Sunteți pe pagina 1din 16

PERIARTRITA SCAPULO-HUMERAL:

TRATAMENTUL RECUPERATOR, OBIECTIVE, MIJLOACE sI


METODE

CUPRINS

CAPITOLUL I - ARGUMENTAREA TEORETIC sI sTIINIFIC A CERCETRII............1


I.1. KINETOTERAPIA ROLUL sI EVOLUIA ..........................1
I.2. ROLUL sI IMPORTANA ORGANIZRII ACTIVITII N PROCESUL RECUPERATOR.....1
I.3. PERIARTRITA SCAPULO-HUMERALA GENERALITI....................2
I.4. DEFINIIA sI CONINUTUL PERIARTRITEI SCAPULO-HUMERAL..............2
I.5. ANATOMIA FIZIO-PATOLOGIC.............................4
CAPITOLUL II - IPOTEZ. SCOP. SARCINI. ............................5
II.1. MOTIVAIA REALIZRII TEMEI...............................6
II.2. IPOTEZA CERCETRII .......................................6
II.3. SCOPUL sI SARCINILE (OBIECTIVELE) STUDIULUI .....................6
II.4. METODE DE CERCETARE UTILIZATE N STUDIU........................6
CAPITOLUL III - ORGANIZAREA CERCETRII.............................7
III.1. LOCUL DE DESFsURARE sI MATERIALELE NECESARE..........................7
III.2. LOTUL DE SUBIECI.........................................7
III.3. ETAPELE STUDIULUI................................. 232m1224c ....................
232m1224c .................... 232m1224c ..................7
III.4. ALCTUIREA sI APLICAREA PROGRAMELOR DE KINETOTERAPIE..........8
III.5. PROGRAM GENERAL DE RECUPERARE A PERIARTRITEI SCAPULO-HUMERAL....9
CAPITOLUL IV - REZULTATELE CERCETRII.......................10

IV 1. PREZENTAREA REZULTATELOR DE LA TESTAREA INIIAL.............10


IV.2. ANALIZA REZULTATELOR FINALE.........................10
IV.3. PRELUCRAREA sI INTERPRETAREA REZULTATELOR..................12
CONCLUZII........................................13
BIBLIOGRAFIE........................................14

CAPITOLUL I
ARGUMENTAREA TEORETIC sI sTIINIFIC A
CERCETRII
I.1. KINETOTERAPIA ROLUL SI EVOLUIA
Kinetoterapia provine din greaca veche; kinetos - miscare, terapevein totalitatea mijloacelor pentru prevenirea, tratarea si recuperarea medicala.
Kinetoterapia reprezinta totalitatea masurilor si mijloacelor necesare pentru
prevenirea, tratamentul si recuperarea medicala, utiliznd ca mijloc fundamental
exercitiul fizic, miscarea. Kinetoterapia ridica la rang de stiinta miscarea si exercitiul
fizic, n scopul recuperarii si refacerii organismului uman.
Obiectivele kinetoterapiei n cadrul recuperarii functionale sunt realizate prin
mijlocul sau de baza exercitiul fizic.
Exercitiul fizic n cadrul kinetoterapiei este practicat ntr-un cadru organizat,
constituit din sectiile de recuperare, sali de kinetoterapie din policlinici si statiuni
baneo-climaterice etc., tinnd cont de parametrii generali si particulari precum si de
principiile specifice.

I.2.

ROLUL

sI

IMPORTANA

ORGANIZRII

ACTIVITII N PROCESUL RECUPERATOR


n procesul complex al recuperarii sunt implicati multi specialisti de diverse
domenii de activitate.

Contributia echipei interdisciplinare de recuperare va fi orientata spre


ndepartarea

sau ameliorarea ct mai posibil a starii de disfunctionalitate fizica,

senzoriala si psihica a pacientului n vederea reintegrarii acestuia pe plan socioprofesional.

I.3.

PERIARTRITA

SCAPULO-HUMERALA

GENERALITAI
Prima descriere a periartritei scapulo-humerale apartine lui Duplay care, n
1874, atribuia toate suferintele umarului bursitei subacromio-deltoidine; la o mai buna
cunoastere a sindromului au contribuit Codman si de SeZe.
Periartrita scapulo-humerala este una dintre suferintele cele mai frecvente,
pentru care bolnavul se adreseaza medicului. Este ntlnita la ambele sexe, la subiecti
n vrsta activa, cu incidenta maxima la cei peste 40 de ani.
Termenul de periartrita, care subliniaza faptul ca sunt interesate structurile
periarticulare este n unele cazuri, necorespunzator realitatii, nefiind vorba de un
proces inflamator.
Clasificarea suferintelor care se ncadreaza n notiunea vaga si imprecisa de
PSH este diferita, n functie de scoala.
Reumatologii francezi deosebesc urmatoarele forme clinice :
-

umarul dureros simplu

umarul dureros acut (hiperalgic)

umarul mixt

umarul blocat

umarul pseudoparalitic.

