Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria i Managementul Afacerilor

Marketing Industrial semestrul I

Statistica pentru ingineri

Cercetarea preferinelor femeilor in materie de

parfumuri

Profesor Coordonator:
Asist. Univ. dr. Beatrice Leustean

Masterand:
Banica Ramona Ioana

Bucuresti, 2016

Cuprins

1. Introducere. 3
1.1 Scurt istoric .... 3
1.2 Scopul. 3
2. Obiective si ipoteze.... 3
2.1 Obiective..... 3
2.2 Ipoteze. 4
3. Metodologia de cercetare... 4
4. Chestionarul ....... 5
5. Sistematizarea datelor .... 6
6. Bibliografie... 15

1. Introducere
1.1 Scurt istoric
2

Cuvantul parfum vine din sintagma latineasca per fumus, insemnand in intregime
fum. Francezii mai tarziu au dat numele de parfum mirosurilor placute care plutesc in aer la
arderea tamaii. Au existat putine perioade in istorie care nu au fost influentate de parfum. Istoria
parfumului este adesea impletita cu istoria rasei umane.
Parfumurile au fascinat dintotdeauna, fiind considerate nu doar un lux necesar, ci si un
simbol al civilizatiei, o arta ai carei maestri erau respectati si aproape temuti, fiind vazuti in
Antichitate ca detinatori ai tainelor zeilor, iar mai apoi, in Evul Mediu, devenind nu doar
parfumieri, ci si alchimisti si magi. Epoca moderna si contemporana ii transforma pe parfumieri
in specialisti foarte cautati si 'vanati' de marile case producatoare, un adevarat profesionist fiind
foarte greu de pregatit si pastrat, intr-o lume in care concurenta este deosebit de puternica.
Fascinanta istorie a parfumurilor ncepe, potrivit cercettorilor, nc din
preistorie. S-au gsit destule dovezi care sustin aceast teorie, de la urme de
uleiuri aromatice la vase care conineau esene extrase din plante i flori, aa
c se poate spune c istoria parfumurilor este la fel de veche precum cea a
umanitii.

1.2. Scopul
Scopul general al cercetarii il reprezinta identificarea preferintelor femeilor in materie de
parfumuri.

2. Obiective si Ipoteze

2.1 Obiective:
Determinarea frecventei de cumparare a unui parfum ;
Determinarea influentarii pretului n decizia de achizitionare a unui parfum ;
Stabilirea celor mai apreciate case de parfumuri ;
Stabilirea locurilor de unde se cumpara un parfum ;
Determinarea tipului de parfum preferat ;
Stabilirea preferintelor clientelor referitor la cantitatea dozata ntr-o sticla.
3

2.2 Ipoteze:
Majoritatea femeilor achizitioneaza cate 2-3 ape de parfum pe an;
50 % dintre femei au alocat intre 100-200 RON pentru apa de parfum;
Cele mai multe femei prefera apele de parfum de la Giorgio Armani;
Femeile prefera cumpararea apelor de parfum direct din magazine;
Acestea folosesc apele de parfum florale;
Cele mai multe isi achizitioneaza cantitatea de 50 ml.

3. Metodologia de cercetare

Metoda de culegre a datelor este sondajul, iar instrumentul de culegere a informatiilor va

fi chestionarul. Ancheta pe baza de sondaj este cea mai folosita metoda de cercetare descriptiva,
datorita multiplelor avantaje pe care le ofera chestionarul, utilizat ca mijloc de culegere a datelor
in cadrul anchetelor.
Ancheta pe baza de sondaj este cea mai folosita metoda de cercetare descriptiva, datorita
multiplelor avantaje pe care le ofera chestionarul, utilizat ca mijloc de culegere a datelor in
cadrul anchetelor. Acesta permite formularea unor intrebari diverse, adesea de natura cantitativa
menite sa descrie populatia cercetata sub multiple aspecte.
unde,
n-dimensiunea esantionului
za/2 nivelul de incredere
s2x dispersia
L=lungimea intervalului de incredere

