BALANCE CARIER-VIAA PERSONAL

Cuprins

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Ce este echilibrul dintre carier i viaa persoanal? Pg. 3

De ce avei nevoie de acest echilibru? Pg. 4
De ce ar trebui s v susina angajatorul n atingerea acestui obiectiv? Pg. 4
La dispoziia efului: 24 de ore din 24? Pg. 5
mbtrnirea populaiei schimb comportamentul angajatorilor Pg. 5
Echilibrul ntre viaa profesional i cea personal nu nseamn 8 ore la munc, 8
ore pe loc repaus i 8 ore somn Pg. 6
7. Cum mprietenesc companiile angajaii cu munca? Pg. 6
8. Cum poti atinge echilibrul dintre viaa persoanal si carier? Pg. 8
9. Concluzii Pg. 11
10. Bibliografie Pg.12

1. Ce este echilibrul dintre carier i viaa persoanal?

Daca intre 1986 si 1996 s-a vorbit despre echilibrul dintre viata personala si cea
profesionala de doar 32 de ori in media, doar in 2007 a fost mentionat de 1674 de ori. Trebuie sa
ne amintim constant ca serviciul este doar o parte foarte importanta din viata noastra, nu cea mai
importanta. Chiar daca acesta tinde sa preia si sa consume mare parte din timpul nostru, trebuie
sa gasim un echilibru intre cariera si viata privata, care sa ne fereasca de stresul de la birou si sa
ne permita sa ne bucuram de viata persoanala.
Lansat la nceputul secolului 19 n S.U.A., o dat cu campaniile de reducere a timpului de
lucru n fabrici, dezvoltat i susinut n anii 70 90 de numeroase studii i programe care i
relevau importana n creterea productivitii i a competitivitii firmei ns abandonat n
ultimii ani ntr-un con de umbr ca urmare a crizei economice, care a schimbat ierarhia
prioritilor pentru cele mai multe companii conceptul de echilibru ntre viaa profesional i
cea personal (work life balance) continu s suscite interes pe fondul transformrilor
importante care au loc pe piaa muncii.
Brbaii i femeile nu mai definesc succesul n carier n funcie de suma de bani
ctigat, arat cele mai noi studii. Accenture, compania de consultan n management, a
realizat un studiu prin care a demonstrat c echilibrul dintre munc i viaa privat este factorul
cheie pentru care peste jumtate dintre brbai i femei au o carier de succes. Astfel, banii,
recunoaterea i autonomia sunt lsate de-o parte, spune Huffington Post. Studiul s-a bazat pe
sondaje realizate printre 4.000 de directori de afaceri din organizaii medii i mari din 33 de ri,
printre
care
i
Statele
Unite
ale
Americii
Majoritatea angajailor cred c echilibrul ntre viaa privat i locul de munc este destul de
accesibil. Mai bine de dou treimi dintre angajaii intervievai sunt de prere c pot avea totul
atunci cnd vine vorba de o carier de succes i o via plin de evenimente n afara orelor de
munc. Acest echilibru este att de important nct mai bine de jumtate dintre cei intervievai au
refuzat o ofert de munc din cauza potenialului impact pe care l-ar avea asupra familiei.
Work-life balance difera de la persoana la persoana, fiind, insa, o abordare a existentei
contemporane ce vine in incercarea de a rezolva conflictul din ce in ce mai intalnit intre viata
persoanala (cu tot ce cuprinde aceasta: familie, prieteni sau doar nevoia de timp liber) si cariera.
Bineinteles, prioritatile fiecaruia difera in functie de o serie de factori, printre care varsta, care
poate schimba complet viziunea unui angajat. Astfel, daca aveti intre 20 si 35 de ani, este posibil
sa va fi stabilit angajamente puternice pentru construirea unei cariere solide, lasand in plan
secund viata de familie. Pe de alta parte, daca aveti intre 35 si 50 de ani, accentul poate fi pus mai
mult pe viata de familie si pe activitatile personale, care nu au fost prezent in alte etape ale vietii.
Indiferent de lucrurile pe care trebuie sa le faceti pentru a atinge acest echilibru, este vital sa vi-l
stabiliti ca obiectiv.

