Analiza si managementul riscului de tara

In activitatea de creditare internationala, institutiile de credit se pot confrunta cu

riscul, ca debitorii sa nu dispuna la un moment dat de valuta necesara pentru
plata angajamentelor asumate ce decurg din imprumutul extern, ca urmare a
unor restrictii impuse de guvernul statului partener.
Riscul de tara capata noi valente in contextul globalizarii economiilor. Deslusirea
conceptului de risc de tara a constituit o provocare a specialistilor in domeniu,
capatand deseori nuante ambigue si divergente. Aceasta este consecinta
inexistentei unei metodologii unitare de evaluare a riscului de tara, deoarece la
nivelul fiecarei tari exista o gama variata de factori de risc ce trebuie analizati
si
estimati.
Riscul de tara reprezinta posibilitatea ca o institutie de credit sa inregistreze
pierderi financiare datorate expunerii pe care institutia o are fata de o tara si care
sunt generate de evenimente economice, politice, sociale, controlate cel putin
partial de guvernul tarii respective. Pierderile inregistrate de institutia de credit
pot imbraca urmatoarele forme:

Pierderi de oportunitate, generate de indisponibilitatea sumelor care nu sunt

rambursate conform scadentei initiale.

Pierderi reprezentate de costuri suplimentare, generate de procesul de

constrangere sau de convingere a debitorului de a-si respecta angajamentele
asumate.

Pierderi reale, reprezentate de sumele nerecuperate.

Desigur, exista si alte definitii ele riscului de tara, insa toate au ca numitor
comun, controlul guvernului asupra unui eveniment, conditie esentiala ca acel
eveniment sa genereze materializarea riscului de tara. Un factor controversat,
generator de risc de tara, in literatura de specialitate il reprezinta catastrofele
naturale; acestea determina materializarea riscului de tara cu conditia sa se
produca cu regularitate.
Riscul de tara in sistemul bancar trebuie abordat din perspectiva analizei a doua
categorii de risc: riscul de expunere si riscul de piata. Din perspectiva analizei
riscului de expunere, riscul de tara trebuie sa ofere institutiilor de credit informatii
pe baza carora acestea sa isi stabileasca limitele maxime de expunere fata de o
tara si sa poata monitoriza, pe cat posibil in timp real expunerea fata de tara
respectiva. Din perspectiva analizei riscului de piata, institutiile de credit obtin
informatii privind rezultatul schimbarilor nefavorabile ce pot aparea pe piata
financiara a unei tari, care pot afecta performantele activelor care c 131j97b
ompun portofoliul unei institutii de credit care are o expunere fata de tara
respectiva.
Conturarea conceptului de risc de tara a fost precedata de conceptele de risc de
transfer, risc suveran, risc politic. Ulterior, acestea au devenit componentele
conceptului de risc de tara sau, in viziunea altor autori, forme de manifestare ale
riscului de tara.
Riscul de transfer reprezinta posibilitatea ca guvernul unei tari sa impuna
restrictii valutare de transfer entitatilor economice, care sa impiedice
rambursarea imprumutului acordat acestora de o institutie de credit din alta

tara. De regula, aceasta situatie este specifica tarilor cu deficit cronic al balantei
de plati, in care guvernul controleaza schimburile valutare. Riscul de transfer
afecteaza debitorii care sunt solvabili, dar nu isi pot indeplini obligatiile de plata,
datorita restrictiilor valutare impuse de guvernul tarii lor.
Riscul suveran reprezinta posibilitate ca un stat suveran sa nu isi poata indeplini
obligatiile de plata externe din motive aflate sub controlul guvernului statului
respectiv. Acest risc a fost generat de aparitia pe pietele financiare internationale
a guvernelor statelor suverane in calitate de solicitanti de credite. Statele
suverane erau beneficiarele unui statut special, astfel, daca deveneau
insolvabile, nu se putea incepe asupra lor executarea silita. S-a recurs si
la realizarea de investitii directe in strainatate, impartasind experienta
companiilor multinationale, dar rezultatele nu au fost cele asteptate. Astfel, riscul
care afecteaza aceste investitii este dependent de evolutiile de natura politica
si a fost numit risc politic.
Riscul de tara se materializeaza ca urmare a unor evenimente
politice
( razboaie civile, razboaie, ocupatie militara straina, etc.),
economice (diminuarea accentuata a cresterii economice, cresterea rapida a
costurilor de productie, etc.),
sociale ( revolte determinate de diferende
etnice, divizari religioase, etc.).
Cele mai frecvente forme de materializare a riscului de tara generatoare de
pierderi opozabile fie creditorului, fie debitorului, sunt:

Defectiunea tehnica apare atunci cand debitorul nu isi onoreaza obligatiile

privind acordul de creditare ca urmare a incapacitatii de plata temporare sau a
unor intarzieri administrative.

