1.

Bazele stiintei economice au fost puse la sfarsitul secolului XVIII,de catre englezul Adam Smith,
in lucrarea sa Avutia natiunilor. Din acel moment si pana in prezent au aparut si afirmat o
multitudine de idei si teorii economice, unele din ele fiind valabile si pana in prezent. Astfel, ideile
economice nu dispar niciodata. Se modifica tehnologiile, se schimba viata materiala a oamenilor, dar
problemele economice cu care se confrunta tarile lumii raman cam aceleasi. Teoriile economice
formulate cu sute de ani in urma, putin modificate, reapar din nou pe prim-plan. O buna parte din cele
mai moderne teorii nu sunt decat niste variante ale unor idei cunsocute din Antichitate si adaptate la
circumstantele actuale. Gindirea economica este un proces de reflectare in mintea omului si de
interpretare a realitatilor economice inconjuratoare.Este notiunea cea mai cuprinzatoare a siintei
economice,care inglobeaza toate celelalte notiuni si concepte ale disciplinei respective.Aici se includ
ideile,opiniile,doctrinele si teoriile cu caracter economic,inregistrate de-a lungul timpului. Istoria
gndiri economice prin specificul ei are ca obiect -studiul diferitelor conceptii, teorii, ideologii si
doctrine care reflecta n chip diferit nuantat sau direct partinic aceeasi realitate economica.Pe
parcursul timpului omenirea a inregistrat o multime de idei,insa nu toate ditre ele au devenit teorii.
Teoria economica, reprezinta un ansamblu de cunostinte sau ipoteze organizate intr-un sistem logic
coerent, care ofera o descriere si o explicatie a unei serii de fapte economice.
Scoala de gandire economica, reprezinta un sistem de convingeri, impartasite de un grup de adepti
reuniti in jurul unui mentor sau al unei idei definitorii.
Doctrina economica, constituie un sistem de teorii si de idei economice, compatibile intre ele, avand
in centru o idee principala, care le consolideaza.
Curentul de gandire economica, este un ansamblu de idei, doctrine, opinii si teorii imparatsite de un
numar mare de specialisti.
2. Primele idei cu carater economic au aparut in Orientul antic: Egipt, Babilon, India, etc.
In Babilonul antic, ideile cu carater economic si-au gasit reflectare intr-o culegere de legi, cunoscuta
sub denumirea de Codul lui Hammurabi(1792-1750 i.H). Acest cod prevedea crearea si buna
functionare a cadrului juridic capabil sa asigure derularea corecta si echitabila a tranzactiilor de
vanzare-cumparare. Mai prevedea apararea proprietatii private si protectia muncii salariate. La fel
continea prevederi privind reglementarea marimii ratei dobanzii, precum si marimea rentei funciare.
In India antica, viata economica si politica era reglementata in Legile lui Manu si Arthashastra.
Legile lui Manu sustineau divizarea societatii in 4 caste: brahmanii (preotii), kshatrii (militarii),
vaishii (gospodarii) si sudrii (sclavii). Reprezentatii a primelor 3 clase aveau sarcina de a aduna
avere, imbogatirea fiind considerata o datorie sfanta. In Arthashastra este promovata ideea rolului
activ al statului in organizarea vietii economice. Statul avea misiunea nu numai de a colecta impozite,
ci si de a contrui si mentine in stare buna sistemele de irigatie, drumurile si podurile, de a reglementa
preturile de a aloca mijloace necesare pentru dezvoltarea comertului si a mestesugurilor
Gandirea economica in Grecia Antica
Xenofon, Platon si Aristotel, sunt uneori considerati drept primii economisti. Desi opera marilor
filozofi greci poarta, in fond, un caracter si abstract, ei au analizat un sir de fenomene economice mai
concrete, expunand, cu ceasta ocazie, unele idei originale, de o valoare netrecatoare.
Xenofon a inventat termenul de economie.

Platon imparte societatea in 3 clase: - clasa conducatorilor (filozofii), - clasa gardienilor

(militarii), - clasa producatorilor (agricultorii, meseriasii si comericiantii). Primele doua clase
formeaza elita societatii. Sustine ca amestecul statului trebuie sa fie subordonat atingerii unor
obiective de ordin moral, politic, religios si mai putin economic. Critica setea de inavutire. Statul
trebuie sa se implice in comertul exterior, instituind o politica protectionista. Solicita suprimarea
proprietatii private si inlocuirea ei cu proprietate colectiva.
Aristotel defineste 2 modalitatiti de organizare a activitatii economice:
- gospodaria casnica si
- chrematistica
Prin gospodarie casnica, subintelege procesul de producere a bunurilor necesare autoconsumului.
Chrematistica este o forma de organizare a activitatii economice bazate pe schimb, care
urmareste scopul acumularii bogatiei sub forma de bani. Exista 3 forme ale chrematisticii: comertul
exterior, imprumutul cu dobanda si munca salariata.
Aristotel formuleaza vestita teorie a sterilitatii schimbului, care sustine ca in procesul schimbului
de marfuri, marimea avutiei nu poate spori.
Este autorul legii dominatiei si supunerii, conform careea unii omanei se nas pentru a domina, iar
altii pentru a se afla in stapanire si nici unii nici altii nu trebuie sa se impotriveasca sortii, predestinata
de fortele ceresti.
Gandirea economica in Evul Mediu
Evul Mediu cuprinde o perioada de timp de peste un mileniu 476 d.H sec. XVI-XVII. Este o
perioada obscura a umanitatii, caracterizata de profunde crize politice, economice si culturale. Faclia
cunoasterii era purtata doar de catre scolastici (profesori din universitatile timpului) si canonistii (cei
mai instruiti reprezentanti ai bisericii crestine). Cel mai cunoscut reprezentant al acestei perioade este
canonistul Tomas dAquino (1225-1274). Celebrul teolog sustinea ca Dumnezeu este creatorul, si
deci proprietarul suprem al tututror bunurilor, iar oamenii pot doar sa le utilizeze. Tostusi el admite
existenta proprietatii private, aceasta permitandu-I fiecarui om sa traiasca in conformitate cu
standardul de viata propriu paturii sociale din care face parte. El admite impartirea societatii in 3
clase: feudalii, iobagii si taranii liberi. Feudalii aveau misiunea de a gestiona treburile statului, iar
principalul mijloc de existenta era renta funciara. Iobagii si taranii liberi uirmau sa indeplineasca
munca fizica. DAquino este preocupat in mod deosebit de problema asigurarii unei justitii sociale,
prin intermediul teoriilor salariului just si a pretului just. Potrivit lui T.dAquino, pretul just este
determinat de:
1. Cantitatea de munca cheltuita pentru a produce marfa respectiva
2. Situatia sociala si materiala a producatorilor.
Iar Teoria salariului just spune ca: lucratorul trebuie sa obtina, contra muncii sale, o suma de bani
ce i-ar permite sa traiasca, el si familia sa, la nivelul pozitiei sale sociale.
Pentru a pune in aplicare aceste doua teorii, dAquino considera necesara interventia sustinuta a
statului in viata economica.
.

3. Mercantilismul a fost primul curent de gndire economic modern.Mercantilismul a

dominat ntre anii 1450-1750. Aceast crrent poate fi analizat n 2 aspecte: teoretic si practic.
Aspect teoretic curentul merantilism este bazat pe 3 idei principale:
a)aurul i argintul constituie forma principal a bogiei, att pentru indivizi, ct i pentru stat;
b) profitul este scopul principal al productorului, i care reprezint o diferen dintre preul de
vnzare i de cumprare, att pe piaa intern ct i pe piaa extern;
c)cea mai profitabil ramur de activitate este comerul exterior, deoarece asigur profiturile cele
mai ridicate.
Doctrina mercantilist apare i se dezvolt pe parcursul a ctorva secole, n perioada anilor
1450-1750, atunci cnd lumea ruraral i meteugreasc este nlocuit cu o lume comercial i
manufacturier.
Premisele apariiei doctrinei mercantiliste sunt:
formarea i ntrirea statelor centralizate i independente
creterea vertiginoas a cererii la bani, ca urmare a creterii volumului de tranzacii
comerciale
n cautarea aurului i argintului, se fac marile descoperiri geografice, condiionate de
dezvoltarea spiritului de aventur i risc, ctig i mbogire
renaterea filozofiei i artei antice
reforma n interiorul bisericii cretine (reforma nfptuit de Martin Luther i Jean
Calvin) prin rspndirea protestantismului, care devine ideologia reuitei economice i a
spiritului capitalist.

se instaureaz cultul muncii, dorina de a mbunti cu orice pre performanele

economice.

Termenul de mercantilism provine de la italianul -mercanto pia, sau mercante - negustor

Una din problemele fundamentale ale doctrinei mercantiliste este problema
bogiei.Mercantilitii identificau bogia cu banii confecionai din metale preioase. Ei
considerau c msura bogiei unei ri e determinat de cantitatea de aur i argint de care ea
dispune.
Izvorul bogiei n viziunea lor e profitul comercial obinut de la comerul exterior.Cantitatea de
bani care intr n ar trebuie s fie mai mare dect cea care iese din ar.
n viziunea mercantilitilor asupra creterii bogiei influeneaz 3 factori principali:
1.stimulare activitii manufacturiale,
2.stimularea creterii populaiei

3.stimularea creterii masei monetare,

n evoluia sa mercantilismul trece prin 2 etape:
Etapa mercantilismului timpuriu care pune accentul pe sporirea rezervelor de metale
preioase i pe o politic economic extern protecionist
Etapa mercantilismului dezvoltat care punea ccentul pe circulaia mrfurilor i a banilor n
scopul stimulrii activitii manufacturiale i asigurrii unei balane comerciale positive
Particularitatile naionale ale mercantilismului.
A. Mercantilismul spaniol (bullionist/timpuriu).
Apare n Spania, cel mai puternic stat din Europa secolului XV-lea.
Caracteristici:
Principala form de bogie este considerat aurul i argintul
Sporirea bogiei se face prin cucerirea de colonii, ca urmare se dezvolt puternic flota
maritim spaniol
Cantiti enorme de metale preioase sunt aduse n Spania, ca urmare a descoperirii Lumii
Noi.
Se interzice scoaterea banilor din ar, sub ameninarea cu moartea
Principalii susintori ale ideilor mercantiliste sunt: Ortiz, Olivares,Juan de Mariana
B. Mercantilismul francez.
Caracteristici:
Principala form de bogie este considerata aurul i argintul
Sporirea bogiei se face prin dezvoltarea manufacturilor. Sunt elaborate un ir de
programe de dezvoltare a manufacturilor regale i private, care beneficiaz de privilegii
fiscale i subventii din partea statului. Pentru asigurarea cu brate de munc a acestor
manufacturi, se interzice ieirea din ar a muncitorilor francezi
Se interzice importul de mrfuri strine care concurau cu cele franceze,
Se stimuleaz importul de materii prime
Prin aceste msuri se dorete asigurarea unei balane comerciale active
Principalul reprezentani i promotori ai mercantilismului francez sunt: Antoine de
Montchrestien, Jean Bodin i Jean Baptiste Colbert
Mercantilismul francez se mai numeste colbertism
C. Mercantilismul englez.
Caracteristici:
cea mai evoluat form a mercantilismului
Principala form a bogiei este considerat aurul i argintul

 Sporirea bogiei se realizeaz printr-un comer exterior cu o balan comercial activ.

