MEMORIA INTERNA

1.

Cuprins
Descriere generala..........................................................................................

2.

Clasificarea memoriei interne .......................................................................

1.

Memoria RAM .............................................................................................

2.

Clasificare memoria RAM............................................................................

3.

Memoria ROM..............................................................................................
Componenta ROM-BIOS..............................................................................

3.

Caracteristicile memoriei interne..................................................................

4.

Reprezentarea datelor in memoria interna ...................................................

5.

Memoria Cache ............................................................................................

6.

Memoria CMOS ..........................................................................................

7.

DIVERSE informatii despre memoria interna ............................................

1. Descriere generala
Memoriile sunt montate pe placa de baza si reprezinta locul de munca al
calculatorului, locul unde sunt aduse datele si programele pentru a fi prelucrate de
procesor.
Ele pot fi att temporare (datele sunt reinute att timp ct prin circuitele
memoriei interne trece un curent electric i ntreruperea fluxului de electricitate sau
nchiderea calculatorului duce la dispariia datelor coninute), ct i de lung durat
(ntreruperea fluxului de electricitate sau nchiderea calculatorului nu duce la
dispariia datelor coninute),
Memoriile sunt costisitoare - dispozitivele de memorie intern presupune costuri
ridicate de producie per megabait comparativ cu memoria externa. Din aceste motive
cantitatea de memorie intern ce se gsete ntr-un calculator este mult mai mic
dect cantitatea de memorie extern.
n cea mai mare parte memoria intern este alctuit din memorie RAM, aceasta
fiind ajutat si de o cantitate mica de memorie ultrarapid de tip cache care intr in
componena microprocesorului.
Memoria intern reprezint cea mai important component fizic a unui
calculator personal, prin intermediul creia putem aprecia performanele unui
calculator.
Aceasta este unitatea funcional a calculatorului destinat pstrrii permanente
sau temporare a programelor i a datelor necesare utilizatorului i bineneles a
sistemului de operare.
Aceast memorie lucreaz mpreun cu procesorul si are rolul de a stoca date i
programe care pot fi accesate rapid de catre procesor sau de alte dispozitive ale
sistemului.
Din punct de vedere intern memoria RAM este aranjat intr-o matrice de celule
de memorie, fiecare celul fiind folosit pentru stocarea unui bit de date (0 sau 1
logic).
Datele memorate pot fi gsite aproape instantaneu (timp de ordinul zecilor de ns)
prin indicarea randului i coloanei la intersecia crora se afl celula respectiv.
Memoria intern (MI) este un loc in care sunt depozitate secvente de biti.
Cuvantul Bit vine de la binary digit - cea mai mic unitatea de informaie
reprezentabil intr-un calculator; poate lua doar valorile O i 1.
- Bitul = binary digit : 1 sau 0 (sau logica 1 sau logica 0 )
Fiecare bit simuleaza un comutator electric cu 2 stari: ON si OFF.
- ON-starea de functionare (tensiune inalta): logica 1
- OF-satrea blocat (tensiune scazuta): logica 0.
MI este impartita in locatii de memorie destinate pstrrii datelor i instruciunilor
programelor, iar fiecare astfel de locatie este numerotata prin adrese de memorie.
Adresele pornesc de la 0 si sunt exprimate in cod hexazecimal.