Imposibilitatea executarii transferului sumelor datorate catre creditor, desi

debitorul este solvabil, ca urmare a restrictiilor impuse de guvernul tarii
debitorului.

Sistarea temporara a platilor urmata de reesalonare, determina relaxarea

termenilor imprumutului prin diminuarea cuantumurilor rambursarilor anuale ,
sau urmata de renegociere, care presupune o diminuare a sumelor ce vor fi
rambursate , prin reducerea ratei dobanzii sau a anularii unei parti a datoriei.

Repudierea datoriei, este rar intalnita, atunci cand debitorul nu mai

recunoaste obligatia de a-si plati datoria.

Indigenizarea unei entitati economice, presupune exercitarea de presiuni

asupra proprietarilor straini de a preda controlul entitatii proprietarilor autohtoni.

Nationalizarea unei investitii straine, presupune trecerea acesteia in

proprietatea statului, cu sau fara despagubire.

Diminuarea profitabilitatii unei investitii straine este consecinta deprecierii

situatiei interne a tarii in care a fost efectuata investitia respectiva.

Distrugerea fizica a unei entitati straine determinata de razboaie, revolutii.

Pentru efectuarea unei analize performante a riscului de tara, este necesara

stabilirea directiilor, tehnicilor si metodelor de analiza efectuate.

In stabilirea directiilor de analiza trebuie sa se identifice si sa se clasifice

factorii care influenteaza nivelul riscului, astfel:

Factori generali, care influenteaza nivelul riscului la nivelul tuturor tarilor

analizate, cum sunt de exemplu : stabilitatea politica si sociala, calitatea
guvernului, cresterea economica, inflatia, etc.

Factori specifici, care influenteaza nivelul riscului numai in cazul unei tari sau
unei categorii de tari, cum sunt de exemplu : cresterea sau scaderea populatiei,
conditiile de relief , accesul pe pietele internationale de capital, etc.
Din punct de vedere a posibilitatilor de cuantificare a acestor factori, se
identifica:

Factori cantitativi, pot fi cuantificati cu usurinta prin intermediul indicatorilor

statistici

Factori calitativi sunt dificil sau uneori imposibil de cuantificat si vizeaza

aspecte privind comportamentul populatiei, al entitatilor economice din sectorul
privat si public la nivelul unei tari.
Criteriile de clasificare a factorilor utilizati in analiza si evaluarea riscului de
tara sunt variate, insa ponderea acestora in metodologiile de analiza difera in
functie de scopul urmarit, costurile implicate, institutia care efectueaza analiza,
experienta specialistilor in domeniu, dar si de interesele existente.
Desi nu exista o metodologie unitara de analiza si evaluare a riscului de tara,
pentru realizarea unei analize de calitate a riscului de tara, trebuie avute in
vedere urmatoarele aspecte:

Probabilitatea de aparitie a unui eveniment semnificativ pentru riscul de tara

depinde de existenta sau absenta factorilor specifici, indispensabili producerii
respectivului eveniment si de intensitatea manifestarii acestor factori.

Probabilitatea de materializare a riscului de tara depinde de producerea

unor evenimente generatoare de pierderi, dar si de conditiile specifice tarii
analizate.

Indiferent de aspectele luate in considerare, vor ramane in afara analizei

suficienti factori aleatori in masura sa influenteze desfasurarea evenimentelor
intr-o directie neprevazuta.
Sistemele de analiza a riscului de tara utilizeaza metode si tehnici specifice,
cum sunt: sistemul de analiza bazat pe studii de tara, sistemul de analiza bazat
pe construirea unor clase de risc, sistemul de analiza bazat pe identificarea si
cuantificarea factorilor de risc, etc.
Indiferent de sistemul de analiza a riscului de tara, metodele si tehnicile
utilizate de acestea prezinta urmatoarele caracteristici comune:

Utilizeaza indicatori statistici care caracterizata situatia economica si sociala

a tarii;

Utilizeaza modele statistice de prognoza a evolutiei in viitor a indicatorilor

statistici, astfel incat valorile prognozate reprezinta proiectii in viitor ale valorilor
trecute, cu conditia ca situatia din trecut ramane neschimbata in viitor. In unele

situatii, se utilizeaza modelarea econometrica, iar valorile indicatorilor sunt

prognozati intr-un interval de variatie, cu anumite probabilitati de aparitie, dar cu
restrictiile impuse de model;