Bogia se sporete si prin dezvoltarea produciei, inclusiv i a agriculturii.
Prin Legea navigaiei emise de Oliver Cromwell, flota maritim britanic obine dreptul
exclusiv de exportare a mrfurilor engleze i de importare n Anglia a mrfurilor strine.
Aceste msuri au impulsionat crearea unei flote maritime mai puternice, care presta
servicii i altor ri, devenind o surs important de bani pentru statul englez.
Principalul susintor al mercantilismului englez a fost Thomas Mun, expus n opera sa
principal Bogia Angliei n comerul exterior
Idei mercantiliste si in general economice se gasesc in opera marelui invatat moldovean
Dimitrie Cantemir,care, ndeosebi in lucrarea,,Descrierea Moldoveia abordat mai multe
probleme economice importante intre care: importanta si rolul schimbului si
comertului,necesitatea cresterii potentialului financiar al tarii,si asigurarea unei balante comercile
active,consecintele dominatiei turcesti,politica fiscala a statului,originea proprietatii funciare
boieresti.

4. Fiziocratii au fost un grup de economisti francezi cu vederi liberale care au criticat vehement
mercantilismul si au adus o serie de inovatii importante,lansind o serie de concept noi,cum ar fi
cele de ordine naturala,legi economice obiective,produsul net,clase sociale. Fondatorul,dar si
principalul theoretician al scolii fiziocrate a fost Francois Quesnay.Fiziocraii afirm c obiectul
bogiei l constituie bunurile economice care satisfac cerinele umane.Deasemenea ei considerau
ca izvorul bogiei este agricultura, c anume n agricultur se creeaz produsul net, care este
utilizat pentru toate clasele societii. In viziunea fiziocratilor ordinea naturala se bazeaz pe
legile eterne i universale create de Dumnezeu, la fel i activitatea economic care reprezint o
parte a naturii este supus acestor legi date de Dumnezeu. Pilonii care asigur apariia i
meninerea ordinii naturale sunt:
a)Proprietatea privat.
b)Libertatea economic.
c)Autoritatea a monarhului care exprim interesele generale
-

Fiziocratii sunt primii economisti

Aparatorii libertatilor economiice si a intereselor agricultorilor

Introduc conceptul de Laissez faire, laissez passer, le monde va de lui-meme nu va

amestecati, lasati lumea sa-si urmeze calea ei fireasca

Statul trebuie sa indeplineasca functia de gardian de noapte, sa nu se amestece in viata

economica

Obiectul bogatiei sunt totalitatea bunurilor produse de natura.

Sfera productiva- agricultura si cresterea animalelor

Introducerea notiunii de produs net- diferenta dintre productia obtinuta si cheltuielile

efectuate

Ordinea naturala reprezinta legile naturii care guverneaza nu doar fenomenele mecanice
ci si toate aspectele vietii economice.

In lucrarea,,Tabloul economicFrancois Quesnay a divizat capitalul: numitul avans navans

iniial destinat pentru construcii, utilaje, echipamente, animale. El consider pmntul
principalul izvor de bogie;.
In viziunea lui F. Quesnay societatea trebuie sa se divizeze n 3 clase:
Clasa productiv - format din arendai i rani. Aceast clas este productiv,deoarece munca
lor creeaz produsul net care constituie izvorul tuturor veniturilor n societate.
Clasa proprietarilor include regele, proprietari funciari, funcionari de stat i biserica. Aceast
clas nsuete sub form de rent produsul net creat de clasa productive

Clasa steril - care cuprinde toate persoanele ocupate n comer, industrie,transport i

servicii. Aceast clas e considerat steril, deoarece nu participdirect la crearea
produsului net, ns ea e considerat util pentru societate.

F.Quesnay elaboreaz primul model macroeconomic de reproducie a capitalului social, pentru

prima dat a argumentat circuitul economic i schimburile ntre sectoarele economice.
TABLOUL ECONOMIC
Reprezinta este prima reprezentare schematica a circuitului macroeconomic
Societatea este divizata in trei clase:
a) Clasa productiva, formata din fermieri si muncitori agricoli care creeaza produsul net
b) Clasa proprietarilor, din care faceau parte proprietarii de pamant, regele si clerul si care
traiau din prodiusul net, insusit sub forma d erenta funciara sau impozit
c) Clasa sterila, compusa din toate celelalte paturi sociale cum sunt: negustorii, proprietarii
manufacturilor, medicii, profesorii.
Avansurile (astazi investitiile) se impart in:
a) Avansuri funciare, facute de proprietarii de pamant
b) Avansuri intiale (mijloace fixe): pluguri, boroane, alt inventar capital fix
c) Avansuri anuale (mijloace circulante): seminte, ingrasaminte, plata lucratorilor capital
circulant.
5. Caracteristici liberalismului economic clasic
1. Libertatea economica
2. hommo economicus figura centrala a vietii economice (individ rational ghidat de dorinta
de a se imbogati, fapt ce in ultima instatnta du ce la imbogatirea intregii natiuni)
3. Autoreglarea economiei
4. teoria valoare - munca la baza doctrinei
5. Repartizarea veniturilor in fuctie de apartenenta idividului la una din cele 3 clase sociale:
muncitorii, capitalistii, proprietarii funciari
6. Liberul schimb bazat pe avantajele specializarii internationale

7. Profitul forta motrice a activitatii economice,

8. Noninterventinismul
Doctrina liberalismului economic clasic a dominat n anii 1776 anul apariiei operei lui
A.Smith Avuia naiunilor i pn n 1870 au aprut principalele lucrriale liberalilor
neoclasici.Patria liberalismului economic clasic e considerat Anglia, iar patriarhul liberalismului
economic clasic a fost A.Smith, care este considerat ca fondatorul disciplinei Economia
politic. Liberalismul economic clasic este prezentat de 2 coli:
coala englez n frunte cu A.Smith, Malthus, D.Ricardo i Mill;
coala francez cu reprezentanii: J.B.Say i J.Bastiare.
Doctrina liberalismului economic clasic are urmtoarele trsturi:
1)Libertatea aciunii n toate domeniile de activitate,i anume, libera iniiativ a agenilor
economici, libera concuren, libera alegere a deciziilor etc.
2)Proprietatea privat asupra bunurilor economice,care constituie temelia economiei libere, a
eficienei economice i a stimulrii activitii economice.
3)Individualismul,potrivit cruia deciziile cele mai eficiente i corecte le pot lua doar agenii
economici particulari fr amestecul statului.
4)Ordinea natural,potrivit creia activitatea economic se bazeaz pe legile eterne i
universale ale naturii
5)Hedonismul i raionalitatea,care sunt considerate ca principii de baz ale activitii economice
6)Autoreglarea economiei de pia prin mecanismul de echilibrare a cererii i ofertei.
7)Limitarea rolului statului n activitatea economic.
8)Munca st la baza crerii valorii tuturor bunurilor economice.
9)Liberalismul economic clasic, bazndu-se pe Ordinea Natural, consider c legile
economice au caracter obiectiv, etern i universal.
Liberalismul economic clasic aplic n studierea fenomenelor i proceselor economice metode
tiinifice precum: inducia, deducia i abstracia tiinific.
Liberalismul clasic a fost o revoluie n cunoaterea economiei de pia, nsemnind afirmarea
unei tiine economice adevrate
J.B. Say continuator i sistematizator al doctrinei smithiene. Legea debueelor.
Lucrrile principale:
Tratat de economie politic i curs Curs complet de economie politic.
Optimismul lui const n afirmarea, c unele laturi negative ale capitalismului (crizele,omajul,
mizeria muncitorilor) au un caracter temporar i pot fi uor nlturate.
Conceptele principale:
1) Conceptul despre producie. n viziunea lui Say, finalitatea proceselor de produciesunt
totalitatea utilitilor a bunurilor i serviciilor care satisfac nevoile individului i a societii.

2) Concept referitor la obiectul de studiu al economiei politice.

n viziunea lui Say,obiectul de studiu constituie procesul de formare, repartiie i utilizare a
bogiei n conformitatecu necesitile societii.
3) Teoria celor 3 factori de producie, potrivit creia la procesul de creare a valorii particip 3
factori: munca, natura, capitalul.
4) Conceptul despre ntreprinztor,potrivit cruia ntreprinztorul este veriga mecanismului
economic, care procur i mbin cei 3 factori de producie n scopul obinerii produselor i
profitului respectiv. Anume ntreprinztorul devine figura central a produciei deoarece el
organizeaz producia, cerceteaz piaa, arendeaz terenuri, ia decizii, i asumriscurile i
remunereaz posesorii factorilor de producie.
5) Legea Debuseilor. Potrivit acestei legi mrfurile se schimb pe mrfuri. Banii fiind un simplu
intermediar al schimbului. Vinderea este totodat i cumprarea, deci oferta i creeaz propria sa
cerere. Say ajunge la concluzia c majoritatea produciei determin majoritateaveniturilor, care
stimuleaz producia. Astfel economia privit n ansamblu se autoregleaz i nu este nevoie de
intervenia statului. Crizele care apar au caracter temporar i nu afecteaz echilibrul economic
general. n viziunea lui Say toate economiile devin automat investiii.
Teoria factorilor de productie potrivita careia pamantul este temelia venitului obtinut sub
forma de renta, munca este la baza salariului, iar capitalul a profitului. El considera salariul
este o forma de salariu, pe care intreprinzatorul il obtine pentru munca sa de organizare si
gestionare a afacerilor. Intreprinzatorul este pivotul intregului mecanism economic.
Legea debuseelor (legea lui Say)- in conditiile generale crizele sunt imposibile, pot avea loc
doar anumite dezechilibrele partiale si temporare. Oferta isi creeaza propria cerere. Banii sunt
neutri, ei nu joaca nici un rol activ in mecanismele economice.
J.S.Mill ultimul mare clasic al liberalismului economic. Paradoxul Mill.
n ansamblu, conceptele lui J.S. Mill sunt orientate spre sinteza ideilor liberalismuluiclasic cu
noi idei socialiste. Astfel in viziunea lui Mill, n cadrul procesului de producie acioneaz legi
naturale obiective (Legea fertilitii descrescnde asolului, Legea natural a populaiei, Legea
acumulrii de capital), iar n cadrul procesului de repartiie acioneaz legi subiective (repartiia
dup munc). J.S.Mill considera ca crizele economice,omajul i srcia au caracter temporar i
pot fi nlturate prin intervenia raional a statului n economie. n viziunea lui Mill,sistemul
capitalist trebuie modificat substanial, ns nu prin revoluie, ci prin promovarea reformei
sociale. El s-a pronunat pentru reformarea relaiilor de proprietate pe calea limitrii dreptului de
motenire. Mill se pronun mpotriva sistemului de repartiie propus de Ricardo, afirmnd c
acest sistem duce la srcia muncitorilor inecointeresarea lor n rezultatul muncii. Mill s-a
pronunat mpotriva legii populaiei formulate de Malthus i n primul rnd mpotriva msurilor
antiumane de reducerea populaiei. Mill a completat teoria lui Ricardo a schimbului
internaional, prin Legea cererii reciproce. Potrivit ei produsele unei ri se schimb pe
produsele altor ri ntr-un asemenea raport valoric, ca suma exporturilor s fie egal cu cea a
importurilor.
6. Sistemul economic al lui A. Smith