2. De ce avei nevoie de acest echilibru?

3

In climatul economic actual, in care presiunea de a lucra mai mult si mai bine este prezenta in
orice moment, nevoia de a va relaxa si de a elimina stresul este din ce in ce mai des resimtita.
Dorinta de a detine controlul asupra factorilor care va afecteaza viata este in natura umana. Insa
dezechilibrul poate avea o serie de rezultate negative:

Extenuarea: O persoana care a lucrat prea mult va fi, intr-un anumit moment, extenuata,
atat in plan profesional, cat si personal. Acest lucru poate avea drept consecinte probleme
cu angajatorul care poate vedea doar lipsa de interes sau dificultatile pe care le
intampinati in realizarea task-urilor in aceasta perioada. In cel mai fericit caz, angajatorul
poate intelege care este problema si va va sustine in gasirea acestui echilibru. Pe de alta
pastre, insa, acesta poate sa nu inteleaga si poate lua masuri disciplinare sau va poate
concedia.
Stresul: faptul ca nu atingeti acest echilibru poate genera si mai mult stres in viata
dumneavoastra. Cum bine stim, stresul poate cauza atat probleme de sanatate, cat si
probleme in viata privata. Este important, de asemenea, sa afli daca suferi de sindromul
burnout.

Aceste aspecte isi pot pune amprenta pe viata persoana si profesionala a indivizilor, printr-un
impact fizic, o ruptura in relatii sau lipsa performantei la locul de munca. Tineti minte ca acest
ravnit echilibrul are ca premiza nevoia de recunoastere si respectare a dreptului unei persoane de
a avea o viata implinita atat in cadrul muncii remunerate, cat si in afara acesteia. Scopul acestui
echilibru este eliminarea stresului resimtit de angajat si sporirea performantelor la locul de
munca.

3. De ce ar trebui s v susina angajatorul n atingerea acestui obiectiv?

Atingerea acestui echilibru poate avea efecte pozitive si asupra companiei, nu doar asupra
indivizilor.

Angajatii fericiti, asupra carora nu exista presiune constanta sau nu se rasfange un factor
de stres major, sunt mai productivi.
In cazul in care un angajat paraseste compania din cauza suprasolicitatii, exista costuri
mai mari de recrutare decat daca i s-ar permite acestuia sa aiba timp liber.
In lupta dintre companii pentru cei mai buni candidati, oferirea unui program de lucru
flexibil sau a unei serii de optiuni flexibile de lucru pot atrage angajati cu potential.
Potrivit studiului Cei mai doriti angajatori in 2014, 27% dintre tinerii profesionisti si
studentii intervievati doresc un program de lucru flexibil.

4.La dispoziia efului: 24 de ore din 24?

n primul rnd, vorbim de dezvoltarea tehnologiei comunicaiilor, care a schimbat nsui modul
de a face afaceri, a permis apariia i dezvoltarea de noi domenii i piee economice, dar a generat
i o mai mare flexibilitate a locului i timpului de lucru. n locul programului de lucru fix i a
unei linii clare de demarcaie ntre munc i viaa personal ca pn acum, tehnologia mobil
faciliteaz, pe de o parte, munca n afara biroului n orice moment i n orice loc, dar pe de alt
parte estompeaz tot mai mult grania dintre cele dou aspecte ale vieii fiecrui individ,
favoriznd indirect dezechilibrul ntr-o direcie sau alta.
Numeroase companii din Romnia ncalc dreptul angajailor la concediu, antajndu-i cu
disponibilizarea
Nu puine sunt companiile care cer angajailor s fie la dispoziia superiorilor 24 de ore din 24,
tocmai pentru c tehnologia comunicaiilor permite tehnic acest lucru, i nu puini sunt angajaii,
n special tinerii, care-i construiesc o carier, dispui s munceasc mai mult de 40 de ore pe
sptmn pentru a avansa ierarhic, folosindu-se i de aceleai faciliti tehnice. Ca o parantez,
putem spune c dezvoltarea tehnologiei informaiilor a afectat i structura cererii de pe piaa
muncii, n sensul creterii cererii de for de munc tot mai calificat deci, indirect, i
nvmntul, prin impunerea refacerii ofertei de programe educaionale, adaptate noilor realiti
de pe piaa muncii.
n strns legtur cu dezvoltarea tehnologiei informaiilor, ns cu acelai impact major asupra
pieei muncii, este globalizarea. n esena ei, globalizarea nseamn mobilitate dincolo de
frontiere fie c este vorba de capital sau de for de munc. Impactul globalizrii asupra vieii
profesionale, ct i asupra celei personale, este covritor. Practic, niciodat n istorie nu a existat
n vieile oamenilor un ritm att de rapid al schimbrilor. Reducerea barierelor comerciale,
deschiderea de noi piee, nivelul tot mai avansat al tehnologiei i al comunicaiilor nseamn i
dispariia multor profesii i locuri de munc, dar i apariia altora noi. Noul context economic
cere angajailor abiliti i competene tot mai multe i mai diversificate, genernd nu doar
oportuniti de dezvoltare profesional nemaintlnite pn acum, dar i un nivel tot mai ridicat al
competiiei pe piaa muncii. Prognozele arat c, ntr-un viitor nu foarte ndeprtat, cererea pe
piaa muncii va fi pentru angajai creativi i inovativi, care au abilitile i competenele
tehnologice care le permit s se mite cu uurin ntr-un mediu de lucru n continu schimbare,
s ia decizii rapide i s rezolve probleme, adaptndu-se permanent schimbrii, ceea ce va pune o
puternic presiune pe echilibrul dintre viaa profesional i cea personal.