Utilizeaza tehnici si metode de sondaj sau anchete statistice realizate in

randurile specialistilor din domeniul economico-financiar care isi desfasoara
activitatea in tara respectiva, situatie in care se obtin informatii variate pe
domenii bine definite si precizate (evolutia inflatiei, cresterea economica,
cursurile de schimb, etc.), sau in randurile intregii populatii, situatie in care se
obtin informatii privind starea economica a populatiei, orientarile politice in viitor,
comportamentul investitional si cultura financiara a populatiei, etc.
In general, obiectivul oricarei analize de risc este de a identifica evenimentele
care pot genera o criza in capacitatea de plata a unei tari astfel incat creditorul
sa poata actiona in timp optim pentru a-si proteja investitiile de eventualele
pierderi ce pot apare. Actiunile creditorului se pot concretiza in diminuarea
expunerii sau lichidarea in totalitate a portofoliului de titluri care se gasesc in
proprietatea sa, prin vanzare directa pe piata.
Institutile de credit abordeaza de o maniera diferita de cea a agentiilor de rating
analiza riscului de tara, datorita naturii activitatii, a puterii financiare si a
intereselor pe care le reprezinta. Principalele institutii financiare care desfasoara
activitati de evaluare a riscului de tara sunt: bancile comerciale si de investitii
care activeaza la nivel global, agentiile de rating sau de evaluare a riscului, firme
specializate in analize de risc sau diverse organisme financiare internationale,
etc.
Analiza riscului de tara se focalizeaza in special asupra riscului suveran,
componenta principala a riscului de tara care afecteaza riscul de expunere al
bancii.
Implicatiile pe care conditiile economice, sociale si politice dintr-o tara le au
asupra riscului de piata constituie obiectul analizelor macroeconomice si sunt
realizate de departamente specializate care, in general, sunt separate de
departamentul analizei de risc.
Pentru evaluarea riscului de tara, institutiile de credit utilizeaza fie propriile
metodologii interne, fie rapoartele agentiilor de rating (Standard & Poors, Moody
Investors Service, etc.)si ale firmelor specializate (Business Environmental Risk
Information, etc).
Metodologiile de analiza riscului de tara elaborate fie de agentiile de rating fie de
insitutiile de credit, utilizeaza in general principii si metode asemanatoare de
analiza. De regula o asemenea metodologie presupune parcurgerea
urmatoarelor etape:

Identificarea factorilor de natura economica, politica si sociala care pot

afecta capacitatea tarii de a-si onora obligatiile financiare externe;

Identificarea grupelor de indicatori ce caracterizeaza cel mai bine fiecare

categorie de factori;

Stabilirea importantei si a ponderii pe care o va avea fiecare grupa de

indicatori in

rezultatul final al analizei;

Identificarea indicatorilor specifici fiecarei grupe;

Asocierea fiecarui indicator dintr-o grupa a unui punctaj, dupa o scara

prestabilita, in functie de performantele indicatorului. Pentru indicatorii
cuantificabili, se stabilesc praguri sau intervale de variatie a valorilor pe care le
pot lua iar punctajul respectiv se acorda in functie de aceste nivele;

Calcularea unui scor final pe fiecare grupa de indicatori;

Calcularea scorului final sau a unui indice agregat de risc de tara pe baza
rezultatelor obtinute la nivelul tuturor grupelor de indicatori;

Incadrarea tarii intr-o anumita clasa de risc in functie de valoarea indicelui de

