1. Anatomia si fiziologia trigemenului.

Trigemenul este nervul principal pentru partea senzitiva somatica a fetei si a cavitatii
bucale, continand, insa, si fibre motorii pentru muschii masticatori, numeroase fibre
vegetative. Partea senzitiva a nervului trigemen e compusa dintr-un lant din trei neuroni
senzitivi.
Corpurile celulare ale primilor neuroni senzitivi se afla in ganglionul semilunar
(ganglionul Gasser) al nervului trigemen, ce isi are sediul pe fata anterio-superioara a
stancii temporalului si este acoperit de dura mater. Prelungirile dendritice ale acestor celule
se indreapta spre tegumentele fetei si ale mucoasei cavitatii bucale, ale conjunctivei si
corneei, ale meningelui etc. Axonii, ce alcatuiesc un singur trunchi comun, patrund in
protuberanta si se termina in nucleul tractului spinal al nervului trigemen (sensibilitatea
superficiala), situat pe traseul bulbului rahidian si a doua segmente superioare ale maduvei
cervicale. In acest nucleu sensibilitatea are o reprezentativa somatotopica. in portiunea
anterioara a nucleului se termina fibrele nervoase, ce conduc impulsurile de la receptorii
situati mai aproape de linia mijlocie a fetei, iar in portiunea posterioara - cele care vin de la
receptorii situati mai departe de linia de centru. Datorita acestui fapt, manifle clin.e de
dereglare a sensibilitatii poarta, in cazul afectarii nucleare, un caracter segmentar.
Axonii neuronilor II senzitivi, situati in ambii nuclei, trec, de regula, pe partea opusa si in
componenta lemniscusului medial se indreapta spre talamusul optic, unde se termina. Aici
se afla corpurile celulare ale neuronilor III, ale caror axoni se
indreapta spre cortex, terminandu-se in componenta partii inferioare a circumvolutiunii
postcentrale.
Toate fibrele nervoase ale nervului trigemen sunt grupate in trei ramuri: oftalmic, Maxilar
si mandibular.

2. Metodele de examinare a functiei n trigemen.

Se constata daca bolnavul nu simte dur. sau alte senzatii (amorteli, furnicaturi etc.) in
regiunea fetei, daca nu sunt dur. la palpare in punctele unde ramurile nervului trigemen isi
fac aparitia pe fata (foramen supra-, infraorbitalis, fossa canina). Se verifica functia
senzitiva in zonele celor trei ramuri senzitive, examinand sensibilitatea superficiala si
profunda: cu ajutorul unui ac - simtul de dur., cu o foaie - simtul tactil.
Functia motorie se examineaza prin inspectarea regiunii masticatoare, apoi bolnavul este
invitat sa execute diferite miscari ale mandibulei. Se apreciaza la fel si tonusul muschilor
masticatori in timpul miscarilor de mestecare.
Se examineaza si refx conjunctivale, corneene si mandibulare. Examinarea refxlor
corneene si conjunctivale se efectueaza prin atingerea unei bucatele de vata sau hartie fina
de conjunctiva sau cornee - se observa inchiderea ochilor (arcul refx trece prin nerv V si
VII). Refxul mandibular este provocat printr-o lovitura usoara a ciocanasului neurologic pe
barbie, gura fiind intredeschisa. Drept urmare, gura se inchide involuntar (arcul refx se afla
in dependenta de nervul trigemen).

5. Manifle clin.e ale nevralgiilor de trigemen, diag. dif si tratam.

Nevralgia trigeminala esentiala se manifesta prin dur. violente in forma de junghiuri pe
traiectul nervului trigemen. La debutul bolii dur.le sunt proiectate numai pe o ramura a
nervului trigemen, mai tarziu se raspandesc pe o jumatate de fata si de fiecare data incep din
una si aceeasi regiune (trigger zone). Pe parcursul crizelor paroxistice de dur. partea

afectata a fetei devine roza. in timpul crizelor in hemifata respectiva apar hiperhidroza,
hipersecretie lacrimala nazala si salivara.Se examineaza punctele de emergent ale nervului
:gaura supra- si infraorbitala, mentoniera, hiperestezie de partea afectata, comparam
sensibilitatea intre ramurile nervului trigemen.
Crizele paroxistice sunt de scurta durata (de la cateva secunde pana la 1-2 minute.Dur.le
apar spontan sau sunt declansate cu usurinta de diversi factori: atingerea fetei sau a cavitatii
bucale, curentul de aer. In timpul crizei apar vasodilatatie, hipersecretie lacrimala,
transpiratii. Refxul cornean si sensibilitatea sunt pastrate.
Bolnavul este obsedat de aparitia crizei, refuza sa manance, se eschiveaza de la spalat.
Tratam. La depistarea nevralgiei esentiale se poate administra: amidopirina, diclofenac,
paracetamol, neuroleptice, vitaminele b12, nozinan, tegretol, urotropina, fizioterapie,
acupunctura. in formele grave se aplica blocade cu novocaina sau alcoolizarea nervului ori
neuroliza ganglionului Gasser prin alcool sau electrocoagulare. in cazul nevralgiilor secund.
de trigemen se face un tratam simptomatic si patologic ca si in nevralgia de trigemen
esentiala.Tratament: Carbamazepina 200-1200 mg, Antidepresive , clonazepam, acid
valproic, lamotrigin. Chirurgical : gasserotomie, ischemizarea ganglionului Gasser,
Rizotomia, Operatia Janetta- cu tiflon intre vas si nerv.
6. Cefalee Cluster. In ciorchine.
Provocate de consum excesiv de alcool. Apare cel mai des nopatea, sau spre orele
matinale.Diag.:-paroxisme dur.roase 15-180min cu caracter sfredelitor,/ dur. brutale centrala
pe orbita,/ okiul rosu si lacrimeaza,/congestie nazala si rinoree apoasa, / edem al pleaopelor,/
semnul horner (mioza,ptoza, enoftalm),/ Tratam: Spray nazal Lidocain- Inhlatii oxigen pur
10-12l/min- 10 minute dehidroergotamina- sumatriptan- Vrapamil Izoptin

