti au tbst Francejii cand din acelas

tio, tionis latin au facut cand tion, cand son,

eand con? Ambitio este ambition, comparatio insa comparaison. ear lectio lecon insa
ratio este si raimon si ration i niineni nu
strig i protesteaza. Consequenti au fost
Rornanii cand din o, onis latin au facut cand

on, cand une zicend pe de o parte clapon,

sopon etc. si pe de alta tdciune, cdrbune?
Cate alte inconsequente de aceste as mai

-- 461 pute cita! Ar trebui insa sa ne incrediutarn

a alta este logica unui hitreg popor care

urmeaza instinctul s6u si alta logica angusta

a filologului care are nurnai cateva saltare

in care trebue sa incapa toate. De altmin-

teri cine stie cum va hotrl viitorul? Eu

dau numai parerea mea dupa ceea ce-mi
pare mai probabil.
' II. Respect, respept. Parintii nostri Romani aveau, se vede, organele rostirii astfel
intocmite, incat nu puteau impreuna consoa-

nele c si t. Filologii ne arata a Romanii

in loc de a zice lacte, pectine, direct, coct
etc., au zis lapte, pieptene, dirept, copt, etc.
Am fi negresit foarte recunoscaori filologilor nostri pentru aceast adanca descoperire
daca ei s'ar fi oprit aici. Dar filologii romani

din scoala vechieca nealtii nu se multamese cu discoperirea adevrurilor limbistice,

ei vor totodata sa creeze o limb6, romaneasca

asa precuin o cred ei mai coreptd si sa o

impuie Romanilora Prin aceasta ei es cu totul din rolul bor. Filologul trebue sa discopere legile limbilor, nu se intocmeasca forme
limbistice noue ori sa indrepte pe cele esistente. Aceasta este treaba intregului popor

care va urma totdeauna calea artata de

geniile sale literare, adica de acei ce au p6-

truns instinctele sale, ear nu pe invatatii,

- 462 ori cat de adanci care, departe de popor,

ii alcatuesc regule dupa oarecare principii
a priori. Asa in toate, asa i aici. Filo logii
nostri au cautat s inlocueasca in toate cuvintele nou introduse pe ct eu pt dupa analogia cuvintelor stravechi. Ei ne invata dant
sa, zicem dirept, redaptor, corept, aptiune,
aptor, , aptrice
striptei.

caci

asa ar

fi

analogia

Odata discutam ca un vechiu adept al

acestei scoale care tot zicea pancl(pte in loc
de panclecte i cautain
dovedesc ca as-

tazi Ronnanii pot rosti far cea mai mica

greutate consoanele ct impreun i ca prin
urmare ar fi de prisos a schimosi toate cuvintele noue dupa exemplul unei forme invechite.

Daea zici lapte, drept, fript trebue sa

i respept, conspept, prospept, pandepte,
irni respunse invatatul.
zici

Nu vd trebuinta. Astazi organele noastre ingadue s rostim director, conspect,

redactor. Popoarele ii schimba vorbirea ion
in sirul veacurilor. 0 propasire fireasca...
Atunci spune: lacte, pect, pectine, coct,

[rid, ori asa, ori asa.

Dar,, pentru Dumnezeu , cum am sa

schimb dupa voea mea vechile cuvinte romanesti ?

- 463 Atunci schimba pe cele noue, *me :

aspept, conspept, pandepte, carapter.
Daca la sfir0tu1 veacului trecut i la inceputul acestuia cand s'au introdus aceste
ziceri noue, Romanii ar fi avut inca instinctele ce avusese la epoca form4rii limbei bor.
de la sine ar fi zis direptor, redaptor, conspept, carapter. De vrerne ins4 ce aceasta
form nici m4car le-a trecut -prin gaud, nu
ne putem indol c ei s'au schimbat in privinta aceasta
urechia lor nu se mai sup6r6, la auzul acestui sunet.

Eu nu discut cu urechia I Ziand asa,

filologul d4du din umere, imi mai arunc o

privire de dispret 0 se departa. Ar fi fost

o injosire pentru dinsul de a vorbi mai
mult cu un ignorant ca mine !
De0 impotriva dreptului stript, poporul a
primit a zice, redactor, director, pandecte,
respect, caracter. Forma cea ridicul, dispare, 0 chiar a disparut.
III. Legal, legalmente , legalminte, legale.
Numai pentru adiectivele cu terminatia esc,

limba romaneasca are o forma deosebita la

adverbe. In celelalte casuri adverbele 0 adiectivele sunt identice. Romanul zice un
.om frumos" si vorbete frumos" ; un orn
r6u" i lucreaza re"u" etc. Cu toate aceste,
novatorii voesc astazi, s creeze o t,ermi-

464

natie special, in inente, minter sau e pentru toate adverbele nou introduse. Dad, cugetarea lor ar fi romaneascl, asemenea forme
adverbiale rtici nu le-ar fi trecut prin minte,

dar precum am arktat in Scrisoarea HI,

avend multi frantuzeasca , ear ativa aitfi
italieneasca in cap, ei nu-si pot inchipul o
formA de adverbe alta, cleat cea strain
prin urmare, cAlcand in picioare fara, nici o

grip, una din particularitile limbii romanetti, ei zic : Legalmente, specialmente, directamente. Mi-am insemnat urmatoarea fras6,,
ce am cetit inter) brosurA po1itic tiptuitil

nu tie mult:
Specialmente in chestiunea ce ne preocuprt, putb-se-va pretinde c ministrul a luerat constitutionalmente? Evidamente nu! -dv"