I.4. DEFINITIA SI CONTINUTUL


SCAPULO-HUMERALA

PERIARTRITEI

Periartrita scapulo-humerala (PSH) este un sindrom clinic, caracterizat prin


durere, redoare si impotenta functionala a umarului, asociate n diverse grade,
determinate de procese patologice, care intereseaza tesuturile periarticulare (tendoane,
burse) si n unele cazuri capsula articulara.
Bolile reumatismale formeaza un grup de afectiuni cu localizari n primul
rnd la aparatul locomotor si cardio-vascular, ca urmare a unor leziuni caracteristice
mezenchinale.
Factorii etiologici n acest grup de boli sunt diferiti determinnd tablouri
clinice cu evolutie acuta, subacuta si cronica.
Clasificarea bolilor reumatismale sunt urmatoarele :
1.

Reumatismul inflamator n care intra:

reumatismul Socolski Bouillaud

poliartrita reumatoida

spondilita anchilozanta

reumatismul secundar infectios

2.

Reumatismul degenerativ n care intra:

artroza

poliartroza

spondiloza

3.

Reumatismul articular n care intra:

tendinite

bursite

periartrite

nevralgii si nevrite.

n afara manifestarilor articulare ale reumatismului inflamator sau


degenerativ, n practica zilnica ntlnim adesea bolnavi cu suferinte determinate de
procese patologice articulare n cursul carora sunt afectate tendoane, teci sinoviale,
burse, fascii, aponevroze.
Cele mai frecvente si cele mai suparatoare uneori invalidante sunt :
tendinitele si bursitele umarului (cunoscute generic sub numele de periartrita scapulohumerala); mai rar sunt ntlnite sunt sindromul umar-mna, retractia aponevrozei
palmare (Boala Dupuytren), periartrita coxo-femurala.
La nivelul structurilor umarului si n primul rnd la nivelul tendoanelor, are
loc un proces de uzura a carei accelerare si agravare pot fi determinate de
traumatisme, microtraumatisme (n special cele de ordin profesional) expuneri la frig
etc.
Un rol deosebit n accelerarea proceselor de uzura si n aparitia inflamatiei;
un argument n acest sens l constituie frecventa mare a acestui sindrom, att in
afectiuni ale sistemului nervos periferic (nevralgia cervico-brahiala)
I.5. ANATOMIA FIZIO-PATOLOGIC

Umarul este alcatuit din trei articulatii si doua planuri de alunecare, care-i
confera o mare mobilitate n dauna stabilitatii (de altfel, articulatia glenohumerala este
articulatia care se luxeaza cel mai des, din tot corpul uman).
Cele doua suprafete de alunecare sunt reprezentate de suprafata scapulotoracica si de catre spatiul subacromial.
Cele trei articulatii ale umarului sunt : articulatia greno-humerala, acromioclaviculara si sterno-claviculara.
La mentinerea unei oarecare stabilitati contribuie ligamentele, tendoanele si
muschii. O mare importanta o au patru muschi, si anume : supraspinosul, subspinosul,

micul rotind si subscapularul. mpreuna, ei formeaza mansonul rotatorilor, care


participa la efectuarea rotatiei interne si externe ; totodata n timpul ridicarii umarului,
el deprima capul humeral care constituie un punct de sprijin pentru deltoid n ridicarea
bratului.
n functionalitatea umarului, un rol deosebit l are bursa subacromiodeltoidiana, a carei portiune superioara desparte tendonul supraspinosului de arcul
coracoidian, iar cea inferioara desparte deltoidul de capul humeral.
Bursa subacromio-deltoidiana constituie normal un spatiu nchis ; la unii
bolnavi cu boli reumatice inflamatorii, ea poate comunica cu articulatia grenohumerala. O alta bursa este cea a tendonului lungii portiuni a bicepsului. Captusite cu
un strat de celule sinoviale, bursele se pot inflama, participnd la realizarea unora
dintre tulburarile clinice ale PSH.
Patologic, PSH are drept substrat - n primul rnd - leziunile degenerative ale
tendoanelor, n special ale bicepsului, caracterizate prin necroze care duc la rupturi
partiale si prin calcificari, aceste procese de uzura sunt frecvente la subiecti de peste
40-50 de ani, fiind multa vreme asimptomatice. n privinta anumitor factori, cum ar fi
unele traumatisme, o suprasolicitare sau o expunere la frig, leziunilor degenerative li
se adauga un proces inflamator, n primul rnd al tendoanelor, care pune capat latentei
clinice amintite mai sus, bolnavii acuznd dureri de intensitate medie si un grad
variabil de impotenta functionala. n unele cazuri migrarea materialului calcic cu
patrunderea