Unul din principalii fondatori ai doctrinei liberalismului economic clasic a fost A. Smith(17231790), economist englez, considerat ca cel mai mare economist al sec.XVIII. Lucrarea sa
principal Avuia Naiunilor, a pus temelia economiei politice ca tiin.
Principalele concepte i teorii ale lui A. Smith sunt:
Conceptul despre bogie i factorii creterii ei
Potrivit lui A.Smith bogia este totalitatea bunurilor materiale de care dispune naiunea, iar
izvorul ei este munca desfurat n sfera produselor materiale. Munca cheltuit n sfera de
producie este considerat ca munc productiv, iar munca cheltuit n sfera de servicii este
considerat munc neproductiv.
Conceptul despre valoare.
Smith a analizat 2 feluri de valoare:
Valoarea de ntrebuinare
Valoarea de schimb
Teoria repartiiei.
n viziunea lui A.Smith, bunurile produse n societate sunt distribuite n dependen de cele 3
clase: muncitori salariai,capitaliti,proprietari funciari
Repartiia bunurilor se manifest n 3 forme:
1.Salariu
2. Profit
3.Renta
A.Smith pentru prima dat a introdus noiunea de capital individual i capital naional
Teoria schimbului internaional(avantajul absolut).
Smith afirm c schimburile ntre ri au loc n momentul n care apare o diferen ntre costurile
absolute
Teoria minii invizibile.
Se bazeaz pe ideea c economia de pia se autoregleaz, asigur echilibrul economic i face
posibil armonizarea intereselor individuale, egoiste i a intereselor generale ale societii. Smith
este un adept nflcrat a individualismului, a ordinii naturale, a liberei concurene i a
neamestecului statului .
Conceptul referitor la diviziunea muncii,
n viziunea lui A.Smith, diviziunea muncii este cel mai important factor al creterii bogiei.
Gradul de dezvoltare a diviziunii muncii depinde de dimensiunile pieii. Cu ct este mai extins
piaa cu att mai profund devine diviziunea muncii, ceea ce influeneaz direct asupra
productivitii muncii i asupra creterii bogiei.
Concepte fundamentale :
Bogatia totalitatea bunurilor marfa de care dispune o natiune la un moment dat.
Izvorul bogatiei este munca.

Sfera productiva sunt totalitatea ramurilor materiale: industria, agricultura, comertul.

Factorii ce contribuie la sporirea bogatiei:
1. Cresterea numarului de muncitori ocupati in sfera productiva
2. Cresterea productivitatii muncii in aceiasi sfera prin diviziunea muncii.
Diviziunea muncii asigura: Cresterea indemanarii, Economisirea timpului, Inventarea unor noi
masini si unelte.
7. Ideile principale ale lui T. Malthus:
Th. Malthus a fost primul economist care a sesizat importanta economica si caracterul relativ
limitat al resurselor economice si a dezechilibrului dintre acestea si numarul populatiei.
Legea populatiei mijloacele de subzistenta cresc in proportie artmetica, adica 1,2,3,etc. iar
populatia creste in progresie geometrica 1,2,4,8.
Malthus scrie poporul trebuie considerat a fi el insusi cauza principala a mizeriei sale. Un om
care se naste intr-o lume deja ocupata, daca familia sa nu poate sa-l hraneasca sau daca societatea
nu poate utiliza munca lui, nu are nici un drept sa pretinda la o anumita portie de hrana. Prin
urmare, el este realmente de prisos pe pamant. La mareel banchet al naturii nu exista loc pentru
el. Natura il condamna sa plece, si nu intirzie sa execute chiar ea acest verdict.
Legea randamentelor descrescande cresterea cantitatii de capital si de munca nu este
insotita de o sporire corespunzatoare a productiei, aceasta pe langa faptul ca suprafetele
cultivabile sunt, in general, limitate.
1. Legea populaiei.T. Malthus a elaborat o teorie a creterii populaiei conform creia numrul
oamenilor are tendina s creasc n proporie geometric, iar mijloacele de existen cresc i ele
numai c n proporie aritmetic. i deoarece mijl. de existen nu pot fi mrite dup dorin nu
rmne dect o singur soluie: limitarea pe diverse ci a numrului populaiei.
2. Legea randamentelor descrescnde.
Malthus argumenteaz disproporia dintre creterea populaiei i a mijloacelor de existen prin
aa-numita Legea randamentelor descrescnde. Esena acestei legi ilustrate de Malthus cu
exemple din agricultur const n faptul c dublarea muncii i a capitalului pe aceiai suprafa
de pmnt nu poate fi nsoit de o dublare a volumului de producie.
Ideile principale ale lui D. Ricardo(cel mai bogat economist-teoretician din toate timpurile):
Teoria valoare-munca la temelia valorii se afla munca, iar marimea valorii este
determinata atit de cheltuielile de munca vie, cat si de munca incorporata in mijloacele de
productie.
Ricardo plaseaza in centrul atentiei problema repartitiei valorii si avutiei intre clasele
sociale.Opera principala - Principiile economiei politice si ale impuneriiPrincipalele forme ale
veniturilor sunt: renta (pamant), profit (capital), salariu (munca)
Teoria rentei - renta funciara este o parte din produsul creat de muncitor, un excedent de venit
peste profitul normal, un profit suplimentar. Apartitia rentei este o consecinta a acapararii
pamantului in proprietatea privata si a faptului ca suprafetele de pamant, mai ales cele mai
fertile, sunt limitate. Fertilitatea diferita a solurilor da nastere rentei diferentiale

Teoria salariului salariul este fixat la nivelul cosului minim de consum al muncitorului si
depinde in mare masura de pretul bunurilor de prima necesitate
Teoria profitului - profitul este venitul care-i ramane capitalistului dupa achitarea salariului si
plata rentei. Profitul are tendinta sa scada deoarece salariile au tendinta sa creasca.
1.Teoria valorii. n lucrrile sale Ricardo delimiteaz noiunile de pre, valoare de schimb i
utilitate. Valoarea de schimb a mrfii se exprim prin pre i se afl n raport direct proporional
cu cantitatea total de munc cheltuit pentru producerea acesteia i n raport invers proporional
cu productivitatea sau rodnicia muncii respective.
2. Teoria monetar.
Ricardo a formulat teoria cantitativ a banilor n conformitate cu care nivelul general al
preurilor evoluiaz proporional cu cantitatea de bani aflat n circulaie. Dac cantitatea de bani
aflat n circulaie este mic, atunci valoarea lor crete i preurile mrfurilor scade, i invers.
3. Teoria costurilor comparative (teoria avantajului relativ).
Aceasta constituie una din principalele contribuii ale lui D. Ricardo la dezvoltarea tiinei
economice. Potrivit acestei teorii fiecare ar se va specializa n producerea i exportul acelor
mrfuri pe care le fabric cu costuri relativ mai mici i va importa mrfuri pe care le produce cu
cheltuieli relativ mai mari.
4. Teoria repartiiei.
Ricardo de asemenea arat c repartiia veniturilor n Societate se efectuiaz n dependen de
cele trei clase: muncitori (salariu), capitaliti (profit) i proprietari funciari (rent). Dar trebuie de
remarcat c D. Ricardo a analizat primul renta diferenial considernd-o un produs suplimentar
ncasat de proprietarul funciar de pe suprafeele de pmnt mai fertile.
8. (9)
9. Patria doctrine naionalismului i protecionismului economic,,doctrin diametral opus
liberalismului clasic, este G e r m a n i a . Printele acestei doctrine este considerat Fr. List.
List respinge conceptul c viaa economic este supus unei ordini naturale, afirmnd c
dimpotriv, anume intervenia activ a statului este factorul principal al modernizrii
i dezvoltrii societii. Astfel, n modelul listian h o m o economicus este nlocuit cu statul.
El el spune c interesele unei naiuni sunt superioare intereselor indivizilor, ale claselor sociale i
ale grupurilor care o compun.
O naiune, considerat de el ,,normal,, trece prin 5 faze de dezvoltare:
faza slbatic,
-faza pastoral,
-faza agrar,
-faza agroindustrial,
-faza agroindustial
-comercial.
Obiectivul principal al protecionismului listian-dezvoltarea industriei.Presupune aprarea
temporar, parial sau total a anumitor domenii din tara de concurenta strin.
Forme ale ale protecionismului: tarifar(vamal),monetar i administrativ. Particulariti ale
protecionismului:

1)caracter selectiv-aplicat doar la produsele industriale.

2)temporar-aplicat pn n momentul cnd ara i creeaz o industrie competitiv.
3)educativ are misiunea de a educa cetenii germani n spiritul pariotismului.
Potrivit lui List nu toate rile pot deveni dezvoltate, doar acele naiuni care dispun de anumite
condiii naturale:
clima moderat,
-teritoriu ntins,s dispun de resurse naturale variate,
-populaie numeroas,nivel nalt de cultur i civilizaie politic.
Potrivit lui List oamenii trebuie s deie dovad i de un nsemnat efort patriotic i chiar spirit de
sacrificiu.Cci, dac indivizii vor tinde s-si satisfac necesitile doar cu mrfuri de
import,economia rii nu va prospera niciodat.De aceea consumatorii ar trebui s prefere
mrfurile germane,chiar dac acestea sunt mai scumpe i de o calitate mai proast dect cele
strine. Deci protecionismul nu este nicidecum un ctig nsine,un prilej de satisfacie.
Protecionismul constituie preul sacrificiului pltit benevol de o naiune care dorete s devin
puternic i bogat
Principalii reprezentani ai protecionismului nord-american sunt H.C.Carey i
S.Patten.Economistul Henry Charles Carey enunta teoria armoniilor economice internaionale.
El considera c diviziunea internaional a muncii rezultat n urma aplicrii principiilor
liberschimbiste ar duce la mprirea rilor lumii n dou mari categorii: ri dezvoltate (sau
industriale) i ri slab dezvoltate (sau agrare), ceea ce distrugea armonia internaional i
antrena stri conflictuale permanente. n schimb, aplicarea unor politici economice protecioniste
ar favoriza dezvoltarea productiv complex a fiecrei ri, n care ramurile produciei materiale
se completau armonios una pe cealalt. De pild, arta el, agricultura oferea ramurilor industriei
prelucrtoare att o surs de aprovizionare cu materii prime, ct i o pia de desfacere pentru
produsele industriale.
Armonia existent ntre ramurile fiecrei economii naionale reprezenta pentru Carey o
premis esenial a armoniei din relaiile economice internaionale, bazat pe schimburile
comerciale echitabile i pe progresul continuu al fiecrei naiuni.
Simon Patten este autorul lucrrii de larg circulaie Bazele economice ale
protecionismului (1890), n care a sistematizat i completat contribuiile n materie ale lui F.List,
H.C.Carey i ale altor teoreticieni. Obiectivul politicii economice a fiecrei ri trebuie s l
constituie, arta Patten, realizarea unui puternic complex economic naional, n msur s asigure
dezvoltarea forelor de producie i un nivel de trai ridicat al populaiei. Pe termen lung, aceste
obiective puteau fi atinse numai printr-o politic comercial protecionist, care s mbine taxele
vamale ridicate cu barierele netarifare.
Specificul gndirii economice romneti este condiionat de un ir de mprejurri, cum ar fi
aezarea geografic, psihologia naional, dar mai ales destinul istoric, care ne-a oferit ca ideal
suprem nu prosperitatea economic, nu sporirea avuiei materiale i spirituale, ci lupta de
eliberare naionala.Aceast regretabil circumstan a reinut dezvoltarea social economic a
poporului, imprimnd i gndirii economice un caracter specific. De aici i prima particularitate
a gndirii noastre- mbinarea problemelor pur economice cu idealurile luptei de eliberare
naional. P. Aurelian spune c: Politica noastr, fie intern, fie extern, numai atunci este
bun cnd este naional; cnd urmrete prin toate mijloacele ocrotirea intereselor naionale