5.mbtrnirea populaiei schimb comportamentul angajatorilor

Nu n ultimul rnd, piaa muncii este puternic influenat de structura demografic, aflat
n prezent n continu mbtrnire, n paralel cu un ritm al natalitii foarte sczut. n consecin,
companiile caut s-i valorifice angajaii mai vechi ct mai mult timp posibil. De aceea, mrirea
perioadei legale de activitate este dublat n tot mai multe ri de politici i strategii ale firmelor
5

de atragere i meninere a angajailor necesari, iar aceste strategii intesc, pe lng multe alte
faciliti, i balana dintre munc i viaa personal, ca o condiie indirect a satisfaciei personale
i, implicit, a motivaiei pentru loialitate, competitivitate i performan.

6.Echilibrul ntre viaa profesional i cea personal nu nseamn 8 ore la

munc, 8 ore pe loc repaus i 8 ore somn
n mod cert nu este vorba de o mprire matematic, care distribuie timpul unei zile n cantiti
egale (8 ore la munc, 8 ore acas, 8 ore somn), pentru c munca i viaa personal se suprapun
i interacioneaz continuu.
Nu este vorba nici de un echilibru rigid, fixat o dat pentru totdeauna, n condiiile n care viaa
nseamn schimbare, iar ceea ce este potrivit astzi s-ar putea s nu mai fie potrivit i mine.
i nu este vorba nici de o reet ideal a echilibrului, general valabil, deoarece percepia
oamenilor asupra echilibrului este extrem de subiectiv, fiind puternic influenat de
personalitate, educaie, necesiti i interese, ceea ce explic, de altfel, de ce unii gsesc uor
acest echilibru i reuesc s l menin, iar alii nu.
Privit din punct de vedere individual, echilibrul dintre viaa profesional i cea personal
reprezint modul optim i personal de armonizare a cerinelor celor dou domenii n sensul
dobndirii sentimentului de mplinire i satisfacie personal care, la rndul lui, mbuntete
calitatea vieii i a muncii deopotriv.
i chiar dac la prima vedere pare o problem de management al timpului, pentru cei mai muli
cercettori esena echilibrului ntre viaa profesional i cea personal nu este ct timp alocm
celor dou domenii, ci mai ales cum realizm aceast alocare.
Sentimentul de mplinire i satisfacie pe care l d armonia dintre munc i relaxare vine nu doar
dintr-un management eficient al timpului, ci i din atitudinea fa de munc, fa de via i fa
de sine, din nelegerea faptului c tot ceea ce se face ntr-o parte alimenteaz cu energie cealalt
parte. Ct vreme, contient sau incontient, munca este perceput ca un domeniu exterior vieii,
ca o obligaie, ca o corvoad (vinovat de nefericire, eecuri, probleme de sntate), ansele de a
echilibra balana se rresc considerabil, genernd conflictul dintre munc i viaa personal, cu
efecte nu doar asupra sntii fizice i psihice a angajatului, ci i asupra sntii organizaiei n
care acesta activeaz.
Astfel, dac la nivelul individului vorbim de efecte n plan fizic i psihic precum oboseal,
anxietate, stri tensionate, iritabilitate, frustrare acut, nesiguran, vulnerabilitate, dezechilibrul
la nivel de organizaie se traduce prin absenteism, migraia forei de munc, productivitate
sczut, costuri mult mai mari. Aa se explic de ce echilibrul dintre viaa profesional i cea
personal intereseaz companiile la fel de mult ca i angajatul. Investind n implementarea i
susinerea unor astfel de programe de pstrare a echilibrului job-via personal, companiile
investesc de fapt n succesul propriei afaceri.