7. Neuralgia nazociliara(Sindromul Sharlen)

Criterii de diag.: Debut cu lacrimare , edem a mucoasei nazale , rinoree asociata cu
conjunctivita, mai des noaptea.
Dur. de impungere cu durata de la sec pna la ore, situata intr-o parte a nasului, cu iradiere
in sus spre regiunea frontala mediana
Dur. este precipitata de atingerea partii laterale a narinei unilaterale
Dur. este suprimata de blocarea sau sectionarea nervului nazociliar sau de aplicarea de
cocaina in narina pe partea afectata
Cauze frecvente: Patologia sinusurilor osului sfenoid, Patologia celulelor etmiode,
Hipertrofia conhei, Deviatia septului nazal. Dureri dispar dupa : sol Cocaina 5% +
Adr.(ungem mucoasa nazala) Trat: Picat Dicaina in sacul conj, Adr 0,1 % 3-5 picaturi
8. Hemicrania paroxistica
Defienitie: Cefaleea severa + semne vegetative ipsilaterale
Cefalee severa unilaterala, 2 20min. (Cluster - 15-180 min)
Asociata cu cel putin 1/ 5 ipsilaterale (Cluster 1/6)
Clin.: 1 hiperemie a conjunctivei / lacrimatie, 2 congestie nazal / rinoree, 3 edem
palpebral, 4 transpiratia fruntii si fetei, 5 mioza / ptoza.
Frecventa de la 1 -5 atacuri pe zi (Cluster 1-8)
Dispare complet la indometacina.

9. Sindromul Kosten
Cauza dur.lor - afectiuni temporomandibulare: deplasari de disc, Osteoartrita,
Hipermobilitate articulara, artrita reumatoida, poate fi asociata cu dur. miofasciala.
Criterii de diag. :
Dur. in una sau mai multe regiuni ale capului sau fetei
Examenul radiologic, RMN si / sau scintigrafia osoasa demonstreaza afectiunea
articulatiei temporomandibulare
Argumentarea ca dur. poate fi atribuita afectiunii articulatiei temporomandibulare
Dur. este precipitata de miscarile maxilei si / sau masticatia alimentelor dure sau tari
Deschiderea limitata a gurii
Sunet in timpul miscarilor de deschiderea gurii
Incordarea capsulei articulare
Cefaleea dureaza <3 luni dupa remisia sau tratam cu succes al leziunii cauzale
12. Anatomia si fiziologia facial.
Nervul facial este un nerv motor, ce asigura inervatia muschilor mimici ai fetei, ai
pavilionului urechii, craniului etc. {fig. 49). Sistemul motor al nervului facial este alcatuit
dintr-un lant din doi neuroni. Neuronul motor central se situeaza in partea inferioara a
circumvolutiunii precentrale, axonii acestuia, aflati in componenta caii corticonucleare, se
indreapta spre protuberanta si se termina in nucleii nerv faciali atat pe partea omonima, cat
si pe cea opusa, cu exceptia portiunii inferioare a nucleilor ce comunica numai cu partea
opusa a cortexului cerebral.
Corpii celulari motorii periferici formeaza nucleii nerv faciali situati in partea inferioara a
protuberantei {fig. 49). Axonii lor formeaza o radacina comuna a nervului facial, ce iese din
protuberanta la nivelul unghiului ponto-cerebelos impreuna cu nervul vestibulo-cohlear,
nervul intermediar, nervul scaritei si marele nerv pietros superficial. Acesti nervi intra in
conductul auditiv intern, traverseaza canalul Fallope si parasesc craniul prin gaura
stilomastoidiana. La nivelul lojei parotidiene facialul formeaza asa- numita pes anserinus
major' (laba de gasca"), care mai departe asigura inervatia muschilor mimici expresivi
13. Semne de afectare a n. Facial la diferite nivele
Nevrita nervului facial: asimetria fetei , semnul Bell pozitiv, lacrimarea de ochiul
afectat.
Vizual: asimetria gurei , plica nazo- labiala stearsa de partea afectata, fanta palpebrala de
partea afectata este deschisa, unghiul gurei coborit de partea afectata.
Obiectiv: plicile frontale lipsesc de pareta afectata, ochiul afectat nu se inchide, fenomenul
paletei, fenomenul de pipa.
Daca este lezat nucleul motor nevrita + fibrilatie musc de partea afectata
Daca e afectat genunchiul intern nevrita+ strabism convergent
Daca e afectat unghiul ponto-cerebelos- nevrita + dereglari audutive + cefalee(afectarea n.
Vestibular)
Daca focarul e in treimea sup a canalului Fallopi nevrita + xerostomie sau hipersaliv
Daca e afectata treimea medie nevrita + hiper- sau hipoacuzie

Daca e afectata treimea inf nevrita + hipersalivatie , dereglari gustative

Daca e afectat in orif canalului stilo-mastoidian nevrita+dureri in urechea interna
La iesirea din canal nevrita izolata fara alte dereglari
14. Diagn diferentiat intre pareza periferica si centrala
Pareza centrala: limitarea miscarilor, ingreunarea mersului(mers cind mina cere si
piciorul coseste)
Obiectiv : hipertonie, hiperreflexie reflexe patologice(Marinescu Radovici, Babinski,
Semnele de sugere).
Pareza periferica ( afectarea partiala a neuronului mootr perif): limitarea misc in
membrele afecatte, mers paretic(ridica sus piciorul si face stapaj la coborire), fibrilatii
musc in muschii afectati, EMG scaderea transmisie impuls din cornul ant.
Obiectiv: hipotonie, hiporeflexie, hipotrofie.