Mihail Manoilescu afirma ca Tarile dezvoltate trebuie sa fie interesate in industrializarea celor
subdezvoltate,intrucit aceasta sporeste capacitatea de cumparare a tarilor sarace,care vor importa
o cantitate mai mare de marfuri de la cele bogateCriteriul de determinare a ramurilor ce au
nevoie de protective este nivelul productivitatii muncii.Urmeaza a fi protejate ramurile cu o
productivitate a muncii mai mare dcit media nationala.Prin industrializare are loc deplasarea de
capital si de forte de munca din ramurile cu o productivitate mai mica(agricultura)spre cele u o
productivitate mai mare(industria)(Teoria protectionismului general).
10. Doctrina care a aparat intersele claselor celor mai defavorizate, care a visat sa puna baza
unei societati bazate pe echitatea sociala si egalitatea drepturilor este doctrina socialista.
In antichitate, promotorii ideilor socialiste au fost:
-

Platon si Aristotel, au condamnat bogatia excesiva, cerand implicarea statului pentru

asigurarea echitatii sociale
In epoca Renasterii:

Thomas Morus (1477-1535) in lucrarea Utopia, critica capitalismul, in curs de aparitie,

si descrie modelul unei societati ideale

- Tommaso Campanella (1568-1639), in lucrarea Cetatea Soarelui, descrie o societate ideala, in

care oamenii poseda toate bunurile in comun.
Socialismul modern se preocupa de condamnarea proprietatii private si a liberei initiative
si inlocuirea acestora cu proprietatea colectiva si cu implicarea activa a statului in viata
economica.
Perioada de evolutie a ideilor socialiste cuprinde aproape 2 secole, intre anii 1800-2010.

Autorii socialismului utopic nu au efectuat o analiza profunda a mecanismului de

functionare a economiei si nu au elaborat un nou sistem teoretic.
Idei comune petru toti socialistii utopici:
-

Capitalismul nu este vesnic si va fi inlocuit cuy un alt tip de societate,

Proprietatea privata
proprietate colectiva

se afla la temelia exploatarii de clasa si trebuie inlocuita cu

Trecerea la noul tip de societate se va face in mod benevol, a reformelor treptate.

Toti cetatenii sunt egali in drepturi

Henri de Sait-Simond (1760-1825) - conte francez, fondatorul socialismului utopic.

Considera ca la originea tuturor releleor se afla proprietatea privata care genereaza exploatarea
omului de catre om. Trecerea la o treapta superioara de dezvoltare se produce pe masura
acumularii de catre oameni a cunostintelor. Invatamantul este forta motrice a dezvoltarii
societatii. Promoveaza marea industriecare va coopera strans cu stiinta.
Charles Fourier (1772-1837) considera ca la originea inegalitatilor sociale se afla marea
proprietate industriala, care trebuie inlocuita cu proprietatea colectiva. Propunea organizarea
societatii in falange sau falanstere, care reuneste 1500-2000 persoane care imbina armonios
munca fizica cu cea intelectuala.
Robert Owen (1760-1825) considera ca omul este bun, altruist, pozitiv de la natura.
Printr-o educatie stiintifica permanenta, omul este capabil sa se autoperfectioneze si astfel sa
neutralizeze efectele negative ale mediului social, iar apoi sa modifice si societatea in care
traieste. Propune constituirea unoi cooperative de productie si consum.
Socialismul mic-burghez
Simonde de Sismondi (1773-1842) - propune ca obiectul stiintei economice sa fie in mod
preferential bunastarea populatiei. Neaga existenta legilor obiective. Idealul lui este mica
proprietate. Cere amestecul statului in viata economica pentru a proteja valorile spirituale si a
preintimpina ruinarea micilor producatori. Considera ca libera concurenta se afla la radacina
raului absolut a imbogatirii unora pe seama altora. Respinge legea lui Say, aratind iminenta
crizelor economice.
Pierre Joseph Proudhon (1809-1865) intemeietorul anarhismului la inceput publica o
brosura cu titlul Proprietatea este un furt . Mai tarziu afirma contrariul, ca Proprietatea este
libertate. Proprietatea este un factor al dezvoltarii societatii, mica proprietate bazata pe munca
personala.
11. Karl Marx fondatorul doctrinei socialiste. Izvoarele gandirii marxiste :
-Contradictiile si conflictele crescnde ntre clasa muncitoare (proletariat) si capitali ti
(burghezie)
-Operele socialistilor utopici si mic-burghezi, deja populare in Europa
-Operele filozofilor germani Friedrich Hegel i Ludwig Feuerbach Principalele teorii a lui Karl
Marx
Metodologia de cercetare marxista: Fenomenele economice trebuiesc supuse unei analize globale
a societatii , a evolutiei ei. Economia politica este o stiinta care studiaza nu numai fenomenele
economice ca atare, dar si unele fenomene sociale si politice, nu numai mecanismul functionarii
economiei capitaliste, ci si evolutia si perspectivele acestei economii.
Marx anailizeaza fenomenele economice in dinamica, in miscare. Foloseste o noua metoda de
cercetare care o numeste dialectica materialista, care cuprinde pe langa abstractiile stiintifice si
descrierile si datele statistice.

Teoria plus-valorii: Salariul pe care il primeste muncitorul reprezinta numai o parte a valorii
create prin munca sa. Cealalta parte a valorii, creata de muncitorul salariat, este insusita de
catre proprietarul mijloacelor de productie. Aceasta parte a valori ise numeste plus-valoare.
Astfel, proprietarul mijloacelor de productie insuseste diferenta intre valoarea muncii si
valoarea fortei de munca, iar salariu;l reprezinta doar pretul fortei de munca nu si echivalentul
valorii muncii prestate de muncitor .
Teoria valorii: marimea valorii unei marfi este determinata de timpul de munca socialmente
necesar producerii ei. Forta de munca (capacitatea fizica si intelectuala a muncitorului de a
presta munca) are dublu caracter: valoare de schimb si valoare de intrebuintare. Munca este
activitatea creatoare prestata de muncitor.
Teoria capitalului : capitalul este o categorie istorica, de natura sociala, un raport social intre
muncitori si burgheziecu privire la apartenenta mijloacelor de productie. Marx distinge intre
acumularea primitiva de capital si acumularea ca atare a capitalului. Acumularea primitiva s-a
produs prin jaf, violenta, excrocherii la inceputul epocii captaliste. Acumularea capitaluilui este
un proces de transformare a unei parti din plu-valoare in capital.
Capitalismul este sortit pieirii
12. Karl Marx
Izvoarele gandirii marxiste:
-

Contradictiile si conflictele crescande intre clasa muncitaoare (proletariat) si capitalisti

(burghezie)

Operele socialistilor utopici si mic-burghezi, deja populare in europa

Metodologia de cercetare marxista: Fenomenele economice trebuiesc supuse unei analize globale
a societatii , a evolutiei ei. Economia politica este o stiinta care studiaza nu numai fenomenele
economice ca atare, dar si unele fenomene sociale si politice, nu numai mecanismul functionarii
economiei capitaliste, ci si evolutia si perspectivele acestei economii.
Marx anailizeaza fenomenele economice in dinamica, in miscare. Foloseste o noua metoda de
cercetare care o numeste dialectica materialista, care cuprinde pe langa abstractiile stiintifice si
descrierile si datele statistice.
V.I Lenin a fost primul economist care a argumentat necesitatea aplicarii doctrinei economice
marxiste la realitatea tarilor necapitaliste si a tarilro slab dezvoltate.
Imperialismul este ultima stadie de dezvoltare a capitalismului
Esenta imperialismului este dominatia pe toate planurile a monopolurilor.
Potrivit teoriilor leniniste, statul trebuie sa dirijeze nu numai procesele politice ci si cele
economice. Imixiunea statului se va efectua prin introducerea planurilor directive si obligatorii.
Salariul, preturile, dobanda si alte marimi economice vor fi fixate de catre stat. In comunism se
presupunea disparitia totala a statului.
13.Apare in a doua jumatate a sec XIX.
Doctrina neoclasica vine in scena ca o doctrina neutra, care avea capacitatea sa asigure
atit eficienta economica, cat si echitatea sociala, dar mai ales sa eliminea posibiltatea conflictului
armat intre muncitori si burghezi.

