COLEGIUL TEHNIC MOTRU

JUDETUL GORJ

PROIECT
DE
ABSOLVIRE
CLASA: a XII-a G
PROFILUL: ELECTRONICA AUTOMATIZARI
SPECIALIZARE: TEHNICIAN OPERATOR TEHNICA DE CALCUL
COORDONATOR PROF.
GHITEA
CATALIN
ABSOLVENT,
DRIND-VAN CLAUDIA MIHAELA

2016
1

TEMA:
REGULATOARE

DE TENSIUNE

CUPRINS
Argument ... Pag. 4

I.

Consideratii teoretice ..... Pag. 5

II.

Clasificare ....Pag.7

2.1.

Regulatorul de tensiune electromagneti..... Pag.7

2.2.

Regulatoare de tensiune electronice .. Pag.11

III.

Scheme ....... Pag.15

Concluzii .. Pag.19
Bibliografie ...... Pag.20

ARGUMENT

Cunoasterea problemelor legate de locul si

rolul regulatorului auto de tensiune n cadrul
instalatiei electrice a automobilului. Lucrarea
prezinta doua tipuri constructive de
regulatoare, precum si modul de lucru al
acestora.

CAPITOLUL I
I.

CONSIDERAII TEORETICE

Generatorul electri din dotarea automobilelor actuale este, de

cele mai multe ori, reprezentat de catre un alternator cu excitatie
electromagnetica antrenat de catre motorul termic. Pentru aceasta
situatie tensiunea la borne este data de relatiile:
Ug = k n (Ie) - U (Is)
Ug = Ug0 - U (Is)
Mentinerea unei tensiuni constante la bornele alternatorului, n
conditiile n care turatia de antrenare n si curentul de sarcina Is sunt
variabile, se poate obtine prin reglajul convenabil al curentului de
excitatie Ie . Acest reglaj este realizat n mod automat de catre
regulatorul de tensiune, denumit impropriu releu de tensiune.
Deoarece, modul de lucru al regulatorului de tensiune este specific
sistemelor de reglare automata, pentru nceput vom face cteva referiri
la acestea. Schema bloc a unui SRA este prezentata n fig.1.

Fig.1 Schema bloc a sistemului de reglare automata

Utilizarea unui SRA are drept scop reducerea erorii existente la un

moment dat ntre marimea dorita (prescrisa) si marimea de iesire din
proces (marimea reglata). Pentru atingerea acestui obiectiv blocurile din
alcatuirea unui SRA au urmatoarele roluri:
-traductorul TR: realizeaza conversia marimii reglate y ntr-o
marime r de aceeasi natura cu marimea prescrisa p, astfel nct procesul
de comparare sa fie posibil.
-comparatorul C: primeste doua semnale, de aceeasi natura si
proportionale cu marimea prescrisa respectiv reglata, functie de care
calculeaza eroarea de reglare.
-regulatorul automat RA: reprezinta partea esentiala a unui
dispozitiv de automatizare deoarece aceasta realizeaza legea de reglare.
-elementul de executie EE: este comandat de catre regulatorul
automat si actioneaza asupra procesului prin intermediul marimii de
executie m.
-elementul de prescriere EP: este utilizat pentru stabilirea valorii ce
se doreste a fi obtinuta la iesirea procesului, deci putem spune ca
reprezinta un element de referinta.
n concluzie se observa ca un SRA este prevazut cu o reactie
negativa care ncearca sa mentina constanta valoarea marimii, n
conditiile n care procesul este supus unor perturbatii aleatoare.
Pentru regulatoarele de tensiune compararea celor doua marimi
(prescrisa, respectiv reglata) se poate face n:
- domeniul mecanic, prin compararea a doua forte - cazul
regulatoarelor electromagnetice;
- domeniul electric, compararea a doua tensiuni - cazul
regulatoarelor electronice;