15. Sindrom bulbar.

Sindromul bulbar. Lez. concomitenta a nerv glosofaringian, vag si hipoglos tip periferic
provoaca aparitia asa-numitului sindrom bulbar". El este incitat in timpul leziunii nucleilor
IX, X si XII ale perechilor de nervi cranieni in regiunea bulbului sau a radacinilor lor de la
baza creierului.
Lez.a poate fi unilaterala sau bilaterala. Lez.a bilaterala conduce deseori la exitus. Aceste
leziuni pot aparea in cazul unor afectiuni inflamatoare, vasculare, demielinizantc, tumorale,
traumatisme, polineuropatii etc.
Apare paralizia valului palatin, a epiglotei, faringelui, laringelui. Glasul devine ragusit;
vorbirea e inceata, nazonata, nedeslusita (afonia, disfonia-anartria, dizartria). Se tulbura
deglutitia pentru solide si lichide - disfagia. Dispar refx palatin si faringian.
La examenul neurologic obiectiv se observa imobilitatea valului palatin si a coardelor
vocale, fibrilatii in muschii limbii, atrofia lor si limitarea miscarilor limbii pana la
glosoplegie. Se deregleaza consecutiv si functiile vitale ale organismului (respiratia si
functia cardiaca).

16. Sindrom pseudobulbar.

Acest sindrom apare in cazul lezarii bilaterale a cailor cortico-nucleare, ce leaga cortexul
cerebral cu nucleii nerv IX, X si XII. intrucat bulbul rahidian ramane in acest caz intact,
sindromul a capatat denumirea de pseudobulbar". in cazul acestui sindrom apar aceleasi
dereglari de deglutitie, fonatie si articulatie a vorbirii.
Deosebirea principala a sindromului pseudobulbar de cel bulbar consta in faptul ca primul,
fiind o paralizie centrala, nu duce la disparitia refxlor neconditionate ale trunchiului
cerebral, arcul refx al carora se inchide la nivelul bulbului.
in cazul unei leziuni unilaterale a cailor supranucleare nu vor aparea manif clin.e de
dereglare a functiei nerv glosofaringian si vag, fiindca nucleii acestor nervi au o legatura
bilaterala cu cortexul cerebral. Se observa numai dereglarea functiei nervului hipoglos,
manifestata prin devierea limbii la protruzia ei in partea opusa localizarii focarului de
afectare. Tulburari de articulatie a vorbirii in acest caz lipsesc. Refx faringian si velopalatin
sunt exagerate.

in afara de disfagie si dizartrie apar si asa-numitele refx patologice ale automatismului

oral": nazolabial, de trompa, Marinescu-Radovici, de sugere, distans- oral, manif mimice
automate sub forma de ras sau plans spasmodic.
Acest sindrom poate aparea ca o consecinta a unei maladii vasculare, inflamatoare, a
unei tum, intoxicatii, traumatisme cerebrale etc.
17. Meningitele. Clas: meningitelor. Triada meningitelor
Meningita este o inflamatie a leptomeningelui cu infectarea lichidului cefalorahidian in
spatiul subarahnoidian al creierului, maduvei spinarii si in sistemul ventricular.
I. Patogenic:
prim. (meningococica, pneumococica, coreomeningita limfocitara)
secund. (otogene, sinusogene, posttraumatice, in cadrul unor infectii asa ca tuberculoza,
sifilisul, oreionul etc.)
II. Evolutiv:
acute: meningococica, pneumococica, enterovirale, micoplasmica
subacute: sifilitica, tuberculoasa
cronice: brucelozica, borelica, sarcoidozica
III. Dupa continutul exudatului:
purulente: meningococica, pneumococica, streptococica
seroase: enterovirala, herpetica, urliana, tuberculoasa, sifilitica
IV. Etiologic:
meningococica, pneumococica, enterovirala, herpetica, sifilitica etc.
Algoritmul de diag. al oricarei meningite se bazeaza pe triada meningitica, care cuprinde:
1. Semne si simptome generale de infectie (hipertermie, cefalee, greturi, voma, frisoane
etc.).
2. Sindromul meningian pozitiv (redoarea cefei, semnele Brudzinski superior, mediu,
inferior, Kernig, Weiss-Edelmann, Bechterew, Mendel, Lessaj si altele).
3. Sindromul licvorean meningitic pozitiv (cresterea atat a numarului de celule, cat si a
continutului de proteine comparativ cu indicii normali).
18. Meningita meningococica. Manif clin.e si tratam.
Etiologie. Meningococul (Neisseria meningitidis) este un diplococ gram-negativ
descoperit in 1887 de Weichselbaum, cu asezare carac in boabe de cafea" cu localizare
extracelulara, dar frecvent si intracelulara.
Patogenie. Germenul patologic patrunde in caile respiratorii superioare, provocand o
nazofaringita. Apoi meningococul patrunde in sange, provocand faza de meningococemie,
si invadeaza tunicile cerebrale. Faza de meningococemie este insotita de eruptii specifice pe
suprafata tegumentelor (purpura necrotica sau chiar o gangrena a tegumentului; eruptii
petesiale, echimoze; eruptii herpetice).
Manifle clin.e. Perioada de incubatie dureaza 5-10 zile. Maladia debuteaza brutal prin
cefalee sever exprimata, insotita de voma, foto fobie, hipertermie cu valori de 38-40C. In
formele grave, constienta este pastrata, insa se observa obnubilarea, care mai tarziu
evolueaza in excitatie psihomotorie si sopor. Sunt maximal exprimate semnele meningiene
Kernig, Brudzinski, redoarea cefei. Semnele neurologice de focar in cele mai multe cazuri
lipsesc, dar pot fi afectati nerv oculomotori sau alti nervi cranieni. in meningococemia
fulgeratoare se instaleaza rapid o stare de soc bacterian cu paloare, cianoza, tahicardie,
hipotensiune, urmate rapid de obnubilare, agitatie si intrare in coma.