7.Cum mprietenesc companiile angajaii cu munca?

n spatele succesului unei companii stau n primul rnd angajaii ei, respectiv cunotinele,
energia, motivaia i implicarea fiecruia. Pentru a rmne competitiv, compania trebuie s
investeasc n programe de armonizare a nevoilor personale ale angajailor cu cerinele vieii
profesionale, aa-numitele strategii family friendly. Pe de alt parte i angajaii sunt interesai
din ce n ce mai mult, pe lng partea financiar i de mediul de lucru prietenos, marcat de
flexibilitate i oportuniti de avansare n carier, de sprijinul pe care compania angajatoare l
poate oferi n meninerea unui echilibru sntos ntre cerinele profesionale i responsabilitile i
angajamenele personale.
Strategiile family friendly reprezint un ansamblu de politici i soluii de munc
organizaionale, statutare i nestatutare, adaptate culturii, obiectivelor i posibilitilor fiecrei
organizaii, care faciliteaz angajailor obinerea sau mbuntirea echilibrului dintre viaa
profesional i cea personal. Acestea includ o varietate de forme, mergnd de la cele statuare (de
ex., concediul de maternitate), pn la cele nestatutare cum sunt timpul de lucru flexibil, lucrul
acas/internet (birourile virtuale), mprirea sarcinilor cu un alt angajat, sptmna de lucru
condensat sau reducerea numrului de ore lucrate n fiecare zi/sptmn (part-time).
La acestea cele mai multe organizaii adaug, pe lng serviciile de consiliere pe o gam larg de
probleme (de la cele financiare pn la cele personale), servicii i faciliti pentru ngrijirea
copiilor sau persoanelor n vrst.
n condiiile socio-economice de azi, n care femeile au intrat masiv pe piaa muncii i n care
practic nu mai exist familie n care ambii prini s nu munceasc n afara casei, aceste servicii
urmresc armonizarea cerinelor profesionale cu responsabilitatea creterii i ngrijirii copiilor
sau a unei alte persoane aflate n ntreinere, fideliznd astfel angajatul prin rezolvarea unuia din
conflictele majore dintre munc i familie.
Implementarea unor astfel de programe nu este ns un proces facil pentru companii, ele trebuind
s fac fa unor provocri diverse, mergnd de la cele strict financiare i tehnice (echipamente
electronice, reea net sigur, instruire) pn la crearea unei culturi organizaionale care s le
susin. Iar unul din aspectele asupra crora managerii insist este desfiinarea miturilor
referitoare la ceea ce nseamn soluii family friendly.
De exemplu, dac aceste soluii au fost iniial gndite doar pentru femeile angajate care dup
naterea copiilor se rentorceau la locul de munc, n condiiile economice de astzi i ale
ritmului de via stresant, este tot mai evident c sprijinirea unui echilibru sntos ntre viaa
profesional i cea personal trebuie s se adreseaze tuturor angajailor, brbai i femei,
indiferent de poziia ierarhic n structura companiei sau de nivelul de dezvoltare al carierei lor.
Tot un mit este i faptul c, transfernd angajailor controlul asupra propriului management al
timpului, managerul i va pierde una din prghiile importante de gestionare a resurselor umane
ale organizaiei. Numeroase studii au artat c, dimpotriv, cu ct un angajat este mai satisfcut
n ceea ce privete balana munc/via personal, cu att crete i loialitatea lui fa de companie
i motivaia pentru munc, respectiv gradul de implicare i responsabilizare. De asemenea, nici
ngrijorarea managerilor c, n absena unui control direct i constant, cum este cazul lucrului de
7