CAPITOLUL II
II. CLASIFICARE

2.1. Regulatorul de tensiune electromagnetic

Principiul de functionare utilizat n constructia
regulatoarelor cu contacte mecanice, pentru controlul curentului
de excitatie, consta n introducerea unei rezistente n circuitul de
excitatie atunci cnd tensiunea generata de alternator este peste
valoarea prescrisa,respectiv n suntarea ei, cnd tensiunea
generata este sub valoarea prescrisa.
Schema de principiu a unui astfel de regulator de tensiune
mpreuna cu formele de unda se prezinta n fig. 2
Functionare:
Pentru aceasta varianta constructiva marimea prescrisa este
data de gradul de tensionare al unui resort, iar marimea de iesire
(tensiunea la bornele generatorului) este convertita n forta cu
ajutorul unui electromagnet. n consecinta, asupra contactului K
actioneaza doua momente antagoniste, unul generat de forta
elastica a resortului Mr, iar celalalt de forta de atractie a
electromagnetului Mem.
Acest ansamblu este construit astfel nct contactul K sa fie
nchis n cazul n care bobina electromagnetului este
nealimentata, sau tensiunea de alimentare este sub valoarea
prescrisa.

Fig.2. Regulatorul auto de tensiune cu contacte mecanice

Daca, la un moment dat, tensiunea generata de alternator este sub
valoarea prescrisa, forta de atractie dezvoltata de electromagnet este
insuficienta pentru deschiderea contactului K, astfel ca rezistenta Ru
este scurtcircuitata. n aceasta situatie curentul de excitatie este mare,
fiind limitat doar de rezistenta electrica a bobinei de excitatie,motiv
pentru care tensiunea de iesire ncepe sa creasca. Aceasta crestere are ca
efect, pe de-o parte corectarea tensiunii de iesire, iar pe de alta parte
ntarirea fortei de atractie dezvoltata de electromagnet. Dupa un anumit
timp tensiunea de iesire egaleaza valoarea prescrisa, iar forta
electomagnetica este suficienta pentru deschierea contactului K. Dupa
deschiderea contactului rezistenta Ru este nseriata cu bobina de
excitatie, motiv pentru care valoarea curentului de excitatie scade, iar
tensiunea de iesire de asemenea. Scaderea tensiunii la borne slabeste
forta de atractie a electromagnetului, astfel ca dupa un interval de timp
contactul K se nchide. Din acest punct procesul se repeta dupa acelasi
algoritm.
8

Compensarea termica
Efectul temperaturii asupra tensiunii reglate intervine, n principal,
datorita modificarii rezistentei electrice a bobinei electromagnetului. n
mod uzual nfasurarea electromagnetului este realizata din srma de Cu,
material ce are coficientul de variatie al rezistentei cu temperatura
pozitiv.
Din acest motiv cresterea temperaturi determina urmatorul lant de
evenimente: cresterea rezistentei electrice a bobinei electomagnetice,
reducerea fortei electromagnetice, deschiderea contactului la o valoare
mai mare a tensiunii la bornele alternatorului.
Efectul de crestere al tensiunii reglate cu temperatura se pote
reduce folosind urmatoarele solutii constructive:
- se utilizeaza un termistor cu coeficient negativ conectat n serie
cu bobina
electromagnetului:
- se utilizeaza un sunt termomagnetic care, la scaderea
temperaturii, deviaza o parte din fluxul magnetic destinat atragerii
armaturii electromagnetului;
- se utilizeaza o lamela bimetalica care micsoreaza ntrefierul la
cresterea temperaturii;
- cu infasurari combinate - la nfasurarea principala se adauga o
nfasurare realizata dintr-un material cu coeficient de temperatura al
rezistivitatii redus ( ;
Metode de accelerare:
Din analiza functionarii regulatoarelor electromecanice reiese ca
tensiunea obtinuta la bornele alternatorului prezinta, asa cum se arata si
n fig. 2, mici ondulatii n jurul unei valori medii Up. Marimea acestor
ondulatii depinde att de parametrii constructivi ai regulatorului, ct si
de parametrii electrici si magnetici ai circuitului de reglare. Cu ct
frecventa de inchidere si deschidere a contactelor este mai mare cu att
domeniul de variatie al tensiunii va fi mai restrns, iar calitatea
reglajului mai buna. Cresterea frecventei armaturii mobile este limitata
de inertia sa.
9