Tratam se efectuiaza cu penicilina, ampicilina, administrate iv. Durata tratamui depinde de

ritmurile de vindecare a bolnavului. Tratam simptomatic: analgezice, antipiretice, aciclovir,
corticosteroizi.
19. Encefalita. Clas: encefalitelor.
Encefalita este o lez. a encefalului cu semnificatie infectioasa, infectios-alergica, alergica,
toxica.
Clas: encefalitelor:
I.
Histologic: polioencefalita, leucoencefalita, panencefalita
II.
Patogenic: prim., secund., para- si postinfectioase
III. Evolutiv: acute, subacute, cronice
IV. Etiologic:
- virusuri (enterovirusuri, virusuri herpetice, gripale...)
- bacterii (stafilococi, streptococi, toxoplasma, spirochete...)
- prioni (boala vacilor turbate, boala Creutzfeld-Jacob)
V. Criteriu sezonier si epidemiologic:
- sezoniere /- non-sezoniere
- endemice/ - epidemice/ - sporadice
(Din prelegeri pe slide-show Neuro Infectii)
20. Accident vascular cranian
AVC este starea patologica care se manifesta prin dereglarea brusca a functiei si structurii
tesutului neuronal cerebral in urma limitarii sau stoparii alimentatiei cu singe. Acesta poate
a avea loc pe 2 cai: in urma unei hemoragii cereblare sau a ischemiei. Dminuarea
alimentatiei cerebrale cu singe cunoaste 3 nivele critice. Primul nivel provoaca inhibitia
sintezei proteinelor in celulele afectate. Al doilea nivel critic se manifesta prin activarea
glicolizei anaerobe. Iar cel deal treilea nivel duce la deficitul energetic, destabilizarea
membrane celulare si respective survine moartea celulara.
Cel mai mare procentaj in AVC il are ischemia cerb.. Aceasta poatea aparea in urma unei
trombembolii, unei emboli lipidice,tisulare sau gazoase, in urma depunerilor aterosclerotice
si a spasmelor vasculare. Se cunosc trei varietati evolutive ale AVC-urilor: accidente
tranzitorii, in evolutie, constituite. Accidentele tranzitorii se carac prin pierderea focala a
functiei cerebrale sau oculare, simptomele caruia dureaza pina la 24 de ore. Accidentul in
evolutie se carac prin agravarea deficitului neurologic si evolutia lui mai mult de 24 ore.
Accidental constituit este Acela care se instaleaza in mai putin de o ora si dureaza mai mult
de 24 de ore.
21. Tabloul clin. in AVC in sistemul carotidian, manif si tratam.
In cazul unu AVC in sinstemul carotidian se deosebesc semnele clin.e ale ischemiei
laterale ale unei emisfere din partea afectata. Debutul afectiunii este brusc, insotit de slabe
vertijuri si Caracteristic pentru aceste AVC-uri else dereglarea vederii, manifestata prin
incetosire in fata ochilor, neclaritatea imaginii, lumini in fata ochilor. Ischemia unui sector
vasta emisferic duce la slabiciuni si amorteli in membrele din partea opusa a emisferei
afectate. In cazul ruperii anevrismului la nivelul bifurcatiei carotid interne: Ruptura
anevrizmului hemipareza sau hemiplagie din partea opusa, afazii, dereglari de
sensibilitate.
22. Hemor subarahnoidiana
HSA se carac prin scurgerea sangvina in spatial subarahnoidian, aparuta in urma unei
rupture vasculare si se manifesta clin. ca o iritare meningeana. Se intilneste in 8% din toate
AVC-urile. Deseori rupturile vasculare se intilnesc in anevrismele situate la bifurcatiile

arterelor mari cerebrale. Rupture are loc la nivelult sacului anevrismei, dupa care urmeaza o
psazmare locala a vasului si apoi formarea unui cheag. Acestea din urma favorizeaza
hemostaza, dar sunt insuficiente atunci cind sunt prezente dereglari de coagulare a singelui.
Hemoragiile se mai produc si in cazurile angioamelor cerebrale, care prezinta niste vase
embrionare ingrosate si marite in volum. Liza unui vas poate fi cauzata si de surse
infectioase, toxice, leucemii, hemofilii.
Tabloul clin. al hemori subarahoidiana debuteaza brusc cu o cefalee severa, insotita de
vome, sincope, dur. cervicale si fotofobie. In caz ca sunt comprimati nerv cranieni, dintre
care perechea a III-a cel mai des sunt prezente ptoze, diplopii.
Refx osteotendinoase sunt exaggerate la inceput, apoi scad si pina la urma abolesc ca
urmare a acumularii singelui in fundurile de sac radiculare si printr-o reactive
pseudoinflamatorie produce intrerupera arcului refx. Pot aparea semen cerebrale, insotite de
crize epileptic, hemipareze, tulburari de vorbire. In anevrismele situate la baza craniului pot
fi afectati nerv cranieini, cel mai des fiind cel oculomotor, caz in care aprare deviatia
globilor ocular si inegalitatea pupilelor. Se pot asocial febra, transpiratiile profunde,
dereglarile ritmului de respiratie si cardiac.

24. Diagn difer dintre epilepsie , sincope, tulburari de constiinta

Euforie - se manifest printr-o senzaie de bun dispoziie exagerat, de optimism
nemotivat i care apare n unele patologii nervoase sau este provocat de unele
substane narcotice.
Anxietate - stare de nelinite, de ateptare ncordat, nsoit de palpitaii, jen n
respiraie, ntlnit n unele boli nervoase. Cauza individul nu o poate argumenta.
Somnolena somnoros dar uor trezibil.
Obnubilarea somnolen anormal, din care poate fi trezit uor, dar pentru scurt
timp.
Stupoare (stupor, sopor) pacientul imobil, poate fi trezit numai prin stimuli
externi puternici, trezirea e scurt, incomplet, rspunsuri verbale i gestuale
defectuoase.
Stri confuze: confuzia i delirul se produc ca urmare a unei encefalopatii
fluctuante cu afectarea global a funciilor cognitive, la care se adaug tulburri de
contien i atenie
Mutismul achinetic, abulia bolnav treaz, imobil i tcut
Catatonia sindrom hipomobil, asociat cu psihoze majore
Stare vegetativ (com vigil) un termin total nefericit, caracteristic bolnavilor
comatoi, ar cror pleoape s-au deschis, lsnd impesia c sunt n stare de vigilen
Epilepsia : mioclonii, pierderea brusca a constiintei cu prabusirea bolnavului, se
incordeaza toti muschii, se instaleaza opistotonus, ochii se deschid larg si deviaza in
sus , se produce muscarea limbii.
Sincopa ................

25. Sindromu Sogren

Boala auto imuna ,in care sistemul imun ataca propriile glande cu secretie interna .