MI este format, in general, dintr-un sistem de circuite integrate alctuite, in

principal, dintr-un numr mare de celule de memorie, fiecare celul fiind un circuit
care poate stoca un bit de informaie.
Memoria intern este o succesiune de locaii (de memorie) care au asociat cte un
numr numit adres (de memorie). Fizic, este format din mai multe circuite integrate
cu rol de a pstra informaia, care au un aspect exterior asemntor cu cel al
microprocesorului. Microprocesorul poate scrie sau citi date din memorie. Citirea
presupune obinerea informaiei memorate, iar scrierea const n depunerea
informaiei n memorie.
- Memoria intern este alctuit din mai multe pri de dimensiune egal, care
sunt denumite locaii de memorie. Locaiile de memorie sunt numerotate n ordine
ncepnd cu valoarea 0 (0,1,2,3,4,etc.). Aceste etichete puse peste locaiile de
memorie se numesc adrese de memorie.
2. Clasificarea memoriei interne
Se clasifica in doua categorii:
- Memorie RAM
- Memorie ROM
2.1. Memoria RAM
Memoria RAM (Random Access Memory- Memorie cu acces aleator) este o
memorie in care se poate scrie si din care se poate citi. La scoaterea de sub tensiune
a sistemului, informatiile scrise aici se pierd.
Memoria RAM pastreaza programele sistemului de operare al utilizatorului, iar
utilizatorul are acces la aceasta.
RAM este o memorie volatila, ceea ce nseamn ca informatia continuta aici sa se
piarda la decuplarea calculatorului de la reeaua de tensiune.
RAM-ul conine programele deschise la un moment dat.
Prin construcie, accesul la memorie se realizeaz la nivelul unui grup de bii
denumit celul sau locaie de memorie. Fiecrei locaii de memorie i este asociat o
adres, care identific n mod unic aceea locaie. Numrul de bii care se poate
memora ntr-olocaie de memorie reprezint lungimea cuvntului de memorie.
In practica este memoria de lucru a PC-ului, aceasta este utila pentru prelucrarea
tempoarara a datelor, dupa care este necesar ca acestea sa fie stocate (salvate) pe un
suport ce nu depinde direct de alimentarea cu energie pentru a mentine informatia.
In memoria RAM se incarca sistemul de operare si programele de aplicatie. Este
o memorie cu viteza de acces foarte mare(actual 8-10 ns).
Este o memorie electronic ce opereaz la viteze foarte ridicate i poate fi
accesat direct de ctre microprocesor, zona de stocare n care ajung toate datele
nainte de a putea fi procesate de catre acesta.
Pentru a nu fi sterse la oprirea calculatorului, informatiile din RAM pot fi salvate
pe harddisk sau pe discheta.

Adaugarea de memorie calculatorului imbunatateste performantele acestuia.

Sistemul de operare, programele ce lucreaza, fisierele, ocupa fiecare din ele o parte
din memorie.
2.2.

Clasificare memoria RAM

n funcie de utilitate se clasific n:

- memoria RAM principal este masa de lucru a calculatorului. Aici este
adus orice program lansat n execuie i informaiile necesare execuiei.
- memoria RAM CACHE aici sunt aduse datele care sunt folosite frecvent i
funcioneaz ca un tampon ntre procesor i memoria RAM principal.
- memoria RAM VIDEO aici sunt aduse datele care urmeaz a fi afiate pe
ecran;
- memoria tampon pentru imprimant (printer buffer) aici sunt aduse datele
care urmeaz a fi tiprite;
- memoria CMOS (Complementary MetalOxide Semiconductor) este o
memorie special care este alimentat de o baterie, conine configuraia sistemului,
data i ora exact (semiconductor complementar din oxid metalic).
2.3.

Memoria ROM

Memoria ROM conine informaii necesare funcionrii calculatorului, nu poate

fi modificat, este nevolatil, poate fi doar citit;
Memoria ROM este un chip conectat pe placa de baz si permite acces numai la
citire;
Memoria ROM este inscripionat de ctre firma productoare si este nevolatil
(nu dispare la nchiderea calculatorului).
Instruciunile din memoria ROM efectueaz urmtoarele operaii:
- verific dispozitivele de intrare/ieire;
- verific memoria RAM determinndu-i dimensiunea;
oiniiaz ncrcarea sistemului de operare n RAM.
Memoriile de tip ROM se clasific la n funcie de modalitatea de scriere a datelor
n PROM i EPROM.
- memorii PROM (Programabile ROM), memorii ROM programabile, care permit
o singur rescriere de programe;
- memorii EPROM (Programabile Electric PROM), care pot fi terse i
reprogramate din nou de mai multe ori, utiliznd tehnici electronice speciale.
- memorii EEPROM (Programabile i terse Electric PROM), se utilizeaz, n
afar de mainile de calcul, practic aproape n orice aparat electronic de uz casnic
modern (televizor, frigider, maini de splat e.t.c.)
Programele aflate n ROM sunt livrate odat cu calculatorul i alctuiesc aa
numitul firmware. Calculatoarele din familia IBM PC conin i o memorie CMOS

