CAPITOTLUL 1- ROLUL BNCII RAIFFEISEN BANK IN CADRUL SECTORULUI BANCAR

ROMANESC

1.1 ORGANIZAREA SECTORULUI BANCAR ROMANESC

Sistemul bancar din Romania este un sistem pe doua nivele, cuprinznd Banca Naional a
Romniei si instituiile de credit, sistemul a fost introdus in decembrie 1990, fiind primul pas al
procesului de reforma bancara.
Instituiil d crdit cuprind bncil, orgniziil cooprtist d crdit, bncil d conomisir
i crditr in domniu loctiv, bncil d crdit ipotcr i instituiil mitnt d mond lctronic.
Ins bncil sunt c mi importnt vrig instituiilor d crdit, l fiind considrt motorul
conomii d pi dr i principlul finntor l conomii.
Sistmul bncr st guvrnt d urmtorul cdru lgisltiv:

Lg privind Sttutul Bncii Nionl Romnii-Lg nr. 312 din 28 iuni 2004,

Ordonn priviind instituiil d crdit i dcvr cpitlului Ordonn d Urgnt

Guvrnului nr 96 din 6 dcmbri 2006,

Lg pntru probr Ordonni d Urgnt Guvrnului nr 99 din dcmbri 2006 Lg

nr. 227 din 4 iuli 2007,

Lg pntru privtizr socitilor comrcil bncr l cr sttul st cionr Lg nr.

83 din 21 mi 1997,

Rglmntri privind flimntul instituiilor d crdit Ordonn Guvrnului nr 10 din 22

inuri 2004 privind flimntul instituiilor d crdit probt, compltt, si modifict prin
lg nr. 278 din 23 iuni 2004,

Ordonn Guvrnului nr 39/1996 privind orgnizr i funcionr Fondului d Grntr

Crditlor din sistmul bncr,
Bncil rspct in primul rnd Lg nr. 31/1990, cst mrgnd p principiil uni sociti

comrcil productot d profit.

cst lgi bncr u nlocuit vidul lgisltiv c mpidic modrnizr sctorului bncr.
Rorgnizr ctivitii bncr ncput n 1991 p principiu vlorificrii potnilului mr
l sctorului bncr i juns l un nivl mult mi complx. Spr xmplu bncil i-u dzvoltt
fort mult gm d produs i srvicii, i-u mbuntit ctivitt bncr prin ncpr procsului
d privtizr i orgnizr lor c sociti p ciuni.

n Romni bncil sunt n principl bnci d crdit, din cst motiv i-u dzvoltt mult
politicil i strtgiil d diminur riscului d crditr. Pntru jung l form ctul bncil u
vut d prcurs un lung procs d modrnizr i rorgnizr.
Priml bnci u prut n Romni in dou jumtt scolului l XIX l cu jutorul
cpitlului strin dr si romnsc. Dzvoltr sctorului bncr s- ccntut dup Unir
Principtlor Romn d l 1859. tunci u incput s functionz priml bnci cu cpitl strin si
utohton vnd ctivitt comrcil ct i d misiun.
prut un sistm montr nionl i fost infiint Cs d Dpunri i Consmniuni institui utohton cu prsonlitt juridic supus controlului strict Ministrului Finnlor. cst
dvnit principl bnc d misiun Principtlor Unit pn n 1881 cnd lut fiin Bnc
Nionl Romnii.
Bnc Nionl Romnii fost concput dup modlul Bncii Nionl Blgii, cu rol
d bnc cntrl. Cpitlul BNR provn in mr prt din surs romnti d stt i prticulr,
lucru c prmit un control sporit supr conomii nionl ir p d lt prt nu prmit controlul
strin supr sistmului bncr romnsc. nc din cl vrmuri ctivitt BNR r dosbit d
complx: r csirul sttului, fctu misiun montr, sprijin dzvoltr i modrnizr
sctorului bncr prin crditr ctivitii conomic i comrcil, scont cmbi si lt fct d
comr, prim n dpozit mtl sum d ur i rgint, sum d bni n cont curnt, fc comr cu
ur i rgint tc. ntr momntul nfiinrii BNR i mr criz conomic din 1929 1933 fost
nfiint Burs d Vlori i Burs d Mrfuri, u fost crt mii d bnci i mond nionl v
coprir n ur. cst priod fost conscrt prin dzvoltr conomic rii, industrilizr,
crtr c numr i nvrgur proictlor d invstiii, tot cst vnd loc in strns lgtur cu
dzvoltr i intrir sistmului bncr romnsc. Crr numros bnci cu cpitl utohton su
strin dus l crtr concurni p pit finncir romnsc, ir fnomnul d cntrlizr
cpitlului bncr dus l prii primlor bnci romnsti putrnic.
Odt cu incpr rstrucurrii conomii romanti din 1990 s- ncput i rform sctorului
bncr prin crr unui sistm p dou nivl n cr Bnc Nionl Romnii rnun l
crctrul d bnc comrcil prin dsprindr d BNR BCR. Sctorul bncr fost printr
priml sctor rstructurt, cst ciun vnd scopul d crt rolul bncilor n conomi d
pi.
Di cst obictiv nu u fost indplinit n totlitt, sctorul bncr progrst mult ruind
s conving spcilitii c v v un rol importnt n intrr n conomi d pi.
Sistmul bncr st rprzntt d nsmblul cornt l difritlor ctgorii d instituii
finncir bncr, c funcionz ntr-o r rspunznd ncsitilor uni tp d dzvoltr socil