Este de }Apt sama c scriitorii de soiul

aceasta introduc in limba noastrA, chiar exceptiile gramaticei franceze, dci altfel pentru ce ar zice evidcernente (sau minte) si nu.
eridentemente? In pledoariile multor advocati
de astAzi frasele : evidamente da, evidamente

se aud in tol momentul. Dad, judecatorii nostri a vra s6, me asculte, ei ar

nu .

da totdeauna rernas pe advocatii ce vorbese

asa de pocit. In acest chip, disv6.0ndu-1 do
mente i-ar invata minte !
Alecsandri, in Dictionarul grotesc" zice

465

c numai sistema minciunilor din dzioa de

astezi, face pe novatorii nostri s adauge

un minte la sfirsitul cuvintelor. Francaminte

vorbind,

i eu am mai mare incredere in

ministrul care 'lucreaz4 legal, constitutional,

deat in acel ce lucreaza, legalminte, constitutionalminte ! In aceasta privintei ca in
multe altele, Moldovenii sunt mai buni pe,-

stre,torVai limbei deat Romamii de peste

Milcov. Mentele la noi nu se prea aude in
convorbiri cum se aude din pecate adeseori
la Bucuresti. Am aretat in Scrisoarea I a
in Iasi sunt alergeiri, pe and in Bucuresti
sunt curse; fie deajuns a adaugi a in Bucuresti, Consiliul de igiene, publice, pe fiecare lune, numerul deceselor i maladiilor,

pe and Consiliul din Iasi vorbeste de mbili

ci boale

i insfirsit a, pe and Curtea din

Bucuresti pronunid decirsiUni, cea din Iasi

rostete hotdriri.
Cativa redactori ai legislatiei din 1864'

au introdus adverbele in : legate, spectate.

Aceasta forme., strin i limbei rome,ne si
celei franceze nu a petruns de loc. Nu me

indoesc a tot asa vor dispe,r6 in curnd

adverbele in mente sau minte. Apoi mode
este forma Dictionarului Academic. Sapienti sat !
IV. Amabil, amabile, amaver. Controversa
38,975.Scrieri cont./511We.

30

466

daca trebue sa se zica ufr om ainabil sau

un orn amabile este mai tot atat de vechie
ca

i acea a terminatiei ciune. Filologii au

foarte mare cuvnt cand ne spun ca, din

vechi, Romanii dadeau terminatia e la adiectivele latine ce se sfireau in is la mas-

culin si femenin Si e la neutru. Aa este,

sau mai bine, aa a fost odinioara dar astazi nu mai este. Dovada, ca toata, sta.ruinta ce au pus filologii a fost aici cu desavirs,ire zadarnica. Romanul nu vra i socot ca nici nu prea poate zice astazi Un
om amabile, o fernee amabile, doue femei
amabili etc., ci zice amabil, plur. bili, amabad' plur, bile in necazul intregei filologii.

Am bagat sama c chiar cand este scris

amabile, agreabile, sensibile, visibile, perfec-

tibile, durabile, civile, penale etc. scolarul,

functionarul, actorul, preotul, oratorul rostesc amabil, sensibil, clurabil," penal etc.,

nib, a sta un moment macar la indoiala.

In noua noastra, lege civila, s'a primit mai
mult forma savanta S cu toate acestea nici
un magistrat, advocat, impricinat etc., nu
vrea sa zica codicele civile, penale ; obligatiile divisibili.; indivisibili, ci totdeauna i

fr

exceptie, codicele civil, penal, cornercial, procedura civila, penala, obligatiile divisibile, comerciale, prescriptibile etc.Mai

- 467 mult inca, am bagat sama c chiar fflologii

insii care intrebuinteaza, forma asa numita
corecta cand scriu, intrebuinteaza pe cea
vulgara i incorecta cand vorbesc. Negresit !
Cand scriu ei fac monologuri sau convor-

besc intre dinii, adica cu alti membrii, din

doctul lor corp, prin urmare se inteleg prea
bine in limba lor insa cand vorbesc, ei se
indreapta catra simplii muritori, i ca sa
fie intelesi, trebue sa graeasca in limba cea
vulgar i profana a acestora. Mi-e chiar

teama, a in aceste casuri ei vorbesc ca

ceilabti si cam de rusine cad, ori cat ar fi
ineva fflolog, tot nu-i place sa fie ridicul !
Cat despre terminatia ver d. ex. amaver,

.sensiver, cu care alti cativa invatati din

Austria voeau intr'o vreme s inlocueasca
pe cea in bil, ea a remas nebagat a. in sama

ci o putem privi ca inlaturata cu desavirMai plecati-v ceva d-nilor fflologi,

caci poporul nu vi le primeste toate. Zic6toarea lui este : Nici toate ale doftorului,
nici toate ale duhovnicului ; astazi adauge,
Mei toate ale filologului! i d-voastra stiti
prea bine : Vox populi, vox Dei!
V. Curaj, curagiu.
Amndou6 aceste
forme se intrebuinteaza, : in scrieri mai mult
sire.

curagiu, in vorba mult mai mult curaj.

