Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fig. 11.7
Un acumulator cu Pb incarcat are o t.e.m. de circa 2,2 V. In functionare, tensiunea scade destul de
repede la Ud=1,95 V, apoi ram ne c tva timp aproape constanta, scaz nd apoi din nou brusc. C nd
tensiunea a ajuns la 1,8 V, descarcarea trebuie intrerupta, deoarece sub aceasta valoare reactiile chimice
nu mai sunt reversibile.
La incarcare, tensiunea acumulatorului creste rapid p na la Ui=2,2 V, apoi lent p na la 2,3 V. La
sf rsitul incarcarii, tensiunea este de 2,6-2,7 V (fig. 11.7).
Din punct de vedere tehnic, bateriile se caracterizeaza prin:
-tensiune, determinata de numarul elementelor in serie;
-capacitatea elementului (acumulatorului) (in Ah) pentru o anumita durata de descarcare (in
prima aproximatie, capacitatea acumulatorului ar trebui sa fie independenta de durata de descarcare,
sarcina trecuta prin el fiind proportionala cu masa substantelor descompuse electrochimic; deoarece in
cazul curentilor de descarcare mai intensi reactiile chimice au loc numai la suprafata masei active,
capacitatea scade in acest caz);
-curentul de lucru maxim admisibil (care nu trebuie mult depasit nici pentru un timp foarte
scurt, put nd duce prin efectele lui mecanice la distrugerea placilor);
-randamentul energetic W=Wdesc/Winc ,care este de ordinul 70-80%, din cauza pierderilor de
energie prin reactii chimice secundare (care determina si diferenta dintre tensiunea medie de incarcare si
tensiunea medie de descarcare) si prin efect electrocaloric in rezistenta lui interioara;
-randamentul in cantitate de electricitate (in sarcina) Q=Qdesc/Qinc de ordinul a 85-90%;
-tipul constructiv (adecvat conditiilor de utilizare si durabilitatii necesare: acumulatoare de
dimensiuni mici si durabilitate redusa pentru autovehicule, acumulatoare de dimensiuni mari si
durabilitate mare, pentru instalatii stationare etc.).
Un acumulator neutilizat mai multa vreme se descarca lent si se poate deteriora. De aceea,
acumulatoarele se pastreaza inlocuind electrolitul cu apa distilata.
11.3.2. Acumulatoare alcaline
Electrodul pozitiv este format de exemplu din hidroxid de nichel. [N i(O H )3 ] , iar cel negativ din
fier. De fapt, ambii electrozi sunt executati sub forma de gratare de fier nichelat, in care sunt presate
masele active. Ca electrolit, se utilizeaza, de exemplu hidroxidul de potasiu (KOH). Vasul este din tabla
de fier nichelat, cu capacul sudat.
Electrolitul KOH este disociat in K++(OH)-.La descarcarea acumulatorului alcalin, la electrodul
negativ are loc reactia:
Fe+2OH=Fe(OH)2
prin care fierul se transforma in hidroxid de fier. La electrodul pozitiv, hidroxidul de nichel
(nichelic) se transforma in alt hidroxid de nichel (nichelos).
2Ni(OH)3+2K=2Ni(OH)2+2KOH
Fig. 11.8
1. Curba de incarcare.
2. Curba de descarcare in regim de 10h.
3. Curba de descarcare in regim de 1h.
Curbele de incarcare si descarcare sunt pentru acumulatorul Ag-Zn de fabricatie YARDNEY.
b) Acumulatoare Ag-Cd
Desi principiul a fost cunoscut de la inceputul secolului numai in ultimile doua decenii se fabrica pe
scara industriala.
In prezent, se executa acumulatoare Ag-Cd av nd capacitati cuprinse intre 0,1 Ah si 300 Ah.