conomic. n gnrl sistmul bncr dintr-o r cuprind cdrul instituionl formt din bnc
cntrl c r rol d coordonr i suprvghr, bnci comrcil i lt instituii d crdit ssimilt
cstor plus cdrul jurdic formt din nsmblul rglmntrilor cr guvrnz ctivitt bncr.
n voluti s sistmul bncr prcurs dou fz; d spcilizr i sctorizr. Prim fz c
d spcilizr const n ofrt uni gm rstrns d srvicii i produs. n cst contxt spcilizr
bncr pot fii privit c fiind orintr ctivitii difritlor bnci dor spr numit opriuni i
srvicii bncr.
C d- dou fz, d sctorizr pot fi dfinit c fiind un tip prt d spcilizr c
const n orintr ctivitii bncr p numit domnii d ctivitt conomic, sctor l
conomii nionl..
C mi importnt funci sistnului bncr n conomi d pi st c d trgr i
concntrr conomiilor socitii i d cnlizr cstor printr-un procs obictiv i impril d
locr crditului ctr cl mi ficint invstiii. Pntru ndplinir cstor dou funcii, bncil importnt vrigi l sistmului, urmrsc modul utilizrii rsurslor mprumutt d ctr dbitori.
Bncil ofr srvicii d gstionr riscului, sigur i fcilitz fctur pltilor, i nu n ultimul
rnd rprzint principlul cnl d trnsmisi n implmntr politicii montr. Rolul bncilor, d
intrmdiri ntr dintorii d cpitluri i utiliztorii cstor st dt prin ctivitt d colctor d
rsurs finncir, concomitnt cu plsr lor p pit prin intrmdiul crditlor, opriunilor d
scont i ltor opriuni xistnt p pit finncir. Pntru xrcit cst opriuni divrs,
bncil cionz p cont propriu, n numl lor, mprumuttorii si dpuntorii nvnd nici o
lgtur ntr i. Mi xct bncil gstionz ficint, sigurnd un rndmnt mxim n bnficiul
propriu i l dpuntorilor.
n vdr rlizrii obictivlor finl, Bnc Cntrl urmrst stbilir vlorii intrn i
xtrn mondi nionl, concomitnt cu punr l dispozii conomii nionl cntitii
optim d mond, ncsr crtrii conomic. Trnsformnd rsursl p cr mdiul conomic i l
pun l dispozii, sistmul bncr s constitui c subsistm l mcrosistmului conomico-socil.
flt ntr-o continu intrciun cu mdiul conomic sistmul bncr pri rsurs umn, finncir
i informii p cr l prlucrz n vdr obinrii d produs, srvicii bncr i informii
finncir bncr. dic sistmul bncr st un sistm dschis prin fptul c i rglz ctivitt
prin conxiun invrs, s utorglz.
Dorc un sistm bncr ficint ncsit dscntrlizr si compti i Bnc Nionl
incrct s formz un sistm d bnci comrcil d tip univrsl, cr u primit drptul s fctuz
tot gm d oprtiuni bncr si s oprz p tritoriul rii n condiiil rspctrii cdrului d
suprvghr bncr impus d bnc cntrl.

