Sunteți pe pagina 1din 44

Proteze dentare partiale fixe integral ceramice

Autori:
Satuha CatalinaTeodora
Timsac Ileana
Pop Paul
An 2, Medicina Dentara

Ce este protetica?
Protetica este specialitatea medicinei dentare ce se
ocupa cu:
diagnosticarea, planificarea tratamentelor
reabilitarea si intretinerea functiei orale
confortul, aspectul si starea de sanatate a pacientilor cu
afectiuni clinice asociate cu lipsa sau deficitul dintilor sau
cu afectiuni orale si maxilo-faciale ale tesuturilor, folosind
inlocuitori compatibili. [1]

Notiuni generale despre tratamentul


protetic

1. Etapizarea tratamentului
2. Tratamente preprotetice
3. Tratamentul protetic
4. Succesiunea fazelor clinice (C) si de
laborator (L) [1]

1. Etapizarea tratamentelor
daca in urma examinarii
cavitatii bucale se constata
existenta mai multor afectiuni
odontale, care nu pot fi
tratate intr-o singura sedinta,
se impune o esalonare a lor in
functie de simptomatologie si
cu acordul pacientului

Fig. 1 Consultatie stomatologica

2. Tratamente preprotetice
-tratamentul de urgenta = calmarea durerilor
dentare, oprirea hemoragiilor postextractionale
-extractia dintilor inrecuperabili
-protezarea provizorie
-tratamente odontale (obturatii simple si
radiculare)
-gingivectomii
-rezectii apicale, chirurgie parodontala

3. Tratamentul protetic
Se explica pacientului avantajele si
dezavantajele mecanice, fizionomice,
financiare a posibilitatilor de tratament
Medicul hotaraste cati dinti afectati se
trateaza deodata, daca microprotezele vor fi
unitare, solidarizate sau vor fi elemente de
agregare pe punti dentare etc.

4. Succesiunea fazelor clinice si


de laborator
C- amprentare pentru coroana provizorie
C- preparea dintelui pentru proteza (slefuire, prepararea
cavitatii)
C- amprentarea pentru proteza indicata
C- realizarea (adaptarea) si cimentarea coroanei provizorii
L- realizarea protezei in laborator (model, macheta,
ambalare, turnare, dezambalare, sablare, prelucrare
C- proba protezei pe dinte
L- lustruire (aplicarea componentei fizionomice)
C- verificare din nou in cavitatea bucala
C- cimentarea si din nou control al ocluziei functionale

Protezele dentare fixe


Protezele dentare fixe pot fi:
- proteze dentare fixe unidentare
(coroane dentare individuale)
- punti (proteze dentare fixe ce
inlocuiesc mai multi dinti lipsa,
lucrari ce se sprijina pe cel putin
2 dinti stalpi)

Fig. 2 Proteza dentra fixa


unidentra

Fig. 3 Punte dentara

Realizarea protezei dentare in


laborator
Tehnicianul dentar primeste de la cabinetul
stomatologic amprentele dentare ale cazului protetic
insotite de alte informatii suplimentare: culoarea, tipul
de lucrare, amprente de studiu, uneori poze sau filme si
alte indicatii.
Primul lucru pe care trebuie sa-l realizeze este turnarea
modelului de gips. Modelul de gips reprezinta situatia
precisa din cavitatea bucala a pacientului obtinuta dupa
introducerea unor gipsuri speciale in amprentele
dentare. [2]

Modelul in protetica fixa


Modelele in stomatologie sunt copia fidela a
campului protetic
Se obtin prin diferite procedee tehnologice, ca de
exemplu turnare, indesare etc.
In ultima perioada a aparut notiune de model
virtual, ele fiind vizualizate pe monitorul
calculatoarelor. Modelele virtuale se obtin prin
preluare tridimensionala a campului protetic prin
metode diferite [4]

Modelul in protetica fixa


Conditiile pe care un model trebuie sa le
indeplineasca sunt:
- exactitate dimensionala
- reproducere fidela a detaliilor
- rezistenta la abrazie
- posibilitate de manipulare usoara
- confectionare rapida
- compatibilitate cu materialul de amprenta [4]

Tehnica
Se usuca bine amprentele, apoi se toarna in
ele un gips special, de consistenta fluida, care
are o precizie si o fidelitate deosebita.
Dupa intarirea gipsului, se indeparteaza
amprentele cu grija pentru a nu le fractura.
Apoi, dintii slefuiti pe care urmeaza a se
confectiona coroanele dentare, se izoleaza si
se pregatesc intr-un mod specific [2]

Tehnica

Fig. 4 Amprenta totala inferioara


(cu sageata - dintele slefuit)

Fig. 5 Modelul de gips obtinut dupa


turnarea amprentei
(cu sageata - dintele slefuit)
[2]

Tehnica
Modelul de lucru si modelul
antagonist sunt apoi plasate in
relatia din cavitatea bucala cu
ajutorul amprentei ocluziei.
Pentru aceasta, cele 2 modele sunt
montate in aparate speciale care au
rolul de a imita miscarile
mandibulei. Aceste aparate se
numesc ocluzoare sau articulatoare
[2]

Fig. 6 Modelele de gips


pozitionate in articulator

Tehnica
Asa vor arata modelele partiale dupa
pozitionarea in cheia de gips.