Tocmai aceasta m face a crede ca. forma

468

din urma are sa rmfte cad omul, cand

scrie, avnd timp de cugetare, va fi totdeauna plecat sa dee si fras

i ouvntului

forma pe care o crede mai frumoasa

mai deplina, in vreme .ce cand vorbeste,
este silit prin chiar natura improvisarii, s
rosteasca cuvintele asa precum le intocmesc
mai fireste organele sale. Astfel find, pen-

tru ce nu am scrie aceste cuvinte asa precum le rostim ? Pentru ce am scrie curagios, pagiu, bagagiu, cortegiu, corsagiu etc.,
cand suntem predispusi a zice curajos, paj,
bagaj, cortej, corsaj ? Nimeni nu indrazneste

a cere sa zicem in loc de mreaja, vnjos,

strujan, praj, coaja, grija, vrtej, perja, -mreagid, vengios, strugian, pragiu, coagid,
grigid, vertegiu, pergici; caci j este o litera
ori de au avut-o ori
foarte romaneasca
de n'au avut-o Latinii, ori de o au ori de
nu .0 au Italienii. Sa se bage de sama la
drumul de fer : nici un hamal sau alt tune-

tionar inferior nu-ti va vorbi de bagagiu

precum sta scris, ci totdeauna de bagaj ;
la spitaluri i ambulante nici un subchirurg,
barbier sau ingrijitor nu va zice bandagiu
precum sta scris, ci bandaj, fait, ca acesti
oameni din popor s tie frantuzeste. Prin

urmare aceasta forma este mai potrivita

469 limbei noastre : In zadar scriem curagiu,

noi rostim curaj!
Naturarn expelles furca tarnen usque recurret.

Forma curagiu mai are 0 nenorocirea de

a fi afectata, i prin urmare condemnabila.
Ea este afectata fiindca printr'insa am vrea
s6, aratam ca nu am fi luat-o de la Franceji,

ci el am fi primit-o dupa nu stiu care

analogii italienesti sau poate chiar latine.
Aceasta MO, nu este adev6rat. Am luat
aceste cuvinte, precum multe alte lucruri,
de la Franceji i numai de la
; de la
sinul acestui mare popor am supt inceputurile civilisaiei noastre, pe Franceji i-am
cunoscut mai intai din popoarele romanice
apusene, de ei am fost imbratosati. Inriurirea franceza nu se va pute sterge cu totul nici din viata noastra publica i privata
nici din limba noastra. Daca m'am ridicat cu o aka, ocasie improtiva unei trin(lave atirnari i unei imitari slugarnice a
Romanilor fata cu Francejii pentru a nu
primejdul originalitatea noastra, ar fi o nebunie a credo c vom pute vreodata, sterge
cu desavirsire mice urma a inriuririi frauceze de la noi cu atat mai putin cand o
forma, franceza, este, din intimplare, cu to-

470

tul asem6nata unei forme vii pintre noi ai

adevrat romanesti.

VI. Deja, degia, gia, jam, iam.Nu stiu

prin ce nenorocita intimplare Romanii iu
au in limba lor nici o zicere care reproduce
in totul si in toate casurile intelesul adverbului dojd. Lipsa aceasta este foarte simtita
si totodata foarte ciudata , caci pentru
aceasta notiune nu se cere o desvoltare insemnata a unei limbi ; ea se gnseste chiar
la multe limbi primitive. Este drept a avem
conjunctia 0 care inlocueste pe dejci in
unele casuri, d. ex. : J'ai deja t : am 0
fost,
Ii m'a dja donn : mi-a i dat.

Ce s facem insa in casurile cand 0 nu

poate inlocul pe deja d. ex, in urrnatoarea
frasa : Les Romains connaissaient dja . .
Aici nu putem zice : Romanii si cunosteau.
Cum sa traducem urmatorul -dialog ;

A. Me voila de retour
B.

. . .

Deja ?

Pe romaneste :
A. Eata-m6 intors.
2
B.
Cuvintele ctd sau chiar aft propuse de uniir

nereproducend de loc intelesul adverbului djar

cei mai multi au luat dupa obicekt i Path

cuventul francez i l'au introdus in
limba noastra. Cativa cei iubitori de limba

471

au adoptat gia i degia, ear filologii din scoala vechie, credinciosi principillor lor, si-au zis c, aca, este nevoe s
introducem un nou cuvnt, trebue sa-1 imprumutam de la strabunii nostri Romani si
sd zicem iam sau jam. Nu mai am nevoie
sa zic c poporul roman cult nu a primit
propunerile filologilor si c atat iam cat si
jam a r6mas in randul curiosittilor contimporane. Italienestle gia i degia se mai
intrebuinteaza pe ici pe colo de catra vreun
tenr de curend intors din Italia, ear multirnea cea mare zice deja si intrebuintarea
acestui cuvnt strain se intinde in limba
noastra pe zi ce merge. Va dobandi oare
impamOntenirea acest cuvnt strain, sau va
fi numai trecotor ca multe altele?
Un actor roman cu talent, din cei ce apucase limba cea lama a vechilor antori di
nu putea de loc sa se deprinda cu multele
italiana

neologisme introduse in timpurile mai nou,

imi zicea intr'o zi ca din toate cuvintele

virite in limbo, fara trebuinta dejaoa ceea"
nu vra nici decum sa-i easa din gat. i in
adevr, tocmai la teatru am bagat sama cat
de strain si de ciudat suna un deja" in
mijlocul unei frase romanesti. In versuri
dejaoa