(de tip RAM, alimentat n permanen de o baterie pentru a nu-i pierde coninutul
informaional. n aceast memorie se stocheaz informaii referitoare la configuraia
hardware a sistemului electronic de calcul.
Continutul memoriei se pastreaza chiar si atunci cind nu este alimentata cu
energie.
Memoria ROM este in general utilizata pentru a stoca BIOS-ul (Basic Input
Output System) unui PC.
n practic, o dat cu evolutia PC-urilor acest timp de memorie a suferit o serie de
modificari care au ca rezultat rescrierea/arderea "flash" de catre utilizator a BIOSului.
Scopul, evident, este de a actualiza functiile BIOS-ului pentru adaptarea noilor
cerinte si realizari hardware ,ori chiar pentru a repara unele imperfectiuni de
functionare. Astfel ca in zilele noastre exista o multitudine de astfel de memorii ROM
programabile (PROM- Progamable Read Only Memory-, EPROMElectricaly Eraseable Programmable Read OnlyMemory-, etc) prin diverse tehnici,
mai mult sau mai putin avantajoase in functie de gradul de complexitate al operarii
acestora.
Programele aflate n ROM sunt livrate odat cu calculatorul i alctuiesc aa
numitul firmware. Calculatoarele din familia IBM PC conin i o memorie CMOS
(de tip RAM, alimentat n permanen de o baterie pentru a nu-i pierde coninutul
informaional. n aceast memorie se stocheaz informaii referitoare la configuraia
hardware a sistemului electronic de calcul.
3. Componenta ROM-BIOS
BIOS este prescurtarea de la Basic Input Output System. BIOS-ul, reprezinta un
set demini-programe si functii existente in ROM ( Read Only Memory ). Se poate
spune ca BIOS-ul reprezinta sistemul nervos al unui calculator. Bios-ul permite softului accesul la partea hard a unui calcuator. Pentru ca se gaseste intre software si
hardware se mai numeste si firmware.
In BIOS se gasesc programele de pe nivelul cel mai scazut care permit efectuarea
celor mai elementare functii:
- programul BIOS (Basic Imput - Output Sistem ). BIOS are funciile:
- verific funcionarea componentelor la pornirea calculatorului
- ncarc sistemul de operare.
Componenta ROM-BIOS este livrata de catre firma producatoare a calculatorului
in memoria ROM a sistemului de calcul. Imediat ce se porneste sistemul intra in lucru
o rutina a acestei componente.Ca regula generala ROM-BIOS egalizeaza toate
diferentele constructive ale sistemului de calcul fata de conventiile DOS;
BIOS-ul este un program de marime mica (< 2MB) fara de care computerul nu
poate functiona, acesta reprezinta interfata intre componentele din sistem si sistemul
de operare. Principiul fundamental de realizare a interfetei ROM-BIOS sete acela ca