- Apare in conditiile in care problema centrala a activitatii economice nu este acumularea

capitalului ci desfacerea marfurilor.
- Teoreticienii isi schimba preocuparile din domeniul productiei in cel a circulatiei.
- Se accentueaza lupta de concurenta si sa accentuat problema raritatii, ca trasatura distinctiva a
tuturor bunurilor economice.
- Precursorii doctrinei marginaliste sunt: Johann Heirich von Thunen, Heirich herman Gossen,
Antoine Auguste Cournot.
Thunen este fondatorul economiei matematice si al econometriei,
elaboreaza teoria
productivitatii marginale si analiza costului de oportunitate. Cournot studiaza formarea pretului
in conditii de monopol, duopol si concurenta perfecta. Gossen este autorul a trei legi psihologice
fundamentale de natura psihologica.
Doctrina marginalist apare din necesitatea de a gsi o doctrin economic neutr, capabil s
asigure att eficiena economic, ct si echitatea social, dar n primul rnd, s elimine
posibilitatea unui conflict armat deschis ntre proletariat i burghezie. Doctrina marginalist
apare odat cu formularea i enunarea doctrinei marxiste,afirmnd-se ca un nou curent de
gndire economic, cu caracter nnoitor i cu un nou mod de abordare a problemelor economice.
In 1870 au aparut 3 mari scoli: austriaca, elvetiana si de la Cambridge care au fondat doctrina
neoclasica. Fondatorii sunt Jevons, A.Marshall, Leon Walras si Karl Menger.Ei au descoperit
paralel si in acelasi timp asa-numitul fenomen al utilitatii marginale denumit principiul
diminuarii utilitatii marginale.Savantii dati afirma ca valoarea depinde de combinarea dintre
raritate si utilitate. Ea este determinata de utilitatea marginala adica de utilitatea unitatii cel mai
putin utile care face obiectul unei cereri.
La temelia Doctrinei neoclasice se afla citeva directii noi de cercetare:
1. a utilitatii marginale
2. a echilibrului ec. general si partial
3. a comportamentului subiectiv al agentilor economici
Factorii care au conditionat aparitia DN:
1. trecerea de la o ec bazata pe libera concurenta la cea dominata de oligopoluri si monopoluri.
2. oferta de bunuri materiale incepe sa depaseasca cererea, comercializarea marfurilordevenind
mai importanta decit producerea lor.
3. se accentueaza lupata de concurenta intre agentii economici in ceea ce priveste accesul lor la
materie prima si energie
4. se accentueaza conflictul dintre muncitori si capitalisti fapt care ameninta insasi existenta
societatii burgheze.
Trasaturile comune intre doctrina liberala clasica si doctrina neoclasica:
1. Recunoasterea ordinii naturale
2. Principiul hedonist

3. Proprietatea
concurenta

privata

4. Homo economicus

si

libera

5. Principiul mainii invizibile

6. Interventia minima a statului in
economie
8.

7. Profitul-forta motrice a dezvoltarii

economice.

Diferente:

1. Obiectul de studiu- oamenii cu

gusturile si preferintele lor

marginala, utilitate totala, produs

marginal, cost marginal, etc.

2. Societatea impartita in consumatori

si producatori

4. Dezideologizarea teoriei economice

prin introducerea termenului de
economics

3. Teoria valoare-utilitate si analiza

categoriilor
marginale:
utilitate

5.
6. Carl Menger elaboreaza urmatoarele teorii:
-

Teoria bunurilor

Teoria valoare-utilitate

Teoria schimbului si a preturilor

7. Bunurile sunt niste produse care satisfac o anumita nevoie umana. Bunurile sunt
economice si libere (neeconomice).
8. Teoria valoare utilitate valoarea unui bun depinde nu de munca incorporata ci de
aprecierile subective ale indivizilor, de gusturile si preferintelor lor reprezentate prin
utilitatea marginala. Utilitatea marginala este utilitatea cea mai mica a ultimei unitati
dintr-un stok de bunuri omogene, cre stisfce cea mai putin intensa nevoie.
9. Teoria schimbului si a pretului spune ca preturile la care se vand bunurile sunt
determinate de utilitatea marginala a acestora.
10. Principalele scoli marginaliste:
11. Scoala austriaca: K. Menger, E. Bohm-Bawerk
12. Scoala de la Lausanne: Leon Walras
13. Scoala de la Cambridge: A.Marshal
14. 14. coala psihologic austriac
15. ntemeietorul colii austriece este Carl Menger,iar cei mai talentai adepi afi
acestuia:Eugen Bohm-Bawerk si Friederich von Wieser. Contribuia principal a lui
Carl Menger const n elaborarea teoriilor: a) teoria bunurilor; b) teoria valoare-utilitate;
c) teoria schimbului i a preurilor
16. Menger a nlocuit noiunile deprodusimarfcu conceptul debun.
17. Bunurile pot fi: economice- create de om,i neeconomicecare provin din naur.
18. In esenta reprezentanii scolii austriece sustin ca utilitatea finala scade pe masura sporirii
rezervelor si ca valoarea unui bun e determinata de cea mai mica UT pe care o poseda
ultima unitate sau cea mai putin importanta nevoie. Contributia: A explicat valoarea cu
ajutorul UT finale si a analizat ev economice printr-o viziune psihologica.
19. ---- Carl Menger elaboreaza urmatoarele teorii:

Teoria bunurilor

Teoria valoare-utilitate

Teoria schimbului si a preturilor

20. Bunurile sunt niste produse care satisfac o anumita nevoie umana. Bunurile sunt
economice si libere (neeconomice).
21. Teoria valoare utilitate valoarea unui bun depinde nu de munca incorporata ci de
aprecierile subective ale indivizilor, de gusturile si preferintelor lor reprezentate prin

utilitatea marginala. Utilitatea marginala este utilitatea cea mai mica a ultimei unitati
dintr-un stok de bunuri omogene, cre stisfce cea mai putin intensa nevoie.
22. Teoria schimbului si a pretului spune ca preturile la care se vand bunurile sunt
determinate de utilitatea marginala a acestora.
23. Eugen Bohm Bowerk teoria deprecierii viitorului sau teoria dobanzii. Imparte bunurile
in bunuri prezente (salariul) care valoreaza mai mult ca acelasi si bun in viitor
(capitalul). Dobanda este diferenta dintre valoarea mai mare, pe care indivizii o acorda
bunurilor actule, si valorea mai mica, acordata bunurilor viitoare, deci e o plata
asteptariicapitalistului.
24. 15. coala matematic elvetian. Leon Walras
25. Se deosebete de celelalte coli neoclasice prin ncercarea de a expune toat teoria
economic prin folosirea instrumentelor matematice,adic a formulelor, ecuaiilor,
funciilor i schemelor.Modelul concurenei pure i perfecte
26. coala elveian se deosebete de celelalte coli neoclasice prin ncercarea de a expune
toat teoria economic prin folosirea instrumentelor matematice,adic a
formulelor,ecuaiilori schemelor.
27. Elaboreaz modelul concurenei pure i perfecte,care nu exist n realitate,dar care
permite de a analiza n mod ideal mecanismul formrii preurilor.Ea poate exista doar
atunci cnd sunt prezente 5 premise:
28. atomicitatea
29. omogenitatea produselor
30. libera intrare pe pia
31. - mobilitatea factorilor de producie
32. -transparena pieelor
33. Leon Walras imparte economia in 3 compartimente distincte:
34. 1) economia pura, care foloseste metode matematice de cercetare
35. 2) Economia aplicata, care are drept misiune studierea procesului de productie,
circulatiei monetare si a formelor de organizare a acestuia

36. 3) Economia sociala, se preocupa de gasirea principiilor de echitate sociala.

37. Elaboreaza modelul concurentei pure si perfecte, un model ideal de formare a preturilor
bazat pe 5 premise:
-

Atomicitatea pietei

Omogenitatea produselor

Libera intrare pe piata

Mobilitatea factorilor de productie

Transpartenta pietei.

38. Teoria echilibrului general se stabileste pe 3 piete principale: piata produselor, piata
fortei de munca si piata capitalului. Echilibrul economic generl se stbileste tunci cand
oferta este egala cu cererea pentru fiecare produs si pe fiecare piata. Interventia statului in
acest proces este inutila
39. Wilfredo Pareto considera ca economia are 2 forme: economie pura si economie
aplicata. Este autorul teoriei despre curbele de indiferenta. Este autorul teoriei numite
optimul lui Pareto care inseamna o asemenea distributie a resurselor, cand cresterea
bunastrii cel putin unui individ nu contribuie la reducerea bunastarii altor indivizi. Poate
fi realizat doar in conditiile concurentei pure si perfecte
40. 16. Trsturile comune i deosebirile dintre doctrinele clasic i neoclasic. A.
Marshall autorul concilierii clasicilor cu neoclasicii.
41. Alfred Marshall ---Principalele probleme cercetate:
42. 1. formarea preturilor 2. distribuirea veniturilor 3. elaborarea teoriei echilibrului ec.
partial
43. In viziunea lui utilitatea si costul produselor joaca acelasi rol in determinarea valorii.
44. El incearca sa arate ca preturile sunt variabile in functie de situatia pietelor si de relatiile
stabilite intre mai multe piete.Legile formarii pretului trebuiau sa asigure anumite
rente (venituri):
45. 1.surplusul consumatorului
46. 2.surplusul producatorului In teoria distributiei Marshal distinge 4 venituri: 1.renta pt
pamint
47. 2.salariul pt munca
48. 3.dobinda pt capital
49. 4.profitul pt antreprenoriat
50. Prin metoda sa Marshal a cercetat echilibrele partiale. El isi punea problema cum firmele
pot sa produca exact atit cit sa asigure echilibrul cererii si ofertei
51. Doctrina clasic i neoclasic
52. Asemnri:
53. -recunoaterea existenei unei ordini naturale, creia i este supus i activitatea
economic, guvernat de anumite legi obiective,generale i universale.
54. -principiul hedonist,conform cruia individul caut s obin maximum de satisfac ie cu
minim de efort depus.
55. - inviolabilitatea proprietii private,ca temelie a liberei iniiative i a liberei concurene.
56. -libertatea de aciune a omului
57. - recunoaterea autoreglrii vieii economice prin mecanismul flexibil al preurilor
58. -admiterea ideii unei intervenii minime a statului n viaa economic
59. Deosebiri:
60. Neoclasicii spre deosebire de clasici, au mutat centrul de greutate al preocuprilor
teoretice din domeniul obiectiv n cel subiectiv, axndu-se asupra studierii nclina iilor,
preferinelor i dorinelor oamenilor, considerate a fi adevratele motivaii ale activit ii
economice.