flu se intrebuinteaza mai de loc,

chiar de poeti -rti si am mai spus ca. ver-

472

surile pAstreaza mult mai bine curatia unei

limbi decal prosa din causa ritmului si a

rimei care silesc pe autor sa gandeasca, in
limba in care scrie. Asa fiind, parerea mea
este ca, cuvntul francez clqci trebue isgonit
din limba noastra, Ara a se inlocul prin un
altul strain oricare ar fi.
Dar mi se va zice ca. prin aceasta limba
ar remane mai sAracti, caci i-ar lipsi o zicere trebuitoare. Voiu respunde ca deja"
nu este un termen de tiinl. pe care II introduce in limb a. propOsirea fireasca, a unui
popor, ci este o zicere ce trebue sa, existe

chiar la un popor incult si a Romanii, neavnd un cuvnt identic pentru toate cavor fi siliti sA intrebuinteze conjunc-

tiile si", chiar", chiar

i", acum" etc.,

sau o perifrasa, pentru inlocuira hii. S6,

dam cateva exemple :

J'ai dqd tO . . am 0 fost.

Deja les Romains savaient
chiar
Romanii stiau ...
11 y a de:0 dix ans
Sunt acum zece
.

ani.

Me voila de retour. Deja ? .

intors. Te-ai ci intors ?

. .

Eata-m6

Negresit a chiar, chiar 0, acum sau o

perifrasa oarecare nu reproduc intelesul intocmai, ci 1as6, o nuant6 de deosebire: Chiar

473

pf Romanii stiauu s'ar traduce in frantuzeste : IIMme les Romains savaient, nu dejci

les Romains savaient si asa mai departe,

dar bagandu-se bine sama, deosebirea este
asa de mica, incat ar fi pOcat sa, ne impestritam i s ne stricam limba numai pentm aceasta.
Cate ziceri de ale noastre nu se pot traduce in frantuzeste si cu toate acestea traduc6torii franceji vor intrebuinta in aceste
casuri totdeauna o perifrs i nu vor indrazni. a introduce din autoritatea lor, cuvinte straine. SA urmam i noi pilda lor
!

Voiu merge insa si mai departe, voiu

zice ca acei Romani care intrebuinteaza pe
dejd in scrierile lor originale, nu stiu bine
romaneste, caci daca, ar gandi in limba lor

nici nu le-ar veni in minte un cuvnt pe

care aceasta limba nu-1 are si nu l'a avut
niciodata, prin urmare nici nu ar simtl nevoia de a-1 intrebuinta.
VII. Autor, creditor, autore, creditore.
PAn la anii 1864, 1865 nici unui Roman nu
i-ar fi trecut prin gand sa zica, un creclitore,
un autore, un profesore etc., ci toata lumea

zicea i scriea un autor, un creditor dupa

analogia vechilor noastre cuvinte i dupa

firea nestramutata a hmbei. In acei a ni
insa, -odata cu noua legislatie care resturna

474

un intreg trecut si o mareata claclire de

obiceiuri nationale, furia daramarii a fost
asa de nemarginin, incat aproape nimic romanese n'ar fi remas in picioare daca un
instinct firesc de conservare nu s'ar fi im-

potrivit acestei porniri pe atat oarbe, pe

cat Para de lege. Atunci s'a zis intai un
creditore, un autore, cuvinte cu terminatii
pe care limba unur adevrat Roman nu le
poate rostl ari cat s'ar invrtl i suci. Terminatia ore nici nu e cunoscuta in limba
noastra. Noi avem oare, nu ore i acest oare
este, cu o singura esceptie, totdeauna feminin. A fara de unsoare, noi zicem or (in
cateva provincii oriu). Avem lucrdtor, muncitor, creditor, autor, actor, iftundtor, dator, judecdtor ; avem ninsoare, moare, cicoare, lungoare; avem o lucrdtoare, o muncitoare, o creditoare etc., dar acel ore italian
noi nu-1 avem i mi-I vom aye, firea limbii
noastre energice fl i barbatesti se resvrateste
impotriva acestei inoiri straine i mueratice ! Deaceea, desi introdusa, in textul legi-

lor, nimeni nu tine in sama aceasta terminatie, afara de cativa advocati, carora orice
cuvent strain le pare mai savant, mai stiintific si le ridica meritul in' fata unor bieti
impricinati ce nu-i pricep i unor judecatori
tineri veniti de prin scoli straine care au

475

pierdut obiceiul limbii, datinelor i credintelor parintesti. Terminatia in oare este atat

de originala romaneasca, incat de la rostirea ei se poate cunoaste un strain totdeauna. Ori cat de bine ar vorbl cineva romaneste, daca in loc de soare zice sore, in loc
de oameni zice omeni etc., deindata i fara
gres se vede ca nu este Roman. Aeeasta,
instrainare sa fie scopul novatorilor nostri ?
VIII. Problem-problemd--; sistem-sistond.

tiinta atrage dupa sine tin intreg namol

de cuvinte, mai ales grecesti pentru care
se gaseste un numr mare de substantive,
neutre la Greci i cu terminatia in a, atos.
Francejii le-au Mout cu foarte putine esceptii masculine, Nemtii neutrefiecare popor dupa natura limbii sale. Rornanii sunt
inca nehotariV pana astazi. Unii se iau
dupa limba franceza si le fac masculine,
ziand un program, un monogram, epigram,
anagram, paralelogram, un problem, stratagem, anatem, etc. Numai pentru cuvntul
le drame, toti au zis de la inceput o dramd,

de sigur din causa a un dram masc.

in-

semneaza la noi o msura. Altii, le-au frtcut feminine : o programa, o problema, o

epigrama, ; cei mai multi insfirsit dau aces-

tor cuvinte genul ce le vine mai usor pe

limba, fara nici o alegere sau metoda : ei

- 476 zic prin urmare f6r osebire cand un sistem,

cand o sistema ; cand un program, cand o

programa 0 asa mai departe.