el ofera niste rutine de intrerupere prin care se realizeaza legatura cu toate perifericele
legate la sistem.
4. Caracteristicile memoriei interne
Memoria intern a unui calculator este caracterizat de urmatorii parametrii:
1.Dimensiunea (capcitatea);
2.Timpul maxim de rspuns;
3.Ciclul de memorie sau viteza memoriei RAM
1.Dimensiunea (sau capacitatea).
Capacitatea memoriei interne a unui calculator este dimensiunea memoriei RAM
si este o caracteristica de performanta a sistemului.
Capacitatea memoriei interne se masoara in numarul de octeti pe care ii poate
stoca.
Numrul total de locaii de memorie reprezint capacitatea memoriei i se
exprim de regul n octei. Dimensiunea memoriei interne este n strns legtur cu
microprocesorul folosit (n spe cu limitrile impuse de acesta). Cu ct aceasta este
mai mare, cu att performanele calculatorului sunt mai bune.
De memoria RAM depinde lungimea maxima a unui program care poate fi
incarcat intr-o sesiune de lucru si executat de procesor.
- 1 KO=210 octeti
- 1 MO=210 KO
- 1GO=210 MO
- 1 TO=210 GO
- 1PO=210 TO (petaoctet)
- 1 Ex=210 PO (exaoctet)
Exemple de capacitati: 512 MO ram, 1024 MO ram, 2048 MO ram etc.
2.Timpul maxim de rspuns se refer la intervalul de timp care este necesar
memoriei interne pentru a citi sau scrie date. Se mai numeste si timpul de
acces reprezinta intervalul de timp care se scurge din momentul in care s-a emis o
cerere de acces la memorie pentru a se executa o operatie de citire sau scriere si pana
in momentul in care a inceput sa se execute efectiv operatia respectiva. Se masoara
in microsecunde saumonosecunde. Valoarea medie a acestui parametru este de 70
ns. Cu ct aceast valoare este mai mic, cu att calculatorul este mai rapid Timpul de
aces reprezinta intervalul de timp trecut de la solicitarea informatiei si pana la
obtinerea ei. Timpul de acces al memoriei se mai poate define si ca fiind intervalul
de timp dintre momentul furnizrii adresei de ctre procesor i momentul obinerii
informaiei de la acea adres din memorie.
3.Ciclul de memorie sau viteza memoriei RAM reprezinta intervalul de timp in
care se realizeaza o operatie in memorie (citire sau scriere), respectiv timpul de acces
la informaie. Acesta se definete prin intervalul de timp scurs dintre momentul
furnizrii adresei de ctre procesor i momentul obinerii informaiei. Timpul de

acces la informaie la memoriile noi este de ordinul nanosecundelor sau

microsecundelor.
5.Reprezentarea datelor in memoria interna
Fizic, memoria este constituit din elemente care prezint dou stri stabile, adic
dou nivele de tensiune la ieire sau dou nivele magnetice. Cele dou stri stri
stabile sunt reprezentate convenional prin simbolurile 0 i 1 denumite bii sau cifre
binare. Biii se grupeaz cate 8 formnd octei sau bytes, notat B.
Deoarece calculatorul recunoate numai dou stri, datele supuse prelucrrii sunt
transformate in iruri de cifre O i 1, indiferent in care dintre cele dou tipuri de
memorie, RAM sau ROM se afl. Bit-ul (binary digit - cifr binar) reprezint cea
mai mic unitate de date ce poate fi reprezentat i prelucrat de ctre calculator.
Informaiile sunt stocate n memoria calculatorului sub form binar adic
succesiuni de cifre 0 si 1. Acestea corespund absenei (0) sau prezenei (1) unei
tensiuni electrice n circuitele electronice (tranzistorii) ale calculatorului.
BITul (BInary digiT = cifr binar) reprezint cea mai mic unitate de date care
poate fi reprezentat i prelucrat de ctre un sistem de calcul.
BYTE ul sau OCTET ul este o succesiune de 8 bii i reprezint cea mai mic
zon de memorie care poate fi reprezentat i adresat de ctre memoria unui sistem.
Numrul total de bytes care poate fi nregistrai n memorie reprezintcapacitatea
memoriei care se exprim n multipli ai byte-ului:
- 1 kilobyte (kB) = 1024 bytes (210 bytes);
- 1 megabyte (MB) = 1024 kbytes (210 kB);
- 1 gigabyte(GB) = 1024 Mbytes (210 MB);
- 1 terrabyte(TB) = 1024 Gbytes (210 GB);
- 1 petabyte(PB) = 1024 Tbytes (210TB);
- 1 exabyte(EB) = 1024 Pbytes (210 PB);
Exemplu de memorii interna:
Memorie Kingston 2GB 1333MHz DDR3 Non-ECC CL9 DIMM Single Rank.
6.Memoria Cache
Memoria Cache este mai rapid dect memoria RAM, asigurnd viteza necesar
lucrului cu procesorul. Memoreaz datele i instruciunile care se utilizeaz la un
moment dat.
Capacitate: 256KB-2MB-ultimele versiuni
Memorie cache este o memorie de mare viteza, inclusa n totalitate n procesor
(la procesoarele actuale) sau pe placa de baza (la primele modele), care pastreaza
informatiile si datele cele mai recent utilizate. Aceasta este mpartita pe mai multe
nivele (levels), n functie de distanta fata de unitatea de calcul. Astfel, memoria
cache level 1 poate fi accesata imediat, fara stadii de asteptare, deoarece lucreaza la