61. Clasicii pun accentul pe crearea i repartizarea avuiei, acumularea capitalului, pe cnd
neoclasicii studiaz n primul rnd,procesele de circulaiea mrfurilor, precum i utilizarea
ct mai raional a resurselor naturalei umane.
62. 17. Doctrina principala a curentului economiei dirijate este considerata
Keynesismul,parintele careia este J.M.Keynes (1883 - 1946). Principalele lucrri ale
acesuia sunt: Teoria general a folosirii minii de lucru, a dobnzii i a banilor (1936).
Prin aceast lucrare Keynes a pus temelia doctrinei capitalismului organizat, svrind
astfel una din cele mai importante revoluii n tiina economic. De asemenea Keynes
este considerat cel mai mare economist al sec. XX i primul fondator al dirijismului
economic de pia.
63. Trasaturile definitorii ale paradigmei Keynisiste constau:
64. -El considera teoria economica liberala clasica si neoclasica drept un caz particular al
teoriei economice generale, cu valabilitate restransa si deci, accepta teoria marginala numai
in domeniul microanalizei.
65.
66. -Keynes isi propune sa elaboreze o teorie generala a economiei de piata valabila in orice
conditii si capabila sa explice procesele economice, atat in conditii de echilibru partial sau
total cat si in conditii de dezechilibru.
67.
68. -Respinge ideea unei ordini naturale si a unor legi naturale capabile sa asigure realizarea
spontana a echilibrului economic si implicit respinge teoria pietelor a lui J.B.Say.
69.
70. -Sustine inevitabilitatea somajului in cadrul economiei de piata admitand ca acesta ar
putea deveni limitat printr-o politica economica adecvata., dar nicidecum pe deplin inlaturat.
71.
72. -In cercetarile sale J. Keynes a fost adeptul rezolvarii problemelor economice pe termen
scurt, ocolind dimensiunea estetica a acestora.
73.
74. -In planul politicii economice considera ca pentru a supravietui si a functiona eficient
economia de piata, el propune interventia statului in economie.
75.
76. -Locul politicii liberului schimb, idealizat de neoclasici J.Keynes preconiza politica
economica de interventie a statului in economie, politica denumita ulterior dirijism.
77. 18. Potrivit lui Keynes, dezechilibrele economice nu pot disprea de la sine n mod
spontan ci n rezultatul unei intervenii limitate i temporarea statului. n acest sens,
Keynes folosete termenul de dirijism, pt a sublinia enorma diferen ntre intervenia
statului n economiile planificate/totalitare(direct, masiv i atotcuprinztoare) i
intervenia propus de el (partial,moderat, indirect, realizat prin metode economicede
natur fiscal i creditar). Deci, scopul prioritar al dirijismului este ocuparea deplic a
braelor de munc.Clase sociale: consumatori, productori.Politicile propuse de John
Maynard Keynes:
78. -stimularea investiiilor prin micorarea ratei dobnzii;
79. -sporirea cantitii de bani,n circulaie, prin emiterea de moned;
80. -creterea investiiilor publice att n sfera productive ct i n sfera neproductiv, chiar
cu preul mprumuturilor fcute de ctre stat;

81. -sporirea consumului de stat i redistribuirea veniturilor ( o prea mare diferenierea a

veni
82. turilor are urmri negative asupra dezvoltrii economice, ntruct stimuleaz tendina de
mrire a economiilor i de limitare a investiiilor
83. -Introducerea impozitului progresiv pe venit,menit s micoreze veniturile celor bogai i
s stimulezeconsumurile.
84. -In troducerea unui sistem eficient de asisten social, de servicii publice, msur ce ar
ncuraja nclinarea spre consum;
85. -Reducerea ratei dobnzii, adic ieftinirea creditului( se realizeaz prin sporirea cantitii
de moned aflatn circulaie)
86. -Att timp ct nivelul omajului este mare, ara trebuie s-i nchid frontierele pentru a
nu ptrunde pe piaa intern mrfurile strine( neag liberschimbismul).
87.
88. Teoria generala este una dintre principalele opera a lui Keynes care a dominat gindirea
economica mondiala mai bine de jumatate de secol.Abia la inceputul anilor 80 ai sec
XX-lea s-a revenit la ideile liberalismului economic,dar chiar si in asemenea conditii,a
ramasa nestramutata politica macroeconomica de inspiratie keynesista.In fine,dupa criza
economica mondiala din 2008-2009,pretutindeni in lume are loc o renastere a ideilor
interventionismului economic.
89. Principalele izvoare teoretice din care s-a inspirit lordul britanic in scrierea cestei
lucrari,au fost operele mercantilistilor,de la cae a preluat idea interventiei statului in viata
economica ,precum si lcrarea lui Thomas Robert Malthus-Eseu asupra principiului
populatiei,in care este expusa teoria dezechilibrului dintre populatie si resursele natural.
90. 19. Neokeynesismul apare in primii ani dupa cel de al II lea Razboi Mondial, moment in
care se punea problema dinamicii economice si a inflatiei. Drept consecinta razboiului a
fost si transformarea economiei capitaliste bazate pe proprietate privata, intr-o economie
mixta, unde apare un puternic sector public.Neokeynesismul constituie un ansamblu de
teorii si politici economice inspirate din opera lui J.M. Keynes. Cei mai importanti
reprezentanti: Roy Harrod, Alvin Hansen, John Hicks, Paul Samuelson, Joan Robinson,
s.a.Neokeynesistii urmaresc in special, scopul asigurarii unor ritmuri stabile de
crestere economica. Ei se preocupa de analiza productiei, care asigura cresterea venitului
national. In acest scop ei insista asupra imixiunii sistemice si directe a statului in
economie.
91. Neokeynesismul constituie un ansamblu de teorii i politici economice inspirate din
opera lui Keynes. Doctrina keynesist, mbuntit i adaptat la condiiile concrete, a
dominat gndirea economic n decursul primelor trei decenii de dup rzboi.
Neokeynesismul este un curent neomogen, format din diferite grupuri i microcurente,
care pun accentul pe un aspect sau altul al doctrinei keynesiste.Distingem:neokeynesismul american;- englez;- francez;- diferite ncercri de sintez" a
keynesismului cu teoriile neoclasic, marxist i chiar clasic.
92. Cei mai de seam reprezentani ai neokeynesismului: P. Samuelson, R. Harrod, E.
Domar, R. Solow, J. Tobin, Joan Robinson, N. Kaldor, A. Hansen, Pierro Sraffa.
93. Doctrina keynesian avea i un ir de neajunsuri:


ea a efectuat o analiz static, acordnd o atenie insuficient factorului
timp;

acorda o atenie exagerat cererii efective, subapreciind problemele

produciei i ofertei;

erau analizate insuficient problemele repartiiei veniturilor i rolul ei n

stimularea activitii economice.
94. Neokeynesitii au pus accentul anume pe depirea acestor neajunsuri.
95.
Pentru Keynes scopul principal al teoriei i politicii economice era realizarea
ocuprii complete a braelor de munc.
96.
Neokeynesitii urmresc ns scopul asigurrii unor ritmuri stabile de cretere
economic. Keynes era adeptul unei intervenii indirecte i sporadice n viaa economic,
neokeynesitii optau pentru un amestec sistematic i direct. Neokeynesitii au acordat o atenie
sporit factorului timp, anume ei elabornd teoria i practica creterii economice, descoperind i
analiznd factorii economici i extraeconomici, care stau la temelia ei.
97.
Spre deosebire de Keynes, neokeynesitii analizeaz n primul rnd problemele
practice, cum ar fi inflaia, bugetul, formarea capitalului. Totodat ei au reorientat tiina
economic de la analiza static spre cea dinamic, punnd n centrul preocuprilor lor problema
unei creteri economice echilibrate.
98. Deoarece dezvoltarea economic poart un caracter ciclic, neokeynesitii au elaborat un
ir de politici de stabilizare i de stimulare a creterii economice.
99.

Teoria cresterii economice, autor Roy Harrod. Este primul care a

elaborat conceptul de crestere economica in calitate de proces de crestere durabila,
reorientand astfel stiinta economica de la o analiza statica a vietii economice la una
dinmica. Harrod si adeptii sai au elaborat un sir de politici de stabilizare si de stimulare a
cresterii economice. Ei au propus elaborarea unor bugete pe termen de 10 ani, astfel incat
excedentele de prosperitate sa acopere anii de criza. Au elaborat un sir de modalitati de
manevrare cu rata dobazii.

100.
Intre anii 1936-1939 Harrod si Domar elaboreaza un model de
crestere economica pe termen lung bazat pe:
a) O egalitate intre economii si investitii;
b) Egalitate intre rata cresterii productiei nationale si rata cresterii populatiei active.
101.
Teoria ciclurilor economice elaborata de Alvin Hansen.
Distinge 4 forme de cicluri:
1) Cicluri mici, se repeta la 2-3 ani
2) Cicluri mari, 6-13 ani
3) Cicluri in constructii, 17-18 ani
4) Cicluri seculare, 50 ani.

102.
La temelia ciclurilor se afla neregularitatea cu care se fac
investitiile in capital fix si circulant. Principalul instrument de prevenire a ciclicitatii este
bugetul de stat.
103.
Neokeynesismul francez . Curba lui Phillips: inflatie sau somaj. Cu cat somajul e
mai mare cu atit cresc preturile si invers.
104.

Directiile principale ale investigatiilor poskeynesiste sunt:

a) Analiza factorilor ce asigura cresterea economica pe termen lung,

b) Determinarea rolului repartitiei in fuctionarea economiei de piata,
c) Analiza rolului banilor in economia contemporana.
105.
Postkeynesistii se inspira nu numai din opera lui Keynes ci si din lucrarile
clasicilor, socialistilor si institutionalistilor. Ei investigheaza asa fenomene economice
cum sunt: rolul marelor corporatii, problemele inflatiei si ale comertului exterior, etc.
Neaga teoria valoare utilitate si productivitatea marginala a factorilor de productie,
revenind la teoria valoare-munca, expusa de Ricardo.
106.
Postkeynesistii afirma ca ritmurile cresterii economice depind de felul in care se
repartizeaza venitul national: raportul intre salariu si profit.
107.
Joan Robinson demonstreaza ca salariile mari, facilitand realizarea
produselor si a serviciilor, reprezinta unul din principalii factori stimulenti ai cresterii
economice. In opinia ei, factorii care asigura cresterea eaconomica pe termen lung sunt:
a) Raportul dintre profit si salariu
b) Volumul capitatlului investit
c) Progresul tehnic
d) Gradul de monopolizare a economiei
e) Masura in care concurenta se poate manifesta in mod liber
f) Rata cresterii populatiei.
108.
20. Scoala istorica germana apare ca o reactie impotriva liberalismului
economic clasic care pretindea ca a elaborat o doctrina economica universala, valabila
pentru toate tarile si popoarele.Savarseste o revolutie metodologica, prin respingerea
metodei deductive, folositede liberali si popunand inlocuirea acesteia cu metoda
inductiva si metoda istorica a comparatiilor.Astfel adeptii scolii istorice germane au
propus o politic economic bazat pe protectionism vamal i pe ncurajarea
dezvoltrii economice proprii.Ei au admis, n general, si unele merite ale teoriilor
clasice ale comerului internaional, pronunindu-se n favoarea unei politici economice
pragmatice, de mbinare a principiilor protecioniste cu cele de liber schimb.
109.

Trece prin 3 etape de dezvoltate:

a) Vechea scoala istorica (1840-1894) Wilhelm Roscher

b) Noua scoala germana (1870-1890) Gustav von Schmoller
c) Tanara scoala (1864-1941) Max Weber

110.

Ideile principale:

Respinge universalitatea si eternitatea legilor economice, contrapunandu-i ideea

relativismului. Ei afirma ca legile economice poarta un caracter istoric si deci trecator
depinzand de istoria tarii, nivelul de dezvoltare, traditii , legislatie, etc.

Obiectul de studiu al economiei politice este studierea istoriei si trasaturile specifice ale
economiei nationale.

Inlocuiesc notiunea de Homo economicus cu homo socialis.

Schimbarile in societate se vor face pe calea reformelor, nici intr-un caz revolutionare.