Mie imi pare Ca cel mai nirnerit este sa
lasam toate aceste substantive a fi feminine, caci ele nu sunt franceze, ci cosmopolite. Toate popoarele ce fac stiintti in
limba lor le-au infiat tocmai din causa ca
tiinta nu este nationala, ci universala, comun tuturora. Aa fiind, de vreme ce aceste
cuvinte se sfiresc in limba cea greceasca,

adica in limba tiintei, cu un a 0 ca la

noi toate cuvintele ce au aceasta terminatie
sunt feminine, (afara de foarte putine esceptii),

propun ca sa le facem pe toate feminine.

Vom zice dar o problema, o sisteina, o programa, o paralelograma etc.
Daca insa practica poporului, nu ar vrea
sa urmeze propunerea mea, ci, dupa capriciu i fantasie, ar face pe unele din aceste
cuvinte masculine, pe altele feminine, zicnd
d. e. o drandi i un melodram, o epigramd,
pi un program un sistem i o problemd,
faca-sa voea ei ! M voiu pleca inaintea hotaririi poporului : nu sunt filolog, prin urmare nu sunt ind6ratnic!
IX. Ingleji, Franceji, Polonezi, Portughezi.
Substantivele masculine, cu terminatia in
z, prefac aceasta c,onsoana la plural intr'un

477 5. Harbuz, boz, calauz, rogoz, viteaz, ,dirz

fac harbuji, boji, calauji, rogoji, viteji, dirji.
Din aceasta causa Romanii au zis in toate
timpurile i zic i astazi Ingleji, Genoveji,
Portugheji de la Inglez, Genovez, Portughez.

Pentru ce deodata s zicem Inglezi, Portaghezi, Olandezi ? Neputnd presupune ca

punem un z, pentru a rosti j, imi inchipuesc ca novatorii ar vol sa prefaca limba
Romanilor numai dintr'un capriciu ce le-a
trecut prin cap, fara alte temeiuri. Dar rostirea poporului este prea energica pentru
a-i urma pe aceasta cale. Chiar novatorii
inii ar ride cand ar grtl asa precum scriu :
doi Portuglzezi plini de vitezie s'au culcat pe
o rogozind. Cam asa vorbea lumea eleganta
de la noi pe vremea Fanariotilor, cand limba

greceasca moderna era limba de salon intocmai asa precum este astazi cea franceza.
Pentru a imita pe guvernatorii din Fanar,

ei se faceau ca nu pot rosti

limba, asa

de selbateca curn este cea romana. C, g, j,

f, ft, sunete asa de barbare nu eseau cu
nici un chip din gingasul lor gatlej. Ei
ziceau :

Am zis mozicului ca iau o prazina si-i

dau douezeti de bete daca va mai batzocori
cu atata obraznitie pe un evghenist ca mine;
mozicul tot mozic !"

478

De pe atunci putinii scriitorii ce aveam

luau in ris pe acesti romani greciti dupa
cum se cuvinea unor renegati.
Trebue st ne intoarcern astazi la aceleasi
vremi ?

X. Puternic, puteric, putinte. i terminatia in nib filologii nostri o gasesc prea

slavonA

si au hotrit s

o dislavoniseze.

Dar cum s facA ? Multe din cuvintele cc

se sfirseau astfel erau de origine Iatin. i
numai terminatia era barbara. Ei si-au inchipuit dar c mijlocul cel mai usor este
sA

stergem consoana n din toate aceste cu-

vinte, prefacendu-le astfel, Para mult a. lAta(

de cap, in cuvinte latine curate. Asa dar,

zicend puteric in loc de puternic, treaba ar
fi fost pusA la cale! Avut-au care acesti
oameni ingamfarea de a crede cA-i va asculta
cineva ? In loc de vornic, vishrnic, postelnic,

sfetnic, grabnic, zadarnic, crainic, amarnic,

pradalnic, cainic, silnic, resboinic, volnic, ne-

trebnic, etc., st zicem cork, vkteric, sfetic,

grabic, silic, volic, netrebic?
Ei singuri nu sperm' ca vor isbutl. Deacea

clorinta lor ascuns era sa alungAm toate

cuvintele de origine strina, sau cel putin
indoe1nic 0i s pastr6m numai pe cele latine cu a caror schimbare ne vom deprinde
cu vremea. Ce lucru usor ! S lepAftm 50

479

la suta din averea limbii ca netrebnica si

apoi, Romani curati, sa ne punem pe trait
bine, inv6rtind hora 1atinitii, cu ceea ce
ne-a remas. Atunci pentruce sa, nu lepadam
totul i s intocmim apoi o limba noua, dui
regule curat teoretice? Ce galantomie!