acas, angajaii ar putea fi mai puin productivi i chiar mai puin implicai, nu se susine n
practic. Atta timp ct exist obiective clare, termene i comunicare regulat, productivitatea
companiei nu este afectat de flexibilitatea timpului de lucru al angajatului.
n faa temerii managerilor c, aplicnd scheme de flexibilitate generale, flexibilitatea ar putea fi
perceput la un moment dat ca fiind nedreapt i inechitabil, tocmai pentru faptul c nevoile
oamenilor difer nu doar de la un angajat la altul, ci chiar la acelai angajat, aflat ntr-un moment
sau altul al carierei sale, specialitii n resurse umane arat c soluia o reprezint schemele
adaptate.
Un studiu realizat de Towers Perrin n 2010 pe un lot de aproximativ 90.000 de angajai din 18
ri a identificat mai mult de 100 de domenii unde pot interveni programele family friendly
pentru echilibrarea balanei profesie/munc . Printre acestea se numr:
timpul care include diverse aranjamente flexibile de lucru;
concediile cu plat sau fr plat, fie pentru natere, studii, fie pentru ngrijire ori pentru
alte probleme personale sau familiale;
ngrijire persoane dependente care include servicii i resurse de ajutorare a angajailor
care au persoane n ngrijire (fie copii, fie aduli) i discount-uri sau vouchere prin care
angajaii sunt ajutai cu costurile ngrijirii;
consiliere - include seminarii i servicii de consiliere n care angajaii nva cum s-i
depeasc problemele legate de conflictul profesie via personal, pentru a-i recpta
armonia i satisfacia interioar;
utiliti personale sal de hranire a copilului pentru mame, camer de dormit, servicii de
cumprare i preparare a hranei etc.
De exemplu, compania Motorola, care n prezent are aproape 100.000 de angajai n filialele sale
din ntreaga lume, ofer angajailor o varietate de programe menite s echilibreze balana dintre
profesie i viaa personal: programe de lucru part-time; programe de ngrijire a sntii i de
asisten; posibilitatea de mprire a sarcinilor; aranjamente speciale de schimbare a turelor;
concedii de studii; vacane de urgen (cnd concediul anual nu poate fi luat n perioada
planificat). Eforturile i filosofia companiei n direcia echilibrrii balanei profesie/viaa
personal sunt apreciate i recunocute de angajai.
Investiia n calitatea vieii personale a propriilor angajai nseamn, indirect, investiie n
performan, productivitate i calitatea muncii.

8. Cum poti atinge echilibrul dintre viaa persoanal si carier?

Primul pas in gasirea acestui echilibru este sa va ganditi atat la cerintele de la locul de munca,
cat si la cele din viata persoanal. Desigur, aceste aspecte difera de la individ la individ. Cu toate
acestea, trebuie sa va straduiti sa stabiliti un set de reguli care sa va permita sa deveniti
performant la locul de munca, fara a fi stresant, si, in acelasi timp, sa aveti timp pentru familie si
prieteni. Moduri prin care puteti face aceste lucruri:
8

Creati limite realiste intre job si celelalte aspecte ale vietii;

Prioritizati sarcinile de lucru si evenimentele la care trebuie sa participati, atat la locul de
munca, cat si in viata privata;

Pastrati timp si pentru dumneavoastra: programati o activitate in timpul liber sau setati-va
o perioada de timp in care nu veti face nimic legat de locul de munca;

Discutati cu familia, intrebati-i daca acestia considera ca petreceti prea mult timp la
serviciu;

Va autoiluzionati cand va ganditi ca veti termina tot ce aveti de facut daca acordati timp
suplimentar acestor sarcini. Nu veti termina niciodata. Setati o lista de obiective pentru o
zi de munca si tineti-va de aceasta, in limitele timpului pe care il stabiliti. 30% dintre
angajati nu isi organizeaza ziua de lucru sau sarcinile pe care le au de indeplinit. To-do
list este o metoda foarte buna pentru eficientizarea activitatilor;

Pe de alta parte, nu trebuie sa uitati responsabilitatile de la locul de munca. Cele mai

fericite persoane nu sunt cele care nu au nicio grija. Acelea sunt plictisite.
Conform studiilor, cele mai fericite persoane sunt cele care au multe de facut, dar nu sub
presiune constanta. Anxietatea este, in general, redusa de nivelul de control pe care il aveti
asupra lucrurilor. De aceea, cheie acestui echilibru este tot controlul;

Fii perfectionist, dar cu sensul pozitiv. Majoritatea studiilor despre echilibrul intre viata
persoanala si cea profesionala mentioneaza 2 tipuri de perfectionism:

Perfectionismul mentinut in limitele normale, care impune standarde inalte, dar nu

afecteaza starea de bine si fericirea persoanal.