Simptomatologie :Uscarea conjuctivitei si am mucoasei bucale ,deshidratare rinichilor

,intestine ,vase sanguine ,plamini,dur. articulare. Tratam: Lacrimi artificiale ,saliva
artificiala ,sparay nazal,lubrifiant gaginal
26. Sindromu rosolimo melkerrson
Un ansamblu de manif ce asociaza cu o paralizie faciala recidivanta .o inflamatie a
buzelor si un aspecct particular a limbii,ce este parcusa de santuri profunde longitudionale
27. Sindromul arsurii cav bucale
\Criterii de diagnostic:
durerea n gur este prezent zilnic i persist pentru cea mai mare parte a zile
mucoasa bucal este normal
maladii locale sau sistemice au fost excluse
Comentarii:
Durerea poate fi limitat la limb (glosodinia). Subiectiv pot fi asociate xerostomie,
parestezii, alterarea gustului.
Glosalgie- maladie cronica care se manifesta prin dureri oro-faciale persistente care
nu afecteaza mucoasa cav buc. Apare in maladiile dintilor sau din cauza protezelor
dentare( substante alergice din proteza), obturatii, afectiuni ale mucoasei.
Clinic:senzatii de usturime, paresteziii in regiiiunea mucoasei si a limbii care se
raspindesc in faringe si laringe, cefalee, ameteli, parestezii , TA ondulatorie. Diagn
dif se face cu neuropatiile periferice ale nervilor cranieni. Trat. Amitriptilin,
trancilizante, acupunctura , terapia cu LASER, sanarea cav buc.
28. Edemul Quinke (edem angioneurotic)
este un edem acut, impresionant, este de fapt o manifestare locala a unei boli generale alergia. Este de culoare alba, consistenta foarte variabila, apare brusc si dispare dupa cateva
ore (edem fugace). Intereseaza fata (pleoape, buze), picioarele, mainile, toracele,
abdomenul, organele genitale exteme. Foarte frecvent sunt interesate mucoasele (limba,
cav. bucala, laringele, glota, mucoasa stomacului si a intestinului) - toate acestea duc la
aparitia unei dispnei foarte exprimate, disfagie, disfonie, ocluzie sau subocluzie intestinala.

29. Neuralgia glosofaringiana

Localizare unilaterala, distributia in partea posterioara a limbii, fosa tonzilara, unghiul
mandibulei, faringe. Durere ascutita , de impingere sau severa. Durerea e identica cu
cea clasica. Cauze: tumori, carcinom nazo- faringian, anevrism carotidian , abces
peritonzilar. Trat. : baclofen, carbamazepina(filipsin, timonil), fenitoina,
antidepresive, clonazepam, antiepileptice, acid valproic, blocaj cu anestetic,
interventii chir la nivelul ganglionului.

30. Hemiatrofia progresiva a fetei.

Parry-Romberg cu. - Ereditar atrofie progresiva unilaterala a fetei (probabil mostenire

autozomal dominant): treptat la o jumatate a pielii fetei atrofiat, tesutului subcutanat,
muschii si oasele mai trziu, temple, fruntea, obrajii si barbia pe partea afectata este
chiuveta puternic. Gomolateralnaya atrofiat adesea corzile vocale, jumatate din
laringe si limba, de multe ori pe partea afectata cade parul, genele si sprancenele

31. Cefaleea in cadrul patologiei odontogene ,mandibulare si a structurilor

adiacente.
Afectiunile dentare reprezinta rareori cauza specifica de aparitie a cefaleei, de cele mai
multe ori acestea fiind legate de aparitia dur.i faciale.
Cefaleea poate fi atribuita afectiunilor dintilor, maxilarelor - caz in care cefaleea este mai
severa noaptea, are caracter pulsatil si se asociaza cu sensibilitate locala a radacinii dintelui
la cald, la rece sau la presiune.
Dur. dento-parodontala reprezinta cea mai frecventa dur. din teritoriul oro-maxilo-facial.
Dur. parodontala este de tip somatic profund, parodontiul fiind bogat in proprioceptori, si se
aseamana cu dur. provenita de la muschi, oase si articulatii. Ea poate fi localizata cu destula
precizie, anamneza, inspectia, palparea si percutia fiind de folos in diag.. Spre deosebire de
dur. de origine pulpara dentara, dur. parodontala nu este influentata de stimuli termici.
Dur. odontogena poate fi mai greu localizata, pulpa dentara continnd mai putini receptori
ce transmit dur. spre nucleul trigeminal. Carac principala este iradierea, initial la dintii
vecini, urmnd intreaga hemiarcada, regiunea geniana sau temporala si se poate asocia cu
fenomene vegetative (lacrimare sau congestie nazala). Tratam consta in rezolvarea
problemelor odontogene.

32. Criza miastenica

Miastenia gravis este o disfunctie neuromusculara caracterizata in special prin slabiciune
si oboseala musculara. Desi boala se dezvolta de obicei in timpul vietii adulte, debutul
simptomelor poate avea loc la orice varsta. Afectiunea poate fi limitata la anumite grupe
musculare, in special cele de la nivel ocular (miastenia gravis oculara) sau poate fi
generalizata (miastenia gravis generalizata), aici fiind implicate mai multe grupuri
musculare.
Majoritatea persoanelor cu miastenia gravis dezvolta slabiciunea si caderea pleoapelor
(ptoza palpebrala), slabiciunea musculaturii globui ocular, ceea ce are ca rezultat aparitia
vederii duble (diplopia) si oboseala musculara excesiva dupa activitati fizice.
Caracteristicile suplimentare ale simptomatologiei bolii sunt slabiciunea musculaturii
faciale, tulburari ale capacitatii de articulare a cuvintelor (dizartrie), tulburari ale capacitatii
de mestecare si inghitire (disfagie) si slabiciune la nivelul muschilor din partea superioara a
mainilor si picioarelor (slabiciune musculara proximala).
Exista o varietate de modalitati de tratam al miasteniei gravis. Alegerea se face in functie
de severitatea simptomelor, varsta, sex si nivelul de activitate fizica. Tratam: medicamente
care imbunatatesc legatura dintre sistemul nervos si muscular, imunosupresoare, un mod
sanatos de viata. Efectuarea unor sedinte de fizioterapie pentru a creste forta musculara.