lui

interiorul

unei

burse

(n

primul

rnd

bursa

subacromiodeltoidiana) determina un proces inflamator deosebit de intens,


responsabil de prezenta unor dureri extrem de apasatoare.
O forma particulara de PSH este cea determinata de inflamatia capsulei
articulatiei greno-humerale, a carei evolutie catre fibroza este responsabila de
diminuarea importanta a muscarilor la acest nivel (asa-zisul umar blocat sau
umar nghetat ).
n sfrsit, leziunile trofice ale tendoanelor mansetei rotatorilor pot duce, in
urma unor solicitari mari (la tineri) sau relativ mici (la vrstnici), la rupturi ntinse
care sunt responsabile de umarul "pseudoparalitic .

CAPITOLUL II - IPOTEZ. SCOP. SARCINI.


II.1. MOTIVAIA REALIZRII TEMEI
Eu sunt de parere ca PSH-ul este sindrom complex ce merita toata atentia,
tinnd cont ca se manifesta prin durere si ipotenta functionala.
Priveam uimit ct de complex este organismul uman si cta diversitate se
gaseste ntre indivizi.
n aceasta lucrare am ncercat gasirea unor modalitati de aplicare precoce si
sistematica a mijloacelor si procedeelor kinetoterapice, prin care sa se restabileasca
ct mai pe deplin capacitatile functionale diminuate sau pierdute.

II.2. IPOTEZA CERCETRII


n studiul practic al periartritei scapulo-humerala voi ncerca sa clarific
urmatoarele ipoteze:

importanta procesului kinetoterapeutic n evolutia bolii

daca tratamentul pe etape conduce la rezultate favorabile

II.3.

SCOPUL

sI

SARCINILE

(OBIECTIVELE)

STUDIULUI
Obiectivele sunt recuperarea stabilitatii articulare, fortei musculare
nlaturarea durerii si inflamatiei locale.
Scopul acestei lucrari a fost de a verifica ipotezele formulate pe baza
rezultatelor obtinute, de a contribui la mbunatatirea procesului recuperator, n sensul
reducerii timpului de recuperare si cresterea eficientei sale si de ce nu de a descoperi
noi procedee de recuperare.

II.4. METODE DE CERCETARE UTILIZATE N


STUDIU
Pe parcursul desfasurarii cercetarii am folosit urmatoarele metode:
a)

Metode de colectare a informatiilor:

documentarea;

studiul de caz;

observatia;

convorbirile directe;

CAPITOLUL III - ORGANIZAREA CERCETRII


III.1. LOCUL DE DESFsURARE sI MATERIALELE
NECESARE
n aceasta lucrare am prezentat studiul periartritei scapulo-humerala care s-a
efectuat la Spitalul de recuperare "Royal Hospital" din Londra (Anglia), la data de 28
martie 2005.
Salile de kinetoterapie sunt dotate cu aparate de gimnastica: spaliere, banci
de gimnastica, scripeti, mingi medicinale, gantere, haltere, saci de nisip, oglinzi.
Pentru buna desfasurare a activati de kinetoterapie am urmarit si modul de
respectare a regulilor de igiena.

III.2. LOTUL DE SUBIECI


Pentru cercetare am selectionat 12 cazuri care au efectuat tratament
recuperator n cadrul Spitalului de Recuperare "Royal Hospital" din Londra (Anglia)

Lotul a fost structurat astfel :


Pacientul 1
Nume: Eric Bush
Sex: M
Vrsta: 32 ani
Profesie: web master
Diagnostic clinic:

Periartrita dureroasa simpla neanchilozata.

