Parazitologie Curs VII 27.11.

2013

Clasa nematodelor II
Enterobius vermicularis
Produce la om o infectie numita enterobioza sau oxiuraza, cosmopolita. Este un
parazit specific omului.
Morfologie:

Adult localizat in cec; cilindric; alb-galbui; buton cefalic cu rol de fixare

(expansiune cuticulara cu continut perienteric); femela masoara 1 cm in
lungime, masculul 3-5 mm
Ou 55x22 m; asimetric, plan-convex; invelis dublu, transparent; contine un
embrion giriniform (cu coada); infectant din momentul eliminarii

Ciclul biologic Oul, daca este inghitit, permite eclozarea larvei in intestinul
subtire. Aceasta migreaza pana in intestinul gros, unde se transforma in adult. Dupa
maturizare, femela iese prin anus si isi depune ouale perianal, intr-o substanta
gelatinoasa si pruriginoasa. Acestea determina autoinfectie, retroinfectie (din oua
iese larva care intra din nou prin anus) sau heteroinfectie.
Transmitere Se face pe cale digestiva, prin preluarea pe maini a oualor.
Manifestari clinice:

Dureri abdominale in zona cecului

Prurit perianal (patognomonic)
Leziuni cutanate perianale (datorate gratajului)
Agitatie, insomnie
Complicatii apendicita, vulvo-vaginita, migrare in tractul urinar (determina
enurezis incontinenta urinara)

Profilaxie:

Individuala cuparea ciclului biologic (toaleta riguroasa, unghii taiate)

Colectiva igiena colectivitatilor de copii (izolare, tratament in masa)

Trichinella spiralis
Determina trichineloza, o infectie cosmopolita. Intreg ciclul evolutiv se desfasoara la
aceeasi gazda (adultul se afla in intestinul subtire, iar larvele in muschi). Gazde sunt
porcii, mistretii, ursii, sobolanii si omul.
Morfologie:

Parazitologie Curs VII 27.11.2013

Adult localizat in intestinul subtire al gazdei; masculul masoara 1,5 mm in

lungime, iar femela 3-4 mm, ambele sexe avand o grosime de 40 m; femela
este vivipara, depunand larvele in grosimea mucoasei intestinului subtire;
femela are o longevitate de 5-6 saptamani; extremitatea anterioara este
efilata; prezinta o cuticula chitinoasa, striata
Larva cea tanara masoara 100 m, iar cea matura 1 mm

Transmitere Se face pe cale digestiva, prin consum de carne insuficient

prelucrata termica, infectata cu larve de Trichinella spiralis inchistate in fibrele
musculare.
Ciclu biologic La 18-24 de ore dupa infectarea pe cale digestiva, din larvele
eliberate in intestin se formeaza adulti. Acestia se acupleaza, dupa care masculul
dispare, iar femela patrunde in peretele intestinal. Incepand din ziua a 5-a, femela
incepe sa depune larve (ponta larvara 1000-2000 de larve pe zi, pana la 6.00010.000 de larve per femela). Larvele se raspandesc in organism pe cale sangvina
si/sau limfatica, avand tropism pentru musculatura striata. Initial, se produce un
pseudochist infectios in fibra musculara infectata. Acesta are aspect de lamaie si
persista timp de 3 luni, dupa care se calcifica (spontan, in 6 luni pana la 2 ani, sau
post-terapie).
Manifestari clinice:
In functie de intesitate, infectiile pot fi asimptomatice, de gravitate medie sau
severe. Trichineloza decurge in 3 faze:
1. De debut sau intestinala Apare la 1-2 zile de la ingerare. Se manifesta prin
diaree abundenta, voma si dureri epigastrice.
2. De diseminare a larvelor sau acuta (boala capetelor umflate) Apare in
saptamanile 1-6. Manifestarile sunt:
Febra in platou, de 40-41oC
Edeme periorbitale si faciale, hemoragii subconjunctivale si
subunghiale si eruptii cutanate urticariene ca reactii alergice
Mialgii
Hipereozinofilie marcata (de la normalul de 4% poate ajunge pana la
80%) scade brusc in infectiile severe, fiind un indicator de gravitate
Complicatii (in infectiile grave) miocardita, encefalita, pneumonie sau
moarte
3. De inchistare a larvelor sau cronica Apare dupa saptamana a 8-a. Se
manifesta prin mialgii, fenomene alergice si psihoze (larvele spoliaza
organismul de serotonina).
Tratament:

Parazitologie Curs VII 27.11.2013

Cazuri severe spitalizare, antihelmintice, administrare de glucocorticoizi

(antiinflamatoare), antipiretice, antialgice si anticonvulsivante, echilibrare
hidroelectrolitica
Cazuri moderate sau asimptomatice AINS (antiinflamatoare nesteroidiene)

Profilaxie:

Individuala consum de carne de porc sau vanat prelucrata termic in mod

corespunzator
Colectiva deratizare in fermele de porci si abatoare, control trichineloscopic
a carnii de porc, urs, mistret etc.
Distrugerea si inlaturarea de la consum a carnii infectate
Congelarea carnii (-20oC, cel putin 3 saptamani)

Viermii cu carlig
Exista 2 specii Ankylostoma duodenale si Necator americanus. Determina
ankylostomiaza sau necatoroza. Sunt paraziti intestinali. Se gasesc in zone cu climat
umed tropical sau in galerii de mina. Sunt geohelminti cu ciclu perienteric. Sunt
hematofagi.
Morfologie:

Adult localizat in intestinul subtire; alb-roz; cilindri; capsula bucala prevazuta

cu 2 perechi de dinti la AD si 2 lame taioase semicirculare la NA; glandele
salivare secreta o substanta anticoagulanta; atat masculul cat si femela
masoara aproximativ 1 cm; masculul prezinta o extremitate caudala etalata
(in evantai) pe un schelet rigid, cu o bursa copulatoare
Ou ovoid; invelis subtire; AD are 2-4 blastomere, NA are 8 blastomere;
fecundat, neembrionat, neinfectanta; evolueaza pe sol

Ciclu biologic Oul trebuie sa ajunga pe sol umed, la o temperatura de 14-37 oC, in
mediu oxigenat. In primele 5 zile, iese o larva rhabitoida (esofag rhabitoid
ingustare, apoi dilatare), care masoara 175 m. In zilele 5-10 se dezvolta in larva
strongyloida (esofag de calibru uniform), care masoara 500-700 m. Aceasta este o
larva inchistata, infectanta, cu anumite proprietati termotropism, hidrotropism,
histotropism (atractie pentru tesuturi vii), geotropism negativ (poate urca
antigravitational). Larva penetreaza tegumentele intacte (pielea glabra, foliculii
pilosi, mucoasele). Pe cale sangvina sau limfatica parcurge un ciclu perienteric.
Ajunge la plamani, apoi urca pe caile respiratorii si este inghitita odata cu sputa, iar
odata ajunsa in duoden, se dezvolta in adult (apare in ziua a 13-a dupa infectie). La
5 saptamani de la infectie, femela este matura si incepe sa produca oua.
Transmitere Se face pe cale transcutanata, in mod activ, datorita patrunderii
larvelor strongyloide prin tegumentele intacte la contactul acestora cu solul infectat.
3

Parazitologie Curs VII 27.11.2013

Manifestari clinice (urmeaza drumul parazitului prin organism):

Faza de penetrare a larvelor prin tegument (sindromul de larva migrans

cutanata) apar traiecte liniare subcutanate, eritematoase, pruriginoase, ce
apar in infectia umana cu orice tip de larva strongyloida (A. caninum si A.
brasiliense, a tigrului sau leopardului, caz in care ciclul se opreste la nivel
tegumentar, determinand o parazitoza in impas)
Faza de migrare a larvelor se manifesta prin reactii de hipersensibilitate
(numai daca migreaza un numar mare de larve), Sindrom Leffler (uneori
estompat) si hipereozinofilie marcata
Faza de localizare a adultilor in intestin (acestia se fixeaza cu capsula bucala,
lezand mucoasa intestinala si producand hemoragii, ei fiind hematofagi,
consumand pana la 40% din sangele din organism) se manifesta prin dureri
in epigastru, greata, diaree sanguinolenta si anemie (paloare, astenie,
tahicardie, dispnee la efort)

Tratament Pe langa cel antiparazitar, se face si corectarea anemiei.