33. Neurite si neuralgii. Clas: afectiunilor sn periferic.

Clas: afectiunilor sistemului nervos periferic. Din punct de vedere clin., afectiunile
sistemului nervos periferic se diferentiaza in: nevralgii, care traduc procese de iritare a nerv,
pastrand intacta functia lor (simptomul de baza este dur.), si nevrite (neuropatii), ce se
manifesta prin tulburari motorii sau senzitivo-motorii si vegetative, functia nervului fiind
dereglata; ele pot fi interstitiale si parenchimatoase. In functie de sediul topografic, se
deosebesc radiculopatii, funiculopatii, gangliopatii, plexopatii, nevrite (neuropatii), care la
randul lor se impart in: mononevrite, multinevrite si polinevrite. Sub aspect etiologic,
nevritele pot avea caracter exogen si endogen, pot fi prim. si secund.

Neurochirurgie
1. TCC clas:.
Traumatismul cranio-cerebral insumeaza totalitatea leziunilor prim., secund. si tardive ale
craniului si creerului produse de actiunea directa sau indirecta a unui agent vulnerant
mecanic.
PRIM. factorul traumatic nu este cauzat de o catastrofa cerebrala sau extracerebrala.
SECUND. este cauzat de catastrofa cerebrala (AVC, epistatus) sau extracerebrala
(infarct, hipocsie acuta, colaps) care au provocat caderea pacientului.
Directe (impact direct asupra scalpului si a oaselor craniene; in cadrul acestora
actioneaza urmatoarele biomicanizme: Mecanizmul de lovitura-contrlovitura, Mecanizmul
de acceleratie-deceleratie, Mixte
Indirecte (actioneaza asupra structurilor craniocerebrale prin transmiterea intermediata a
liniilor de forta -caderea pe bazin, sau picioare, prin suflu de explozie).
tipuri de TCC: Izolate (leziuni mecanice cranio-cerebrale fara component exracerebral)/
Asociate (leziuni mecanice cranio-cerebrale cu component exracerebral)/ Combinate
(actiune concomitenta a diferitor tipuri de energie)
dupa gravitatea: Usoare (comotia si contuzia cerebrala usoara)/ Medii (contuzia
cerebrala medie, compresia cerebrala subacuta si cronica)/ Grave (contuzia cerebrala grava,
lez.a axonala difuza, compresia cerebrala acuta).
dupa caracter (luind in vedere pericolul infictarii continutului intracranial): Inchise Afectare izolata a tesuturilor moi fara afectarea aponeurozei si oaselor calotei (boltei)
craniului / Fracturi boltei craniene fara lizarea tesuturilor moi. - Deschise - Nepenetrante
(Afectarea continuitatii t/m cu lizarea aponeurozei si/sau oaselor boltei craniului fara
afectarea durei mater)/ Penetrante : cu afectarea durei mater, Fracturile bazei craniului cu
licvoree ( rino-, oto-).
PRIN ARMA DE FOC (este clasata la cele deschise )

 Dupa mecanizm deosebesc: Tangentiale (cu fisura si cotuzia hemoragica in stratul

spongios al osului )/ Recosetate/ Oarbe (simple, radiale, segmentare, diametrale) /
Transfixiante (segmentare, diametrale, diagonale)

2. TCCI. Comotia cerb., manif.

Generalitati:- nu are substrat lezional cerebral, doar biochimic; -se datoreaza unor
tulburari functionale (o abrupta depolarizare a membranei neuronilor din formatia reticulara
a trunchiului cerebral); - efectul este tranzitoriu, total reversibil; -o suferinta cerebrala care
se manifista cu semne generale (subiective,obiective somatic si neurologic) cauzate de
sundromul HIC, - poate fi manifestata clin. printr-o pierdere de constiinta de scurta durata
(pina la 10 min).
dupa revenirea cunostintei pot aparea urmatoare semne subiective(cefalee, greata,
ameteala, insomnie, dur. in globii oculari, vertij, amnezie ante- si retrograda, fotofobie) sau
obiective (voma, agitatie psihomotorie, tahi- sau bradicardie, tahipnoe, sindrom confuzional
si alte semne psihice); / -semne neurologice nistagmus orizontal, dereglari de
convergenta si acomodare, dereglari statico coordonatoare, S.GUREVICI-MANN sunt
trecatoare si dureaza citeva zile; -schimbari organice la CT si RMN nu se depisteaza.
Conservator 1. Repaus, regim de pat pe durata evolutiei bolii; tratam simptomatic
indreptat la combaterea cu: 2. Edemul cerebral deghidratarea / 3. Exitatie psiho-motorie
sedarea; 4. Dereglari vasculare vasculare, vazodelatante; / 5. Reactivitate imunologica
desesibilizarea; / 6. Stimularea proceselor reparative metabolice cerebrale. 7. Punctie
lombara curativa (pentru sanarea LCR).
Chirurgical: aplicarea gaurii de trepan; - trepanarea decompresiva prin rezectie; trepanarea decompresiva osteo-plastica.

3. TCCI. Contuzia cerb. , clin., tratam.

Generalitati: - consta dintr-o distructie a tesutului cerebral si vaselor sale de diferit grad; poate fi difuza sau predominata de o emisfera sau de un lob; -se manifesta clin. cu o alterare
a starii de constiinta mai indelungata, care poate sa evolueze spre coma de durata si
intensitate variata; -este cea mai frecventa lez. traumatica a encefalului si se manifesta clin.
cu semne neurologic generale si locale de focar.
Dupa tabloul CT-cerebral se desting 4 tipuri de focare contuzionate : -1. Contuzie de tip I
se carac cu zona hipodensa a tesutului cerebral, nu se exclude prezenta hemorlor
punctiforme, reversibile in perioada scurta; 2. Contuzie de tip II zone omogene
hiperdensese se schimb cu zone hipodense (reversibile in magoritatea cazurilor); 3.
Contuzie de tip III zona neomogena de densitate inalta (teaguri de singe, edem si
ramolsment delacerat); 4. Contuzie de tip IV zone rotunde sau ovale, solitare sau multiple
de hiperdensitate intesa omogena (unii autori le considera ca hemat. intracerebral
traumatic).
Deosebim: - contuzia cerebrala grava cu leziuni predominante in structurile emisferiale si
cu leziuni relativ mici in trunchiul cerebral (aceasta eventualitate este mai rara si cu