vitezaCPU-lui. Memoria cache level 2, este de obicei mai mare si a cunoscut o

evolutie marcanta. Initial ea a fost ncorporata pe placa de baza si detinea o viteza
mica; apoi ea a fost alaturata procesorului, functionnd la o viteza fractionata, dar
comparabila cu acesta. n final, ea a fost integrata n pastila de siliciu a acestuia,
avnd astfel o viteza egala cu CPU-ul. Avantajul memoriei cache consta n reducerea
timpilor de asteptare, deci n cresterea vitezei de lucru, deoarece memoria RAM a
sistemului este mult mai lenta dect procesorul.
Memoria CACHE apartine microprocesorului si este o memorie tampon intre
memoria RAM si microprocesor.
Memoria Cache este utilizata pentru depozitarea informatiilor in timpul
transportului dinspre si spre microprocesor.
Memoria Cache contribuie la cresterea performantelor, pentru ca microprocesorul
are acces la aceste informatii mai rapid decat la cele din memoria RAM.
7.Memoria CMOS
Memoria CMOS (Complementary Metal-Oxid-Semiconductor) este o memorie
de tip RAM (citire-scriere i volatil), consum ns mult mai puin curent. Orice
calculator are ataat un mic acumulator (sau baterie) ce o alimenteaz n permanen
(chiar i atunci cnd calculatorul este oprit). Acest acumulator asigur pstrarea
informaiilor din CMOS timp de 2-3 ani fr a porni calculatorul.
Caracteristici:
- poate fi citit sau scris;
- este nevolatil.
Memorie CMOS este un tip special de memorie RAM al carei continut nu se
pierde la oprirea calculatorului,fiind alimentata de o baterie aflata pe placa de baza a
calculatorului. Stocheaza informatii privind configuratia la un moment dat a
calculatorului.
Memoreaz date despre configuraia calculatorului (parametrii de funcionare ai
componentelor hard) precum i un program care asigur principalele operaii de
intrare ieire prin comanda direct a echipamentelor hardware.
Noile generatii de calculatoare sunt dotate cu memorie CMOS permanenta, in
care se poate scrie si citi. Aceasta memorie pastreaza continutul in afara sesiunii de
lucru, deoarece are un acumulator propriu care ii asigura alimentarea atunci cand este
oprit.
In CMOS sunt pastrate informatii despre configurarea calculatorului, tipul si
capacitatea HDD, tipul FDD, capacitatea memoriei interne, data calendaristica, parola
de acces, etc. Aceste informatii pot fi modificate de utilizator atunci cand se
reconfigureaza calculatorul.
Acumulatorul acestei memorii se incarca singur atunci cand se alimenteaza
calculatorul.