Este de prisos a mai spune ca barbaruh

dar energicul nic a rernas neatins de lovirile purismului.

Altii au schimbat la cateva din aceste

vorbe terminatia din vie in lute: In oc d.
ex. de puternic au zis putinte. Acest cuvnt
se mai vede cate odata scris si se aude
chiar pe teatru in comedii i tragedii traduse. Dumnezeule putinte !" rostesc adeseori pe scena noastra eroii cei inchipuiti.
Facnd abstractie de ceea ce am repeta t
ades ca nu este iertat nirnarui a schimba
limba poporului, cata slabaciune in putinte
pm cata energie in puternic ! Urechia romaneasca va deosebi aceasta deindata i nu
va deschide niciodata portile limbii, slabanogitului. sbarcitului si neputinciosului putintc.
XI. Onor-onoare. Un btran vecin de
mosie al lui Constantin Negruzzi zicea odata

acestui autor ca de cand a eit onorul

lipsit cinstea1). Ce ar zice venerabilul serdar

') V. Opere Complecte, Scrisoarea No. VIII Vol.
I. pag. 220.

- 480 Ion Bogonos, vknd cd astzi nici macar

onorul n'a mai remas si a 0. acela s'a

schimbat in onoare ? Putine cuvinte au avut
nenorocirea s destepte furia lui Alecsandri
ca tocmai aceast onoare. El a osindit aceasta
zicere ori cand au avut prilejul, a luat-o in
ris, a batjocurit-o, a lovit-o frd crutare. In
dietionarul grotesc 1) Alecsandri arat cd la
popoarele de sange sau inrudire latind cuventul acesta este masculin ; cd chiar tre-

hue sd fie asa fiindcd exprimd o simtire

IA rbateascd; insfirsit a onoare este pluralul
substantivului onor si insemneazd mdriri,

ranguri etc. dobandite adese cu dispretul

onorultili

P6rerea lui Alecsandri este ea dreaptd ?

Dacd la Latini si la alte popoare romanice
cuvntul acesta este masculin, trebue oare
sd fie si la noi ? Latinii ziceau sal, salis
masc., Francejii zic le sel ; ital. il sale; noi
insd zicem sarea femin. prin un capriciu al
poporului nostru, schimband genul la acest
substantiv, ca si la multe altele.
Cuv6ntu1, zice Alecsandri, exprimd o sirn-

tire brbteascd. Tagaduesc. Onoarea este

tot atat de fireascd si trebuitoare femeilor
ca si barbatilor. Noi ziceam pand mai eri
') V. Scrieri Complecte, Vol. V, pag. E28.

481

cinstea la fem. O. sa m fereasca Dumnezeu

de-a crede ca aceasta simtire nu ar fi avut-o
strabunii nostri barbati ca i femeile lor.

Dar cate alte ziceri care exprima, nu ca

aceasta o simtire sau insuOre comuna ambelor sexe, ci chiar altele exclusiv barbatesti
sunt cu toate aceste feminine, la noi ca la
alte popoare. Barbatia, vitejia, sumetia, puterea, voinicia sunt feminine, dei barbateti.
Adev6ru1 este ca limbile statornicesc ge-

nul substantivelor dupa forma, ear nu dupa

intelesul bor. In deosebi la noi substantivele
abstracte sunt mai toate de genul feminin.
Prin urmare pluralul nu este onoare, ci
onori, precum unsoare face unsori, soare,
sori, strimtoare, strimtori etc.
Poate prin urmare cineva foarte wor sa
dobandeasca onori
lipseasca onoarea.

Cu toata nemultumirea lui Alecsandri

multimea cea mare pastreaza onoarea flU
onorul i marturisesc ca spre pilrerea aceasta
m6 plec i eu. 0, poete, iarta-m6 ! Acesta

este unul din prea putinele casuri in care

nu urmez calea aratata de tine. .4 vra i
n'a putea. Pe onoarea mea 1
XII. Sezisat, desezizat. Cugetarea ca o
autoritate judecatoreascil a intrat in cercetarea unei cereri i are indatorirea sa-i dee
o dislegare sau bonfire, Francejii o exprima
38,975.Scrieri complecte.

31

- 482 prin verbul saisir ; dimpotriva, cugetarea

ca acea autoritate nu mai este in drept a
hotarl, prin verbul deisaisir. Ei zic dar la
cour est saisie, la cour est clsaisie. Toata
economia legilor si deprinderilor judectito--

resti franceze introduc6ndu-se si la noi in

urma legislatiei nou6, cum erau sa se tradud, in limba noastra aceste verbe ? Neavnd un cuv6nt hi indemana, juristii nostri
dupa bunul lor obiceiu, au si inceput a zice
a sezisa, a desezisa : Curtea e sezisatci, tribunalul e dese:isat.
Grozav !!

Am cunoscut un advocat cu o urechie

mai romaneasca care, nevr6nd a rosti aceste

verbe, se hotarise a le traduce prin verbul

corespunztor a apuca. Din nenorocire participiul apucat luase in limba noastra, pre .
fac6ndu-se in adiectiv, un inteles neplacut
pentru cel calificat cu dinsul. Apucat este
un om care are cugetarile sale proprie, totdeauna ciudate si gresite asupra oricarui
lucru, cam ca ace] numit de Franceji maniac.
Cand advocatul acesta zicea : Curtea-i apu-

cata, se vedeau toti judecatorii cu fruntile

incretite. Deacea apucat nu a prins. Ce este
de facut ?
Eu propun sa traducem verbul saisir in intelesul acesta, prin a lega
d. ex. Curtea e legatd, Curt ea e deslegata.