1.2 EVOLUIA SISTEMULUI BANCAR ROMANESC IN PERIOADA 2012-2014

In anul 2013, numrul bncilor prezente in Romania s-a situat la nivelul anului precedent 40.
Bncile cu capital majoritar strain deineau 85,1% din totalul activelor, in timp ce bncile de stat au
cumulate o cota de pia de 5%. Gradul de concentrare a activitii bancare a crescut in special pe
segmentul titlurilor de stat si al depozitelor. Primele cinci instituii financiare deineau, la sfritul lui
2013,54,5% din totalul portofoliului de titluri de stat din sectorul bancar si 55,4% din totalul
depozitelor bancare.
In 2014 s-a nregistrat o cretere a soldului creditelor acordate companiilor att in lei, cat si in
valuta (+12,6% pentru creditele in lei si +9,4% in echivalent euro pentru credite in valuta). Datorita
poziiei financiare fragile si a perspectivelor economice slabe cererea populaiei pentru credite a rmas
sczut. Creditele de consum nou acordate au fost in continuare mai mici dect rambursrile pentru
creditele existente, iar soldul creditelor de consum a sczut din nou in 2014(-2,3% pentru creditele in
RON si -4,6% in EUR, echivalent pentru creditele in valuta). Creditele ipotecare au continuat sa
creasc datorita avantajelor oferite de ctre programul guvernamental Prima Casa. Soldul creditelor
ipotecare in valuta a crescut cu 15,6% in 2014. Bncile au continuat sa i mreasc expunerea fata de
sectorul public prin creterea portofoliilor de titluri de stat.
Calitatea portofoliului de credite la nivelul sistemului bancar s-a deteriorat rapid in anul 2013
cat si in anul 2014, dar ntr-un ritm mai lent dect in 2012. Rata creditelor neperformante a ajuns la
13,4% in iunie 2013 (fata de 7,9% in decembrie 2012, respectiv 11,9% in decembrie 2013), insa
pierderile ateptate au fost corespunztor gestionate. In perspectiva, dup ce nivelul creditelor
neperformante din portofoliul bncilor este anticipat a atinge maximul pe parcursul anului current, se
preconizeaz nceperea unei diminuri a presiunilor asupra calitii activelor bancare, in contextul
consolidrii treptate a creterii economice si al ntririi gestiunii riscurilor la nivelul bncilor.
In 2014, creterea soldului creditelor acordate de bnci sectorului privat a fost mai mica dect
creterea nominala a PIB.In 2014, ponderea creditelor acordate sectorului privat s-a situat la 38,9% din
PIB, in scdere de la 40,3% din PIB in 2013. Cele mai importante bnci strine i-au meninut
nemodificata expunerea fata de subsidiarele lor din Romania. Pasivele externe ale instituiilor de credit
din Romania reprezentau 24,1 miliarde EUR la sfritul anului 2014, nivel similar celui nregistrat la
sfritul anului 2013.
Ateptrile de la sfritul anului 2013 cu privire la o stabilizare sau chiar o mbuntire a
dinamicii creditelor neperformante pe parcursul anului 2014 nu au fost confirmate. Creditele
neperformante au continuat sa creasc pe tot parcursul anului. La sfritul lui 2014, acestea
reprezentau 14,1% din totalul creditelor, in cretere de la 11,9% la sfritul anului 2013. Recuperarea

economica si stabilizarea parametrilor pieei forei de munca sugereaz ca maximul creditelor

neperformante ar trebui sa fie atins in 2015.
Profitabilitatea sectorului bancar a fost negativa in anul 2013, dar a revenit in teritoriul pozitiv
in primul semestru al anului 2014. Pierderea nregistrat in anul 2013 nu a fost insa o caracteristica
generalizata, fiind localizata ndeosebi la nivelul bncilor mijlocii si mici.
Dependenta fata de finanarea externa a rmas la niveluri relative ridicate, dar aceasta
vulnerabilitate este atenuata de resursele majoritar pe termen mediu si lung furnizate de ctre bancilemama filialelor din Romania. Bancile-mama deineau 84,3 % din totalul depozitelor nerezidenilor
constituite la instituiile de credit din Romania, 70,4% din acestea fiind pe termen mediu si lung in
iunie 2014; in plus, aceste din urma depozite nu beneficiaz de clauze de restituire anticipata.
1.3 PREZENTAREA BNCII RAIFFEISEN BANK
Raiffeisen Bank este o banca universala de top pe piaa romneasc, oferind o gama completa
de produse si servicii de calitate superioara persoanelor fizice, IMM-urilor si corporaiilor mari,
prin multiple canale de distribuie: uniti bancare, reele de ATM si EPOS, phone-banking,
(Raiffeisen Direct), mobile banking, (myBanking) si internet banking (RaiffeisenOnline).
Raiffeisen Bank are o reea de 540 de agenii in toat tara care deservesc aproximativ doua
milioane de client, dintre care 105.000 de IMM-uri si 8000 corporaii mari si medii.
Raiffeisen Bank Romania a rezultat prin fuziunea, ncheiat in iunie 2002, a celor 2 entiti
deinute de Grupul Raiffeisen in Romania: RaiffeisenBank (Romania) nfiinat in 1998 ca
subsidiara a Grupului RZB si Banca Agricola Raiffeisen S.A., nfiinat in 2001, dup preluarea
bncii de stat Banca Agricola de ctre grupul austriac.
Raiffeisent este subsiadiara Raiffeisen Bank International AG (RBI), cu sediul in Viena, unul
dintre cei mai mari furnizori de servicii bancare corporate si de investiii din Austria si o banca
universal de top in Europa Centrala si de Est (ECE). RBI a rezultat din fuziunea principalelor arii
de afaceri ale Raiffeisen Zentralbank Osterreich AG (RZB) cu Reiffeisen International BankHolding AG, tranzacie finalizata oficial in octombrie 2010.
RBI este o subsidiara intregral consolidata a RZB, care deine 78,5% din aciunile bncii, listate la
Bursa de Valori din Viena, restul fiind liber tranzactionabile.
Pe segmentul corporatist, Raiffeisen Bank deservete companii cu o cifra anuala de afaceri
ce depete 5 milioane EUR, entiti publice si instituii finaciare. De asemenea, banca are
reprezentani in opt centre regionale corporatiste, oferind clienilor marele avantaj de a beneficia de
soluii bancare adaptate cerinelor acestora in orice zona a tarii.