Fig. 11 Modelul dupa amprentarea segmentata

[2]

Pregatirea dintilor slefuiti


Dupa priza gipsului si obtinerea modelului,
tehnicianul dentar va pregati dintii slefuiti intr-un mod
specific. Acestia sunt dintii pe care urmeaza a se
confectiona lucrarea dentara si poarta numele de
bonturi dentare
Scopul pregatirii este obtinerea unui acces cat mai
bun la acesti dinti in timpul etapelor de confectionare
a scheletului si aplicare a materialelor fizionomice [2]

Tehnica
Operatiunile cele mai importante sunt:
- 1) Indepartarea gipsului din jurul bonturilor dentare,
astfel incat toate portiunile dintelui care au fost
preparate prin slefuire (inclusiv zona subgingivala) sa
fie accesibile
- 2) Introducerea unor tije metalice la nivelul dintilor
slefuiti, astfel incat, acestia sa se poata indeparta si
repozitiona pe modelul de lucru. Aceste tije se
introduc inca din faza de pregatire a amprentei pentru
turnare. Astfel, se obtine un bont mobil [2]

Tehnica

Fig. 12 Bont mobil

[2]

Fig. 13 Bont mobil pe model

Tehnica
- 3) Tratarea bonturilor dentare cu lacuri sau ceruri
speciale in vederea planarii micilor imperfectiuni care
apar in gips dupa turnare.
In cazul lucrarilor ceramice, stratul de lac este extrem de
subtire fiind mai gros pentru celelalte tipuri de
lucrari. De aici si diferenta de adaptare a acestora pe
dintii slefuiti. [2]

Fig. 14 Bont dentar in urma operatiunilor de pregatire

Alte tipuri de modele


Modelul preliminar: se obtine prin turnarea amprentei
preliminare. Pe acest model tehnicianul va confectiona lingura
individuala.

Modelul de studiu: se obtine prin turnarea amprentei de studiu.


Se foloseste pentru observarea diverselor detalii existente in
cavitatea bucala a pacientului inainte de pregatirea dintilor. Se pot
turna mai multe modele de studiu, in diferite etape ale cazului
clinic.

Modele didactice sau documentare: se folosesc pentru


prezentarea diverselor cazuri la facultati, congrese, pentru studii
stiintifice, documente medico-legale etc. [2]

Sisteme integral ceramice


Masele ceramice obisnuite au ca si componente
fundamentale:
- caolinul
- feldspatul
- cuartul, proportia dintre aceste determina diferentele de
calitate
Pe langa acestea, portelanurile dentare mai contin o serie
de alte subdtante ca: fondati, oxizi metalici, agenti
antioxidanti sau de flux [4]

Sisteme integral ceramice


Componentele ceramicii se pot imparti in doua
categorii:
1)Componenta plastica minerale de argila- caolin
-> determina scaderea volumului la temperaturi inalte
2)Componenta neplastica cuartul -> rol de
crestere a volumului la temperaturi inalte

feldspati -> confera


portelanului plus de rezistenta prin umplerea spatiilor
interstitiale [4]

Particularitati tehnologice
Tehnicile de realizare a coroanelor integral
ceramice se clasifica in 2 mari categorii:
1)TEHNICI ADITIVE
- depunere de straturi succesive de ceramica (tehnica
stratificarii) Optec HSP, Vitadur etc
- turnare: Cerapearl, Dicor
- infiltrare si sintetizare: In Ceram
- injectare (presare) la temperatura scazuta sau inalta:
IPS Empress, Cerestore, OptecOPC, Cerapress [4]

Particularitati tehnologice
2) TEHNICI SUBSTRATIVE
-strunjire (frezaj): Cerec, Cerlay
-Electroeroziune [4]

Tehnica depunerii de straturi


Se poate realiza:
fie pe bonturi (modele) din mase refractare pe
care ceramica se depune direct si ulterior se
sintetizeaza
Fie pe folii de aliaje nobile (aur, platina) care
se muleaza pe bont si peste care va se depune
si sintetiza in straturi masa ceramica [4]

Tehnologia de infiltrare si
sintetizare
Se foloseste pentru cel mai apreciat sistem
intgral ceramic la ora actuala IN CERAM
Are ca principiu realizarea intr-o prima faza a
unei cape ceramice cu continut crescut de
oxizi, care ulterior se infiltraza cu o sticla de
aluminosilicat de lantan [4]

Tehnologia de infiltrare si
sintetizare
Capa se obtine prin depunere prin pensulare a
unei suspensii de oxid de aluminiu pe bontul
modelului duplicat, realizat dintr-un gips poros
special
In urma unui tratament termic, aceasta suspensie
devine o capa ce e defapt un nucleu de alumina
Apoi, pe acest nucleu se depune o folie de aliaj
nobil, care va infiltra capa de alumina [4]