- 483 Sunt sigur insa ea, de0 a lega reproduCe

in destul de bine ideea verbului -saisir, totus majoritatii a sezisa le va place mai mult,

aa sunt de deprin0 a cugeta frantuie0e.

Dna insa, cativo, magistrati superiori, d. ex.
de la Curtea de Casatie mi-ar primi propunerea, aceasta ar prinde de indata. Cuventul
portdrel a fost iscodit de nu me insl de
unul din inaltii notri magistrati de astazi,

pe cnd era la reposatul consiliu de stat.

Defid fra nici o traditie, fr nici un inteles
propriu i chiar fara a ave o forma ades
obicinuita, portdrelul ma de bine a intrat
in deprinderile noastre incat ii tiu, inteleg
pi intrebuinteaza toti de la vladica pana la
opinca numai fiindca, a fost inscris in lege
ca o institutie nouti. Mai uof s'ar IatI 0
verbul a lega, a deslega in intelesul propus
de mine, hind un vechiu cuvnt romanesc.
Cativo, frantuziti ar face greutati la inceput,

dar cu vremea s'ar pleca dinaintea intrebuintarii obtes,ti i sezisat ar dispare ca gi

cum n'ar fi fdst.
Dar va asculta cineva?
XIII. Bel, belei, beleyi in loc de frumos,
frumoasd, frumusetei.Daca n'ar fi fost pandite, prinse i ferecate la vreme, poate a 0
aceste ziceri pocite ar fi isbutit a strabate
in limba ; pdate ca s'ar fi zis chiar intocmai

484

cu aceleasi temeiuri,

led, ledd,

in loc de

urit, uritd. De ce nu ? Nu se zice suavd,

gentild ba chiar jantild?
Astazi bel, beld se intrebuinteaza numai
de stihuitorii mitocani de prin mahalalele
Bucurestilor sau de acei care scriu pentru
distil, Hasd6u a scos cel intaiu strigatuI
de desteptare asupra beletei, ear Alecsandri
i-a dedicat urmatoarele patru versuri :
Atli Doarnna esti beta ca roba ce ereste
fruntea-ti divin. treptat se belete.
Ahl lasa-m'ati spune cat sum ferieit
Vzand duleea-ti fat& c'astfel s'a bait!"

Daca as mai fi in

XIV. Miltai Bravul.

stare sa m infuriez astazi pentru vre o

!noire smintita oaresicare, apoi desigur ca,
mai pre sus de toate, schimbarea lui Miltai
Triteazul in Mihai Bravul m'ar face sa-mi
pierd linistea i cump6tul. Dar nenorociti
contimporani, nu precepeti ca aceasta este

o hula impotriva marelui nostru domn ?

Numele ce dau popoarele eroilor i geniilor
lor trebue sa remaie vecInice i neschimbate.
Sub acest nume : Mihai Viteazul, figura marehti capitan s'a cristalizat in memoria Romanilor din neam in neam Schimbandu-i astazi
I

numele, ii stergeti si figura si faptele din inchi-

puirea generatillor tinere ! Chiar and cuven-

485

tul viteaz" ar fi disprut din liinba rioastra

moderna Inca el ar trebui pastrat anume

la Mihai Viteazul, cu cat mai mult cand el
este viu i puternic prin improsptarea luptelor de astazi. France.fii, pe cari unit ii
invinovatese de a tin mai putin decat alte
popoare la traditiile lor istorice, nu ar in-

drazni pentru nimic in lume s schimbe

astfel un nume istoric. Ei zic i vor zice
totdeauna Philippe le Bel, ear nu Philippe
le beau, dei aceasta din urma este forma
moderna i cea dintai invechit. Forma cuvintelor este supusa schimbarilor, ear rnemoria eroilor impietrita in titlul ce le-a dat
istoria, trebue sa remae neatinsa de coasa
timpului.
Daca zicem Mihai Bravul, de ce n'am zice
Stefan Magnul sau loan Domnul Cel Teribil

n'am terge astfel dintr'un condelu, stranepoti nemultmitori ce suntem, toata plasticitatea figurelor noastre istorice ?
Astazi in cele mai rnulte familii culte,
copii nu se mai chiama dupa numele lor de
botez : Vasile, Dumitru, Joan, Radu, Stefan,
al

Manoli, Mihai, ci li se da in chip de des

mierdare numele frantuzqti corespunze-

toare, care sunt mai jantile! Basile, Dmetre, Etieime, Rodolphe, Emanuel, Jean, Michel. Deaceea nu m'a mira s'aud mane in

486

loc de Joan Voda cel Cumplit zicendu-se :

Jean Principele eel, Teribil. Poate voiu ajunge
sa aud chiar 11,1*l Bravul ! Cine mai stie?