111.
Vechea scoala istorica lanseaza idei potrivit carora economia politica trebuie sa
fie o stiinta despre economia nationala, care are misiunea de a studia particularitatile fiecarui
popor la diferite etape istorice.Reprezentatii aceste scoli neaga universalitatea , obiectivitatea
si eternitatea legilor economice.
112.
De asemena ei considera ca nu exista solutii generale pentru problemele
economice din toate timpurile si la toate popoarele.
113.
Reprezentantii si adeptii noii scoli germane introduc un nou concept de homo
socialis care are urmatoarele obictive si aprecieri: castigul material, sentimentul onoarei,
placerea de a munci, sentimentul datoriei.
114.
21. Institutionalismul este un curent de analiza economica aparut la sfarsitul
secolului al XIX-lea in Statele Unite ale Americii ca reactie la dominatia teoriei
neoclasice. El se opune, in particular, abordarii deductive si abstracte specifice teoriei
dominante.Curentul a preluat si a dezvoltat orientarile teoretice si metodologice ale Scolii
istorice germane,aplicandu-le problematicii social-economice din SUA. Prin conceptual
de institutie, sustinatorii curentului intelegeau totalitatea normelor juridice si de
comportament care reglementau actiunile indivizilor, intreprinderilor, grupurilor sociale
si administratiilor publice si private. Activitatea agentilor economici era analizata in
cadrul institutiilor din care acestia faceau parteAdeptii institutionalismului propun
dezvoltarea analizei pozitive, deoarece spun ei, legea economica nu este adevarata
(consistenta) decat intr-un cadru institutional dat, iar o institutie este in fapt, codificarea
juridica a unor traditii, care, la randul lor, sunt produse ale istoriei.
115.

Apare la inceputul sec. XX. n SUA.

116.

Precursorii sunt:

117.
instituiile publice;

Simode de Sismondi, care argumenteaza necesitatea de a studia

118.

- Friedrich List, propune analiza economiei nationale.

119.

Apare ca o reacie impotriva monopolizrii excesive a economiei.

120.
Instituionalismul ca curent apare la ncep. sec. XX n S.U.A., iar mai trziu - n
Frana, Suedia,Germania, Anglia i alte ri.
121.

Trsturile de baz:

122.
1).critica adus multor aspecte ale capitalismului, ct i a doctrinei clasice i
neoclasice
123.
2) calificarea instituiilor drept for motrice a dezvoltrii social-economice.
Noiunea de instituie include: statul, biserica, monopolurile, sindicatele, partidele
politice, tradiiile,obiceiurile, actele legislative i altele, care exercit o influen decisiv
asupra vieii economice;
124.
3) justificarea interveniei statului n economia n scopul evitrii crizelor
economice,omajului, ct i a veniturilor obinute din jaf, i alte aciuni neligitime;
125.

4) nfptuirea unei analize preponderent macroeconomice;

126.
ETAPELE DE EVOLUIE
127.
I.1900-1940 Instituionalism negativist.
128.
La aceast etap s-a pus accentul pe criticacapitalismului i liberalismului
economic. Principalul reprezentant Th. Veblen (1857-1929) Teoria clasei inactive
sau clasei fr ocupaie.Conceptele de baza ale acestuia:
129.

1)Referitor la legile economice.

130.
Th.Veblen se pronun mpotriva noiunii de legi economice eterne i universale i
consider c legile economice nu au caracter universal i etern, ci au caracter naional i
istoric.
131.

2)Referitor la clasa fr ocupaie.

132.
Th.Veblen condamn categoric parazitismul i trndvia unei ntregi clase, care
fr a produce ceva obine pe ci necinstite ctiguri enorme, cheltuindu-le pentru
satisfacerea unor necesiti anormale.
133.

4)Referitor la teoria suveranitii consumatorilor.

134.
Th.Veblen respinge teza lansat de neoclasici, potrivit creia consumatorii ar fi
avut privilegii de a beneficia la alegerea celor mai bune mrfuri la cele mai mici preuri
135.

II.1940-1960 Instituionalism pozitivist.

136.
Se caracterizeaz prin schimbarea accentului dela critica capitalismului la
naintarea diferitor propuneri cu privire la perfecionarea itransformarea vechiului
capitalism n unul nou numit capitalismul popular. Principalulreprezentant A.Berle.
137.

III.1960-prezent Neoinstituionalism.
138.
Principalul reprezentant J.Galbreiti (1908-2006) Noul stat industrial,
tiina economic i interesul public
139.
1. Institutionalismul negativist sau protestatar (inceputul sec.XX) repr. Thorstein Veblen
140.

2. Institutionlismul pozitivist (anii 30 sec.XX) , repr. J.M. Clark, A.A.Berle

141.

3. Neoinstitutionalismul (anii 60 a sec.20) repr. J.K. Galbraith

142.
Aripa european a instituionalismului este reprezentat de coala
sociologica franceza, (sec. XX), repr. Francois Perroux
Instituiile - fora motrice a dezvoltrii economice. Instituia - fenomen cu caracter
stabil, care impune oamenilor un oarecare comportament obligatoriu, stabilesc o ordine n
activitatea lor. Exist instituii formale i neformale. EX: biserica, statul, proprietatea,
sindicatele, piaa, invtmntul, obiceiuri, legislaie, etc.
Viaa economic este guvernat de instituii i nu de anumite legi obiective, venice i
universale.
Statul este obligat sa intervin n viaa economic pentru a evita crizele economice i
omajul, pentru a asigura echitatea social.
tiina economic trebuie s efectueze o analiz de ansamblu a economiei.
Socialul are prioritate n raport cu economicul, iar dezvoltarea economic nu trebuie
considerat drept un scop n sine, ci un mijloc de rezolvare a problemelor sociale.
homo economicus este nlocuit cu homo socialis. Activitatea agenilor economici
urmeaz a fi studiat n strns legtur cu mediul n care ace tia activeaz. Anume
factorii sociali i psihologici sunt determinani. Instituionalismul negativist sau
protestatar
THORSTEIN VEBLEN (1857-1929) fondatorul instituionalismului
143.
Principala instituie sunt tradiiile si obiceiurile dar un rol deosebit
le au instinctele: a) instinctul paternitatii, b) instinctul curiozitii, c) instinctul jefuitor, d)
instinctul de a produce, etc.
144.

Respinge noiunea de legi eterne.

145.
Teoria clasei fr ocupaii Clasa fr ocupaie duce un mod de
via parazitar, reducnd randamentul industrializrii societii. Aceasta este reprezentat
de speculani, escroci, rentieri, pseudo businessmani., care fr a produce ceva, obin, pe
ci necinstite, prin fraud, ctiguri enorme.
146.
Teoria suveranitii consumatorului - consumatorul nu este suveran n
alegerea sa, ci este supus unor puternice presiuni, care i impun, atunci cand alege marfuri
i servicii, un comportament iraional, neindependent. Consumatorul devine un sclav al
modei, al publicitii, al ambiiilor.

147.
22. pag 215
Galbraith

Neoinstituonalismul

John Kenneth

148.

n economiiile dezvoltate, un rol important n reglementarea fenomenelor

economice i sociale aparine, alturi de pia, statului.

149.

Economiile contemporane se bazeaz pe:

-

Pe sectorul economiei de pia, care funcioneaz n conformitate cu principiile

economiei de pia

Pe sectorul economiei planificate, al marilor ntreprinderi, care este un sector al

produciei neconcureniale. Marile intreprinderi, deinnd poziii de monopol sau

oligopol, au distrus mecanismele pieei concureniale, reglementnd piaa dup

bunul lor plac.
150.
151.
23.
Neoisntitutionalismul, sub presiunea keynesismului si neoliberalismului,
pe la mijlocul sec.XX, isi pierde influenta. Insa intre anii 70-80, prin lansarea unor noi
concepte si teorii, doctrina neoinstitutionalista revine iarasi pe prim-plan. Principalii
reprezentati ai neoinstitutionalismului revigorat sunt: Ronald Coase, Douglass North,
James Buchanan, Armen Alchian, Gordon Tullock.
152.

Particulariatile neoinstitutionalismului:

1. Intreprind o cercetare a realitatilor ce tin de obiectul de studiu al politologiei, al istoriei,

al dreptului, cu folosirea metodelor si instrumentelor economice.
2. Pun accentul pe studierea relatiilor dintre indivizi din cadrul uneia si aceleiasi institutii,
cum ar fi statul, familia, forma, etc.
3. Folosesc pe larg metoda deductiva de cercetare economica, insotita de analiza cantitativa
si calitativa.
4. Acorda o importanta deosebita notiunilor costul tranzactiilor si drepturile de proprietate
153.
24.
Ronald Coase (n.1910) este autorul teoriilor costului tranzactiilor si
drepturilor de proprietate.
154.
Costul tranzactiilor este costul efectuarii unui schimb sau a unei tranzactii
economice, adica cheltuielile legate de studierea pietei, de desfasurarea negocierilior,
incheierea si respectarea unor contracte intre partenerii economici. Firma are scopul de a
reduce costurile de tranzactie.
155.
Drepturile de proprietate reprezinta un set de imputerniciri care I permit
individului sa ia anumite decicii in privinta unor sau altor resurse.
156.

Drepturile de proprietate sunt:

157.

1.dreptul de dispozitie, sau de control

158.

2. Drept de posesiune

159.

3. Drept de utilizarea a bunului

160.
4. Drept de uzufruct, adica de insusire a rezultatelor, care devin, si ele, obiect de
proprietate
161.

5. Drept de administarare

162.

6. Drept de transmitere prin mostenire

163.

7. Drept la o posesiune fara termen a bunurilor

164.
Ideea principala a teroiei drepturilor de proprietate consta in faptul ca
identificarea clara si respectarea stricta a acestor drepturi reduc costul tranzactiilor
165.
Teoria alegerii libere Autorii teoriei alegerii publice sunt James Buchanan si
Gordon Tullock.
166.
In centru atentiei teoriei alegerii publice se afla analiza comportamentului
economic al individului in procesul de administarare a treburilor publice, de luare a
deciziilor publice, cercetarea raportului dintre functionarea institutiilor publice si
rezultatele economice ale hotaririlor adopatate de acestea.
167.
Politica functioneaza dupa principiile pietei. Vanzatorii sunt politicienii
care ofera programe electorale, iar consumatorii sunt alegatorii, care achita bunurile
promise cu votul de care dispun.Oamenii politici, cand adopta o decizie politica, va tine
cont nu atit de promisiunile facute in campania electorala, cat, mai ales, de propriul
interes. Astfel, deciziile institutiilor publice, sunt in linii mari, putin eficiente. Solutia este
ca societatea civila si organele de drept, sa fie cu ochii pe activitatea institutiilor publice.
In opinia lui Buchanan, esecurile economiei de piata sunt, de fapt, consecinta
comporatmentului egoist al oamneilor politici.
168.
25.
Doctrina neoliberala apare catre mijlocul anilor 70 ai secolului 20,
ca contrarevolutie impotriva doctrinei dirijiste keynesiste. Este aplicata la inceput in SUA
si Marea Britanie, apoi raspandinsu-se in lumea intreaga.
169.