risc obtinut.
Numarul claselor de risc este diferit in functie de metodologia aplicata si se
stabileste in raport de precizia analizei sau orizontul de timp care trebuie
acoperit.
Clasificarea tarilor intr-o anumita categorie de risc permite ierarhizarea acestora
in raport cu riscul de tara, precum si analiza in paralel a evolutiei acestor tari,
facilitand fundamentarea deciziilor de investitii. Desigur, nici rapoartele de
risc de tara nu sunt lipsite de controverse. Contestatarii aduc ca argumentate
pe de o parte, metodologiile de analiza care se bazeaza pe factori calitativi si
necuantificabili care pot fi interpretati diferit de analistul de risc iar pe de alta
parte presiunile exercitate de grupurile care activeaza in domeniul financiar si
care se finalizeaza cu incadrarea unui debitor (tari) intr-o clasa de risc inferioara,
pentru a avantaja creditorul, oferindu-i acestuia posibilitatea sa solicite dobanzi
mai ridicate pentru imprumuturile acordate. Cu toate acestea, rapoartele de risc
de tara reprezinta sursa principala de informatii a investitorilor pentru a decide
acordarea de imprumuturi unei tari.
O institutie de credit analizeaza aspectele economice ale unei tari pentru a
semnala si anticipa din timp evolutiile pietelor financiare, respectiv
variatiile cursurilor de schimb si ratelor dobanzilor generate de modificarea
indicatorilor macroeconomici la nivelul unei tari dar si pentru a semnala
dificultatile ce pot apare in restituirea datoriilor externe contractate de o tara.
Analizele economice al caror obiectiv il reprezinta semnalarea modificarilor ce
pot aparea in evolutia pietelor financiare trebuie efectuate asupra tarilor
exportatoare de capital. Aceste tari dispun de importante surse de finantare,
deoarece pe teritoriul lor exista institutii de credit puternice in masura sa ofere
finantare la nivel international si prin urmare, instrumentele financiare emise de
aceste tari sunt obiectul principalelor tranzactii pe pietele financiare
Analizele economice ce au ca obiectiv semnalarea dificultatilor ce pot surveni in
restituirea datoriilor externe contractate de o tara, trebuie efectuate asupra
tarilor importatoare de capital. Aceste tari , aflate de regula in tranzitie sau in
curs de dezvoltare, nu-si pot acoperi necesitatile de finantare din surse interne si
recurg la imprumuturi externe; deoarece valutele acestor tari nu sunt liber
convertibile, pot aparea dificultati privind capacitatea lor de a dispune de astfel
de lichiditati.

Indiferent de scopul final al acestor analize sau de categoria in care sunt

incadrate tarile respective, metodele si tehnicile utilizate pentru analiza riscului
de tara, se bazeaza pe indicatori statistici de masurare a performantelor
macroeconomice, a caror interpretare difera de la o institutie de credit la alta.
Principalii indicatori statistici utilizati in analiza riscului de tara sunt:
Indicatori macroeconomici care evidentiaza eficienta utilizarii resursele naturale
si umane ale unei tari; acestia sunt:

PIB / locuitor reflecta eficienta utilizarii factorilor de productie pentru a

obtine bunurile si serviciile la nivelul unei tari. Un alt indicator cu ajutorul caruia
se poate aprecia nivelul de dezvoltare al unei tari este PIN;

Deficitul bugetar / PIB reflecta calitatea managementului la nivel

macroeconomic. Specialistii in domeniu apreciaza ca nivel optim pentru acest
indicator intervalul 1 si -3%. Depasirea acestor nivele determina o crestere a
cererii de finantare a deficitului bugetar cu efecte asupra cresterii creditului
guvernamental si a masei monetare, generatoare de inflatie.

Volumul investitiilor interne / PIB reflecta eficienta alocarii resurselor

interne;

Volumul economiilor / PIB alaturi de rata reala a dobanzii (diferenta dintre

rata
dobanzii si rata inflatiei) reflecta gradul in care sunt incurajate economiile si
investitiile. In practica, acest indicator, este greu de obtinut datorita dificultatilor
de a calcula nivelul economiilor;
Indicatori ai balantei de plati care reflecta strategia comerciala a statului supus
evaluarii si capacitatea de a creea excedente de cont curent care sa asigure plata
datoriilor; acestia sunt:

Ritmul de crestere al importurilor si exporturilor;

Elasticitatea cererii in functie de venit pentru produsele importate se

calculeaza ca raport intre ritmul de crestere al importului si ritmul de crestere al
PIB sau PNB;

Gradul de acoperire al importurilor prin exporturi este dat de raportul dintre

exporturi si importuri;

Exportul catre principalii parteneri / Total exporturi;

Dependenta de exporturi se calculeaza ca raport intre valoarea

principalelor
produse exportate si valoarea totala a exportului;

Rezervele externe / Importul de bunuri si servicii;

Importul de bunuri si servicii / PIB;

Importul de produse energetice / Importul total;

Soldul contului curent / Incasarile in contul curent;

Indicatori ai datoriei externe reflecta capacitatea tarii de a-si achita datoriile

externe si de a evita crizele de lichiditate; acestia sunt :

Datoria externa totala / PIB care exprima relatia dintre nivelul datoriei si
resursele totale ale economiei. Cu cat raportul este mai mare, cu atat partea din
PIB alocata servirii datoriei externe este mai mare;

Datoria externa totala / Exportul de bunuri si servicii reflecta capacitatea

exportului de finanta obligatiile ce decurg din datoria externa. In functie de

marimea acestui indicator tarile sunt grupate in: tari putin indatorate pentru
care valoarea indicatorului este subunitara; Tari aflate la nivelul critic al
indatorarii pentru care indicatorul ia valori in intervalul 1, 2; Tari greu
indatorate pentru care valoarea indicatorului este mai mare decat doi.