STRUCTURA CAPITALULUI SI A ACIONARIATULUI

CAPITALUL SOCIAL
Raiffeisen Bank i-a majorat capitalul social de la aproximativ 6961,47 miliarde lei noi la
8717,68 miliarde lei noi prin emisiune de noi aciuni. Operaiunea de subscriere a aciunilor s-a
efectuat prin sucursalele Raiffesisen Bank si s-a ncheiat la 23 ianuarie 2004.In cadrul acestei
subscrieri, actionarulul principal al bncii, grupul austriac Raiffeisen, a vrsat peste 42,46 milioane
euro.
Raiffeisen Bank are 190 de sucursale si agenii in ntreaga tara prin care ofer o gama completa de
servicii si produse pentru persoanele fizice, IMM-uri si companii mari.La sfritul anului 2003,
banca avea aproape un million de client de retail (dintre care aproximativ 75000 de IMM-uri si in
jur de 4500 de corporaii)
STRUCTURA ACIONARIATULUI
- 99,49%-Raiffeisen International Bank Holding AG
- 0,51%-peste 17.500 de acionari persone fizice si juridice
Raiffesien International, grupul care deine 99,49% din aciunile bncii, opereaz una dintre
Cele mai mari reele bancare din Europa Centrala si de Est. Cele 17 piee din zona de cretere a
Europei sunt acoperite de bnci subsidiare, companii de leasing si alti furnizori de produse financiare.
Sunt deservii peste 14,9 milioane de clieni in peste 3200 de puncte de lucru. Raiffeisen International
este subsidiara in ntregime consolidate a Raiffeisen Osterreich AG (RZB), care deine aproximativ
70% din aciunile commune. Restul aciunilor sunt tranzactionabile la Viena.
RZB este una din cele mai importante bnci comerciale si de investiii din Austria si instituia central a
Grupului austriac Raiffeisen, cel mai mare grup bancar din aceasta tara.
ANALIZA SWOT A RAIFFEISEN BANK
Analiza Swot este o metoda de audit a unei organizaii si a mediuli sau de afaceri. Este prima metoda
care-l ajuta pe angajatul marketing s-i canalizeze atenia asupra elementelor cheie. In esen, aceasta
analiza este o sinteza a auditului de marketing, care prezint punctele forte si cele slabe ale
organizaiei, oprtunitatile si amenitarile mediului extern.
In cazul analizei SWOT, odat identificate problemele sau punctele slabe, acestea se transforma in
obiective de marketing. Aceasta analiza se poate utiliza si in cadrul altor metode de diagnosticare.
Pe baza analizei mediului extern al Raiffeisen Bank am realizat urmtoarea matrice SWOT:

Puncte tari
Reputaia si prestigiul mrcii Raiffeisen;
Raiffeisen Bank pe locul trei in sistemul bancar romanesc dup valoarea activelor, cu o cota de pia
considerabila, de 8%;
Process strict de selecionare a personalului;
Personal calificat si pregtit sa resolve integral cerinele clientului fara a mai trebui ca acesta sa se
adreseze altor operatori bancari;
Reea vasta de sucursale pentru fiecare regiune a tarii, deine ATM-uri EPOS-uri, la nivel national;
Rezultate financiare bune;
Sistem informatic dezvoltat;
Raiffeisen deine servicii financiar integrate;
Campaniile de vnzri si de marketing direct sunt bine structurate;
Servicii si produse de calitate adaptate pentru fiecare client;

Puncte slabe
Dobnzile si comisioanele mai mari dect media de pe pia;
Oferta pentru persoane fizice prezint un grad mare de rigiditate dect oferta concurentei;
Numrul de accesri pentru a ajunge la o informative este peste limita admisa;
Raiffeisen International si RZB Austria au un control uneori strict asupra activitii Raiffeisen Bank
Romania, ceea ce paote dauna.