Marirea frecventei de nchidere a contactelor se realizeaza prin

utilizarea rezistentelor de accelerare, a nfasurarilor de accelerare sau
nfasurarii si rezistentei de accelerare.
Regulatorul cu doua trepte:
La regulatorul cu o singura treapta, nchiderea si deschiderea
contactului K determina comutarea curentului de excitatie, (vezi figura
2), ntre valorile I1 si I2 astfel ca valoarea medie a curentului de excitatie
nu poate fi reglata sub I2. Din aceasta cauza, la turatii mari, tensiunea la
bornele generatorului nu mai poate fi reglata deoarece ar fi necesar un
curent mediu de excitatie mai mic dect valoarea I2.
Extinderea domeniului de reglaj se face prin introducerea unei noi
trepte n care curentul de excitatie este comutat ntre I2 si I3= 0. n acest
mod valoarea medie a curentului de excitatie poate fi reglata ntre I1 si I2
n prima treapta de functionare respectiv ntre I2 si zero n a doua
treapta.
Introducerea regulatorului de tensiune n circuitul de excitatie al
alternatorului are ca efect modificarea caracteristicii generatorului asa
cum se observa n figura 3.

Fig. 3. Caracteristicile regulatoarelor de tensiune

10

Regulatoarele electromecanice sunt constructii relativ complexe ce

ridica o serie de probleme legate de: reglaje instabile n timp, uzura
rapida a contactelor mecanice, frecventa mica de comutare, etc. Din
aceste motive structurile electromecanice de regulatoare au fost
nlocuite, aproape n totalitate cu structuri electronice.
2.2. Regulatore de tensiune electronice
ntr-o prima etapa mbunatatirea performantelor regulatoarelor
electromagnetice a constat n nlocuirea contactelor mecanice cu
dispozitive electronice iar ulterior ntregul regulator s-a realizat
electronic. Fata de predecesoarele lor regulatoarele electronice prezinta
urmatoarele avantaje:
- au durata de exploatare mult mai mare datorita absentei partilor
mecanice;
- au frecventa de lucru cu un ordin de marime mai mare ceea ce
determina o reducere
a ondulatiilor tensiunii obtinute la bornele
generatorului (mbunatatirea factorului de
forma);
- au volum mic, uneori sunt nglobate n generator;
- se realizeaza ntr-o singura treapta;
- precizie marita n reglarea tensiunii;
- pot ngloba circuite de semnalizare si autotestare;
- compensarea cu temperatura se face mai simplu;
- au pret de cost comparabil sau chiar mai mic;
- nu necesita reglaje n timpul exploatarii.
n schema bloc a unui regulator auto de tensiune, vezi fig. 4,
regasim o structura similara unui stabilizator de tensiune.

Fig. 4 Schema bloc de principiu a unui regulator auto de tensiune

11

Referinta de tensiune poate fi o dioda Zener - pentru schemele

mai modeste, sau un circuit specializat care pe lnga compensarea cu
temperatura sa tina cont si de caracteristica de ncarcare a bateriei de
acumulatoare - cazul unor scheme performante. Pentru ambele situatii
rolul acestui bloc este de a furniza o tensiune constanta care sa
constituie un etalon n procesul de comparare cu tensiunea de la bornele
generatorului.
Comparatorul are rolul de a calcula diferenta dintre tensiunea
prescrisa si tensiunea efectiva obtinuta la bornele generatorului.
Functionarea comparatoarelor poate fi nteleasa usor urmarind formele
de unda prezentate n figura 5.

Fig. 5
La intrarile comparatorului se aplica tensiunea de referinta si un
procent din tensiunea Ug; acest procent este obtinut de regula prin
intermediul unui divizor rezistiv.
Cteva variante practice de comparatoare, mai utilizate n
regulatoarele auto de tensiune, sunt prezentate n figura 6. Se observa ca
procesul de comparare se poate face pe jonctiunea baza -emitor a unui
tranzistor sau folosind un amplificator operational.
12

Fig. 6 Scheme practice de comparatoare

Amplificatorul de eroare preia semnalul de la iesirea
comparatorului si l aduce la parametrii necesari atacului etajului final
de putere. n unele scheme acest etaj poate sa lipseasca, iesirea
comparatorului conectndu-se direct la etajul final.
Etajul final lucreaza n comutatie pe o sarcina inductiva, bobina de
excitatie a alternatorului, motiv pentru care sunt necesare masuri de
protectie la tensiunile inverse de autoinductie. De regula acest etaj este
realizat cu tranzistoare n montaj Darlington.
Prezentarea circuitului comparator M 339
Circuitul integrat M 339 contine patru comparatoare independente
cu iesirea open collector si un etaj comun de alimentare. Domeniul de
aplicatii cuprinde comparatoare de limita, convertoare AD simple,
generatoare de impulsuri, oscilatoare controlate n tensiune, interfete cu
circuitele logice etc.
Principalele caracteristici ale acestui circuit sunt:
- tensiunea de alimentare: 236V sau 1 18V;
- curentul de alimentare: 0,8 mA independent de tensiunea de
alimentare;
- curentul de scurtcircuit la iesire: 20mA;
- puterea disipata: 500mW;
13