Profilaxie:

Individuala se evita contactul tegumentelor cu solul

Colectiva igiena fecala, asanarea si ventilarea galeriilro de mina si a zonelor
de lucru in medii umede

Strongyloides stercoralis
Determina strongyloidoza, o infectie cosmopolita, dar mai frecventa in zonele
tropicale. Este un parazit intestinal specific uman. Este un geotermit cu ciclu
perienteric si cu comportament oportunis.
Morfologie:

Adult localizat in intestinul subtire; femela masoara 2-3 mm, iar masculul 11,5 mm; cilindric; cuticula fin striata; femela depune oua in grosimea
mucoasei intestinului subtire; oul are invelis subtire si transparent
Larva:
o Rhabitoida 225 m
o Strongyloida 700 m, termotropism, hidrotropism, histotropism,
geotropism negativ

Ciclu biologic Patrund in organism transcutanat, activ. Intra in circulatie, in

circuitul perienteric, sunt inghitite cu sputa, ajung in intestinul subtire, unde dau
nastere la adulti, dupa doua napariliri. Femela depune oua in grosimea mucoasei

Parazitologie Curs VII 27.11.2013

intestinale. Din peretele mucoasei ies larvele rhabitoide in fecale. De aici, exista mai
multe situatii:

Autoinfectie interna LR > LS chiar in lumenul intestinal, iar acestea

penetreaza din nou mucoasa si reintra in circulatie, intr-un nou circuit
perienteric
Autoinfectie externa LR > LS perianal, iar aceste patrund prin tegumentul
perianal
Ciclu extern scurt (partenogenetic) LR > LR pe sol
Ciclu extern lung (faza sexuata) LR > adulti liberi pe sol, iar femelele
produc oua pe sol. Din oua ies LR, iar acestea se transforma in LR sau adulti

Transmitere Se face in mod activ, pe cale transucanata, datorita patrunderii LS

prin tegumentul intact.
Manifestari clinice:

Faza de penetrare a larvelor prin tegument (sindromul de larva migrans

cutanata sau larva currens) traiecte liniare, eritematoase, pruriginoase,
fugace, cu o viteza de 5-10 cm pe ora
Faza de migrare a larvelor reactii de hipersensibilitate, sindromul Leffler,
hipereozinofilie
Faza de localizare a adultilor in intestin durere in epigastru, diaree,
malabsorbtie (datorita iesirii LR din perete si reintrarii LS)

La imunocompetenti, in infectiile cronice, se stabileste un echilibru intre gazda si

parazit, multiplicarea parazitara (autoinfectia) fiind oarecum ingradita, omul nefiind
capabil sa-l elimine complet. La imunodeprimati, multiplicarea parazitara
(autoinfectia) nu mai este ingradita. Astfel, apar:

Sindromul de hiperinfectie manifestari pulmonare cronice

Strongyloidoza diseminata (apare mai frecvent nu la imunodeprimatii de SIDA,
ci la cei cu alte afectiuni) larvele strongyloide migreaza prin circulatie la
distanta, inclusiv in SNC

Profilaxie:

Individuala evitarea contactului tegumentelor cu solul

Colectiva igiena fecala, neutilizarea dejectelor umane pentru fertilizarea
solului

Nematodele tisulare (filarii)

Sunt viermi cilindrici, cu dimorfism sexual (femela este mai mare ca masculul).
Femelele sunt vivipare si produc microfilarii mobile ce migreaza fie in sange, fie in
derm. Filariile necesita pentru evolutie 2 gazde:
5

Parazitologie Curs VII 27.11.2013

Gazda definitiva cea la care se localizeaza viermii adulti

Gazda intermediara un nevertebrat (in majoritatea cazurilor o insecta
hematofaga), care preia din sangele sau dermul gazdei microfilarii mobile,
care in organismul insectei sufere procese de transformare in microfilarii
infectante (fara a se multiplica), devenind astfel infectioase pentru o noua
gazda definitiva

Microfilariile au morfologie distincta, in functie de specie. Sunt alcatuite in principal

din 3 parti:

Spatiu cefalic de obicei este gol

Corp alcatuit din nuclei
Coada cu sau fara nuclei caudali

Toate aceste structuri sunt acoperite de o teaca.