Datoria totala platita / Exportul de bunuri si servicii arata capacitatea tarii

de a face fata costului indatorarii. valoare sub 10% reflecta o datorie sustenabila;
valoare cuprinsa intre 10%-20% reflecta o datorie mare; valoare peste 20%
reflecta o datorie foarte mare.

Indicatorii serviciului datoriei externe

Serviciul datoriei publice / Exportul de bunuri si servicii;

Serviciul datoriei plus dobanda pe termen scurt / Exportul de bunuri si servicii;
Serviciul datoriei plus dobanzile pe termen scurt plus datoria scadenta pe termen
scurt / Exportul de bunuri si servicii reflecta ponderea platilor in contul datoriei,
in total exporturi;
Serviciul datoriei / PIB reflecta capacitatea tarii de obtine valuta necesara
achitarii datoriei;
Modul de aplicare al indicatori prezentati difera de la o metodologie la alta, si de
scopul urmarit prin analiza.
Sistemele de analiza a riscului de tara utilizate in practica sunt:
Sistemul de analiza a riscului de tara bazat pe utilizarea studiilor de tara, este
complex, iar rapoartele de risc de tara elaborate pe baza sa cuprind prognoze
ale principalilor indicatori macroeconomici si socio-politici ce pot fi caracterizata o
tara. Prognozele sunt realizate pe termen scurt, sub 2 ani si au ca obiectiv
anticiparea eventualelor crize de lichiditate, sau pe termen mediu, 3 - 5
ani, avand ca obiectiv anticiparea evolutiei balantei de plati externe, a structurii
si nivelului datoriei unei tari, dar si evolutia factorilor care influenteaza direct
aceste aspecte (cresterea economica, rata somajului, rata inflatiei, tensiunile
sociale, etc.). Deficienta majora a acestui sistem consta in insuficienta
informatiilor oferite, in special investitorilor, pentru a efectua comparatii intre tari
in raport cu nivelul riscului. Costurile ridicate si volumul mare de munca sunt de
asemenea, dezavantajele acestui sistem.
Sistemul de analiza a riscului de tara bazat pe o abordare structurala calitativa
a riscului de tara are ca obiectiv de a stabili riscul de tara care afecteaza o
anumita afacere. Acest model abordeaza riscul ca o combinatie intre marimea
pierderilor posibile si probabilitatea ca acestea sa se produca in intervalul de timp

luat in considerare. Instrumentul de lucru utilizat este chestionarul, punctul de

plecare il reprezinta situatia si tendintele existente la un moment dat, apoi se
identifica evolutiile si tendintele viitoare pe baza unor criterii
calitative.Dezavantajul acestui sistem este subiectivismul.
Sistemul bazat pe construirea unor clase de rating/risc de tara in raport
cu performantele indicatorilor macroeconomici si socio-politici presupune
identificarea, cuantificarea si evaluarea factorilor de risc si, in final, construirea
unor clase ale riscului de tara. Astfel, specialistii apreciaza ca se asigura o
compatibilitate suficienta intre diverse tari care au localizare geografica, sisteme
economice, politice si sociale diferite, fiind utilizat pe scara larga.
Punctul de plecare pentru construirea sistemului de clasificare a unei tari, il
reprezinta identificarea in prealabil a factorilor de risc, dupa care se stabilesc
variabilele care genereaza acesti factori si, in final, se analizeaza posibilitatile de
cuantificare si importanta acestor variabile. In ultima faza, variabilele sunt
agregate rezultand un numar care reflecta nivelul riscului tarii supuse analizei.
Dezavantajele acestui sistem sunt: gradul ridicat de subiectivism atunci cand
trebuie stabilita importanta si ponderea cu care fiecare variabila va participa la
formarea indicatorului de risc al tarii; indicatorii utilizati au importante diferite
pentru tarile respective iar valorile lor trebuie interpretate in functie de nivelul de
dezvoltare si structura socio-economica a tarilor.
Modelul prezentat se bazeaza pe 5 grupe de indicatori care sunt relevanti
in analiza riscului de tara, fiecarui indicator ii corespunde un anumit punctaj dupa
o scara prestabilita, iar suma tuturor punctajelor acordate indicatorilor reprezinta
punctajul total al tarii respective. Punctajul total acordat unei tari poate avea
valori cuprinse intre zero pentru riscul maxim si 100 pentru riscul minim.
Grupele de indicatori sunt:
1. Performanta economico-sociala;
2. Politica economica;
3. Situatia balantei de plati externe;
4. Situatia datoriei externe;
5. Conjunctura socio-politica a tarii
Incadrarea in clasele de risc respective se realizeaza in raport cu punctajul
obtinut dupa cum urmeaza:
Clasa A sunt incadrate tarile care au obtinut intre 81-100 puncte. Reprezinta
nivelul cel mai scazut al riscului de tara;
Clasa B sunt incadrate tarile care au obtinut intre 66-80 puncte. Este un nivel
bun al
riscului de tara si sunt posibile pierderi financiare reduse;
Clasa C - sunt incadrate tarile care au obtinut intre 45-65 puncte, ceea ce
corespunde unui nivel critic al riscului de tara si sunt posibile pierderi financiare
mari;

