CURS 2

Agregate utilizate la producerea materialelor

compozite utilizate la lucrari rutiere
1. Agregatele minerale
Agregatele minerale sunt componenta preponderent a materialelor
compozite de tip beton de ciment sau beton asfaltic. Ele formeaz scheletul
mineral care asigur rezistena i stabilitatea structurii, influennd
caracteristicile fizico mecanice ale ntregului amestec.

Analiza n laborator a agregatelor minerale.

Rolul lor se manifesta pe mai multe planuri :
- al calitii mineralogice a rocii de provenien;
- al caracteristicilor fizico-mecanice ale agregatelor;
- al caracteristicilor de prelucrare ale agregatelor;
- al curbei granulometrice a amestecului final .
Fiecare din aceste aspecte influeneaza considerabil caracteristicile
fizico-mecanice ale amestecului precum i comportarea n timp a
materialului compozit.
2. Generalitati .Caracteristici mineralogice ale rocii de provenien
Rocile utilizate la execuia straturilor rutiere asfaltice trebuie s
ndeplineasc anumite condiii exprimate prin caracteristici fizico-mecanice
specificate n norme i standarde. Privitor la mineralogie nu exista restricii,
se pot face doar unele recomandri care pornesc de la constatri privind
modul n care unele roci ndeplinesc sau nu prevederile standard. Pentru
identificarea mineralogic se recurge la clasificarea rocilor dup modul n
care s-au format i dup provenien. Dup provenien rocile se clasific n

roci naturale i artificiale. Din categoria rocilor artificiale fac parte cenua i
zgura de furnal, utilizate n domeniul rutier.
O clasificare generala a rocilor naturale in functie de modul de formare :
A. Roci magmatice
- intrusive (de adancime) : granite, sienite, granodiorite, diorite,
gabrouri( bazice),
- efuzive : riolitele (acide) , porfire cuartifere, dacite , tufuri dacitice,
andezite, porfirite, bazalte, melafire, diabaze, porfire
B. Roci sedimentare
- detritice ( necimentate sau cimentate ) : argile si marne, nisipuri si
gresii, pietrisuri si conglomerate
- de precipitatie chimica : calcare, travertin, silicolite, gipsuri
C. Roci metamorfice
- marmure, gnaisuri, serpentine, cuartite
Rocile naturale se pot clasifica si pe grupe :

Roci naturale

magmatice

sedimentare

metamorfice

metamorfice

metamorfice
eruptive

Roci

magmatice
Grupa

Grupa

Grupa

Grupa

bazalt

granit

gabrou

porfir

andezit
bazalt
diabaz
epidiorit*

granit
granodiorit
gnais*

gabrou
hornblenda
diorit

porfir
dacit
riolit

* roci metamorfice de origine eruptiv

Roci metamorfice
Grupa isturi

ardezie

Grupa cuarite

cuarite recristalizate

Grupa alterate

roci metamorfozate
prin alterare

Roci

sedimentare
Grupa

1.

opal

cremene
opal

Grupa

calcar
dolomita
calcar
marmura

Grupa

conglomerat
e
gresie
tuf vulcanic

Grupa

necimentate
balast
nisip

Teoretic se pot utiliza oricare din aceste roci naturale sau artificiale,
practic se pot utiliza doar cele care ndeplinesc condiiile prevzute n
norme.
Pentru fabricarea materialelor compozite se prevede utilizarea
agregatelor provenite din roci rezistente la aciuni mecanice i climatice.
Condiiile au fost ndeplinite n cele mai multe cazuri de ctre rocile eruptive
cum ar fi bazaltul sau andezitul, de ctre rocile sedimentare cum ar fi nisipul
natural n cazuri particulare , iar n cazul rocilor metamorfice doar
ocazional, atunci cnd nivelul cerinelor a fost mai redus.
Sub aspect chimic se definesc doua grupe mari :
- minerale acide in care predomina in special siliciul si aluminiul
( usoare si deschise la culoare: cuart, feldspat, mica )
- minerale bazice unde ponderea este detinuta de fier, magneziu si
calciu ( mai grele si inchise la culoare : piroxeni, amfiboli, olivina)
In cazul mixturilor asfaltice se prefera rocile bazice, datorit aderentei mai
bune a peliculei de bitum.
Analiza mineralogica vizeaz n primul rnd definirea tipului de
roca, i stabilirea nivelului de alterare n care se gsete la momentul

respectiv. Nu se admite utilizarea rocilor alterate, deoarece acestea fiind

solubile n apa determina descompunerea fizica a materialului n exploatare.