Amplificarea n bucla deschisa mare si banda de frecventa ridicata

produc intrarea cu usurinta n oscilatie a comparatorului, daca iesirea
acestuia este cuplata cu intrarea printr-o capacitate parazita. Intrarea n
oscilatie apare pe durata de tranzitie dintr-o stare n alta. Decuplarea
alimentarii n apropierea circuitului nu nlatura acest pericol. Realizarea
corecta a cablajului este n masura sa reduca cuplajul parazit. Reducnd
valoarea rezistentei de la intrare sub 10k se reduce nivelul semnalului
de reactie si prin realizarea unei supracresteri de 1 10 mV a reactiei
pozitive (histerezis), tranzitia semnalului de iesire este mai rapida iar
oscilatiile datorate cuplajului parazit sunt suprimate.
Daca dintr-o capsula nu se folosesc toate comparatoarele, atunci
intrarile si iesirile (fara rezistenta de sarcina) celor neutilizate se leaga la
masa.
Aplicatiile de tip comparator ale acestui circuit sunt prezentate n
figura 7.

Fig. 7 Scheme tipice de comparatoare realizate cu circuitul M 339

14

CAPITOLUL III
III.SCHEME
a) Pentru nceput prezentam o varianta de regulator realizata cu
componente discrete a carui schema electrica este redata n figura 8.
n alcatuirea acestei scheme distingem: un etaj diferential, realizat
cu tranzistoarele T1 T2, un amplificator inversor (T3) si un repetor pe
emitor (T4). Referinta de tensiune este realizata cu un ansamblu
constituit din dioda Zener DZ si diodele D1, D2. Aceasta structura este
utilizata n scopul compensarii, de fapt reducerii, derivei termice a
tensiunii Uz de la bornele diodei Zener. Asa dupa cum se stie, tensiunea
de la bornele unei diode n conductie are o deriva termica de cca.
2mV C. Pentru diodele Zener, deriva termica poate fi pozitiva sau
negativa n functie de valoarea tensiunii de strapungere a acestora. Deci,
un ansamblu dioda Zener serie cu diode obisnuite, se justifica doar daca
deriva termica a didei Zener este pozitiva. Pentru celelalte cazuri nu
facem altceva dect sa marim dependenta de temperatura.

Fig. 8
Consideram o crestere initiala a tensiunii la bornele generatorului
determinata de o cauza oarecare. Corectia se face dupa urmatorul
algoritm:
15

- tensiunea din baza tranzistorului T1, fata de cazul anterior, creste

proportional cu cresterea de la bornele generatorului;
- tensiunea din baza tranzistorului T2 ramne constanta fiind fixata
de dioda Zener;
- tensiunea din emitoarele etajului diferential este de asemenea fixa
fiind cu cca. 0,6V mai mica dect tensiunea din baza lui T2;
- tranzistorul T1 si mareste conductia deoarece diferenta de
potential baza-emitor a crescut (potentialul bazei a crescut n timp ce
potentialul emitorului a ramas constant);
- prin rezistenta Re circula mereu acelasi curent deoarece valoarea
sa nu se modifica n timp, iar diferenta de potential la care este supusa
am aratat ca se mentine aceeasi;
- n Re se sumeaza curentii de emitor ai tranzistoarelor T1 T2,
suma lor fiind constanta;
- deoarece curentul prin T1 a crescut conditia de mentinere
constanta a sumei consta n reducera conductiei tranzistorului T2;
- reducerea curentului prin T2 determina o cadere mai mica de
tensiune pe R4 si deci implicit reducerea conductiei lui T3;
- caderea de tensiune pe R7 scade (curentul prin T3 a scazut) motiv
pentru care conductia lui T4 se reduce;
- scaderea curentului prin T4 nseamna scaderea curentului de
excitatie al generatorului ceea ce are ca efect micsorarea tensiunii la
borne, deci compensarea efectului initial;
b) O alta schema de regulator electronic este prezentata n figura 9. De
aceasta data comparatorul este implementat cu un operational de tipul
741 iar compensarea termica se face cu ajutorul unui termistor.