Perfectionismul nevrotic, care leaga fericirea personala in mod direct de atingerea

unor standarde imposibile. Imposibilitatea acestor standarde are drept consecinta
reverificari multiple si amanari nenumarate.

Stabiliti care sunt lucrurile cu adevarat importante si care sunt lucrurile mai putin
importante. Studiile demonstreaza ca aproape 80% din ziua de lucru este risipita pe
activitati mai putin importante. Cum puteti prioritiza?

2. Care este cauza rezultatelor disproportionate? Exista momente cand aveti rezultate foarte
bune si sunteti performant la locul de munca si zile in care aveti rezultate foarte slabe. De
cele mai multe ori, acestea din urma au drept cauza modul dumneavoastra de lucru:
rezolvati orice task, fara a tine cont de importanta sau de urgenta.
Gary Keller, in cartea The One Thing, afirma: Majoritatea oamenilor extrag 80% dinte
rezultatele pozitive din 20% din munca pe care o fac. Prin urmare, focalizeaza-te pe cele 20
de procente.
9

3. Care sunt lucrurile pe care doar dvs le puteti face? Ganditi-va care sunt lucrurile pe care

doar dvs le puteti face, atat la serviciu, cat si acasa, si focalizati-va atentia pe acestea,
luand in considerare, evident, si importanta acestora.
Pete Drucker, management guru, sugereaza ca oamenii sa se focalizeze doar pe lucrurile pe
care le pot face cu adevat. Restul trebuie delegate sau neglijate. Mai bine de o ora si
jumatate poate fi economisita saptamanal prin delegarea unor sarcini marunte.
4. Care sunt cele mai importante lucruri acum? In mod sigur, va simtiti bine atunci cand
indepliniti mai multe lucruri de pe lista de to-do. Insa, ce conteaza cu adevarat este
indeplinirea lucrurilor care sunt urgente si importante. Asa cum reiese si din matricea
Eisenhower (foto), ce este urgent nu este, neaparat, si important si, pe de alta parte, ce este
important nu este neaparat si urgent.

92% dintre angajatii romani lucreaza mai mult de 50 de ore pe saptamana, transformandu-se de
cele mai multe ori, in workaholici. Workaholicul, englezism devenit popular si in limba romana,
denumeste o persoana dependenta de munca, persoana care munceste compulsiv, fara a atinge un
echilibru intre viata profesionala si cea persoanala. Acestia nu sunt fericiti, chiar daca la locul de
munca sunt performanti.
Decizia de a munci peste program sau de a munci in plus, adesea fara o motivatie financiara
suplimentara, poate veni din dorinta de a avansa mai repede in plan profesional, pe de o parte, sau
din nevoia de a-si pastra job-ul, mai ales in contextul economic actual, pe de alta parte. Nu in
ultimul rand, exista persoane pentru care job-ul este cel mai important aspect din viata de zi cu zi.
Incercati sa evitati aceasta situatie si sa atingeti echilibrul de care aveti nevoie.