4. Chestionar

1. Intrebare de tip calitativ:

Obisnuiti sa folositi ape de parfum?
a. da;
b. nu;
c. rar.
2. Intrebare de tip calitativ:
De unde va achizitionati apa de parfum?
a. magazin;
b. online;
c. reprezentanti vanzari.
3. Intrebare de tip calitativ, nominal:
Ocupatie:
a. salariat;
b. elev/student;
c. somer.
4. Intrebare de tip calitativ, caracteristici alternative binare:
Sexul dvs este?
a. Femin;
b. Masculin.
5. Intrebare de tip cantitativ:
Varsta dvs este de ___ ani?

Obisnuiti sa folositi ape de

parfum?

Nr. Pers

Procent %

da

50

100

nu

rar

4.

Sistematizarea datelor
Total respondeni: 50.
Tabele si grafice:
1.

Utilizare apa de parfum

60
Nr. Pers

40
20
0
da

nu

rar

2.
De unde va achizitionati apa de parfum?
magazin
online
reprezentanti vanzari

Nr. Raspunsuri
40
10
0

Procent %
80
20
0

Locatia achizitionarii parfumurilor

magazin
online
reprezentanti
vanzari

3.
Ocupatie
salariat
elev/student
somer

Nr. Pers
40
10
0

Procent %
80
20
0

Ocupatia
salariat
elev/student
somer

4.
Sex pers
Feminin
Masculin

Nr. pers
30
20

Procent %
60
40

Sexul respondentilor
Feminin
Masculin

5. Varstele respondetilor au fost urmatoarele:

30
26
25
34
28
34
23
23
36
32

25
22
20
34
27
23
39
33
21
20

26
26
25
26
28
34
30
35
23
28

33
28
23
24
27
25
30
26
26
22

20
31
27
20
23
41
26
23
20
25

Varsta minima 20 si varsta maxima 41.

Algoritmul de stabilire a grupelor Ax:
Ax= xmax xmin = 41 20 = 21
Stabilirea numarului de grupe r:
r= 1 + 3.32 * log10 * n = 1 + 3.32 * 1,698 = 6.64 7
Se calculeaza marimea aproximativa a intervalelor:
h = Ax/r = 21/7 = 3

Inter
Frecve Centr
val
nta
ul de
de
absolut Inter
variat
a ni
val xi
ie
2023
2326
2629
2932
32-

Frecve
nta
relativ
a

Frecven
ta
relativa
procent
uala

Frecven
ta
absolut
a
cumulat
iva

Frecvent
a
absoluta
cumulati
va
descresc
ator

Frecven
Frecvent
ta
a relativa
relativa
cumulati
cumulat
va
iva
descresc
crestato
ator
r

15

21,5

0,3

30

15

50

0,3

13

24,5

0,26

26

28

48

0,56

0,96

27,5

0,14

14

35

47

0,7

0,94

30,5

0,1

10

40

40

0,8

0,8

33,5

0,14

14

47

35

0,94

0,7

35
351
36,5
38
382
39,5
41
Media aritmetica:

0,02

48

28

0,96

0,56

0,04

50

15

0,3

Ma =

xi
i=1

50

26.72 ani

Modul M0
M0 = 20 +(15-0)/[(15-0)+(15-13)] * 3 = 22.64 ani

Mediana Me
Me=20 + 3
* (21.5 0)/15 = 24.3

Media armonica
xh=

50
=25.85
15
13
7
5
7
1
2
+
+
+
+
+
+
21.5 24.5 27.5 30.5 33.5 36.5 39.5

Media patratica

739.81
-> xp =

= 27.2

Media geometrica x

x g=

50

xi =26.27

i=1

Intre mediile de calcul prezentate exista relatia:

x x x x
h

25.85 26.27 26.72 27.2

Indicatori simpli ai variabilitii

Amplitudinea variaiei (Ax)
Ax = xmax xmin = 41 20 = 21
n expresie relativ amplitudinea se calculeaz cu relaia