Poate c unii pitici de astilzi vor isbuti s

prefaca dupa chipul i asem6narea lor pe
un Oleaz intr'un migel!
XV. Speranyt-ncidejde.
0 mArturisire
de pOcate! i eu care m'am ridicat impo-

triva inoirilor, am lsat la o parte citteva

cuvinte vechi romanqti, i le-am inlocuit
cu altele nou. Pentru a preintimpina critica
celor care scotend mai multe cuvinte noue",
presurate pe ici pe 'colo in scrierile mele,

mi-ar pute arunca mustrarea c aunt inconsequent, voiu respunde de pe acuin ct

nu Cw parte din cei ce merg cu com,equenta

lor Nu a. la extremitate. Eu nu am stator-

nicit regule din care nu ar

fi

ertat a se

abate. niciodata, ci am bagat saina cu luare

aminte la instinctele poporului pentru a

cerceta care inoiri, dupa, toat probabilitatea,
se lior 'Astra

i care nu. Este vederat ea

abtAzi nu mai putem scrie intocmai precum

bcrieam cu 50 de ani in urma, caci, precum
am spus, inriurirea francezA qi poate indeobte cea occidental vor lsa oarecare urine

in limba noastr. Deqi pe de-o parte aunt

incredintat c poporul nu se va disvAta
de intrebuintarea cuvintelor vechi precum

487

d. ex. nadejde, desnaajduire, pomenire, veac,

bagare de sama, neastmp6r, ori de-am vrea

noi oamenii zisi culti ori de nu am vrea ;

pe de alta parte socot ct vor strabate pan
la dinsul i multe cuvinte nou6 corespunztoare precum : speranta, desperare, memorie, secul, observatie, emotie etc.
Se va ved6 la noi acelas fenomen ce s'a
vzut la alte limbi. Vor fi cateva cuvinte
sinonime .vechi i noue care vor trI paralel
unele cu altele, ear la cele mai multe din

aceste se va statorniel cu timpul o deosehire de nuanta intre zicerea vechie si cea

noua. ./a, d. ex. imi pare a yea_ de pe

acum c emolia este o miscarea interna mai
naprasnica si mai scurta , cleat neaste-rnperul sufletesc" care e stantor ; pomenirea

imi pare a ave un inteles mai mult religios, bisericesc, pe and memoria este. mai

mult lumeasa ; asitul este un loc de scapare impotriva prigonirii omenesti, pe and
addpostul, cu un inteles mai general, un loc
de siguran

i impotriva elementelor ; amo-

rul insemneazrt mai mult iubirea sexuala,

pe and dragostea exprima aceasta simtire
in deobste d. ex. dragostea parinteasa ;
demnitatea este mai mult simtirea valorii
sale individuale fata cu ceilalti oameni, ear
rreclnicia cuprinde insusirile folositoare se-

- 488 menilor si pe care publicul le recunoate,

complicalia este un amestec de idei deosebite impreunate asa incat preceperea e foarte
grea, pe cand incurcdtura mai cuprinde
pe langa aceasta i ideea neoranduelei; dan-

tela va remane poate numele lucrarilor celor fine de acest soiu, pe cand horbota, va
insemna pe.cele mai de rand. In opunere
cu exemplul, pilda va ave poate un inteles
special pentru morald i fapte bune q. a.
m. d. .Astfel poate poporul va face deosebiri subtile 0 fine intre nddejde i sperang,
veac i secul, pritelsi ocasie, delicat i gingag,
cinste i onoare, glorie i slava, etc. Nu avem

oare din vechi multe ziceri ce s'ar crede

omonime la intaia vedere, dar la care o
petrundere mai adanca descopere numai
cleat deosebiri indestul de fine ? D. ex. frica
insemneaz g. o simtire careia constiinta pare

a-i lipsi cu totul, pe and temerea mai are

si un amestec de grip., adia de preceperea
partialg, a primejdiei

tot aa se deosebesc

mai mult sau mai putin chin si durere ;

caznd i schinjiuire ; fold i mdndrth ; fudulie

si trufie; mulidmitor si recunosator ; drum

pi cale ; vreme. i amp ; neam i rudd etc.
Asa dar ziceri noue de soiul celor artate

mai sus nu le putem isgonl din lirnba, pi

ehiar dad, am pu*, fineta nuantelor find

489

o bogAie a limbei, nu ar trebui sa. le, isgonim. Dar pe de alta, parte a 16,sa s6 urmeze
domnia desavirOtA a anarkbiei care ne pnmejduete frumuseta, bog6,tia i originalitatea limbei noastre este o crim6, impotriva

areia trebue sA, se ridice once cugetAtor

carei iubeste limba i am.

<PG_

31 a

TABLA DE MATER1I
Copii de-pe Naturgt.
Pag.

Prolog
Parintele Gavril
Eroul fat% voie
Vespasian i Papinian
Strostii
Poeticale
Lei Para lei
Christachi Vaiciirescu
Stefan i Mihal
Cucoana Nastasiica
Electorate
Tribulattile unui redactor

Don Juan de la ArchivA

Foi cazute
Ionita Cocovei
Artistul dramatic
Gramaticale
Tache Zimbil om politic
Curiositfiti contimporane
Chilipir
Scaeti

9,

r 11
7
7

24
44
54

a 69
7k 85
y 100
Y 116
125

?148
*160
yi166

? 189
)' 203
)1 219
1g 233

0 251
278
ed 286

> 308

492
Pag.

Cuconul Pantazachi

Un drum la Cahul
Vorbe parlamentare

317
335
359

Scrisori.
Scrisoarea I
Scrisoarea II
Scrisoarea III
Scrisoarea IV
Scrisoarea V

397
410
420
436
453