Clasa D - sunt incadrate tarile care au obtinut intre 35-44 puncte. Este un nivel
mare al riscului de tara iar pierderile financiare pot fi totale;
Clasa E sunt incadrate tarile cu un nivel maxim al riscului de tara. Practic tara
se afla in incapacitate de plata si se recomanda evitarea realizarii de tranzactii cu
titlurile emise de aceasta.
Grupa 1

Pu

Performanta economico-sociala

25

1.1 Echilibrul macroeconomic

1.1.1

Situatia financiara interna

-Deficit bugetar/ PIB mai mic sau egal de

3%

-Deficit bugetar / PIB mai mare sau egal de

3%
1.1.2 Deficit bugetar / PIB mai mare sau
egal de 3%

1
0

-PIB agricol mai mic PIB industrial

-PIB agricol mai mare PIB industrial
1.1.3 Rata somajului

-Rata somajului mai mica de 10%

-Rata somajului mai mare sau egala cu 10%

1.1.4. Stabilitatea cursului de schimb
in raport cu moneda de referinta
-Stabilitate buna a cursului de schimb

2
1
0

-Depreciere lenta a cursului de schimb sau

supraevaluare
-Depreciere rapida a cursului de schimb
1.2 Produsul intern brut pe locuitor
(USD)
-Valori mai mari sau egale de 8001
-Valori cuprinse intre 5001-8000
-Valori cuprinse intre 3001-5000
-Valori cuprinse intre 2001-3000

5
4
3
2
1
0

-Valori cuprinse intre 1001-2000

-Valori mai mici sau egale de 1000
1.3. Ritmul produsului intern brut

Valori mai mari sau egale cu 6,01%

Valori cuprinse intre 4,01% si 6,00%

Valori cuprinse intre 2,51% si 4,00%

Valori cuprinse intre 1,51% si 2,50%

Valori cuprinse intre 0,51% si 1,50%

Valori mai mici sau egale cu 0,50%

1.4. Rata inflatiei

-Valori mai mici sau egale cu 10,0%

-Valori cuprinse intre 10,1% si 20,0%

-Valori cuprinse intre 20,1% si 30,0%

-Valori cuprinse intre 30,1% si 40,0%

-Valori cuprinse intre 40,1% si 50,0%

-Valori mai mari sau egale cu 50,1%

1.5 Climatul de afaceri

1.5.1. Fluxul de investitii straine

-Investitii straine mari pentru proiecte pe

termen lung

1
0

-Investitii straine mari pentru scopuri

speculative
-Nivel redus al investitiilor straine

1.5.2. Nivelul coruptiei

-Perceptia unui nivel redus al coruptiei

-Perceptia unui nivel extins al coruptiei

-Perceptia unui nivel extins al coruptiei care

influenteaza deciziile politice la nivel inalt
1.5.3.Starea de eficienta a actului de
justitie

1
0

-Eficienta buna
-Eficienta redusa
Grupa 2

10

Politicile economice
2.1 Investitii interne pe produsul
intern brut
-Valori mai mari sau egale cu 30,1%

5
4
3

-Valori cuprinse intre 24,1% si 30,0%

-Valori cuprinse intre 19,1% si -24,0%

-Valori cuprinse intre 15,1% si 19,0%

-Valori cuprinse intre 12,1% si 15,0%

-Valori mai mici sau egale cu 12,0%
2.2. Caracteristici ale politicii
economice
-Politica cu coerenta buna si durabila

2
1
0

-Politica cu coerenta buna

-Politica cu coerenta slaba
2.3. Deschiderea economica in raport
cu investitiile straine, barierele
comerciale,