Ma =

xi

xmed= i=1

A x=

50

=26.72

21
100=78.59
26.72

Abaterea intercuartilic i semiintercuartilic

Un alt indicator simplu al variaiei este abaterea intercuartilic
10

AQ=Q3+Q1
Indicatorul are unitatea de msur a variabilei studiate i uneori se folosete i valoarea sa
njumtit, indicator cunoscut ca abaterea semiintercuartilic

Cuantilele
Categorie de indicatori de poziie din care face parte i mediana, pot fi uor nelese
intuitiv prin extinderea noiunii de median i reprezint valori ce mpart seria n pri egale.
Cuantila inferioar(Q1)
7

( +1 )Fc(Me1)
i=1

4
Q1=xinf +h

n+1 50+1
=
=12.75
4
4
1
( 50+1 )0
4
Q1=15+3
=17.73
14

Cuantila superioar(Q3)

11

( +1 )Fc(Me1)
i=1

Q3=xinf + hme
3 (n+1) 3(50+ 1)
=
=38,25
4
4
3
( 50+1 ) 15
4
Q3=23+3
=28.36
13

Abaterea intercuartilic (AQ)

AQ=Q3-Q1
AQ =28.36-17.73= 10.63

Abaterea semiintercuartilic(AQ/2)
AQ /2=

Q 3Q 1
2

AQ /2=

Abaterea individual di
Este un alt indicator simplu al variaiei:
di=xi-xmed
d1 = 21.5-26.72 = -5.22
d2 = 24.5- 26.72 = -2.22
d3 = 27.5-26.72 = 0.78
d4 = 30.5-26.72 = 3.78
d5 = 33.5-26.72 = 6.78
d6 = 36.5-26.72 = 9.78
12

10.63
=5.315
2

d7 = 39.5-26.72 = 12.78
Abaterea maxim pozitiv
dmax =xmax-x
dmax = 41-26.72 = 14.28
Abaterea maxim negativ
dmax= xmin-x
dmax = 20-26.72 = -6.72
Indicatori sintetici ai variabilitii
Abaterea medie liniar dx

dx=

214.32
=4.2864
50

Dispersia ( S x

13

S 2x =

1292
=25.85
50

Abaterea medie ptratica (Sx)

S x =25.85 = 5.08

coeficientul de variatie:
v=

Sx
100
xmed

v=

5.08
100=19.01
26.72

Asimetria, n valoare absolut, se poate msura cu indicatorii:

AS xmed M0
AS=26.72-22.64=4.8
AS1=3(xmed-Me)
AS1=3(26.72-24.3)=2.42

Inferenta statistica
Exercitii:

A. Cu o probabiliutate selectata si cu eroarea (

B. Avand eroara

), sa se afle intervalul de incredere.

si intervalul de incredere, aflati probabilitatea.

14

C. Se stiu probabilitatea si intervalul, aflati eroarea

Probabilitate 98%

s
5.08
s x = x =
=0.718
n 50
s x

A . Pentru 100(1-a)% = 98% ->

= 1.98 * 0.718 = 1.42

Intervalul de incredere:

26.72 1.98 * 0.718 <

25.3 <
B.

1-

< 26.72 + 1.98 * 0.718

< 28.14

= 1.04; 25.3<

< 28.14; P = ?

= P(-1.98<z<1.98) = 2(0.49) = 0.95

-> Probabilitatea cu care garantam rezultatele este de 98%

C. P = 98%; 25.3 <

1.98 =

x 50
5.08

< 28.14; x ?

->

1.98 x 5.08
50

= 1.42

15

z/ 2

= 1.98 ->

z / 2

Bibliografie
- Curs Statistica
- Curs Cercetari de Marketing

16