8. Diverse informatii despre memoria interna

S considerm, de exemplu, o comod cu mai multe sertare suprapuse, pe care le
numerotm. Numrul fiecrui sertar este ceea ce numim n general adres iar sertarul
este n informatic locatie de memorie. Pentru sistemul de calcul, memoria este un sir
finit de locatii numerotate.
O locatie este definit de dou entitti informationale: continutul si adresa.
Continutul este un sir de cifre binare 0 sau 1 (Binary Digit = bit) care poate
reprezenta o dat (un numr sau un caracter n cod binar, o stare, etc.) sau ocomand
(instructiune). Numrul de cifre binare dintr-o locatie reprezintdimensiunea
locatiei (formatul memoriei) (pentru 8 bii se utilizeaz denumirea
"octet" iar pentru 16 biti - "cuvnt").
Adresa este numrul de ordine al unei locatii de memorie; adresa permite
identificarea fiecrei locatii n sirul ordonat de locatii ce alctuiesc memoria unui
sistem de calcul.
Memoria pstreaz programe si date. Anumite zone de memorie vor fi utilizate
pentru programe iar altele, pentru date. Exista astfel:
- Memoria de date (locatiile contin "date");
- Memoria de programe (locatiile contin instructiuni codificate).
Programele sunt stocate n memorie sub form de siruri de instructiuni iar datele
sunt operanzi sau rezultate ale prelucrrilor.
Datele sunt numere binare (siruri de ''0'' si ''1'') iar instructiunile sunt comenzi de
prelucrare, care desi se prezint tot ca siruri de cifre binare, vor fi numite coduri.
Controlul asupra continutului memoriei revine exclusiv unittii centrale; blocul de
memorie nu are nici un control asupra semnificatiei informatiei pe care o contine.
9. Conversia analog numeric a semnalelor
Pentru a putea fi acceptate de calculator n vederea prelucrrii numerice
semnalele analogice trebuiesc convertite n semnale numerice. n cadrul acestei
conversii semnalul analogic este supus la trei operaii succesive: eantionarea,
cuantificarea i codarea.
Prin eantionare se realizeaz o observare periodic a semnalului analogic,
materializat printr-o succesiune de eantioane prelevate la anumite intervale de timp.
Cuantificarea (cuantizarea) este operaia prin care eantioanelor prelevate de
dispozitivul eantionator li se asociaz semnale de aceeai natur, dar cu
amplitudinea bine determinat. Pentru aceasta, domeniul de variaie al semnalului
analogic de intrare este mprit ntr-un anumit numr de subdomenii (nivele), de
obicei egale ntre ele. Dispozitivul de cuantificare va stabili n urma unei corelaii
prestabilite cte subdomenii cumulate corespund eantioanelor de amplitudine
prelevate i implicit, ce amplitudine vor avea semnalele de la ieirea sa.

Deci, n urma eantionrii i cuantificrii, unui semnal analogic cu o infinitate de

valori n domeniul su de variaie i se va atribui o mrime analogic de aceeai
natur, dar cu un numr prestabilit de valori.
Codificarea este operaia prin care fiecrui semnal rezultat n urma cuantificrii i
se atribuie un numr ce descrie valoric amplitudinea sa.
Eantionarea se realizeaz n circuitele de eantionare i memorare(CEM), iar
cuantificarea i codificarea sunt operaii realizate de convertoarele analog-numerice
(CAN).
Aproape n totalitate codificarea se realizeaz ntr-un cod binar.

Dupa conversia unui semnal analogic (audio, video, a unei imagini scanate)
semnalul obinutn n form de cod binar este stocat intr-o unitate de memorie, fie
operativ, fie de pstrare ndelungat. Datele sunt transmise pe o magistral, care
poate fi de tip paralel sau serial (care este mult mai rspndit la momentul actual).