Tehnologia de infiltrare si
sintetizare
Ansamblul capa-folie se introduce in cuptor
pentru sintetizare la 1100C timp de 4 ore
pentru o proteza unidentara si 6 ore pentru o
proteza partial fixa
In a doua etapa se definitiveaza forma
restaurarii prin depunere de straturi succesive
de ceramica clasica [4]

Tehnologia de turnare
Se bazeaza pe umplerea unui tipar obtinut pe
baza machetei restaurarii, prin forta centrifuga
cu masa ceramica topita
Aceasta tehnologie necesita aparatura speciala
[4]

Tehnicile substractive
Tehnici care permit obtinerea restaurarilor
integral ceramice prin reducere succesiva,
dintr-un bloc ceramic de un anumit volum,
pana la atingerea formei finale
Aceste sisteme cuprind:
- tehnici de frezare computerizata CAD/CAM
- tehnici de frezare prin copiere exclusiv
mecanica [4]

Coroana de invelis integral


ceramica
Grad de estetica si fizionomie maxima
Nuanta coloristica egala cu a dintilor naturali
Din punct de vedere optic, masa ceramica este
izotropa
Smaltul este anizotrop [3]
Fig. 15 Coroana integral ceramica

Etape clinico-tehnice
a) Preparatia dintelui
bont dentar neretentiv, cilindro-conic
reducerea fetelor uniforma: 1 mm pe toate fetele axiale si 1,52mm incizal/ocluzal
unghi de intelnire dintre pereti si prag e de 90 C, cu rotunjirea
zonelor de intalnire
prag finisat, nu bizonat
se contraindica unghiuri ascutite, obtuze deorarece genereaza
tensiuni
pragul se disimuleaza 0,3-0,5 mm = estetica maxima sau cu nivel
insertie gingivala [3]

Etape clinico-tehnice
b) Amprentarea
Amprentarea de arcada monofazica in lingura
individuala
amprentarea de arcada bifazica: de corectare sau in
dublu amestec
amprentarea cu inel de cupru si supraamprenta
material elastomeric
amprenta cu hidoroalginica- rar utilizata [3]

Etape clinico-tehnice
c) Modelul
model de arcada cu bont mobil
mai rar de hemiarcada cu bont mobil
MATERIALE UTILIZATE
gipsuri supradure si dure; cel mai des folosite
rasini compozite: cele mai indicate; utilizare mai putina
model galvanic: cupru electrodepus si gips dur, rasina pentru
completare-rar utilizat - metoda laborioasa [3]

Etape clinico-tehnice
d) Machetarea
Se indica pentru procedeele DICOR SISTEM, EMPRESS
Tehnica VITA IN CERAM: nu necesita machetarea; coroanaarderea directa apicarea masei ceramice step by step pe
modelul duplicat
Tehnologic:

arderea pe folie de platina + sticla


blocuri ceramice
perle de sticla
dinti de portelan [3]

Etape clinico-tehnice
Etape tehnologice:
- amprentare
- model de lucru
- conditionare bont (DIE SPACER)
- amprenta duplicata
- model duplicat din mase de ambalat (Superhard)
- arderea alumino-ceramicii in doua etape: miez
ceramic-placare finala [3]

Mase ceramice moderne


Aluminoceramica
Vitroceramica DICOR
Ceramica magnezica OPTEC

Fig. 16 Vitro Ceram

Ceramica zirconica II una din cele mai


rezistente [3]

Alumino-ceramica
Proteze ceramice pe baza de alumina
McLean i Hughes (1965) intruduc
alumina armat- material de miez de
portelan pentru fabricarea coroanelor
ceramice.
Obiectiv
Imbunatatirea esteticii prin inlocuirea Fig. 17 Alumino ceramica
metalului gros cu o folie subtire de
platina, permitand astfel mai mult spatiu
pentru portelan [5]

Tehnica

Fig. 18 Model Master cu DIE

Fig.20 Folia adaptata la DIE

Fig.19 Folie de platina adaptata la DIE

[5]
Fig.21 Miezul aluminoceramic final

Tehnica

Fig. 22 Aplicare de dentina

Fig. 23 Coroane nesintetizate

Fig.24 Coroane finisate in DIE

Fig.25 Dupa cimentare

[5]

Caracteristici
Mase oxidice
Contin substante fluorescente care cresc gradul
de translucenta: lanatanide
Temperatura si tipul de ardere difera de
ceramica preparabila mult mai mare
Componenta lichidiana a ceramicii
preparabile: aditivi si alcool [3]

Bibliografie
[1] Protezarea a afectiunilor coroanelor dentaremicroproteze Constantin Mititeanu - UMF Cluj
Napoca 1996
[2] http://www.infodentis.com
[3] Tehnologia Protezelor Dentare Fixe Cursuri
[4] Tehnologie Protezelor Unidentare- Ioan Tig
[5] http://www.slideshare.net

Va multumesc pentru atentie!