10

9.Concluzii
Inca din cele mai vechi timpuri omul, ca fiinta superioara, si-a pus aceasta problema a
realizarii unui echilibru in ceea ce priveste administrarea activitatilor de ordin general si
particular pe care le intreprinde in cursul existentei sale. Dimensiunea acestei problematici a fost,
este si, fara indoiala, va ramane in corespondenta si directa proportionalitate cu nivelul de
dezvoltare culturala si intelectuala a individului in respectivul moment de timp. Astfel, ca urmare
a evolutiei omului in plan cultural si intelectual s-a putut remarca o abstractizare din ce in ce mai
ampla a domeniilor supuse unei asemenea analize cu scopul de a se constrabalansa. Daca omul
preistoric urmarea gasirea unui echilibru intre nevoile sale fundamentale si mediul fizic, pe care
incerca din rasputeri sa-l inteleaga, in cazul omului modern situatia este mult mai complexa. Una
dintre problematicile puse in lumina scenei contemporane este, fara indoiala, gasirea echilibrului
intre VIATA PERSONALA si VIATA PROFESIONALA.
Asadar, omul modern pune in balanta doua concepte frecvent mentionate in viata cotidiana
(cariera si viata personala). Totusi, sunt foarte putin aceia care se intreaba daca acest deziderat, de
gasire a echilibrului intre cele doua concepte mentionate anterior, poate fi atins cu adevarat. Din
punctul meu de vedere, cei care cauta acest echilibru sunt in cautarea a ceva ce nu vor gasi
niciodata. Atat cariera, cat si viata personala sunt doua dimensiuni mult prea complexe pentru a fi
satisfacute simultan, astfel incat sa se obtina rezultate maxime in ambele domenii. Natura umana
nu este capabila de un asemena efort, iar eficientizarea unei dimensiuni presupune in mod cert
tratarea cu lejeritate a celeilalte. Nu contest faptul ca exista cazuri particulare in care dimensiunea
vietii personale este satisfacuta in mod exceptional fara ca cel in cauza sa depuna un efor excesiv
in vederea obtinerii unui astfel de rezultat. Insa aceste cazuri sunt foarte rare, poate chiar unice, si
nu merita sa fie dezbatute in acest eseu.
Cazurile cele mai frecvente sunt cele in care impresia de satisfacere a celor doua domenii e
luata drept certitudine de persoanele in cauza. Aceasta abordare confera persoanei respective un
confort psihologic efemer, care ii da posibilitatea de a-si continua activitatea in ambele planuri,
fara insa a cunoaste satisfactia veritabila in niciunul dintre domenii. Riscul unei asemena abordari
este acela ca evolutia, fie in cariera, fie in viata personala, este extrem de dificila, poate chiar
imposibila. Totusi, colapsul in oricare dintre planuri sau chiar in ambele este oricand posibil.
Oamenii care aleg o asemenea conduita sunt oameni interesati de aparenta, de caracterul
superficial al vietii, ceea ce ei realizeaza fiind de fapt o forma fara fond. Asadar, consider ca o
astfel de abordare nu este recomandabila intrucat raportul intre beneficiul asteptat si rezultatul
propriu-zis cunoaste valori negative.
In concluzie, putem spune ca ideea de echilibru intre cariera si viata personala, doua concepte
care oricum nu sunt complementare, este insignifiant in raport cu adevarata esenta a existentei
umane, GASIREA SI DOBANDIREA FERICIRII. Si daca tu esti prea critic pentru a te declara
11

vreodata multumit (fericit) cu propria-ti existenta, incearca sa-i faci pe cei de langa tine sa fie
fericiti, iar tu sa te fericesti din fericirea lo

Bibliografie
1.Wendy Jago, Ed.Curtea Veche, 2013, NLP pentru cariera si viata profesionala,pp.120-142,
204-227
2.Work - life balance: Echilibrul dintre viata personala si cea profesionala, accesat la data de
15.04.2016, disponibil online la adresa:
http://www.hipo.ro/locuri-de-munca/vizualizareArticol/1393/Work+-+life+balance
%3A+Echilibrul+dintre+viata+personala+si+cea+profesionala
3. Echilibrul dintre cariera si viata personala, accesat la data de 15.04.2016, disponibil online la
adresa: http://madalin-botonea.blogspot.ro/2009/11/echilibrul-dintre-cariera-si-viata.html
4.Sfatul psihologului: cum realizm echilibrul ntre munc i viaa personal?, accesat la data
de 16.04.2016, disponibil online la adresa: http://romaningermania.ro/cum-realizam-echilibrulintre-munca-si-viata-personala/
5. Bernard Gazier, Ed.Institutul European, 2003 Strategiile resurselor umane pp.95-109
6. Robert L. Mathis, Panaite Nica, Costache Rusu, Ed.Economic, 1997 Managementul
resurselor umane, pp.133-142
7. Viorica Ana Chiu, Ed.Irecson, 2005 Posturi, salarii i beneficii, pp.204-219

12