pronostic vital mai putin sumbru); - contuzia cerebrala grava cu leziuni predominante in
trunchiul cerebral (este cel mai grav sindrom traumatic craniocerebral . Conservator 1.
Repaus, regim de pat pe durata evolutiei bolii; tratam simptomatic indreptat la combaterea
cu: 2. Edemul cerebral deghidratarea / 3. Exitatie psiho-motorie sedarea; 4. Dereglari
vasculare vasculare, vazodelatante; / 5. Reactivitate imunologica desesibilizarea; / 6.
Stimularea proceselor reparative metabolice cerebrale. 7. Punctie lombara curativa
(pentru sanarea LCR).
Chirurgical: aplicarea gaurii de trepan; - trepanarea decompresiva prin rezectie; trepanarea decompresiva osteo-plastica.
4. TCCD. Definitie, forme.
Totalitatea leziunilor ale craniului si creerului produse de actiunea directa sau indirecta a
unui agent vulnerant mechanic, care se soldeaza cu lez. tesuturilor moi si aoaselor craniului
la acelasi nivel si existent unui canal direct de patrundere in cav. cerb..
Clas:: 1.-Nepenetrante (Afectarea continuitatii t/m cu lizarea aponeurozei si/sau oaselor
boltei craniului fara afectarea durei mater); 2.-Penetrante : cu afectarea durei mater/
Fracturile bazei craniului cu licvoree ( rino-, oto-)
Clasificarea fracturilor: Deosebim:

Dup repartiia topografic fracturile sunt situate pe convexitate (bolta

craniului), baz sau combinat.
Dup modul n care osul cranian este interesat total sau parial sunt complete
i incomplete.
La copii se descrie fractura n minge de ping-pong i aa numita fractur
progresiv sau expresiv la care fragmentele fracturate se resorb iniial apoi
marginile defectului osos se hipertrofiaz cu timpul, se deprteaz i
deformeaz regiunea.
Fracturi ale boltii craniului:
1. Liniare (solitare / multiple/ dehiscenta traumatic a suturilor)
2. Multieschiloase
3. Compresive (denivelate, nfundate) impresive (fragmentul are legatura cu
celelalte oase) / depresive
Fracturi ale bazei craniului:
1. De fosa craniana anterioara
2. Fosa craniana posterioara
3. Fosa craniana medie

5. Hemat. epidural. Manif, diag. si tratam. (Carte p390)

Hematoamele epidurale sunt revarsate sanguine, circumscrise cu efect compresiv asupra
parenchimului cerebral, dezvoltndu-se intr-o zona a spatiului dintre endocraniu si dura
mater.
Izvorul de formare este lizarea arteriilor meningiene, sinusurilor, venelor emisare, locul
fracturilor, venelor diploice. Tabloul clin. se dezvolta in timp de 24 ore. Perioada lucida
(asimptomatica) e scurta 1-12 ore. La CT in forma de lentila biconvexa.

Localizarea: - anterioara (fronto-temporala); - medie

(temporo-occipitala

(parieto-temporala); - posterioara

6. Hemat. subdural. Clas:, clinca, tratam.(carte pag 391)

Hematoamele subdurale sunt revarsate sanguine care iau nastere si se dezvolta in spatiul
subdural, au o evolutie progresiva si un efect compresiv asupra creierului.
Izvorul de formare sunt arteriele si venele pia mater si a scoartei,venele spatiului
subarahnoidian, venele ce se revarsa in sinusul sagital superior.
Localizarea: a) fronto-parietala (anterioara); b) parieto-temporala (medie); c)
parieto-occipitala (posterioara); d) emisferiala
Dupa tempul compresiei cerebrale deosebim: -I. ACUT pna la 48 ore; -II.
SUBACUT de la 48 ore 3 saptamini; - III. CRONIC (gigrom subdural Ganke) de la 3
saptamini.

7. Abcesele cerebrale.
Colectii purulente incapsulate sau neincapsulate in parenhimul cerebral.
Prim.: 1. Abcesele posttraumatice/ -Acute ( pina la 14 zile); - subacute ( de la 14 zile pina
la 30 zile); - cronice ( de la 30 zile ); -tardive (indepartate mai mult de 1 an dupa TCC).
Secund.: 1. Abcese adiacente focar infectios primar de vecinatate, infectia se raspindeste
prin continuitate percontineum (propagare); - Rinogene; - Otogene; -De geneza altor
focare de vecinatate (oftalmogene odontogene). 2. Abcese metastatice focar infectios
situat la distanta, insemintarea cerebrala posibila doar pe calea sangvina: - Abcese de
geneza pleuropulmonara; - Abcese cianogene ( vicii cardiace cu sunt dreapta stinga); Abcesele cerebrale cu alt punct de plecare cunoscut la distanta.
Bacterian: Monomicrobian; Polimicrobian; Abcese cu patogen neidentificat; Abcese cu
cultura sterila.
Stadiile de formare: I Stadie encefalita presupurativa;/ II Stadie encefalita purulenta
nelocalizata (abces necolectat);/ III Stadie abces localizat (colectat);/ IV Stadie abces
incapsulat ( perioada formarii 3-4 saptamini).
Debut: A. Supratentoriale (in emisferile mari): 1.Epistatus geniralizat, 2.Convulsii
limitate tip Jaekson ( motor, sensorial). B. Subtentoriale (in cerebel): 1.Dereglari statico
coordonatoare,2.Cefalee cu dereglari piramidale lent progresive, 3. Cefalee cu dereglare
insidioasa a cunostintei si dereglari piramidale moderate.
Tratam: 1.simptomatic si antibacterial in I stadie,II stadie, si in III stadie (cu aparitia
grupei cefalosporinelor de generatia a IV),2. in a III si a IV stadie (in dependenta de sediul
abcesului si starea pacientului) deosibesc 3 metode:1.Inchisa - prin punctie; 2.Deschisa;
a.drenarea cavitatii abcesului,/b. Inlaturarea totala abcesului impreuna cu capsula; 3.
Combinarea lor in 2 etape
8. Tum cerebrale. Etiologie. Clas: histologica si topografica
Etiologie: 1. ereditare (retinoblastoma, neurofibromatoza lui Reclingauzen).2.
congenitale (teratoma, dermoidul, craniofaringeomul, meduloblastomul, astrocitomul). 3.
de radiatie (angioreticulosarcoma, fibrosarcoma).
4. provocate de cancerogenii