3. Caracteristici fizico mecanice ale agregatelor minerale

Pentru a verifica modul n care roca se ncadreaz n anumite cerine
specifice, se msoar caracteristicile fizico-mecanice care depind de
calitatea rocii si care nu pot fi ameliorate prin prelucrare. Pe baza
rezultatelor obinute, se clasific roca care va putea fi apoi utilizat conform
prevederilor specifice fiecrei destinaii n parte.
Caracteristicile fizico mecanice care se urmresc n mod special in
cazul materialelor pietroase utilizate la lucrari rutiere sunt : rezistena la
compresiune, rezistena la strivire, rezistena la uzura ( Micro Deval)
rezistena la impact ( Los Angeles), rezistena la lefuire, rezistena la
nghe-dezghe, porozitatea.
Verificarile se fac in conformitate cu standardele europene .
Verificarile privind rezistenta la uzura sau la sfaramare sunt specifice
domeniului rutier.
Determinarea rezistentei la uzur se efectueaz cu masina de tip microDeval conform SR EN 1097-1 iar determinarea rezistenei la sfrmare
prin metoda de ncercare Los Angeles (metoda de referin, cunoscut in
literatura romneasc de specialitate sub denumirea Uzura cu masina
Los Angeles) sau prin metoda de sfrmare prin impact (metoda
alternativa) conform SR EN 1097-2.
Uzura sau sfaramarea agregatelor utilizate pentru straturile rutiere se
produce ca urmare a frecrii reciproce ntre granule, precum i a ocurilor
la care pietrele sunt supuse, n exploatare, sub aciunea circulaiei, n
special a vehiculelor grele i de mare vitez.
Uzura sau saframarea reprezint pierderea de mas suferit de proba de
agregate, datorit efectului combinat de frecare i lovire n cursul
ncercrii i se exprim n procente din masa iniial a probei.
In laborator se determin rezistena la uzura in prezenta apei datorita
frecrii granulelor ntre ele i cu suprafeele metalice cu care vin n
contact n timpul rotaiei mainii (pereii mainii i suprafaa bilelor
metalice abrazive introduse n main odat cu proba) i ocul produs de
4

cderea bilelor metalice. Prin aceasta metoda se determin coeficientul

Micro Deval M DE . In cazul rezistentei la sfaramare, actiunea este
similara, se lucreaza pe material uscat si rezultatul se exprima prin
coeficientul Los Angeles LA .
Conditiile de calitate se exprima prin valori maxime asa cum se vede in
tabel.
Denumirea materialului si domeniul
de utilizare
Criblura pentru mixturi bituminoase,
tratamente bituminoase i betoane de
ciment

Caracteristica

Coeficientul Los
Angeles
(LA) %, max.

Clasa
A
Clasa
B
Clasa
C

Rezistena la uzura microDeval, M DE max.

18
20
24
20

4. Caracteristici de prelucrare ale agregatelor minerale

Caracteristicile de prelucrare sunt acele caracteristici care se verifica
permanent in timpul fabricatiei cu frecventele prevazute in specificatiile in
vigoare.
Modul de prelucrare a rocilor este cel care determin calitatea final
a materialului, constituind criteriul final de apreciere al calitii agregatelor
pe lng cel al calitii rocii de provenien. Caracteristicile de prelucrare
mai importante sunt : curba granulometrica, coeficientul de neuniformitate,
forma granulelor, gradul de concasare, coninutul de impuriti constnd n
pri fine, argil, materii organice etc.
Prevederile privind caracteristicile de prelucrare sunt diferite de la o ar la
alta, n prezent se urmrete o apropiere dintre standarde prin adoptarea
normelor europene. n principiu, pentru caracteristicile de fabricaie se
5

introduc prevederi privind att valorile acestora la un moment dat, ct i

modul n care se pstreaz ele pe parcursul procesului de fabricaie. Calitatea
se apreciaz statistic i este proprie fiecrei staii de prelucrare.
4.1 Pentru fabricarea mixturilor asfaltice si a betoanelor rutiere
se aleg sorturi granulare cu un ecart granulometric restrns pentru a permite
realizarea amestecului final optim. De asemenea, se lucreaz cu agregate
avnd dimensiuni apropiate pe cele trei direcii evitnd granulele plate i
acciculare care nu rezista la solicitri mecanice. n ceea ce privete
impuritile, prezena lor este riguros limitat deoarece afecteaz nefavorabil
anrobarea cu bitum i comportarea n timp a mbrcminilor. Fraciunile
foarte fine sunt limitate procentual i condiionate calitativ prin determinarea
unei caracteristici cunoscuta sub numele de valoare de albastru care
exprima coninutul de argil. Coninutul de materii organice se apreciaz
printr-o metod calitativ colorimetric.
5. Utilizarea agregatelor minerale la lucrari rutiere

La lucrari rutiere se utilizeaza atat roci sedimentare necimentate

sortate in statii speciale de sortare cunoscute sub numele de agregate de
balasiera sortate , cat si roci magmatice sedimantare sau metamofice
prelucrate prin concasare cunoscute sub denumirea de agregate de cariera,
sau cribluri . In general in cazul criblurilor sunt preferate rocile
magmatice datorita rezistentelor mai mari.
Agregatele se selecteaza in functie de caracteristicile acestora si de modul in
care aceste caracteristici respecta cerintele specifice fiecarui domeniu in
parte.
Astfel in cazul mixturilor asfaltice sunt preferate rocile bazice, in cazul
betoanelor cele acide. De asemenea in functie de importanta drumului ,
respectiv de clasa tehnica se vor utiliza cu precadere cribluri la
imbracamintile autostrazilor si la drumuri de clasa tehnica superioara,
agregatele de balastiera fiind utilizate mai mult la fundatii si la drumuri de
clasa inferioara.
In contextul obligativitatii aplicarii normelor europene , analizarea si
clasificarea agregatelor se va face numai cu respectarea acestora.
Fiecare material granular va avea caracteristici exprimate prin valori sau
intervale de valori conform prevederilor din standardele de referinta.
Utilizarea agregatelor se va face in conformitate cu prevederile specifice
fiecarei destinatii cu verificarea incadrarii domeniilor de calitate in cerinte.
6