Clasificare:

Filarii limfatice Wuchereia bancrofti (specific uman), Brugia malayi (om,

maimuta, caine, pisica), Burgia timori (om, maimuta, caine, pisica)
Filarii subcutanate Loa loa, Dracunculus medinensis, oncocerca volvulus

Filariile limfatice Determina filarioza limfatica. Cea mai raspandita specie e W.B.
B.M. se gaseste doar in Asia, iar B.T. doar pe insula Timor si in Indonezia.
Morfologie:

Adult se localizeaza in sistemul limfatic; cilindric; alb; supravietuieste 5-10

ani; masculul masoara 2,5-4 cm in lungime, cu extremitate terminala in carlig
(2 spiculi inegali), iar femela 5-10 cm
Microfilarie 250-300 m; se gasesc in permanenta in limfa si cu periodicitate
nocturna (22:00-02:00) in sange

Ciclu biologic Femela fertila se gaseste in ganglioni (predominant axilari si

inghinali). Aceasta produce microfilarii (mobila, longevitate de 1 an). Acestea ajung
in sange cu periodicitate nocturna, fara semne clinice. Noaptea sunt preluate de
gazda intermediara (tantar). In acesta, larva devine infectanta (zvelta, mobila,
filariforma), si poate fi inoculata la urmatorul pranz hematofag.
Transmitere Se face in mod vectorial de tip inoculativ, folosind insecte-vector din
genurile Culex, Anopheles, Aedes si Mansonia, la care doar femelele sunt
hematofage si orarul pranzului lor hematofag coincide cu periodicitatea
microfiliaremiei.
Patogenie Filarioza limfatica se manifesta diferit la subiecti ce traiesc in conditii
identice. Probabil ca la originea acestor diversitati stau diferitele expresii ale
conflictului imunologic intre parazit si gazda. La cei ce traiesc in zone endemice,
6

Parazitologie Curs VII 27.11.2013

boala nu este la fel de grava ca la cei recent intrati in aceste zone. Ipoteza este ca
cei nascuti in zonele endemice devin toleranti fata de antigenele parazitare inca din
uter (toleranta imunologica), astfel incat la acesti indivizi apare o hiporeactivitate
fata de antigenele parazitare.
Exista si situatii in care apare o hiperreactivitate fata de antigenele parazitare, cu
formarea de leziuni cronice limfatice si sindromul de hipereozinofilie tropicala.
Manifestari clinice:

Subiecti sanatosi Nu au nicio manifestare clinica sau parazitologica a bolii.

Este dificil de spus daca este vorba de un fenomen de rezistenta naturala la
parazit sau o infectie subclinica.
Subiecti cu microfilaremie asimptomatica Sunt purtatori sanatosi si
reprezinta rezervorul natural al infectiei, contribuind la perenizarea bolii.
Subiecti simptomatici:
o Manifestari acute:
Febra semnificativa
Limfangita dureroasa, cu evolutie centrifuga, fugace dar
recidivanta, care se poate instala pe vasele limfatice superficiale
(de la nivelul membrelor sau sanilor) sau profunde
Adenita predominant la nivelul ganglionilor inghinali si axilari
Accidente genitale acute orhita, epididimita, hidrocel,
limfangita scrotului
o Manifestari cronice Sunt consecinta unei staze limfatice in amontele
unui obstacol produs de parazitii adulti. Aceasta determina aparitia de
varice limfatice, care se pot rupe, iar limfa se revarsa in diverse
teritorii, cu producerea de:
Elefantiazis membre, scrot, vulva, san
Chiluria
Chilotorax
Ascita chiloasa
o Sindromul de hipereozinofilie tropicala (plamanul eozinofilic tropical)
se manifesta prin tuse, dispnee astmatiforma, evolutie cronica (fibroza
interstitiala), aspect radiologic de opacitati pulmonare bilaterale
(miliare sau nodulare), hipereozinofilie constanta, microfilarii absente in
sangele periferic, dar prezente in plamani, ganglioni si splina

Tratament Se combina cel antiparazitar cu cel simptomatic si eventual unul

chirurgical.
Profilaxie:

Individuala evitarea contactului cu vectorii

Colectiva insecticide, larvicide, educatie sanitara, tratamente periodice de
masa
7

Parazitologie Curs VII 27.11.2013