chimici exogeni (glioblastoamele). 5. dishormonale (tumle glandelor endocrine, inclusiv

hipofiza). 6. virotice (glioblastomul multiform).
Clas: histologica a tum. cerebrale: I. Grupa tum. neuroectodermale astrocitoma,
ependimoma, neurinoma, oligodendroglioma, spongioblastoma./ II. Grupa tum. meningovasculare apahnoidendotelioma, angioma, angioreticuloma./ III. Grupa tum. hipofizari
adenomele si craniofaringlomul./ IV. Grupa tum. canceroase metastatice.
Clas: topografica: La copii predomina tumle intracerebrale in raport de 70-85%. La copii
de pina la 3 ani, in majoritatea cazurilor sint localizate supratentorial. Dupa virsta de 3 ani,
de cele mai multe ori se intilnesc tum la cerebel. O alta particularitate de dezvoltare a tum.
la copii este faptul ca ele, in 70-85% de cazuri sint situate pe linia medie.
A. Tum supratentoriale: 1. tumle lobui frontal, 2. Parietal, 3. Temporal, 4. Occipital, 5.
Tumle hipofizare.
B. Tum subtentoriale: 1. tumle cerebelului, 2. unghiului ponto-cerebelos, 3. trunchiului
cerebral.
9. Clin. si diag.ul tum. in lob frontal.
dereglari psihice; 2. afazia motorica; 3. dereglari de motilitate (mono/hemipareze, paralizii
spastice din partea opusa focarului); 4. in cazul tum. intracerebrale adinci, cu implicarea
zonei diencefalului, tonusul muscular, din partea opusa focarului, poate fi extrapiramidal; 5.
pareza centrala a n.facial din partea opusa; 6. ataxia frontala; 7. refx de automatism oral; 8.
convulsii limitate tip Jackson, posibil cu trecerea in generalizate; 9.cind tumle sint situate
la baza lobui frontal, se depisteaza hiposmie sau anosmie din partea tum.
10. Clin. si diag.ul tum. in lob parietal.
dereglari de sensibilitate superficiala si profunda din partea opusa; 2. apraxia; 3. ataxia; 4.
alexia; 5. akalculia; 6. agrafia; 7. agnozia degetului; 8. autotopognozia; 9. asteriognozia; 10.
simptomul de excitare a scoartei parestezii, furnicaturi, amorteli etc. pe partea opusa a
tum; 11. afazia semantica.

11. Clin. si diag.ul tum. in lob temporal si occipital.

1. semnele de excitare se exprima prin crize epileptice temarale cu halucinatii; 2. afazia
senzoriala si amnestica; 3. parafazii; 4. dereglari a cimpurilor de vedere; 5. ataxia
temporala.
Lob Occipital: 1.fotomorfopsii; 2.hemianopsii omonime (cu pastrarea fotorefxului); 3.
dereglari vizuale la culori;

12. clin. si diag.ul tum. cerebelului .

1.Pe primul plan in tabloul clin. se manifesta simptomatica generala : cefalee, voma,
edemul papilar. 2.In caz de tumoare a emisferei cerebelului, in muschii membrelor din
partea tum se depisteaza atonia. 3.Ataxia cerebeloasa. 4.Pentru tumle vermisuluie carac
hipotonia generala, dereglari statice a corpului si membrelor inferioare, in timp ce ataxia in
membrele superioare e mai slab pronuntata.

13. Clin. si diag.ul tum. unghiului ponto-cerebelos.

1. Initial, apare zgomot in urechea afectata, 2. Treptat, scade acuitatea auzului, 3. Din
partea afectata apare surditatea, pareza periferica a n.facial, nistagm, vertij, dereglari de
coordonare si de statica, 4. Manifestarea tabloului clin. de mai departe depinde de faptul
unde e indreptata cresterea tum: a) daca e in partea orala sint afectati nerv V,IV,III; b)
daca sint afectati nerv caudali X,XII,IX, inseamna ca tumoarea creste in partea caudala
14. Clin. si diag.ul tum. tunchiului cerebral.
a)tum bulbului rahidian este carac dezvoltarea sindromului bulbar, b) tum puntii lui
Varoli in primul rind apare ataxia, pareza a n.VI, c) tum mezencefalului somnolenta,
afectarea n.III, cu simptomul lui Parino
15. Anevrismele cerebrale ( slide-show : patologia vasculara)
16. Malformatii arterio-venoase ( slide-show : patologia vasculara)
17. Fistula carotido- cavernoasa ( slide-show : patologia vasculara)
18. Hemat.ul spontan intracerebral. Etiologie, clin.. ( slide-show : patologia vasculara)
Acumulare (60 ml 150ml) masiva de snge lichid sau cheaguri sanguine in tesutul
cerebral avind evolutia anatomo-clin.a al unui proces inlocuitor de spatiu. Starea generala
este foarte grava, pna la coma, fara perioada lucida .
Clin. se manifesta in dependenta de localizare. Insumeaza semne neuropsihice
posttraumatice care nu se deosebesc net de celelalte hematoame intracraniene decit prin
frecventa si importanta fenomenelor neurologice de focar contralaterale sau omolaterale,
hemipareze, plegii, afazie, crize comitiale, pareze de VII si III.
Evolutiv apar tulburari de constiinta graduale pina si starea de coma, simptoame
vegetative, in fazele avansate - tulburari cardiorespiratorii, transpiratie, febra.
Supratentoriale: -Parenhimatoase; -Ventriculare; - Parenhimatoase cu eruptia in sistemul
ventricular.