16

c) O varianta de regulator mai complexa, care realizeaza si functii

auxiliare, se prezinta n figura 10.
Functia de reglare este realizata de comparatorul R. La intrarea
neinversoare a acestuia se aplica o tensiune de referinta culeasa de pe
dioda Zener DZ3, iar la intrarea inversoare se aduce, printr-un divizor
rezistiv, un procent din tensiunea de la bornele generatorului Ug.
Functie de valorile concrete ale celor doua tensiuni comparatorul
comanda etajul Darlington realizat cu tranzistoarele T1 si T2. Trebuie
remarcat ca la aceasta schema bobina de excitatie trebuie sa fie complet
izolata fata de masa, un capat fiind conectat la tensiunea de alimentare
iar celalalt la colectorul tranzistorului final. Dioda D2 protejaza
tranzistorul final mpotriva tensiunilor inverse de autoinductie ce apar
n bobina de excitatie.

Fig. 10
Functia de semnalizare a suprancarcarii este realizata de
comparatorul S. Cnd tensiunea generata este mult mai mare dect
referinta iesirea sa trece n "zero" fapt ce determina saturarea
tranzistorului T4 si aprinderea lampii de avarie.
17

Functia de semnalizare a tensiunilor prea mici se realizeaza cu

ajutorul comparatorului B.
Functia de semnalizare a modificarii referintei se face cu
ajutorul comparatorului J si a unei alte referinte constituita din DZ1,
DZ2. Comparatorul permite o temporizare la pornire datorita grupului
R16 C2, astfel nct lampa se stinge dupa cteva secunde dupa pornirea
motorului termic si intrarea n regim.
Functia de semnalizare a nefunctionarii generatorului, de
exemplu curea de antrenare rupta, infasurare de excitatie intrerupta etc.
La fiecare alternanta negativa a tensiunii generate de o faza a
generatorului condensatorul C3 este descarcat rapid prin rezistenta R22
de valoare redusa. n timpul alternantei pozitive dioda D1 este blocata si
condensatorul C3 se ncarca prin R19 de valoare mare. Constanta de
ncarcare fiind mult mai mare dect cea de descarcare tranzistorul T3
este mentinut blocat la o functionare normala a generatorului. Daca
generatorul are o defectiune condensatorul C3 nu mai este descarcat,
motiv pentru care dupa o perioada mica de timp va deschide tranzistorul
T3. Deschiderea lui T3 determina saturarea lui T4 si deci aprinderea
lampii de avarie.

18

Concluzii
Tranzistorii au fost conceputi la Laboratoarele Bell
Telephone de fizicienii americani Walter Houser
Brattain, John Bardeen si William Bradford Shockley
Pentru aceasta realizare cei trei au impartit in 1956
Premiul Nobel in fizica. Shockley este cunoscut ca
initiatorul cercetarilor asupra materialelor
semiconductoare ce au dus la descoperirea acestor
tipuri de dispozitive. Colegii sai sunt creditati pentru
descoperirea diferitor tipuri de tranzistori.

19

BIBLIOGRAFIE
G.Vasilescu, Serban , Lungu (1981). Electronica , Bucuresti:
Editura Didactica si Pedagogica.
George, Oprescu (1987). Caleidoscop de electronica, Bucuresti:
Editura Albatros.
Gabin, Ionet, Radu, Munteanu (1994). Introducere practica in
electronica, Timisoara: Editura de Vest.
A.,Vatasescu,
M.,
Ciobanu,
T.,Carcu,
I.,Rates,
V.,
Gheorghiu (1975). Dispozitive semiconductoare. Manual de
utilizare, Bucuresti: Editura Tehnica.
Eugenia, Isac (1993). Masurari electrice # electronice. Manual
pentru clasele X, XI si XII, Bucuresti; Editura Didactica si
Pedagogica,R.A,
L, C., Boghitoiu (1985). Electronica ajuta, Bucuresti: Editura
Albatros.
Boghitoiu sa. (1985). Montaje
vacanta, Bucuresti: Editura tehnica.
L,

C.,

Boghitoiu sa. (1985). Manualul

amator, Bucuresti: Editura tehnica.
L,

C.,

20

electronice

de

radioelectronistului