1
0

politica fiscala
-Deschidere mare caracterizata prin
restrictii reduse
-Deschidere mica caracterizata prin
restrictii mari
2.4. Libertatea economica

-Existenta unei economii de piata

functionale

2
0

-Existenta unor elemente ale economiei de

piata
-Proprietatea statului este preponderenta
Grupa 3. Balanta de plati externe

20

3.1. Echilibrul financiar extern

-Stare de echilibru sau excedent persistent

al balantei de plati

1
0

-Sold fluctuant al balantei de plati

-Deficit cronic
3.2. Gradul de acoperire al
importurilor prin exporturi care este
raportul dintre
bunuri si servicii exportate pe bunuri
si servicii importate
-Valori mai mari sau egale de 130,1%

5
4
3
2
1

-Valori cuprinse intre 120,1% si 130,0%

-Valori cuprinse intre 110,1% si 120,0%

-Valori cuprinse intre 100,1% si 110,0%
-Valori cuprinse intre 90,1% si 100,0%
-Valori mai mici sau egale cu 90,0%
3.3. Nivelul resurselor externe, fara
aur, calculat ca numar de luni de
importuri
-Valori mai mari sau egale de 12,1
-Valori cuprinse intre 9,1 si 12,0
-Valori cuprinse intre 6,1 si 9,0
-Valori cuprinse intre 4,1 si 6,0

5
4
3
2
1
0

-Valori cuprinse intre 2,1 si 4,0

-Valori mai mici sau egale cu 2,0
3.4. Dependenta de exporturi este
data de ponderea exportului primului
sau
primelor trei produse in total exporturi
-Valori mai mici sau egale de 15,0
-Valori cuprinse intre 15,1 si 25,0
-Valori cuprinse intre 25,1 si 35,0

5
4
3
2
1
0

-Valori cuprinse intre 35,1 si 45,0

-Valori cuprinse intre 45,1 si 55,0
-Valori mai mari sau egale cu 55,1
Grupa 4. Datoria externa
4.1. Serviciul datoriei raportat la
exportul de bunuri si servicii
-valori mai mici sau egale cu 5,0%
-valori cuprinse intre 5,1% si 10,0%
-valori cuprinse intre 10,1% si 15,0%
-valori cuprinse intre 15,1% si 20,0%
-valori cuprinse intre 20,1% si 25,0%
-valori cuprinse intre 25,1% si 30,0%

10
9
8
7
6
5
4
3

-valori cuprinse intre 30,1% si 35,0%

-valori cuprinse intre 35,1% si 40,0%

-valori cuprinse intre 40,1% si 45,0%

-valori cuprinse intre 45,1% si 50,0%

-valori mai mari sau egale de 50,1%
4.2. Datoria externa totala raportata
la exportul de bunuri si servicii

5
4

-valori mai mici sau egale cu 100,0%

-valori cuprinse intre 100,1% si 150,0%

-valori cuprinse intre 150,1% si 200,0%

-valori cuprinse intre 200,1% si 250,0%

-valori cuprinse intre 250,1% si 300,0%

-valori mai mari sau egale cu 300,1%
4.3. Structura datoriei externe
calculata ca raport intre datoria
externa pe

5
4
3

termen scurt si datoria externa totala

-valori mai mici sau egale cu 5,0%

-valori cuprinse intre 5,1% si 10,0%

-valori cuprinse intre 10,1% si 15,0%

-valori cuprinse intre 15,1% si 20,0%
-valori cuprinse intre 20,1% si 25,0%
-valori mai mari sau egale cu 25,1%
4.4. Calitatea gestiunii datoriei
externe

4.4.1. Relatiile cu FMI

-relatii normale

-relatii dificile
4.4.2. Accesul la pietele internationale
de capital

1
0

-acces facil
-acces dificil sau inexistent

4.4.3. Relatiile cu creditorii

-relatii preferentiale

-relatii normale

-relatii dificile
4.4.4. Experienta relatiilor bilaterale

-relatii bilaterale bune

-relatii bilaterale dificile

Grupa 5.

20

Conjunctura social-politica
5.1. Nivelul tensiunilor sociale

10

-stabilitate politico-sociala si toleranta

-tensiuni reduse care nu au un potential

destabilizator

-tensiuni politice semnificative

-tensiuni politice si economice mari
datorate in special disparitatilor intre nivele
de

7
6
5
5

-trai ale grupurilor sociale

-tensiuni politice, economice si sociale mari

-tensiuni politice, economice, sociale si

religioase mari

-tensiuni politice, economice, sociale,

religioase si etnice mari

-tensiuni politice, economice, sociale,

religioase, etnice si tribale mari
-represiuni si incalcari grave ale drepturilor
omului din partea autoritatilor
-revolte si miscari insurgente de amploare
-razboi civil
5.2. Calitatea sistemului politic

-sistem politic democratic cu schimbari

normale de guvern

-sistem politic democratic cu schimbari

normale de guvern dar cu partide care au
orientari politice mult diferite
-sistem politic democratic dar cu
instabilitate ridicata, schimbari dese de
guvern,

3
2
1
0

guverne slabe, etc.