Diagnostic functional : Leziuni n tendonul supraspinosului, mobilitate


redusa.
Data luarii n evidenta:

1 Februarie 2005

Data iesirii din tratament: 20 Martie 2005

III.3. ETAPELE STUDIULUI


Etapa I - n aceasta etapa am studiat bibliografia existenta legata de tema
propusa si modul de rezolvare a cazurilor.
Etapa a II-a - n aceasta etapa am avut contact direct cu pacientii. Am
selectat subiectii si mi-am alcatuit grupa de studiu propriu-zisa.
Etapa a III-a- este etapa practica propriu-zisa n care am aplicat programele
de kinetoterapie pentru fiecare pacient n functie de restantul functional al fiecaruia.
Etapa a IV-a - pe durata etapelor anterioare au fost strnse informatii utile
n redactarea lucrarii, care n final au fost sistematizate n tabele si grafice pentru o
interpretare si o expunere ct mai buna.

III.4. ALCTUIREA sI APLICAREA PROGRAMELOR


DE KINETOTERAPIE

Programul de kinetoterapie aplicat n decursul desfasurarii cercetarii a fost


adaptat fiecarui pacient parte, specific afectiunii si cauzei care a determinat-o.
Terapia prin miscare a facut parte integranta din programul complex de
recuperare functionala, care a cuprins si mijloacele :

tratament igienico-dietetic

evolutia starii psihice

medicatia antiinflamatori, antalgica

tratament chirurgical

terapia fizicala si de recuperare cu :

hidrotermoterapie

electroterapie

masaj

examinare CFM

nainte de nceperea programelor de kineoterapie s-a masurat amplitudinea


miscarii (testarea initiala) , dar si la sfrsit pentru a vedea evolutia dupa fiecare etapa
de tratament.

III.5. PROGRAM GENERAL DE RECUPERARE A


PERIARTRITEI
SCAPULO-HUMERALA
Dupa masajul selectiv urmeaza Kinetoterapia, care se face la nceput prin
miscari pasive, care sunt la umar:

antepulsie - unde tinem priza pe umar si contrapriza pe cot ducnd

mana bolnavului prin usoara vibratie n antepulsie, pana la un unghi pe care-l poate
face bolnavul;
-

retropulsie - priza este tot pe umar si contrapriza pe plica cotului care

se face tot prin usoara vibratie miscnd mna catre spatele bolnavului.
Miscarile de antepulsie si retropulsie sunt executate n jurul unui ax
transversal pe plan sagital:
-

rotatie interna (n jurul unui ax vertical)

rotatie externa (n jurul unui ax vertical)

abductie si aductie executate n plan frontal n jurul unui ax sagital.

Pe lnga aceste miscari elementare umarul poate executa si miscari


combinate ca:
-

mna, umar opus

palma, regiunea cervicala

circumductie.

Dupa aceste miscari pasive urmeaza miscarile active pe care bolnavul le


executa singur, iar dupa acestea se mai fac miscari active cu rezistenta n care
maseurul tine rezistenta iar pacientul ncearca sa execute miscarile.
Miscarile principale n articulatia scapulo-humerala:
-

flexie - extensie

abductie - aductie

rotatie interna - rotatie externa

circumductie

Flexie (antepulsie) - proiecteaza bratul nainte si se produce printr-un ax


frontal care trece prin mijlocul capului humeral si care variaza ntre 80-180 (flexia cu
omoplatul fixat = 90; iar flexia cu omoplatul mobilizat =180)
Muschii care executa flexia:
1)

Partea anterioara a deltoidului (inervat de nervul circumflex)

2)

Bicepsul (inervat de nervul musculo-cutanat)

3)

Muschiul caraco-brahial (inervat de nervul musculo-cutanat)

4)

Muschiul marele pectoral (inervat de plexul brahial)

Testarea muscarii de flexie:


-

pozitia de plecare a bolnavului este n decubit dorsal cu bratele de-a

lungul corpului;
-

goniometrul se fixeaza pe partea laterala a bratului cu capul humeral;

bratul fix ramne paralel cu planul central, iar bratul mobil urmareste

miscarea de anteductie a umarului.


Extensia (retropulsia) - proiecteaza bratul posterior cu amplitudinea maxima
de 50.
Muschii care proiecteaza retropulsia:
1)

Deltoidul (inervat de nervul circumflex)

2)

Marele rotund (inervat de nervul circumflex)

3)

Marele dorsal (inervat de plexul brahial).