Principiile de baza ale doctrinei neoliberale sunt:

1. Activitatea economica este reglementata de niste legi economice obiective si ordine

naturala.
2. Temelia libertatii individuale este proprietatea privata, care trebuie sa fie inviolabila.
3. Relatiile intre agentii economici se desfasoara in cadrul liberei concurente. Apararea
concurentei constituie una din principalele functii ale statului.
4. Preturile se stabilesc liber.
5. Statul trebuie sa creeze un cadru institutional necesar pentru buna functionare a
mecanismelor pietei.
170.
- Statul are rolul de aparare a concurentei, lupta impotriva proceselor de
monopolizare precum si asigura solidaritatea sociala.
171.

- Libertatea economica trebuie controlata si protejata

Statul trebuie sa creieze cadrul legislativ corespunzator, mentinut de statul de drept

Neoliberalii neaga principiul laissez faire

172.
26. Scoala de la Freiburg Neoliberalismul
german
este
numit
si
ordoliberalism (ordo-oranduire). Principalii reprezentanti sunt: Walter Eucken, Ludwig
Wilhelm Erhard, Wilhelm Ropke, etc.

173.
Walter Euken elaboreaza teoria tipurilor ideale de economie si fondeaza
modelul economiei sociale de piata.
174.

Teoria tipurilor ideale, spune ca exista 2 tipuri de oranduiri:

a) Economia libera de piata

b) Economia centralizata.
175.
In cadrul economiei libere legaturile intre agentii economici se efectueaza
prin intermediul pietei.
176.
In cadrul economiei centralizate, intreprinderile sunt subordonate unui
centru unic, care coordoneaza activitatea acestora prin ordine si dispozitii obligatorii.
177.
Tipurile ideale exista numai in teorie, in relitate existand niste modele
mixte care imbina in diferite proportii elementele celor 2 tipuri ideale.
178.
Economia sociala de piata imbina armonios ideile liberalismului cu cele ale
crestinismului. Si este aplicat in Germania, Olanda, Suedia, Elvetia, Danemarca.
179.

Trasturile de baza ale economiiei sociale de piata

Elaborarea si controlul indeplinirii regulilor de joc

Apararea concurentei

Stabilirea unui raport optimal intre proprietatea privata si cea publica

Asigurarea protectiei paturilor social-vulnerabile.

Asigurarea cresterii economice

Mentinerea stabilitatii monetare, prevenirea inflatiei si deflatiei.

180.
Erhard si Ropke lanseaza conceptul echipei de forbal. Potrivit acetuia economia
poate fi comparata cu un teren de forbal, in care agentii economici sunt jucatorii iar statul
este arbitrul.
181.

Scoala ultraliberala de la Viena

182.
Aceasta scoala este un fel de mostenitoare a celebrei scoli austriece psihologice.
Cei mai celebri reprezentanti ai acestei scoli sunt: Friedrich A. von Hayek, Ludwig von
Mises si Joseph Schumpeter.
183.
Reprezentantii acestei scoli sunt cei mai inversunati adepti ai
liberalismului in economie, a unei economii de piata pure, respingand ideea economiei
mixte.
184.
Freidrich A. von Hayek se preocupa de urmatoarele aspecte si
probleme economice: probleme comportamentului omului in conditiile economiei de
piata, statul de drept, formarea preturilor, ciclurile economice.

185.

Sustine:

Principiul mainii invizibile

Inlocuire termenului de economie politica cu catalaxia care este un sistem economic

care se autoregleaza spontan, prin intermediul preturilor.

Ordinea spontana se afla la baza sistemului economiei de piata, iar ordinea dirijata la
temelia economiei de comanda.

Economia de piata este regularizata de un sir de reguli de joc instituite de statul de

drept.

Valoarea umana suprema este libertatea, care este mult mai importaanta decat
prosperitatea economica.

186.

27. Scoala monetarista

187.
Este o contra-revolutie impotriva keynesismului si in special impotriva raspandirii
si agravarii fenomenului inflatiei.
188.

Milton Friedman, fondatorul scolii monetariste. Principalele idei:

Adept inflacarat al economiei de piata. Numai economia de piata libera si rationala este
capabila sa asigure oamenilor si libertatea si bunastarea precum si securitatea.

Inflatia este un fenomen pur monetar ce are la temelia sa o crestere anormala a cantitatii
de bani in raport cu volumul productiei.

Politica monetara- forma principala de interventie a statului in economie. Statul trebuie sa

regleze marimea masei monetare astfel incat sa tina sub control rata inflatiei.

Este autorul teoriei cantitative a banilor potrivit careia marirea cantitatii de moneda in
circulatie, produce o crestere proportionala a nivelului general al preturilor si o scadere a
valorii monedei.

Propune utilizarea notiunii de cerere de moneda, care depinde nu de venitul curent, real,
ci de asa-numit venit permanent, pe care individul asteapta sa l obtina pe viitor si care il
serveste drept temelie pentru a si determina nivelul de consum.

Elaboreaza teoria ratei naturale a somajului. Somajul natural, conditionat de trecerea

angajatilor la un alt loc de lucru, alt loc de trai, este un fenomen firesc natural inevitabil si
chiar necesar. Reflecta acel nivel relativ al somajului care corespunde cu o rata stabila a
inflatiei.

189.

Teoria ofertei

190.
Apare in anii 70-80 ai secolului XX, care avea menirea sa reabiliteze rolul decisiv
al ofertei si al productiei, in crerea avutiei. Potrivit acestei teorii, factorul principal ce
sigura dezvoltarea economica este oferta, nu cererea efectiva dupa cum spunea J.M.
Keynes.

191.

Principalii reprezentanti: Robert Mundell si Arthur Laffer.

192.

Potrivit lor:

Intreprinzatorul constituie punctul de plecare a dezvoltarii economice, cererea este cheia

avutiei;

Productia da nastere veniturilor utilizate pentru a procura ceea ce propune oferta

Se insista asupra necesitatii stimularii investitiilor private.

193.
Laffer expune sub forma grafica urmatroarea idee: pana la un
punct oarecare, odata cu cresterea ratei impozitelor, cresc si veniturile fiscale. De la un
punct, incolo, cresterea in continuare a presiunii fiscale are ca urmare o reducere
substantiala a veniturilor statului. Astfel el se pronunta pentru o reducere a cheltuielilor
publice si a impozitelor, masura care, potrivit opiniei lui, stimuleaza cresterea economica.

194. 28. Particularitile gndirii economice

contemporane. Teoria capitalului uman de G. Beker i
teoria anticiprilor raionale de R. Lucas.
195.
De cteva decenii, dar mai cu seam dup criza mondial din anii 2008-2009,
tiina economic este cuprins de febra cutrii unul nou sistem de gndire economic.
196.
197.
Teoriile expuse aici sunt novatoare prin faptul c nu au n centrul ateniei modul n
care sunt folosite resursele naturale i financiare, ci omul, care este sau poate deveni un
om-creator, om-previzionar sau chiar om-profet . Spre deosebire de omul economic sau
omul social, omul creativ nu mai este doar un simplu beneficiar al cheltuirii de resurse
naturale, ci devine, el nsui, principala resurs economic, dar i principala fabric de
creare a bunurilor economice. Acest individ, cu o bogat imaginaie creativ, cu o intuiie
desctuat, capabil s mediteze i s anticipeze viitorul.
198.
199.
Astfel economisii contemporani cerceteaz asemenea realiti, precum: mediul
ambiant, activitile politice, calitile native i cele formate prin educaie i instruire ale
individului i costul acestora, religia i influena ei asupra progresului economic,
relaiile familiale,criminalitatea, timpul ca o resurs limitat, informaia, bunurile
nemarfare, extemalitile etc.
200.
Teoria capitalului uman de Gary Backer
201.
Esena teoriei capitalului uman const n examinarea individului nu doar n
calitate de simplu consumator de bunuri i servicii, ci ca pe o form specific a
capitalului, investiiile n individ fiind asemnate cu investiiile n capitalul fix. Individul
poate fi comparat cu o firm, care cheltuie resurse pentru a produce cunotine, abiliti i
satisfacii. Cu alte cuvinte, individul investete n sine anumite resurse pentru a obine
venituri. Cnd beneficiile depesc costurile, stocul calitii populaiei crete. El va
compara ctigurile viitoare cu mrimea efosturilor depuse.
202.
Gary Backer ajunge la concluzia c orice activitate uman poate fianalizat n
termenii cost-beneficiu. Factorii principali care constribuie la creterea calitii
populaiei, adic capitalului uman sunt:starea de sntate i satisfacia

oamenilor ;gradul de educaie;nivelul de calificare,nivelul de informare,calitile

antreprenoriale;
203.
Teoria anticiprilor raionale de Robert Lucas Jr.
204.
Potrivit acestei teorii,agenii economici, posednd proprietatea de a anliza n
mod creativ informaiile decaredispun, au capacitatea de a prezice evoluia fenomenelor
i situaiilor concrete i de a adopta decizii maiconcrete, mai eficiente, dect cele
adoptate de instituiile publice. Intuiia, presimirea, prevederile viitorului sunt caliti de
care statul nu dispune.
205.
ntreprinztorul este considerat un adevrat vizionar i statul nicidecum nu
poate concura cu el n luarea unor decizii corecte i imediate
206.
29. Specificul gndirii economice romneti este condiionat de un ir de
mprejurri, cum ar fi aezarea geografic, psihologia naional, dar mai ales destinul
istoric, care ne-a oferit ca ideal suprem nu prosperiatea economic, nu sporirea avuiei
materiale i spirituale, ci lupta de eliberare naionala.
207.
Aceast regretabil circumstan a reinut dezvoltarea social economic a
poporului, imprimnd i gndirii economice un caracter specific. De aici i prima
particularitate a gndirii noastre- mbinarea problemelor pur economice cu idealurile
luptei de eliberare naional. P. Aurelian spune c: Politica noastr, fie intern, fie
extern, numai atunci este bun cnd este naional; cnd urmrete prin toate mijloacele
ocrotirea intereselor naionale
208.
Mihail Manoilescu afirma ca Tarile dezvoltate trebuie sa fie interesate in
industrializarea celor subdezvoltate,intrucit aceasta sporeste capacitatea de cumparare a
tarilor sarace,care vor importa o cantitate mai mare de marfuri de la cele bogate
209.
Criteriul de determinare a ramurilor ce au nevoie de protective este nivelul
productivitatii muncii.Urmeaza a fi protejate ramurile cu o productivitate a muncii mai
mare dcit media nationala.Prin industrializare are loc deplasarea de capital si de forte de
munca din ramurile cu o productivitate mai mica(agricultura)spre cele u o productivitate
mai mare(industria)(Teoria protectionismului general).
210.
Dimitrie Cantemir,care, ndeosebi in lucrarea,,Descrierea Moldoveia abordat
mai multe probleme economice importante intre care: importanta si rolul schimbului si
comertului,necesitatea cresterii potentialului financiar al tarii,si asigurarea unei balante
comercile active,consecintele dominatiei turcesti,politica fiscala a statului,originea
proprietatii funciare boieresti.
211.

30.

212.

213.