-sistem politic de orientare democratica
-sistem politic nedemocratic cu guvern
autoritar sau dictatorial
-sistem politic nedemocratic cu guvern
totalitar, incompetent si iresponsabil
5.3. Pozitia internationala

-relatii bune cu vecinii directi si

preferentiale cu marile puteri

-relatii bune cu vecinii directi si cu marile

puteri
-relatii reci cu vecinii directi
-tensiuni puternice cu vecinii directi
-confruntari locale sau razboi limitat
-razboi de amploare sau izolare
internationala
De exemplu, Bank of America, utilizeaza un sistem de evaluare a riscului de tara
bazat mix-ul analiza cantitativa-analiza calitativa. Scopul urmarit de institutia de
credit este acela de a anticipa evenimentele viitoare care putea genera dificultati
in plata datoriei.
Prima etapa consta in colectarea informatiilor, direct din publicatiile statistice
sau prin intermediul chestionarelor care sunt concepute de o maniera care sa
permita includerea unor variabile caracteristice unei tari, dar sa ofere si
posibilitatea compararii statelor. Pe baza chestionarelor, completate de consilieri
bancari experimentati si economisti , fiecare variabila calitativa si cantitativa
primeste un punctaj. Informatiile colectate din publicatiile nationale si
internationale sunt clasificate in urmatoarele categorii de variabile: lichiditate,
politica monetara si fiscala, structura economica. Astfel clasificate, variabilele
sunt integrate intr-un model econometric cu ajutorul caruia se determinaindicele
capacitatii de servire a datoriei pe termen scurt, mediu si lung, pe o scala de la 0
risc -foarte mare, la 100-risc 0. Institutia a ajuns la concluzia ca indicatorii
lichiditatii reflecta capacitatea unei tari de a-si onora datoria pe termen
scurt, indicatorii structurii economice, pe termen lung, iar combinatia variabile
structurale-variabile politice, pentru cea pe termen scurt.
Etapa urmatoare consta in estimarea riscului de tara pe baza unei analize
calitative a situatiei economice, politice si sociale, care permite determinarea
unui alt rating pe scala de la A-cel mai bun risc, la F-cel mai slab risc.
Dintre indicatorii inclusi in chestionarul economic sunt: eficacitatea politicii
monerae, eficienta politicii guvernamentale, inclusiv a metodelor de acoperire a
deficitului bugetar, atituduinea guvernamentala fata de investitiile interne si
straine, programul de dezvoltare economica, calitatea managementului in
general, calitatea fortei de munca, stuctura PIB, relatiile economice regionale,

3
2
1
0

etc. Finalul chestionarului contine o intrebare deschisa privind aspectele

apreciate importante si care nu au fost incluse in intrebarile anterioare.
Chestionarul politic evalueaza capacitatea si dorinta unei tari de a-si onora
angajamentele externe, cuprinde trei categorii de factori: controlul
guvernamental: coerenta politicii guvernamentale, modul in care se realizeaza
succesiunea la guvernare, evaluarea institutiilor care au ca misiune rezolvarea
conflictelor sociale si politice, structurile institutionale care sa stimuleze
concurenta, pe care sa se sprijine apoi politicile guvernamentale; conflicte sociale
potentiale: greve, conflicte interetnice, conflicte intre diferite grupari religioase;
factori externi: posibilitatea izbucnirii unui conflict extern, relatiile cu SUA, aliante
politice regionale care includ tara analizata sau care o pot afecta pozitiv sau
defavorabil.
In ambele tipuri de chstionare, celor intervievati li se solicita parerea cu privire la
posibilitatea de eroare a evaluarii.
Riscul de tara astfel stabilit, este utilizat apoi la stabilirea nivelului maxim al
imprumuturilor ce pot fi acordate de tari, fundamentarea deciziei de infiintare a
unor sucursale, stabilirea provizioanelor pentru pierderile posibile din
imprumuturile internationale.
Expunerea la risc este monitorizata permanent de catre banca, luandu-se in
considerare orizontul de timp si tipul debitorului.