Testarea miscarii de extensie:


-

bolnavul este n pozitie de plecare n decubit ventral cu bratele de-a

lungul corpului;

goniometrul este fixat pe partea laterala a bratului cu centrul pe capul

bratul fix ramne paralel cu planul mesei iar cel mobil urmareste

humeral;

extensia bratului.
Circumductia - este miscarea care descrie un trunchi de con cu vrful n
centrul capului humeral si baza la nivelul extremitatii distale a membrelor superioare.
Pozitia de repaus a articulatiei umarului este realizata cnd toti muschii sunt relaxati,
asta se realizeaza cnd bratul este asezat n lungul corpului. Pozitia de functiune este
pozitia n care o articulatie anchilozata permite o serie de miscari suplimentare
ajutnd pacientul sa se autoserveasca.
La nivelul articulatiei matului pozitia de functiune este:
a)

abductie - aductie (amplitudine 60)

b)

antepulsie 10

c)

rotatie interna 30

CAPITOLUL IV - REZULTATELE CERCETRII


IV 1. PREZENTAREA REZULTATELOR

DE

LA

TESTAREA INIIAL
Rezultatele obtinute n urma aplicarii tratamentului kinetoterapeutic le-am
prezentat n dinamica evolutiei lor, pornind de la valorile nregistrate la prima
examinare pna la iesirea din tratament a pacientilor.
Analiza cauzisticii aflata n tratament:
Pacientul Eric Bush, n vrsta de 32 ani, pensionar , s-a prezentat la data de 1
Februarie 2005 cu diagnosticul de Periartrita dureroasa simpla neanchilozata.
La nceputul tratamentului de kinetoterapie, pacientul prezenta urmatoarele
modificari locale :

dureri n articulatia umarului

mobilitate redusa.

IV.2. ANALIZA REZULTATELOR FINALE


Prin aplicarea procedeelor de mobilizare pasiva, pasivo-activa si activa s-au
obtinut n final valorile normale ale mobilitatii articulare.
Odata cu nlaturarea durerii, scaderii impotentei functionale si dezvoltarea
fortei musculare s-a ajuns la cresterea stabilitatii articulare si abilitatii miscarilor .
Reintegrarea pacientului n activitatea socio-profesionala s-a facut cu
usurinta, deoarece deficitul functional a fost nlaturat. La sfrsitul etapei, pacientul a
fost instruit asupra programului de ntretinere si de prevenire a recidivelor. Din
urmarirea n timp a pacientului putem spune ca nu s-au semnalat aspecte de recidiva a
afectiunii, colaborarea fiind buna, participarea cu interes.
IV.3. PRELUCRAREA sI INTERPRETAREA REZULTATELOR
La examinare s-a constatat:
-

mobilitatea articulara s-a mbunatatit

forta musculara s-a recuperat aproape n totalitate

durerile au disparut

Obiective:
-

continuarea dezvoltarii fortei si rezistentei musculare ;

refacerea controlului muscular si abilitatilor miscarilor umarului;

reintegrarea pacientului n activitatea socio-profesionala si fixarea

programului de ntretinere la domiciliu si eventual la locul de munca.


Indicatii metodice:

pacientul revine la control periodic pentru a se urmari efectele

programului de ntretinere;
-

Cresterea treptata a gradelor de dificultate a exercitiilor recuperatorii

n functie de sfatul kinetoterapeutului

CONCLUZII
Instruirea subiectilor nca de la nceputul programului de recuperare asupra
obiectivelor urmarite si efectele exercitiilor fizice asupra organismului , formarea unor
motivatii puternice au dus la optimizarea tratamentului prin participarea lor constienta
si activa .
Programele de recuperare concepute au contribuit la:

refacerea compliantei tendinoase si valorilor articulare;

accelerarea resorbtiei proceselor inflamatorii;

refacerea fortei si rezistentei musculare;

refacerea controlului motor si a abilitatii umarului afectat;

readaptarea la efort a pacientilor si reintegrarea lor ct mai complexa.

Recomandari :
- sa se evite pozitiile vicioase care pot duce la blocarea articulatiilor .
- bolnavii sa se adreseze centrelor medicale de recuperare si balneofizioterapie, persevernd n executarea programului zilnic de gimnastica.
- tratamentul recuperator trebuie continuat si la domiciliul pacientului ; este
indicata frecventarea statiunilor balneo-climaterice .

BIBLIOGRAFIE

Dan Mirela

- " Educatie pentru sanatatea corporala " - Editura

Universitatii
din Oradea, 2004
Ghita Andreea

- "Kinetoterapie - Lucrari practice" - Editura

Orizonturi
Universitare, 2003
Sbenghe Tudor

- "Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului" -

Editura
Medicala, Bucuresti 1996;
- "Kinetologie profilatica, terapeutica si de
recuperare" - Ed.
Medicala, Bucuresti 1987
Scarlat Mihai Alin - "Ghid de terapie naturista" - Editura Romcartexim,
Bucuresti 1997

S-ar putea să vă placă și