10. Schema de principiu a unei memorii ROM

A0.An-1 - linii de adresa

W0.Wm-1 - linii de cuvant.
D0.Dk-1 - linii de date

Decodificatorul (DCD) decodifica codul de selectie, adresa, locatiei de memorie

accesate si activeaza linia de cuvant corespuinzatoare.
Prin activarea liniei de cuvant la iesirea codificatorului (CD) se obtine un cod ce
reprezinta tocmai informatia inmagazinata in locatia de memorie corespunzatoare
liniei de cuvant activate respectiv codului de adresa aplicat la intrarile de adresa.
In aceasta schema sediul informatiei memorata este tocmai codificatorul CD. DCD
poate fi in principiu identic pentru toate memoriile ROM. El nu contine
informatia ce urmeaza sa fie citita. Cuvantul binar obtinut la iesirea CD depinde de
structura codificatorului.
Deci inscrierea unui continut intr-o anumita locatie se face prin modificarea
structurii schemei codificatorului ce corespunde liniei de cuvant respective.
11. Metode de inscriere a informatiei in codificatorul CD
1. Memoria ROM - programabila prin masca
In acest caz se utilizeaza programarea prin masca. Aceasta se face la producator
folosind o lista a cuvintelor ce trebuiesc generate de CD pentru fiecare adresa, data de
utilizator. Memoria se produce cu CD nestructurat iar printr-o ultima masca se
adapteaza structura CD la cerintele utilizatorului dupa care urmeaza incapsularea
memoriei. Continutul memoriei nu mai poate fi modificat de utilizator. Acest
procedeu este rentabil numai la un numar foarte mare de bucati.
Adresa

Data

000000

011011

111111

111000

In figura se prezinta o parte redusa din structura CD (cea corespunzatoare unei

singure linii de cuvant LC), liniile de bit sunt comune tuturor LC.

Inscrierea lui 1010 se face prin metalizarea conexiunilor l 3 si l1. Astfel bazele
tranzistoarelor T3 si T1 sunt legate la linia de cuvant
care atunci cand este activata
se afla la nivel 1 logic. Tranzistoarele lucreaza in regim de repetor si la iesirile
Do3 si Do1 avem nivelul 1 logic, iesirile Do2 si Do0 raman pe 0 logic. Metalizarile
conexiunilor l3 si l1 se realizeaza utilizand o masca adecvata.
2. Memoriilor PROM
Acestea sunt memorii standard realizate cu tranzistoare bipolare, programabile de
catre utilizator Utilizatorul foloseste un programator de memorii cu care poate scrie
in memorie informatia dorita, pentru fiecare linie de cuvant. Inainte de programare
(inscrierea informatiei) toti bitii de la iesirea codificatorului CD sunt pe 0
logic. Programarea se face prin intreruperea (vaporizarea) unor conexiuni fuzibile
prin impulsuri de curent generate in mod corespunzator de echipamentul de
programare. Intrerupand fuzibilul ce corespunde unei linii de bit, bitul respectiv va
trece pe 1 logic daca
este activata (pe 1 logic). Fuzibilul f este format dintr-un
strat conductiv cu rezistivitate electrica relativ mare pentru ca la trecerea curentului
de programare fuzibilul sa se poata vaporiza prin efect termic. Curentul de
programare Ip are valori de ordinul zecilor sau chiar sutelor de mA.
Diodele Schottky evita ramificarea curentului de programare catre fuzibile care
nu trebuiesc intrerupte. Rezistentele R servesc la limitarea curentului prin
tranzistor. In stare neprogramata iesirile sunt pe 0-logic deoarece R>>rf. O iesire
odata programata pe "1" nu mai poate fi reprogramata pe "0". "Zerourile" in schimb
mai pot fi programate prin "arderea" in continuarea fuzibilelor corespunzatoare.

Sa presupunem ca dorim inscrierea cuvantului 1010. Pentru aceasta se selecteaza

linia decuvant , ( =1) si se aplica la iesirile Do3 si Do1 impulsuri de curent de zeci
sau sute de mA pe un interval de cateva zeci sau sute de ms care vaporizeaza
fuzibilele f3 si f1 intrerupand in acest fel legaturile respective.