Acestea prezinta urmatoarele calitati specifice: durata de viata mult mai mare dec t cea a acumulatoarelor
Ag-Zn (500-700 cicluri fata de 30-300 la Ag-Zn), autodescarcare mica; rezistenta mare la soc si vibratii;
energie specifica de 2-3 ori mai mare dec t la acumulatoarele Ni-Cd sau cele acide cu Pb. Cel mai mare
neajuns insa este acela ca sunt necesare pentru fabricatie materiale costisitoare, ceea ce face ca elementele
Ag-Cd sa fie chiar mai scumpe dec t cele Ag-Zn.
c) Acumulatoare Hg-Zn
Acumulatorul Hg-Zn, pentru calitatile sale deosebite, se fabrica azi pe scara industriala. Sunt
folosite pentru foto, radio, proteze auditive, ceasuri cu tensiuni nominale de 1,35-8,4 V si capacitati 70500 mAh.
d) Acumulatoare portabile (pentru lampa de mina)
Pentru aparatura portabila, cele mai indicate acumulatoare sunt cele alcaline, de constructie etansa.
Pentru aparatele de radioreceptie si radioemisie portabile, pentru lampile de control si semnalizare, pentru
aparatele de masurat si control, pentru bunurile de larg consum, cele mai utilizate sunt
microacumulatoarele etanse Ni-Cd format buton/cilindrice sau prismatice. Din aceste motive la iluminatul
in subteran, in special in galeriile cu mediu exploziv, cele mai folosite si moderne sisteme sunt cele cu
acumulatoare etanse Ni-Cd.
11.3.2.2. Functionarea elementelor acumulatoarelor alcaline
a) Elementul Ni-Cd
d e s c rc a re
2Ni(OH)3 +KOH + Cd
n c rc a re
Incarcarea si descarcarea sunt insotite de schimburi de volum al materiei active. Volumul materiei
active pozitive, in special, descreste la descarcare si creste la incarcare. De aceea, tuburile placilor au
nevoie de inele de intarire.
La elementele de Ni-Cd de tip etans, oxigenul degajat la supraincarcare sau hidrogenul rezultat la
descarcari excesive, trebuie consumat in cadrul unor recombinari specifice.
Un exces de Cd faciliteaza urmatoarea reactie:
2 Cd+O2+2H2O
2 Cd(OH)2
Pentru consumul hidrogenului se dau urmatoarele reactii in mediu de solutie de KOH.
NiO2+H2
Ni(OH)2
2Ni(OH)3+H2
2Ni(OH)2+2H2O
Ni(OH)2+H2
Ni+2H2O
Cd(OH)2+H2
Cd+2H2O
b) Elementul Zn-Ag
Materia activa a placii pozitive este oxidul de Ag(AgO), iar cea a placii negative, zincul metalic
(Zn). Functionarea lui prin fenomene de reducere-oxidare (redox) obisnuite se face cu participarea
electrolitului, care este o solutie apoasa de potasa caustica. Concentratia electrolitului de umplere la
punerea in functiune este diferita de a celui pentru completarea nivelului in exploatare.
Reactiile chimice la descarcare au loc in doua faze. In prima faza, materia activa a placii pozitive se
reduce partial.
2AgO+2KOH+Zn=K2ZnO2+H2O+Ag2O
iar in a doua faza, reducerea ajunge la Ag metalic:
Ag2O+KOH+Zn=K2ZnO2+H2O+2 Ag
La incarcare procesul are loc invers.
C nd materia activa a electrodului pozitiv este Ag2O2 au loc reactiile, schematizate in doua etape:
Ag2O2+Zn+H2O
Ag2O+Zn(OH)2;
Ag2O+Zn+H2O
2 Ag+Zn(OH)2
La incarcare, reactiile se desfasoara in sens invers. De retinut ca un contact al electrodului negativ
cu oxigenul atmosferic echivaleaza cu un proces rapid de autodescarcare, dupa reactia:
O2+2 Zn+2H2O
2 Zn(OH)2
De aceea, se iau masuri de etansare a dopului si ca placa negativa sa fie permanent acoperita cu
electrolit in timpul functionarii.
c) Elementul argint-cadmiu (Ag-Cd)
Reactiile la incarcare-descarcare se desfasoara dupa schema:
Ag2O2+Cd+H2O
Ag2O+Cd(OH)2
Ag2O2+Cd+H2O
2 Ag+Cd(OH)2
Aceste reactii se petrec intre tensiuni de 1,38 si 2,16 V/element.
d) Elementul mangan-zinc (Mn-Zn)
Are urmatoarea formula simplificata pentru reactia descarcare-incarcare:
3MnO2+2 Zn+2 H2O
Mn3O4+2 Zn(OH)2
Valoarea tensiunii, in circuit deschis este 1,52 V/element si descarcarea trebuie intrerupta la 1,2
V/element, astfel durata de viata se reduce simtitor.
e) Elementul mercur-zinc (Hg-Zn)
Functionarea acestui element se desfasoara dupa una din reactiile:
HgO+H2O+Zn
Hg+Zn(OH)2
sau
HgO+Zn
Hg+ZnO
in functie de starea de hidratare a electrozilor. Tensiunea variaza intre limitele 1,341 V/element.
f) Elementul mercur-cadmiu(Hg-Cd)
Este o sursa de tensiune joasa (0,9 V/element), a carui reactie de ansamblu este:
HgO+Cd+H2O
Cd(OH)2+Hg
g) Elementul Ni-Zn
Are o tensiune nominala mai ridicata (1,65 V/element), dec t a celorlalte elemente, iar reactia se
desfasoara dupa schema:
2NiO(OH)+Zn+2 H2O
2 Ni(OH)2+Zn(OH)2
h) Elementul argint-plumb (Ag-Pb)
Este o sursa de joasa tensiune relativ constanta cu o tensiune in circuit deschis de 0,9 V/element si
tensiune de sf rsit de descarcare 0,8V/element.
Are loc urmatoarea reactie chimica:
Ag2O+Pb+H2O
2 Ag+Pb(OH)2
11.3.3. Simptome de functionare anormala a acumulatoarelor alcaline
Exploatarea acumulatoarelor alcaline cere personalului o buna pregatire tehnica pentru a putea face
fata dificultatilor int lnite.
Simptomele mai dese, cauzele lor si metodele de remediere pot fi:
a) Electrolitul iese din vas:
Cauza: Nivelul este prea ridicat.
Rem.
Incarcarea se face cu curent mai mare.
Se corecteaza nivelul electrolitului.
Se regleaza curentul la o valoare mai mica.
b) Concentratia electrolitului este prea mare.
C: Completarea electrolitului a fost facuta cu solutie de potasa caustica in loc de apa distilata.
R: Se micsoreaza concentratia, inlocuind o parte din electrolit cu apa distilata. Se incarca pentru
omogenizare.
c) Concentratia electrolitului este prea mica.
C: Incarcari exagerate. Electrolitul are nivelul prea ridicat, a iesit din vas si a fost completat cu apa
distilata.
R: Se cerceteaza densitatea, inlocuind o parte din electrolit cu o solutie de potasa caustica. Se
incarca.
d) Temperatura electrolitului este prea mare.
C: Solicitatea cu un curent de valoare exagerata la descarcare.
Se incarca prea mult sau cu un curent prea mare.
Incalzirea poate fi provocata de prezenta impuritatilor in electrolit sau de un electrolit prea
vechi.
R: Incarcarea si descarcarea trebuie pusa in concordanta.
e)
f)
g)
h)
i)
j)
k)
l)
m)
n)
C: La elementul Fe-Ni, la temperatura ridicata, fierul din materia activa este atacat de catre
electrolit si din reactie se degaja hidrogen.
11.3.3.1. Protectia muncii
Acumulatoarele alcaline prezinta pericol de intoxicatie mai mic in exploatare dec t acumulatoarele
cu Pb. Fiind complet inchise nu se urmareste functionarea placilor, nu sunt necesare interventii de
eliminare a scurtcircuitelor, nu se masoara densitatea electrolitului dec t arareori.
Pericolul atingerii solutiilor alcaline cu pielea este mai grav dec t al solutiilor de acid sulfuric.
In cazul improscarilor in ochi, solutia de potasa caustica tinde sa patrunda in tesut. Solutia salina
recomandata la improscarile cu acid sulfuric este buna si in acest caz.
Mijloacele de protectie a muncii sunt asemanatoare celor descrise la acumulatoarele cu placi de
plumb: imbracaminte, manusi, ochelari de protectie, ventilatie.